Pagina 2
Descind miniştrii, cari iau loc
Serbările religioase culturale
delà Sibiu şi Lugoj
Sâmbătă şi Duminecă au avut
* loc două impunătoare serbări
culturale al românismului arde­
lean. La Sibiu s au desfăşurat
Sâmbătă festivităţile pentru pu
nerea pietrii fundamentale a
şcoalei normale „Andrei Şa-
guna". La Lugoj, în ziua urmă­
toare, a avut Joc inaugurarea
monumentalei picturi a catedra
lei române unite.
Două prilejuri de înălţătoare
manifestaţie românească, ono
rate cu prezenta M. Sale Rege­
lui şi a reprezentanţilor guver­
nului.
Serbările delà Sibiu.
începutul serbărilor Ia ora
10V2, când la sosirea trenului
regal se face primirea M. S. Re
gelui, întâmpinat de autorităţile
locale, civile şi militare şi mem­
brii guvernului : d ni» Gh. Tată-
rescu, d-1 Anghelescu, Lapedatu,
Inculet, M. Constantinescu, pre
cum şi o imensă mulţime, care
cu uraie entuziaste seconda mu­
zicile militare la sosirea (renu­
lui regal.
Prin oraşul frumos pavoazat,
printre rândurile de elevi şi cer­
cetaşi şi aclamat de mulţimea
ce stajiona pe străzi, convoiul
regal se îndreaptă spre cate­
drala ortodoxă, unde are loc
un serviciu divin, oficiat de către
mitropolitul Bălan asistat de un
sobor de patru preo{i.
După cuvântarea mitropolitu­
lui cortegiul porneşte spre gră­
dina Lebu, unde in mijlocul unui
teren liber, de 13 jugăre, se
înal(ă noul altar de cultură.
Peste 10 mii de oameni, din
loc şi din împrejurimi, aşteap­
tă aici sosirea M. Sale Regelui.
Tribune încărcate cu lume, iar
de jur împrejur numeroase dele­
gaţii ale satelor din împrejurimi,
cu drapele şi placarde, ovaţio­
nează apariţia M. Sale, care delà
poarta de triumf până la tribuna
regală înaintează printre două
rânduri, de preo|i — vre o 400
la număr, — aranjaţi pe ambele
par(i ale drumului spre tribună.
Serviciul religios este săvâr­
şit de Mitropolitul Bălan, asis­
tat de episcopul Grîgorie al Ar­
dealului, achiereii Vasile de Ră­
şinari şi Andrei Crîşanul înpre-
ună cu un sobor de preo|i.
Corul şcoalei normale, sub
conducerea d-lui Timotei Popo-
viei, dă răspunsurile.
După serviciul religios şi a-
şezarea scrisului fundamental
Mitropolitul Bălan rosteşte o
pătrunzătoare cuvântare, arătând
rostul şi trecutul acestei şcoaie
normale şi subliniind importanta
momentului.
Vorbeşte apoi d-1 ministru An
gelescu, remarcând de eseme-
Puterea armata a sovietelor:
marea industrie, aviaţia, armata.
In ultimul număr din „L’Europe
Nouvelle11 Max Dekayser publică o
dare de seamă asupra situaţiei mili­
tare din Rusia. Pentru im portanţa ei
actuală extragem câteva date.
După mărturisirea tehnicieni­
lor, care au vizitat în ultimul timp
Rusia, m area in d u strie a luat
un avânt necunoscut în nici o
altă tară din Europa. In 1923
aproape că nu exista această
ramură economica, pusa azi în
slujba economiei nationale şi
forjei armate.
Pentru a fi ferite de eventua­
lele atacuri, fabricile au fost
consfruite departe în interiorul
tării. Astfel în Ukraina centrul
industrial e situat ia 700 km.
departe de graniti. Marile fabrici,
în care se lucrează piese pen­
tru armament, sunt situate şi mai
depsrle: undeva pe Volga, ia
Urali şi în Siberia,
O A ZiTA rTR A lW V W rcilI
nea importanta locaşului de cul­
tură, căruia i-se ridică noul a-
dăpost.
Discursul Suveranului.
A luat apoi cuvântul M. Sa
Regele rostind următorul dis­
curs :
După aproape un veac
şi jumătate s’a pus astăzi
piatra de temelie a nouii
clădiri a unei vechi insti-
tujiuni : Şcoala Normală,
care poartă numele Mare­
lui Erarh al Bisericei Ar­
delene : Andrei Şaguna şi
care, pot s’o declar în toată
conştiinţa, a binemeritat
de la Patrie. Această şcoa­
lă în decursul vremurilor a
avut menirea să ducă o
luptă grea, o luptă de con­
solidare, o luptă de descă­
tuşare a conştiinţelor, de
întărire a sufletelor.
