I.

Întemeierea statelor și instituțiilor medievale românești

- poporul român s-a format în spațiul carpato-danubiano-pontic intre sec. II-VIII d. Hr. prin
romanizarea dacilor si adăugarea unor influente slave. În condițiile migrațiilor au trăit în comunități
sătești mici, numite autonomii locale, care au început să apară după sec. IX, pe fondul influenței
contextului extern: nevoia de a se apăra în fața raidurilor de jaf ale tătarilor, sau de a respinge
cucerirea maghiară
- organizarea statului în spațiul românesc s-a făcut prin evoluția de la autonomii la o conducere
centralizată pe un teritoriu mai mare. Exemple de autonomii:
-sec. IX-XI – voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut în Transilvania, menționate în „Cronica lui
Anonymus”
-Sec. XIII – voievodatele lui Litovoi, Seneslau, cnezatele lui Ioan și Farcas, în Țara Românească,
menționate în „Diploma cavalerilor ioaniți” -1247
-Caracteristici ale autonomiilor:
- se mai numesc si formațiuni prestatale românești și au mai multe denumiri: cnezat, voievodat, țări,

- sunt grupări de obști sătești de dimensiuni mici, controlate de un conducator militar care asigură
apărarea și organizarea muncilor

Evoluția statutului politico juridic al Țărilor Române în epoca medievală

1.Independență
2.Autonomie = libertate parțială, doar pe plan intern (pot lua decizii privind impozitele, domnul)
- pe plan extern, ca state vasale nu au voie decât să urmeze linia impusă de puterea suzerană
-tributul pentru răscumpărarea păcii
3. Dependență=țară cucerită. Daca e cucerită de turci se numește pașalâc

Transilvania

Sec. XI 1541 1699 1868 1918

Voievodat principat principat provincie provincie

În cadrul autonom sub austriac austro-ungară românească
Ungariei suzeranitate
Otomana

Țările Române

IX XIV XVI XVIII 1878

Evolutia de la state independente state autonome autonomia indepen-

autonomii la state au institutii puternice sub suzeranitate incalcată prin denta
prin actiuni pe plan si se afirma pe plan extern otomană regimul
intern sau extern fanariot
1711-1821
 1. Întemeierea statelor medievale

A. Transilvania –-sec. XI-XVI- s-a întemeiat ca si voievodat în cadrul regatului maghiar prin:

-1111 – inființarea de comitate -primul = Bihor

- are loc deoarece regatul maghiar dorea să se extindă spre sud-est sub pretextul catolicizării

- ca urmare, maghiarii ocupă teritoriile din Transilvania si le pun sub controlul unor comiți.

-sec. XII-XIII- colonizarea secuilor în Harghita și Covasna, în scop militar

- deoarece acestia erau cunoscuti pentru talentul militar, li se dăruiesc aceste zone de margine

- ca urmare, ei asigură granițele în fața invaziilor străine asupra Tsv și Ungariei

- colonizarea sașilor în scop economic, are loc

- deoarece Tsv avea densitate mica a populației, care se ocupa preponderent cu agricultura

- ca urmare, coloniști originari din diferite zone sosesc în mai multe valuri și înființează 7
orașe (Sibiu, Brașov, Sighișoara, etc) în care practică meșteșuguri și comerț, contribuind la
dezvoltarea provinciei

B. Țara Românească

- la începutul sec. XIV - Basarab apare menționat în documentele maghiare ca și „voievodul nostru
transalpin”, el este conducătorul autonomiei din N-Olteniei aflată deja sub suzeranitate maghiară.
Deoarece el oferă protectie militară împotriva invadatorilor în special tătari autonomiilor locale din
toata zona dintre Carpați și Dunăre, ba chiar si de pe o fâșie din sudul Moldovei numită Basarabia, el
controleaza toata această zona extinsă. Ca urmare, el a unit sub conducerea sa toate autonomiile
românești, ortodoxe de pe acest teritoriu mare, ceea ce determină considerarea sa ca întemeietor al
Țării Românești (actiune pe plan intern)

-1330 - bătălia de la Posada între Basarab și regele maghiar Carol Robert de Anjou

-deoarece apar neînțelegeri privitoare la Banatul de Severin, regele maghiar dorește sa-și
pedepsească vasalul necredincios și asediază cetatea Argeșului, pe care nu reușește s-o cucerească și
decide retragerea în timpul căreia este surprins de armata lui Basarab în munți (actiune pe plan
extern). Ca urmare a acestei mari victorii descrise în ”Cronica pictată de la Viena”, pretențiile de
suzeranitate încetează, ceea ce atestă afirmarea Ț. Rom ca stat independent.

