329

întrebățiunea; după ue aci ea ce desbătu ui ce cercă din toate dele) este 12-342 a. 30 cr. vv., iară cucuruzulu stă între 6
laturile se hotără cu unanimitate de către toți Ministrii, Bicipii, și 7 f. BB. Mai nainte numai cu 4 septămăni grăulu vechiu ce
Ulemalii, Șefii militari mi de către alți dregători de statu ra vănduse cu 14 păpă la 15 f. BB. - Măne tocma este zioa tăr-
să se dechiare Rusiei resboiu; după ne această hotărâre ce în- gului de țeră; ieriși astăzi fu tărgu de vite, care însă nu
tări prin Fetva emisă decătre Șeic-ul-lelamu și protouuluiu semănă a fi prea viu, căci fănu făcănduse de ajunsu, bietulu
svătuirei se subscrise de rogi ministrii, hotărârea s'a așter- țăranu deși strimtoratu de multe nevoi și lipse, totu nu se
nutu Maiest. Sale Sultanului, care apoi o sancțiună printr'unu îndură să'și lapede ne unu prețu de nimicu vitișoara din bătă-
Hati-Șerifu emisu pn aceeză privință. tură, ci o pune la grajdu. Numai pe la zahanale setaie oi
De vremece acumu în urma celoru făcute starea de re- forte multe precumu auzirămu, din causă că mulți oieri “ce vădu
sboiu între înbele aceste guberne e hotărută, d'aceea după siliți de împregiurări ale împuțina numărulu.
datină se trimise comandantelui trupeloru rusești ca să de- Din vecinele ținuturi ne veniră știri upea supărătore. Ve-
șerte Moldavia și Valahia; totudeodată se eepedui Eselenției păce nainte cu 2 septămăni arse la satulu Ohaba în ținutulu
Sale, Omeru Pașa ordinățiunea ca să începă inimicițiile la Făgărașului o pădure camerală trei zile; apoi în septămăna
casu căndu în sorocu de 14 zile, socotitu dela zioa în care trecută de Joi pănă Vineri arseră pădurile în hotarăle Zăr-
va sosi acea scrisoare la comandantele rusescu, nu s'ar efeptui neștiloru, Branului mi Roșnovului, cumu mi cele din Țeara ro-
deșertarea Principateloru: se trimiseră asemenea și către mănească vecine, de unde se pare că s'a și începutu foculu. Pe
alți dregători înetrucțiunile trebuincioase în această privință. cătu aflarămu pănă Duminecă flacările încă n'au prinsu a mi-
Nu face trebuință a mai dovedi că Rusia, care a îndeputu stui cudrii, ci pumai uscăturele ne josu de care suntu preste
cu a face cerințe care cu buna niciodată nu se putea primi, și măsură șulte, însă păr litura și opărela focului strică arbo-
și apoi fini cu a călca tractate năvălindu în doue provinții riloru forte multu și îi usucă, iară prin brădetu cetina prinde
ale Împerăției otomanice, că Rusia singură numai e causaa flăcăre înfricoșate. Bate tare la ochi, că foculu prin păduri
acestui resboiu. Ci Jinduca gubernulu împeratescu îlu gîntre- ce esca dintr'o dată la căte 4--5 louuri raze de 7, mi de 1
prinde nsmai cu acelu scopu curatu, ca că și apere sacrele 6p5 depărtate unulu de altulu; de aici e prepusu greu, că vreo-
drepturi ale Suveranităații Sale ui nedenendinua sa, d'aceea e șănă criminală, iară nu întămplarea ajutată de secetă d şi
datoria fibcăruia alu amesta pn acesia causă după notă vlu ertă cășunatu atăta focu mi daună.
puterile. Din Săcuime („pn trei scaune) ce audu știri ammerunere
De vremece resboiulu s'a dechiaratu numai Rusiei, așa sva-despre turburarea siguranței publice și că s'a pornitu mănă ar-
tulu generalu a hotărâtu, ca în sistema de acumu să nu se mată spre re'nfrănarea și înfrăngerea blăstămățieloru. Se
schimbe nimica nici înlăuntru nici afară; dreptu aceea ultima află și despre o comisiune urbarială ce s'a trimisu în trei
ordinățiune, prin care se recomăndă la toate treptele de supuși scaune spre a cerceta nenumăratele diferințe și calamități ce
a se purta bine unii cu alții (ad. turcii cu creștinii), remăne s'au escatu de 4 ani încoace între împilători și
acumu ca și mainainte în valoare și veru care va face încon- între țăranii împilați. -
tră se va pedepsi aspru. -
-„Ziurnal. de Francfortu” aieptă următoarele în privința
politicei Austriei în causa orientală, zicăndu: „Era camu de- Fgomiea straina.
obște temerea, că cabinetulu vienesu ar fi apucatu o cale cu „Din Bulgaria. Omenpii carii sosiră din Bulgaria la noi ne
totulu contrariă la cea ce a urmatu pănă acumu în politica încredințează, că guberniulu turcescu a împărțitu arme la Li-
orientală, mi că după e ap fi părăsitu terenulu des bones poveni (o sectă răsăritenă dușmănoasă asupra rușiloru) și chiaru
la Bulgari, ca să se bată asupra rușiloru.
offices,“ cumu zicu diplomaticii, ap «i trecutu detotu mn partea
Rusiei. Reducțiunea armatei, efăptuită tocmai acumu, de și ea Ștșre mai sigură din Caucasu. În lovirea cea cruntă din
nu e tocmai o desarmare, arată învederatu că cabinetulu vie- Septembre a. c. Cercasienii au avutu doaă mii, iară muscalii cinci
nesu a remasu credinciosu politicei sale urmată din capulu lu- mii morți chiaru după mărturisirea loru. Cnezulu Voronțofu a:
crului. Cabinetulu vienesu cu acesta dă o dovadă eclatantă a cerutu să i ce mulțescă armata din Caucasu aa 120 mii, căci
iubirei care de pace chiaru în momentulu căndu mișcările flo- de nu, e în periculu de a perde Tiflisu și Georgia. -
teloru unite se paru a însemna ca căndu Anglia și Franța ar (lopgn. de Srle, Wanderer ete.)