Mâine, când pe acest te­
ren se va ridica falnica
clădire, am nădejdea că
între acele măreţe ziduri
nu va intra numai o ple­
iadă de tineri, ci va pă­
trunde odată cu ei şi su­
fletul înaintaşilor.
Fie ca în noua clădire
să domine tot timpul ace­
leaşi năzuinţe, acelaş spi­
rit de sacrificiu şi acelaşi
râvnă, de care au dat pil­
dă cei dinainte, iar pe dea­
supra tuturor să plutească
sufletul şi gândul acelui
mare întemeietor al Biseri­
cei Ardelene: Mitropolitul
Andrei Şaguna-
Punând astăzi piatra de
temelie clădirii acestei ins-
titutiuni, aceasta este ura­
rea pe care o fac ca Suve­
ran şi ca proteguitor al
culturii româneşti!
Festivităţile delà Lugoj.
Peste treizeci de trenuri spe­
ciale au adus din diferitele pârji
ale Ardealului lumea, care Du­
minecă a participat la actul di­
vin pentru sfinţirea nouei picturi
a catedralei unite din Lugoj.
Primirea M. Sale Regelui la
orele 10 şi jumătate a strâns o
mulţime de popor, eşită spre
întâmpinare în frunte cu autori­
tăţile. Trenul regal îşi face in­
trarea în gară în sunetele muzi
cilor militare şi uratelor mulţimii.
Sovietele au făcut toate sfor­
ţările ca toate materiile prime
să şi-le procure din interior.
Producţia unor astfel de materii
prime e în legătură cu posibili­
tatea de întrebuinţare a electr»-
citaţii pe un preţ mic, ceea ce
s’a realizat prin construcţia uria­
şului dinam de pe Nipru. Pro­
ducţiile de aluminiu şi articolele
în legătură cu acest metal se
lucrează în colaborare cu gru­
pul industrial francez.
Actualmente se lucrează de
zor la ridicarea unor m ari fa­
b rici p e Volga, care în doi
ani vor trebui să fie gata. Intre
acestea trebue amintită o mică
fabrică din Moscova, unde se
construesc prototipuri de avi­
oane.
Timp de 10 luni fabrica a-
ceasta construeşte un aeroplan
pe peron pentru întâmpinarea
Suveranului.
Delà gară cortegiul, printre
uraie nesfârşite îşi face drumul
spre catedrala română ortodoxă,
unde se oficiază un Te-Deum
de către episcopul Vasile, asistat
de mai mul|i preoţi.
Urmat de suită, M. S. Regele
se îndreaptă apoi spre cate­
drala unită, unde are ioc actul
sfinţirii. In uşa catedralei aştep­
tau în odăjdii prelaţii bisericii
unite din Ardeal.
După oficierea serviciului di­
vin, episcopul Lugojului Alexan­
dru Nicolaescu, a rostit un dis­
curs, aducând mulţumiri atât
Suveranului cât şi guvernului
pentru importanta ce se dă ac­
tului solemn prin participarea
la aceste festivităţi.
La ora 12 întreagă asistenta
s’a încadrat într’o procesiune,
în frunte cu 120 preot» şi ca­
nonici şi corul catedralei. Sub
un baldachin urma delegatul
mitropoliei unite din Ardeal, dr.
V. Frenjiu, iar sub alt baldachin
M. S. Regele, încadrat de mem­
brii guvernului, corpul ofiţeresc,
cler etc. In formaţiunea aceasta
procesiunea s’a îndreptat spre
Piaţa Regina Maria, parcurgând
câteva din străzile principate.
A urmat un banchet în sala
festivă a Prefecture», unde d-I
ministru Valeriu Pop a salutat
pe Suveran, remarcând apoi
importanta festivităţii.
Răspunsul Suveranului.
Ţin înainte de toate să
vă mulţumesc pentru înăl­
ţătoarele, creştineştile şi ro-
mâneştile cuvinte pe care
Mi le-aji adresat.
Sărbătoarea de astăzi
este o sărbătoare de înăl­
ţare sufletească, este— pre­
cum aţi spus-o — o săr­
bătoare de înfrăţire creşti­
nească.