B.2.Fapte istorice privind consolidarea T.R

1.-sec XIV- organizarea instituției centrale a domniei. Ea este importantă

- deoarece domnia este singura instituție a cărei putere este de origine divină, atestată de
prezența în titlul domnesc a expresiei „domn din mila lui Dumnezeu” precum și a particulei „Io”,
prescurtare de la Ioannes=cel ales de Dumnezeu

-ca urmare, domnul are numeroase atribuții între care amintim: este stăpânul oamenilor și al
pământurilor, emite legi, conduce armata, numește funcționarii, judecător suprem

-succesiunea la tron este transmisă prin sistemul ereditar-electiv – domnul este ales dintre
bărbații neamului domnesc de către Marea Adunare a Țării, adunare consultativă si reprezentativă
2.-1359 - Nicolae Alexandru întemeiază o mitropolie ortodoxă. Ea este importantă
-deoarece biserica este o institutie fundamentală care contribuie la întărirea autorității
domnești prin ceremonia de mirungere și încoronare. Ca urmare, mitropolitul este principalul
locțiitor al domnului, putându-l înlocui în situații de tron vacant sau relații diplomatice

C.1 Moldova – sec. XIV- fapte istorice privind înființarea

- 1352 –descălecatul lui Dragoș voievodul Maramureșului are loc

-deoarece regele maghiar dorea limitarea incursiunilor tătare de dincolo de Carpați
-ca urmare, Dragoș este trimis să organizeze la Est de Carpați o marcă de apărare, cu centrul
la Baia, care marchează începutul expansiunii maghiare dincolo de munți.
1.-1359 – descălecatul lui Bogdan

-deoarece nu mai suportă presiunile de catolicizare forțată, părăsește Maramureșul și preia

prin lupte cu maghiarii nucleul de la Baia . Ca urmare a respingerii maghiarilor și colaborării cu
boierimea locală, el extinde spre nord acest nucleu, stabilind la Suceava capitala unui stat de sine
stătător, ”Moldova Mică”

C.2. Moldova – sec. XIV- fapte istorice privind consolidarea

1.sec. XIV-înființarea domniei -aceleasi detalii ca la B.2.1

2. a doua jum. XIV- Petru Mușat întemeiază o mitropolie ortodoxă -aceleasi detalii ca la B.2.2

Evoluția instituțiilor centrale în spațiul românesc

A..Domnia

-sec. XIV – organizare – putere de origine divină, numeroase atribuții, transmitere ereditar-elect

Modificări apărute în funcționarea instituției domnești

-sec. XVI – funcția domnească este asimilată cu una strict administrativă

-deoarece dominația otomană este în creștere, rolul domnului se micșorează

-ca urmare, domnia își pierde caracterul ereditar, domnul este înlocuit cu un principe ales de
boieri și confirmat de sultan în schimbul unor plăți

- sec. XVIII - primele domnii fanariote – 1711 – Moldova, 1716 - ȚR, în ambele Nicolae
Mavrocordat. Instaurarea lor are loc

-deoarece turcii își pierd încrederea în domnii români în urma actiunilor lui Cantemir, îi
numesc direct din rândul aristocrației ortodoxe din Fanar, considerată fidelă

-ca urmare, domnia este numită fără consultarea boierilor, acestia nu mai pot candida pt tron,
domniile sunt scurte -1-3 ani, deoarece se dorește încasarea taxelor de schimbare a domnului.

- consecințele domniilor fanariote - încălcarea autonomiei, fiscalitate excesivă – dezastru economic,

inapoierea societății prin lipsa reformelor
B. sec. XII-XVI – Transilvania - organizarea instituției centrale - Voievodul

-deoarece Tsv ca provincie de margine asigură protecția militară a regatului maghiar, regele
numește voievodul dintre nobilii din Tsv. Ca urmare, are atribuții militare, administrative,
legislative, colaborează cu Congregațiile nobiliare . Funcția nu se transmite ereditar

Modificări:

1.- sec. XVI- XVII – Transilvania - organizarea instituției centrale - Principele

-deoarece în 1541 Ungaria devine pașalâc turcesc, Tsv este organizată ca principat autonom
sub suzeranitate otomană. Ca urmare, principele este ales de Dietă (adunare categoriilor privilegiate
de religie receptă – maghiari, sași, secui) și confirmat de sultan

C. Biserica – cea mai importantă instituție după domnie deoarece contribuie la intarirea autorității
domnești prin ceremonia de mirungere si incoronare. -ȚRom au mitropolii recunoscute de Patriarhia
de la C-pol, cărora le sunt subordonate episcopii. Ca urmare, -Mitropolitul – cel mai important
sfetnic al domnului, îi poate ține locul

D. Armata

- oastea cea mică – formată din cete boierești

- oastea cea mare- formată din toți bărbații în stare să poarte arme, convocată în caz de invazie a țării.

