Instituţii centrale şi locale (sec.
IX – XVIII)
Transilvania (spațiul intracarpatic)
a)Transilvania principat/voievodat în cadrul Regatului maghiar-
pânâ în 1541
Instituția centrală: principatul/voievodatul
În sec. XII, în anul 1111 regalitatea maghiară
organizeazăTransilvania în principat( formă de organizare
politică specifică Europei apusene) și apare în documente
principele Mercurius, însă în 1176 se revine la voievodat( formă
de organizare politică specifică românilor), fiind menţionat
voievodul Leustachius.
Voievodul era vasal regelui Ungariei şi are atribuţii
administrative, judiciare, militare largi; -*Voievodul Iancu Corvin
de Hunedoara (1441-1456) –largi atributii de politica internă si
externă
Alte institutii:Adunarea Generală a Nobililor(Congregațiile
generale ale nobilimii) – reprezentantii maghiarilor, sașilor,
secuilor;
b)principat autonom sub suzeranitate otomană(1541-1699)
În 1541, în condiţiile dispariţiei Regatului Ungariei sub loviturile
Imperiului Otoman, Transilvania devine principat autonom sub
suzeranitate otomană.
Instituția centrală: principatul
Alte institutii: Dieta Transilvaniei - alcătuită din reprezentanţii
naţiunilor ,,privilegiate”, românii(naţiunea ,,tolerată”) fiind excluşi
din această instituţie.
c)principat în cadrul Imperiului Habsburgic/Austro-
ungar(1699-1918)
Instituția centrală: principatul
Alte institutii: Dieta Transilvaniei
Guberniul(1693) – instituție administrativă
Țara Românească și Moldova(spațiul extracarpatic)
1.Domnia este instituţia centrală a statelor medievale româneşti extracarpatice.“Domnul” era stăpânul ţării.
Atribuţiile domniei vizează toate domeniile importante:
a.de politică internă
-militare: comandant suprem al armatei („mare voievod)
- administrative: conduce întreaga administraţie, numind dregătorii;
- fiscale: bate monedă, instituie sistemul de impozite;
- judecătoreşti(juridice): este judecator suprem.
- funciare: era proprietarul întregului pământ pe care il împarte boierilor
- Era apărător al Bisericii – Mitropoliile au avut rol important în consolidarea structurilor administrative.
b. de politică externă – încheia pace și declara război
Caracteristicile domniei
În sec. al XIV-lea - domnitorul era ales de marii boieri români, din rândul dinastiei domnitoare(Basarabilor,
Mușatinilor).
În sec. al XV-lea(regim tributar) - domnul era desemnat de boieri și confirmat de Poartă(Imperiul otoman)
Începând cu sec. al XVI lea se Țara Românească și Moldova devin dependente de Imp. Otoman prin regim
vasalic - numirea domnilor se făcea direct de către Poartă, fără consultarea boierimii;
În sec. al XVIII –lea domniile pământene au fost înlocuite cu domniile fanariote din 1711 în Moldova și
1716 în Țara Românească. Domniile fanariote au fost îndepărtate în 1822 după Revoluția condusă de Tudor
Vladimirescu(1821).
Domniile fanariote s-au caracterizat prin:
 Politica externă controlată de turci
 Domnii scurte de 2-3 ani
 grecizarea Domniei, Sfatului Domnesc, Bisericii, culturii, învăţământului;
 creşterea obligaţiilor faţă de Poartă– haraci, peşcheşuri, mucarerul mare, mucarerul mic;
Reprezentanți ai domniei: sec. XIV: Basarab I, Nicolae Alexandru, Mircea cel Bătrăn- în Ț. Rom
Bogdan, Petru Mușat – în Moldova
sec. XV – Vlad Tepeș - în Ț. Rom
Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare – în Moldova
sec. XVI – Mihai Viteazul – realizează prima unire a Țărilor Române
 sec. XVII - Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu(1688-1714).
– în Țara Românească
sec. XVIII – Dimitrie Cantemir - în Moldova
2. Sfatul domnesc – îl ajuta pe domnitor în luarea deciziilor(rol consultativ); era alcătuit din mitropolit și
boierii cu dregătorii(postelnic, vornic, logofăt);
3. Biserica:
În Ţara Românească Nicolae Alexandru întemeiază în 1359 prima Mitropolie Ortodoxă a Ţării
Româneşti(cu sediul la Curtea de Argeş);.
În Moldova, -Petru Muşat(1375-1391)-întemeiază Mitropolia ortodoxă cu sediul la Suceava;