In zilele, prin care trecem
şi trece lumea întreagă as­
tăzi, singurul lucru care ră­
mâne veşnic şi neperilor
este credinţa fidelă in reli­
gia pe care ţi-ai ales-o.
Eu sunt născut şi crescut
ortodox dar sunt Suveranul
unei ţări, în care sălăşluesc
şi cetă{eni de alte confe­
siuni. Sunt hotărât — şi
toţi pot conta pe sprijinul
Meu — să piotcguesc cu
aceeaşi credinţă şi aceeaşi
dragoste pe toţi acei cari
vor fi cinstiţi credincioşi ai
bisericii lor.
Acest lucru îl afirm fiind­
că în zilele de restrişte, în
zilele de scădere morală,
de 40 tone şi un hidroavion de
30 tone.
In fabricile franceze se con­
struesc mai ales avioane de
bombardament tip „ANT-6" şi
sunt presărate prin multe oraşe
din Rusia. Tot la Moscova se
mai află şi o fabrică de mo­
toare, cea mai bună din Rusia,
care dă motoare până la 800
cai putere. Problema industriei
în Rusia se rezolvă în proporţie
cu pregătirea şi capabiiitatea
oamenilor. Şcoli numeroase s’au
înfiinţai pentru educajia tineri­
lor şi pregătirea lor practică şi
teoretică.
Sovietele au în|eles la timp
importanta aviaţiei pentru o
Jară lipsită de căi de comuni­
caţie. In această privinţă Rusia
a făcut sforţări extraordinare.
Şi a creiat cadre de buni piloţi
şi constructori admirabili.
Aviaţia rusă, care în 1923 nu
însemna nimic, astăzi constitue
o mare putere armata. Escadri­
lele de bombardament au o ac­
ţiune de radius pe o întindere
singuri acei cari rămân
strânşi uniţi în aceeaşi cre­
dinţă — oricare ar fi ea —
sunt aceia cari pot avea
puterea morală de a de­
păşi totul cu toată energia,
cu tot avântul, cu toată
credinţa, pentru un singur
bine, pentru o singură dra­
goste, care este aceea a
neamului nostru.
O fi între diferitele rituri
o deosebire de literă scrisă,
dar nu există o deosebire
de credinţă şi de conştiinţă,
fiindcă toji avem aceeaşi
credinţă, to{i suntem creştini.
In trecutul acestei ţări a
Ardealului s'a văzut ce au
putui face cele două Bise­
rici naţionale, care în lupta
contra cotropitorului, în
lupta pentru desvoltarea na
ţionalh, au fost veşnic mână
în mână, au avut o credinţă
naţională.
Astăzi, când avem cu
toiii datoria de a duce o
luptă de consolidare şi de
progres ale naţiunii noas­
tre, nu este momentul să
privim ce haină şi ce rassă
poartă fiecare preot, ci tre-
bue să cerem fiecăruia să
aibă un singur suflet şi a-
cest suflet trebue să fie cel
românesc.
Creştin sunt, dar fac a-
pel şi Ia acei cari nu sunt
creştini, dar cari au o cre­
dinţă a lor, ca şi ei ală­
turi de noi creştinii, cari
avem acel sublim exemplu
al martirismului lui Isus
Christos, să lupte alături
de noi, căci mai presus de
credinţa fiecăruia este unita­
tea etnică a României între­
gite.
Şi în această înălţătoare
sărbătoare sufletească, per-
miteti-Mi, pe deasupra cre­
dinţelor, pe deasupra con­
fesiunilor, să ridic paharul
Meu pentru sufletul unic al
poporului român.
E xterne.
A leg erile
din R u sia so v ietică din
1934-35.
In Rusia sovietică au început
pregătirile alegerilor de soviete
locale, teritoriale şi centrale. In
acest scop guvernul a luat o
serie de măsuri, pe care le-a
dat publicităţi», relativ la planul
şi timpul când vor avea loc a-
legerile.
de 2.400 km. Pentru a se face
o idee despre formidabila orga­
nizaţie aviatică a Rusiei, irebue
să amintim grandioasa manifes­
taţie executată deasupra Piejei
Roşii din Moscova, când au zbu­
rat deasupra Kremlinului sute
de avioane. Majoritatea acestor
avioane sunt prevăzute cu câte
patru motoare.
In târa în care populaţia
creşte anual cu trei milioane,
unde Tgranijile stau Ia o depăr­
tare unele de altele de mii ;de
km. şi unde numărul locuitorilor
atinge 170 mil. a trebuit să se
găsească un sistem de împă­
care între armata permanentă
şt mili|ii.