- după instaurarea dominației otomane sec. XVI - țările nu au mai avut voie să dețină oștire

II. Relații internaționale în sec. XIV-XVIII

Caracteristici ale relațiilor internaționale (diplomatice=tratate sau militare=bătălii)

-relațiile internaționale ale Ț.Române au urmărit păstrarea ființei naționale și a independenței

- întotdeauna ȚR au realizat alianțe cu statele creștine- Ungaria, Polonia, Transilvania, Rusia

- au avut mereu caracter defensiv, de apărare

-au aspectul conflictului asimetric - ȚR. au resurse limitate dar folosesc mai multe tactici
compensatorii: pârjolirea pământului, otrăvirea fântânilor, crearea unui gol economico-demografic
pentru a limita posibilitățile de aprovizionare ale invadatorilor și când nu se mai poate evita
confruntarea militară, folosirea avantajului terenului – mlaștină, defileu, etc)

1.Relațiile internaționale în sec. XIV- XV

- 1330 - victoria lui Basarab la Posada – Ea a avut loc deoarece, relațiile dintre Basarab și regele
maghiar Carol Robert de Anjou s-au deteriorat, cel din urmă considerând că Basarab nu-și
îndeplinește obligațiile de vasal. Ca urmare, maghiarii invadează Țara Românească, asediază
capitala, însă fără o obține niciun rezultat. Deoarece, pe lângă aceasta, maghiarii rămân fără provizii,
decid retragerea, însă, în munți, Basarab le pregătește o ambuscadă, în timpul căreia oastea maghiară
a fost măcelărită timp de trei zile, de cavaleria lui Basarab care a surprins oastea maghiară într-un
defileu, în timp ce alți soldați atacau de pe versanți, după cum este descrisă bătălia în Cronica pictată
de la Viena. În urma acestei mari victorii pretențiile maghiare de suzeranitate asupra Ț.Românești
încetează și putem considera că prin aceasta, Basarab obține independența țării sale.

- 1394/1395- victoria românească a lui Mircea cel Bătrân împotriva turcilor de la Rovine. Ea a avut
loc deoarece turcii se aflau într-un episod de expansiune în pen. Balcanică, iar Mircea se remarcase
ca un obstacol în calea acestui proiect. După numeroase raiduri de jaf și intimidare, sultanul Baiazid
Fulgerul se hotărăște să-i dea lui Mircea lovitura decisivă și invadează țara. Bătălia are
caracteristicile războoiului asimetric, deoarece oastea turcească este superioară numeric, lucru pe
care Mircea încearcă să-l compenseze cu crearea golului demografico-economic și cu acțiuni de
hărțuială a trupelor turcești risipite în țară după jaf. Când lupta decisivă nu a mai putut fi evitată,
Mircea a folosit avantajul cunoașterii terenului propriu, atrăgându-i pe turci într-o zonă mlăștinoasă,
pe malul unei ape, la Rovine (neindentificat în teren), unde turcii nu puteau folosi avantajul numeric.
În urma acestei strategii, Mircea obține o mare victorie care îndepărtează pe moment pericolul
otoman, țara rămânând în continuare independentă. Mai mult decât atât, ca urmare a acestei victorii
răsunătoare, Mircea a obținut vizibilitatea unui mare conducător militar, ceea ce-i va facilita
colaborarea antiotomană cu Ungaria.

- 1395 –Brașov –tratat cu Ungaria - deoarece Imperiul Otoman devenise tot mai amenințător,
Mircea si regele maghiar Sigismund de Luxemburg încheie o alianță antiotomană. Ca urmare, cele
două țări constientizeaza pericolul comun si se vor afla împreună împotriva turcilor la Nicopole
- 1443 – „campania cea lungă” – – reprezintă un șir de victorii pe care voievodul TSV, Iancu de
Hunedoara, le obține în fruntea unor oști creștine împotriva turcilor în pen. Balcanică. Deoarece
Ungaria se afla în prima linie a expansiunii otomane, regele maghiar pune la cale acest mare proiect
militar de îndepărtare a turcilor din pen. Balcanică, care se desfășoară cu un succes atât de mare încât
turcii, temându-se de consecințele pe termen lung ale acestor acțiuni, cer pace. În consecință, Iancu a
încheiat la Seghedin, în 1443, o pace cu turcii pe 10 ani.

-1459 – tratatul de la Overchelăuți- deoarece abia urcase pe tron de 2 ani, tânărul domn al
Moldovei, Ștefan cel Mare, vrea sa continue bunele relații cu Polonia, ca eventual sprijin împotriva
Ungariei. Ca urmare, continuă linia tradițională de recunoaștere a suzeranitătii poloneze, începută
de predecesorii sai Petru I Mușat și Alexandru cel Bun

– 1475 -Vaslui– cea mai mare victorie a lui Ștefan împotriva turcilor. Deoarece Ștefan refuzase plata
tributului, turcii invadeaza pentru a-l pedepsi. Bătălia se înscrie în tipologia conflictului asimetric
deoarece turcii au o armată mult mai numeroasă decât cea a moldovenilor. Ca urmare, Ștefan
hărțuiește trupele mai mici turcești răspândite în țară după jaf și alege pentru bătălia decisivă valea
Bârladului, unde turcii nu puteau folosi avantajul terenului mlăștinos. În consecință, in ianuarie
1475, Ștefan obține o victorie răsunătoare care -i va consacra independența.

