STATE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI ÎNTRE SECOLELE XIV-XV

I. STATE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI (SECOLELE XIV-XV)

II. INSTITUȚII MEDIEVALE ROMÂNEȘTI (SECOLELE XIV-XV)

I. STATE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI (SECOLELE XIV-XV)

La începutul mileniului al II comunitățile românești erau organizate sub forma obștilor sătești. Mai multe obști sătești formau un cnezat, care era
condus de un cneaz, care avea mai mult atribuții militare și era sprijinit de o ceată înarmată. Odată cu trecerea timpului cnezatele s-au unit și au format
voievodatele, care erau conduse de un voievod.
Statele medievale românești au apărut în urma unui proces de formare care a durat mai multe secole. Reținem că sunt două etape care au avut loc
astfel:
- a formațiunilor prestatale numite și incipiente între secolele IX-XI (anii 800-1000)
- a formațiunilor statale românești de sine stătătoare (sau independente) de marile puteri vecine spațiului românesc: Ungaria, Polonia, Țaratele Bulgare,
Serbia care s-au afirmat între secolele XII-XIV (1100-1300)
Formațiuni politice românești incipiente (adică între secolele IX-XII) care apar în documentele de epocă au fost:
a.-Voievodatul lui Gelu(în Transilvania propriu-zisă)
b.-Voievodatul lui Glad (în zona Banatului)
c.-Voievodatul lui Menumorut (zona Crișana-Satu Mare)
Alte formațiuni statale românești au fost cele care sunt menționate în Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247:
a.-Cnezatele lui Ioan și Fărcaș (în zona Olteniei)
b.-Voievodatul lui Litovoi în Zona Jiu-Hațeg și Voievodatul lui Seneslau (în zona Munteniei).
În spațiul Moldovei sunt menționate în documente țările, câmpurile și ocoalelele românilor (Poveste vremurilor de demult)
Mai târziu, în secolul al XIV-lea, atât Voievodatul Țării Românești, cât și Voievodatul Moldovei s-au afirmat în conflict cu Regatul Ungariei
care dorea să se extindă și să cucerească aceste voievodate românești.
Voievodul Basarb I l-a înfrînt în Bătălia de la Posada în anul 1330 pe regele Ungariei Carol Robert d’Anjou ceea ce a marcat recunoașterea
independenței Voievodatului Țării Românești
Voievodul Bogdan I a reușit să înfrângă mai multe oști maghiare și a înlăturat presiunea Ungariei asupra Moldovei în 1359, ceea ce a marcat
independența acestui voievodat românesc
Voievodatul Transilvaniei a făcut parte din Regatul Ungariei, dar a avut un grad ridicat de libertate internă (autonomie)
Alți voievozi mai importanți în secolul al XV-lea (adică după anul 1400) au fost:
- Alexandru cel Bun în Moldova (1400-1432)
- Iancu de Hunedoara în Transilvania (1440-1456)
- Vlad Țepeș – a avut trei domnii astfel: în 1448, între 1456-1462 și în 1476
- Ștefan cel Mare în Moldova (1457-1504)

1
II. INSTITUȚII MEDIEVALE ROMÂNEȘTI (SECOLELE XIV-XV)
Principalele instituții ale statului românesc medieval au fost:
- Domnia – putere centrală deținută de un domnitor (voievod)
- Biserica – putere spiritulaă deținută de un mitropolit al țării care se sprijinea pe mai mulți episcopi
- Oastea – putere militară deținută de voievod care conducea oștirea în războaie. Funcție de felul de a purta lupta existau militari care luptau
pedeștri (pe jos) și ecveștri (adică pe cai)
- Adunările Țării – structuri consultative formate din reprezentanții tuturor categoriilor sociale ale țării

Cerință:
1. De completat în caietul de clasă principalii voievozi, respectiv principalele instituții medievale românești