A rm ata ţa ristă în 1914 nu­
măra 1.300.000 oameni, desiul
de nepregătiţi şi slab înarmaţi.
La începutul revoluţiei din Oct.
după cum aminteşte Trotzki, noul
regim nu adunase în jurul său
mai mult de 100.000 soldaţi. In
cursul războiului civil armata
roşie a crescut până la 5 mii.
oameni. Atunci armata de schimb
Nr. 81— 1954.
De aproape o lună a în
ceput campania de propagandă.
In Noembrie vor avea loc ale­
gerile pentru sovietele de la sate.
Ele vor irebui să fie terminate
până la 20 Noembrie. Alegerile
pentru sovietele din oraşe, ca
şi congresele sovietelor regio­
nale, vor avea loc între 20 No­
embrie şi 10 Decembrie a. c.
In intervalul de la 10 la 20 De­
cembrie se vor aduna în con­
gres sovietele Republicilor auto­
nome. Congresul sovietelor tu­
turor Republicilor, cere alcătuesc
Federaţia Republicilor Rusiei
Sovietice, ca şl al şaptelea con­
gres al Uniunii Sovietice, vor a*
vea loc în Ianuarie 1935.
Alegerile pentru soviete au
loc în chip public şi prin ridi­
carea mâinilor la adunările ce­
tăţenilor din oraşe şi sate. Pen­
tru congresul Uniunii Sovietelor
se vor alege de asemenea 1929
delegaţi, afară de reprezentanţi!
armatei roşii, care va fi unul
pentru fiecare divizie.
La alegerile pentru soviete
vor lua parte aproape 90 mii.
cetăţeni, din cei 170 mii. locui­
tori ai Rusiei. Minorii desigur
că nu votează, însă alături de
ei mai iau loc şi categoriile ce­
lor care au pierdut acest drept:
preoţimea, reprezentanţii foste­
lor clase de privilegiaţi, comer­
cianţii, bogaţii, kulacii ca şi foştii
aristocraţi.
Numărul alegătorilor a crescu!
în ultimii trei ani cu zece mili­
oane, căci în 1931 erau numai
80 mii. Sporul e adaos de tine­
retul, care se prezintă la alegeri
pentru întâia oară.
D in ju d eţ
Alegerile comunale din Tur-
cheş. După numeroase amânări
a alegerii consiliului comuna!
din comuna Turcheş (Săcele),
amânări provocale de incapaci­
tatea liberalilor de-a putea de­
pune o listă, s’a putui în fine
ţinea alegerea acum Duminec^
S’au depus 3 liste : prima cu­
rat românească a P. /V. J. în
frunte cu profesorul Nicolae
Odor, una liberală cu 5 candi­
daţi români şi cinci maghiari,
iar a treia listă liberală disi­
dentă română-meghiară.
Rezultatul alegerii a fost ur­
mătorul : au reuşit să fie aleşi
7 români şi 3 maghiar». De pe
lista P. N. Ţ. au fost aleşi con­
silieri : d nii prof. N. Odor, loan
/. Moroian şi loan. Sp. Peleu.
Liberalii au ob{inut 4 locuri iar
disidenţii 3.
P e n tru contribuabili. Se a-
duce la cunoştinţa contribuabili­
lor, că se pot prezenîa la per­
cepţii pentru a face plata impo­
zitelor, în toate ziiele de lucru
din săptămână, chiar şi Sâmbătă
după masă, când percepţiile sunt
deschise şi ghişeele vor primi
sumele ce contribuabilii le vor
vărsa.
a fost Iransformafă în armată
permanentă cu un număr de
562.000 oameni, la care trebue
adăogatâ şi secjia GPU, precum
şi 40.000 ofijeri. In fiecare an
armata roşie îşi alege 260.000
soldaţi, care servesc doi ani la
infanterie sau patru la marină.
Forja armatei roşii nu constă
în număr cât în mijloacele teh­
nice. Bugetul armatei a crescut
din 1928 de la 744 Ia 1450 mii.
ruble. Capitalul pentru investiţi!
este prevăzut în bugetul ailor
Comisariate. După cum se vede,
Rusia e gata să facă fa|ă ori­
cărei încercări de atac. (Ceps).
D irecţia C. F. R. pe lângă
reducerea de 50°/o pentru călă­
torii cari vizitează individual ex-
pozijia-iârg a Industriei româ­
neşti din Parcul Carol, a acor­
dat o reducere de 60°/o pe C.
F. R. pentru grupuri formate din
cel puţin 48 persoane.