-1475 – tratatul de la Iași deoarece știa că prin victoria de la Vaslui relațiile cu turcii s-au înrăutățit,
Ștefan caută sprijinul militar al puterilor creștine prin scrisoarea în care Moldova este prezentată
drept „poarta creștinătății”. Doar Ungaria, aflată în prima linie a expansiunii otomane, răspunde
pozitiv Moldovei, oferindu-i ajutor militar în schimbul recunoasterii suzeranității maghiare. Ca
urmare, cele două țări se solidarizează în fața pericolului comun, cooperând în viitor la actiuni
militare.
2. Relațiile internaționale ale Țărilor Române în sec. XVI- toate cele trei ȚR se află sub dominație
otomană, obligațiile financiare devin tot mai mari

- 20 mai 1595- tratatul de la Alba Iulia, între Țara Românească si Transilvania. Deoarece Mihai
Viteazul declanșase acțiunile militare antiotomane la începutul anului 1595, are nevoie de sprijinul
militar și financiar al Ligii Sfinte, o alianță antiotomana din care făceau parte papa, Austria, Tsv si
altele. Întrucât tratatul a fost negociat de mitropolitul Țării Românești, el conține numeroase clauze
nefavorabile lui Mihai viteazul, cum ar fi subordonarea autorității domnești unui sfat compus din 12
boieri, dar mai ales principelui Transilvaniei. Ca urmarea acestor concesii, Mihai a beneficiat de
ajutorul Transilvaniei în bătăliile din 1595

- aug. 1595 - Călugăreni – – deoarece principele Mihai și-a încălcat angajamentele față de Turcia,
putere suzerană, prin atacurile repetate asupra turcilor în sudul Dunării, sultanul trimite o expediție
militară pentru înlăturarea lui Mihai de pe scaunul domnesc și pentru a începe organizarea Țării
Românești în pașalâc. Deoarece ajutorul promis de Liga Sfântă întârzia, Mihai încearcă să oprească
singur înaintarea otomană pe valea Neajlovului. Pentru că unitățile de pedestrași români sunt
copleșite de cele turcești. Mihai însuși lansează un atac al cavaleriei. Ca urmare, se produce panică
în rândul armatei turce care se retrage, oferind românilor o victorie de scurtă durată, care a arătat însă
spiritul de sacrificiu al românilor în dorința de a împiedica invazia turcească. Cu toate acestea, a
doua zi turcii reiau înaintarea spre București. De aceea, Mihai fuge în munți așteptând ajutorul
militar promis de Transilvania, care va veni în perioada următoare si va contribui la respingerea
turcilor.

3. Relații internaționale ale ȚR în sec. XVII-XVIII

- pe fondul unor schimbări de context extern, domnii ȚR inițiază tratative secrete cu marile puteri
creștine - Șerban Cantacuzino și C-tin Brâncoveanu din Țara Românească – tratative secrete
antiotomane cu Austria nefinalizate

- 1711 Tratatul de la Luțk – Dimitrie Cantemir și Petru cel Mare – alianță antiotomană deoarece
Dimitrie Cantemir dorește ca Moldova sa devină independentă, și să-și poata transmite tronul pe cale
ereditară. Ca urmare încheie o alianță antiotomană cu țarul Rusiei Petru cel Mare, prin care
organizează împreună acțiuni militare.

-1711- înfrângerea la Stănilești – bătălia are loc deoarece domnul Dimitrie Cantemir a încheiat la
Luțk o alianță antiotomană cu țarul Rusiei, Petru cel Mare, în vederea obținerii independenței
Moldovei. Ca urmare a înfrângerii creștinilor de către turci, aceștia iau măsuri pt intensificarea
controlului în Țările Române instaurând regimul fanariot prin care boierimea românească este
exclusă complet de la conducerea țării, fiind înlocuită cu boierime fidelă turcilor, din țări ortodoxe,
inclusiv în scaunul domnesc.
 II. Statul roman de la proiect la realizarea României Mari -sec. XIX-XX