vre să ia o parte mai activă la ceartă mi să i dee o însemnă- Serbia. „Srbechi Novine” cuprinde următorulu emisu alu
tate care pănă acumu în faptă nu avuse. tubernului Serbiei, care, pentru asemănărea sa cu unele altele
O coalițiune între Austria și Rusia pentru casulu de re- și anume cu ordinățiunile de felulu acesta esistinți pn Rusia,
sboiu nu Ce putea face fără ka mai painte îmbele puteri să ce e demnu de însemnatu. Acestu emisu adecă orânduește: 1)
fi învoitu întru a și mări teritoriile, ceea ce gentru Austria trecerea dela biserica neunită la alta esge strajnicu oprită,
în acestea așa zicăndu favoravere cercustări s'ar fi întăm- și vercare s'ar dovedi că a îndemnatu pe altulu la trecere.
platu la sudulu Monarhiei. Reducțiunea ce tocmai se efăptui sau cu orite chipu a conlucratu spre a efeptui treterea de la nu-
dovedește că acesta nu se poate presupune, deși se crede că mita biserică, să fiă trasu la cea mai grea respundere. 2)
Austria 'și a reservatu măna liberă a ocroti tare pe creștinii Căsătoriile amestecate între locuitorii Serbiei, căndu adecă o
învecinați cu dânsa, căndu vreo trebuință tristă ar cereo și pparte dil căsătorinzi se va ținea de biserica orientală. numai
o ar sili la acesta. atunci e valiveră, căndu cununia se va citi de preotulu neunitu
-
- Dechiărățiunile mi dovezile pn faptă, ce ae dederă cele și se va împrotocola în protocolulu de cununați alu acestei
doue puteri mari germane, cumcă vestea despre o triplă ali- iseriii. 3) Coșiii din căsătorii amestecate trebue a se boteza
anță între cele trei Monapxii nordice, e minciposă, a adusu mi în biserica greco-neunită și acestu actu a se împrotocola în
pănă acumu rodulu loru. Mai întăiu aceste au potolitu foculu protocolulu de botezați alu acestei biserici. 4) Causele de că-
resboinicu ce începuse a ce ațița în Anglia și Franția, apoi sătoriă la căsătorii amestecate, deacă unulu din soți ține de
cășiună să se ia înapoi ordipățiunea ce se dedese spre a se biserica orientală
stau sub iurisdicțiunea respectiveloru dregă-
porni trupe spre Orientu; ba ce e mai multu în urma acestoru torii greco-peunite ale țearei. -- Ba să zică omenii totu
dechiărățiuni liniștitore, se vorbește că și puterile apusene au învățătură unii dela alții! -
luatu mesuri ca să stergă și demustrățiunea ce ele o făcură rDrorevaroglio Maltese” cuprinde următorele emiuri put
căndu cu venirea Împeratului Niculae la Olmiuțu trimițăndu co- nepublicate pănă acumu despre ședința divanului în care ca.
răbii de resboiu înaintea Constantinopoliei, adecă ca să măne dechiaratu resboiulu încontra Rusiei. Acestu svatu mare numeră
din Dardanele corăbiile îndărătu erăși la Beșica-Bei - așa 280 de membrii imi a conetatu din Minieșrii, veziri, ulemali,
socotește O. D. R dregători de prima mi adoua clasă mi din sfițiri de armată.
”-..------”--.--- Presedinte a fostu Marele Veziru Mustafa Pașa, asistatu de
Șeic-ul-islamu mi de Șerifulu Prințulu Muchamed-len-Naunu.
Brașovu, |. Noembre n. Știri locale feliurite) Reșid Pașa încupoștință pe adunanță de crapea jururiloru
La noi îmblă unu proverbu (parimie) care zice, că pe cătu e și încheiă cu vorbele: „Împeratulu Niculae a zisu, că elu va
de urută primăvara, pe atăta e rrumosă toamna. În acestu să pedepsească pe barbarii turcești”... „După aceasta adunanța
ținutu adică primăverile suntu camu dearândulu ploiose și reci s'apucă aa desbateri mi pusă a ce împrotocola următorea de-
pănă tărziu în luniu, dincontră tomnele îmblă cu ceru mai se- civrățiune: Kb negoțiațiunile diplomatice s'au încisu, bb OTO-
ninu. Toamnă însă așea frumoasă ca cea din estimpu p'amu manii aducu la dispusețiunea coronei averea și viața loru gpentru
avutu de mai mulți ani. Cerulu celu mai seninu 6 învrăstatu ca îndată să se apuce a'și apăra dreptur' le sale încontra Ru-
numai la căte 2- 3 septămăni cu căte o nadie mănoasă. Semă- siei care, prin sceea că și a băgatu trupele sale în Ppate
pătureloru le priiește pănă acumu prea bine, din care causă dela Dunăre 'și a bătutu jocu de binecuvăntările păcii într'unu
prețulu bucateloru în piața noastră încă nu stă tocma așea timpu, căndu pi păsa mai tare Turciei și Europei a o susține.
susu cumu era temă mai vârtosu din causa eveniminteloru din După această hotărăre Ali Pașa, ministrulu de resboiu,
vecinătate. Grăulu celu mai frumosu găleta de Ardelu (4 fer- dechiară că puterea armată regulată la Dunăre mi aa marginile