I). PROIECTE
- formarea statului român este rezultatul evoluției unor idei/ proiecte de reformă cuprinse în
documente elaborate de boieri datorită problemelor care afectau societatea românească:
- pe plan intern – domniile fanariote prin încălcarea autonomiei
- pe plan extern – consecințele crizei orientale – teritoriul românesc devine teatru de război pt
cele trei imperii – Rusia, austria si Turcia
-proiecte din sec. XVIII - elaborate de boieri și prezentate marilor puteri – Anglia, Franța, Rusia,
Prusia. In 40 de memorii se cerea revenirea la domniile pământene
- 1772 – memoriul de la Focșani elaborat datorită abuzurilor fanarioților. Ca urmare, se solicita
unirea Moldovei cu Muntenia într un stat independent și sub protecția marilor puteri, înlăturarea
domniilor fanariote
- 1791 –memoriul de la Șistov - elaborat datorită implicațiilor chestiunii orientale. Ca urmare, se
cere respectarea autonomiei, neutralitatea
-proiecte din sec. XIX
- 1822 – Constituția Cărvunarilor – Ionică Tăutu – elaborată deoarece in noul context creat de
îndepărtarea fanarioților în 1822 mica boierime vrea sa contribuie la reformarea societății. Ca
urmare, se propun acordarea de largi drepturi cetățenești și organizarea pe principiul separării
puterilor în stat. Proiectul este respins fiind considerat periculos, anarhist.
-1848- PROCLAMAŢIA DE LA ISLAZ, ŢARA ROMÂNEASCĂ
- singurul document cu valoare de Constituţie pt. ca va fi pus in aplicare de un guvern provizoriu în
cadrul revolutiei de la 1848. El contribuie la constituirea statului român deoarece cuprinde prevederi
referitoare la toate instituțiile și categoriile sociale ale țării. Ca urmare, se cerea:
 respectarea autonomiei de către turci
 desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire
 impozitarea generală prin desfiinţarea rangurilor boiereşti –(singura schimbare realizată)
Importanța proiectelor/memoriilor
- ideile liberalismului si nationalismului au cristalizat conștiinta națională a poporului român
- documentele au precizat obiectivele programului national conturând calea de urmat în lupta
de realizare a statului modern român

2). REALIZAREA STATULUI ROMÂN - Unirea Principatelor Române

– Contextul extern –redeschiderea chestiunii orientale prin războiul Crimeii –1853-1856 - marile
puteri intervin de partea Turciei, Rusia e învinsă
a. 1856 – Congresul de pace de la Paris –Rusia nu mai este putere protectoare a teritoriilor
românești, ca urmare, Franța ca si protector propune unirea celor două principate într-o zonă neutră
care ar fi contribuit la încetarea conflictelor in zonă. Deoarece turcia nu este de acord, se organizează
b. 1857 – Divanele ad-hoc –adunări cu caracter reprezentativ, de consultare a opiniei publice
față de problema unirii Ca urmare, răspunsul românilor a fost afirmativ și exprimat în Memoriile care
conțin viziunea românească asupra unirii:
 Unire solidă prin aducerea unui prinț străin
 Numele statului: România
c. 1858 – Conferința de la Paris –deoarece puterile trebuiau să analizeze cererile înaintate în
Memorii. Ca urmare, se elaborează Convenția de la Paris, constituția noului stat:
 Unire fragilă, țara se numea: ”Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”
 Doi domni, două guverne, două adunări separate
 Singurele instituții comune: Comisia Centrală de la Focșani, Înalta Curte de Justiție și Casație
d. 1859 - Dubla alegere a lui Al. I. Cuza – are loc deoarece Convenția prevedea alegeri pentru
domni, ca urmare se alege Cuza în 5 ian 1859 in M, 24 ianuarie 1859 in TR, astfel românii pun
marile puteri în fata faptului împlinit

3). CONSOLIDAREA STATULUI

1. Al. I. Cuza 1859-1866

-Aug. 1864 – legea agrară –deoarece peste 80% din populație era formată din țărani cu un nivel f
scăzut de viață. Ca urmare, se desființează statutul de clăcași, unele familii sunt împroprietărite,
urmând să achite rate de 15 ani. Reforma nu a fost suficientă dar a aratat interesul pt principala
categorie de populație
-Dec. 1864 – legea instrucțiunii publice – deoarece nivelul de educație era extrem de scăzut, ca
urmare, legea impune 4 ani de școală gratuit și obligatoriu
- asemănare între cele doua reforme: arată dorința de modernizare, de crestere a nivelului de trai
2. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen
a. Carol = domn
– 10 mai 1866 – Instaurarea dinastiei străine -deoarece unirea era pusa in pericol in urma abdicării
lui Cuza, este adus un prinț străin, care să nu poată fi refuzat de marile puteri. Ca urmare, se opresc
luptele interne între boieri și statul este consolidat
-1866 – promulgarea Constituției - una dintre cele mai liberale Constituții din Europa la acel
moment datorită numeroaselor drepturi cetățenești. Ca urmare, accelereaza modernizarea prin
impunerea unui cadru legislativ progresist, axat pe separarea puterilor in stat
 4).Reîntregirea națională- unirea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei cu România
-1918- are loc la sfârșitul primului război mondial datorită destrămării Imperiului rus și austro-
ungar. Ca urmare, popoarele folosesc dreptul la autodeterminare organizând adunări reprezentative
- unirea celor 3 teritorii cu România s-a făcut pe baza unor caracteristici comune: -( Constante)
 declararea autonomiei și înființarea de organisme reprezentative ale românilor:
Sfatul Țării -Basarabia, Consiliul National Român- Bucovina, Consiliul Național Român Central în
Tsv
 desfășurarea unor mari adunări reprezentative care adoptă rezoluția de unire – ex: Adunarea
de la Chișinău – 27 martie 1918, Adunarea de la Cernăuți – 15 nov. 1918, Adunarea de la
Alba-Iulia – 1 dec. 1918, Ele sunt organizate deoarece populația din fiecare teritoriu trebuia
sa-și exprime dorința de a face parte dintr-un stat. De aceea, reprezentanții tuturor localităților
au venit la aceste intâlniri iar votul a fost covârsitor in direcția unirii cu România, decizie
aprobată ulterior de Parlamentul României în 1919, și recunoscută mai târziu de mediul
internațional în Conferința de pace de la Paris

5).Relații internaționale in sec. XIX si inceputul sec. XX

- toate marile realizări ale românilor din această perioada au fost influențate de evolutia
evenimentelor de context internațional:
A. Criza orientală:

1.-1856 – războiul Crimeii încheiat cu Congresul de pace de la Paris în cadrul căruia problema
românească devine problemă europeană prin propunerea de creare a statului tampon, neutru, prin
Unirea Principatelor Române. (doar ne influenteaza, românii nu participă)

2.-1877 – războiul ruso-turc din Balcani –(de independență)– singura implicare a României în
criza orientală

 august 1877 – atacul româno-rus asupra Plevnei - datorită unei greșeli tactice rușii solicită
intervenția armatei române pe frontul din Balcani și împreună încearcă să cucerească cetatea.
Deoarece asaltul este ineficient, Carol impune tactica asediului, care se va prelungi 3 luni. Ca
urmare, in nov. 1877 Plevna se predă comandanților români; alte victorii: Smârdan, Vidin,
Belogradcik.

 iulie 1878 - Tratatul de la Berlin - se recunoaște

 independența Serbiei, Muntenegrului și României cu condiția modificării articolului 7

din C-ție pentru acordarea cetățeniei românești și necreștinilor

 apartenența la România a Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor în schimbul celor 3

județe din sudul Basarabiei ocupate abuziv de Rusia

-consecința tratatului de la Berlin – dezvoltarea în opinia publică românească a unui

sentiment de frustrare și teamă față de Rusia
B. Fiind stat independent, România se implică în relații internaționale:

 a. 1883 – tratat secret de aderare la Tripla Alianță sau Puterile Centrale (Germania,
Austro-Ungaria, Italia). El este incheiat deoarece românii se tem de Rusia, ei caută protecția
Germaniei. Ca urmare, România încearcă crearea unui sistem de relații internaționale menit
sa-I asigure interesele

 b. 1913 - pacea de la București –încheie al doilea război balcanic - Intre 1912-1913 au loc
doua razboaie balcanice, expresie a situației instabile din Balcani, supranumit „Butoiul cu
pulbere al Europei”. In primul razboi balcanic Bulgaria, Grecia, Serbia înving Turcia.
Deoarece este nemulțumită de noile granite, Bulgaria își atacă foștii aliați. Ca urmare a
escaladării unui nou conflict in vecinatate, România invadeaza din nord si Bulgaria cere pace.
Ca urmare, prin impunerea păcii, România se afirmă ca un factor de stabilitate politică în
zonă și obține Cadrilaterul

 -c. 1916-1918 – participă la primul război mondial de partea Antantei, (UK. Fr. Rus) în
vederea Reîntregirii (Marii Uniri)

 - Campania din aug.-nov 1916- are loc deoarece potrivit Conventiei cu Antanta, armata română
eliberează orașele din Sudul Transilvaniei, dar în scurt timp începe să fie împinsă de PC. Ale
cărei armate erau superioare numeric si tehnic. -Deoarece aliații nu-și îndeplinesc obligațiile
campania este un dezastru. Ca urmare, PC ocupă Câmpia Munteană, Bucureștiul, iar România
este redusă la o parte din Moldova, la nord de linia fortificată Focșani-Galați

 - Campania din 1917 – deoarece cea mai mare parte a statului roman se afla sub ocupatia PC,
armata română se reoganizează cu sprijin francez; ca urmare, prin victoriile românești de la
Mărăști, Mărășești, Oituz, românii încurcă planurile germane de invadare a Rusiei.

 1920- participă la Conferința de pace de la Paris deoarece este considerată țară învingătoare.
În consecință, prin semnarea tratatelor de pace cu țările învinse.comunitatea internațională va
recunoaște apartenența la România a teritoriilor ce au manifestat această dorință, pe baza
dreptului la autodeterminare. (Basarabia, Bucovina, Tsv),

Atentie!

Orice subiect care contine o referință la statul numit România, trebuie sa fie rezolvat prin
prezentarea unor evenimente după anul 1866. Inainte de asta există doar Principatele Române

III. Secolul XX între democrație și totalitarism

Regimuri politice
A. DEMOCRATIC
- Ideologii
– Conservatorismul – marii proprietari agricoli – susține: fara schimbari, păstrarea tradiției
-Liberalismul –burghezi și țărani – susține: libertate, proprietate, schimbări mari si rapide
-Socialismul – muncitorii – susține: egalitate socială, protectia sociala
-Naționalismul- nu ține cont de clasa, superioritatea unui popor față de altul, xenofobie, șovinism.
-caracteristici ale democrației:- 1918-1938 si 1990-prezent
1.separarea puterilor în stat
2.pluralism politic și ideologic, pluripartitism
3.cetățenii au numeroase drepturi civile și politice ( libera exprimare, asociere, proprietate,)
– după 1918 în statele mici create în urma desființării imperiilor multinaționale cum ar fi România
după Marea Unire are loc o dezvoltare fără precedent datorită aportului teritorial, de resurse
materiale și umane –ca urmare avem diversitate etnica, lingvistica, confesionala care necesita
instaurarea de regim democratic
A.1- practici politice democratice în Ro interbelică:
- 1918 - înlocuirea votului cenzitar cu cel universal (femeile il primesc în 1946). Era
necesar deoarece sistemul de vot cenzitar specific sec. XIX aducea discriminări pe bază de avere,
votul fiind accesibil doar cetățenilor bogați. Ca urmare, se lărgește accesul la vot, singurele categorii
exceptate fiind militarii, magistrații și femeile.
–1923 Constituția –ea e importantă deoarece reformulează și reorganizează atribuțiile
instituțiilor în conformitate cu evoluția societății. Ca urmare, atribuțiile șefului statului sunt limitate
dpdv legislativ față de Constituția anterioară, ceea ce sporește calitatea democrației. Ea a fost
adoptată deoarece erau necesare schimbări structurale în urma Marii Uniri care a dublat teritoriul si
populația. Ca urmare, se prevede egalitatea cetățenilor fără discriminări dpdv etnic, lingvistic,
confesional

A.2. Revenirea la democrație – Romania postdecembrista

- 1990 – primele alegeri libere - deoarece după prăbușirea comunismului cetățenii au avut voie să
înființeze formațiuni politice care să le reprezinte interesele. Ca urmare, forul legislativ are aspect
pluripartitist, conține mai multe opțiuni politice, ideologice, ceea ce sporește reprezentarea tuturor
votanților.

- 1991 – Constituție - deoarece în urma abandonării regimului comunist prin revoluție era nevoie de
reorganizarea atribuțiilor instituțiilor în conformitate cu evoluția și nevoile societății. Ca urmare,
fiecare putere este încredințată unei instituții separate, ceea ce împiedică abuzurile la adresa
cetățeanului, și permite funcționarea societății pe principii democratice: separarea puterilor in stat,
respectarea drepturilor cetățenești
B. AUTORITAR - Carol al II-lea – controlează 3 puteri in stat, cu excepția vieții private
– februarie 1938- Constitutie pt legitimarea regimului - este dată deoarece regele dorește să
dețină o autoritate mai mare decât instituțiile statului. Ca urmare, este denumit „capul statului” si
astfel , desi puterile în stat emană în continuare de la națiune, deci ele sunt menținute formal, doar
arondate unor institutii, dar în practică sunt exercitate de rege. C-tia legitimeaza regimul autoritar
deoarece cetățenii au mai multe obligații decât drepturi care dispar sau sunt restricționate: votul
univ limitat la cetățenii de peste 30 ani, inclusiv femeile. Ca urmare, se obține în principal eliminarea
electoratului legionar, principalul adversar al regelui.
C. TOTALITAR
- Ideologii:
- Fascismul- ultranaționalism – superioritatea italienilor ca urmași ai Romei
- Nazismul - ultranaționalism - poporul inteles ca rasă, pentru ca superioritatea sa fie genetică
- Comunismul – exagerarea socialismului – poporul înțeles ca si clasa muncitoare unica

-caracteristici
1.separarea puterilor în stat nu există, ele fiind concentrate în mâna unui singur partid /persoană
2.ideologie și partid unic, antiparlamentarism , dictatura proletariatului
3.drepturi civile și politice sunt restricționate sau chiar suprimate
-Absenţa claselor sociale, individul este depersonalizat pt. a se crea un tip de om aservit complet
interesului statului (URSS – muncitorul, Italia – soldatul, Germania- germanul pur)
- anihilarea opoziţiei politice prin instituții represive de stat: Miliţia şi Securitatea
-Utilizarea mass-media în susținerea regimului
-Economia centralizată pe baza proprietății de stat

Exemple de fapte istorice ce probează practici totalitare:

a.- preluarea puterii in mod nelegitim sau prin forță

-1945 –numirea in funcția de prim ministru a lui P. Groza - deoarece regele a făcut această numire
forțat, sub șantajul uciderii a 8000 de studenți aflați în închisori. Ca urmare, comuniștii obțin puterea
executivă, prin care pot controla toate instituțiile statului

- 1946- falsificarea alegerilor- deoarece campania electorală cât și participarea la vot au fost
obstrucționate, s-a folosit urna falsă din interiorul urnei mari, iar rezultatele au fost raportate
incorect, pentru a avantaja comuniștii. Ca urmare, comuniștii declară victoria cu peste 80% din
voturi, ceea ce conduce la primul parlament monocolor, comuniștii dețin puterea legislativă, deci pot
trece la transformarea țării după model sovietic

-1947 – abolirea monarhiei –Având puterea teoretică de a promulga legile, regele provoacă 8 luni de
„greva regală” in care refuză promulgarea actelor legislative ale comuniștilor, însă aceștia le aplică și
fără acordul său. Deoarece regele era ultima rămășiță a regimului democratic interbelic, ultimul
obstacol instituțional, el este amenințat cu împușcarea și forțat astfel să semneze abdicarea. Ca
urmare, fiind ultimul pe linia dinastică, comuniștii abolesc monarhia și proclama republica populară.

b. legitimarea regimului politic prin Constituții

- 1948 – cauză: trecerea de la monarhie la republică în cadrul ”democrației populare”
- predomină prevederile economice de realizare a proprietății colective . Ea este totalitară
deoarece deși prevede formal separarea puterilor in stat, (legislativ – MAN, executiv – Consiliul de
Miniștri) ea nu se aplică. Ca urmare, Prezidiul MAN are atributii atât legislative cât și ale șefului de
stat, executive, ceea ce incalca principiile primordiale ale democrației.
- 1952 – deoarece dorea să instaureze dictatura proletariatului, este menţionat rolul conducător al
PMR în societate și în instituții. Ca urmare incepe instaurarea partidului stat (ocuparea functiilor din
institutii nu pe competenta ci pe calitatea de membru de partid)

- 1965 – este adoptată deoarece încheierea colectivizării marca îndeplinirea unui obiectiv
fundamental al partidului – trecerea tuturor mijloacelor de producție în proprietate socialistă, acesta
trebuia înscris în constituție. Ca urmare, se schimbă numele țării și partidului: RPR devine RSR ,
PMR devine PCR
- este totalitară deoarece se afirmă clar principiul partidului unic: PCR este singura forță
politică a societății. Ca urmare, începe cumulul de funcții, cele de stat fiind accesibile doar celor cu
funcții de partid.
- sunt prevazute separarea puterilor si drepturi cetatenesti dar nu se aplica
c. controlul statului asupra economiei prin :

- 1948 – naționalizarea mijloacelor de producție de la oraș- fabrici, uzine, spitale, scoli, banci,
magazine,

- 1949 – 1962 – colectivizarea terenurilor agricole – deoarece statul dorește să controleze economia
prin crearea unui nou tip de proprietate, colectivă, socialistă sau de stat. Ca urmare, se încalcă dreptul
la proprietate al cetățeanului, care este confiscată fără despăgubire.

d. încălcarea drepturilor cetățenilor

- 1948 – crearea Securității, instituție cu rol de poliție politică. Deoarece regimul avea nevoie de o
instituție de represiune cu care să obțină și să mențină prin forță adeziunea la regim a cetățenilor. Ca
urmare, oamenii acestei structuri erau prezenți în societate urmărind identificarea și extragerea
indivizilor problemă care colaborau la îndeplinirea obiectivelor regimului, sau a altor categorii de
„inamici ai poporului”, pe care ulterior îi anchetau, intimidau, torturau. Astfel, statul își spionează
foștii cetățeni, care aleg sa nu-și mai exprime nemulțumirea sau dezacordul față de regim.
represiunea ca politica de stat încalcă libertatea personală si de exprimare
- 1966 – decretul 770 de interzicere a avortului –– adoptat deoarece se dorea creșterea sporului de
natalitate pentru asigurarea de forță de muncă. Ca urmare, numeroase familii au fost obligate sa-și
modifice planurile, pentru a îndeplini obiectivele regimului = incălcarea dreptului la viata privată,
- 1971 – tezele din iulie – o nouă faza de îndoctrinare după modelul revolutiei culturale din China
încălcarea dreptului de libertate de gândire, exprimare, prin propaganda si manipulare în vederea
impunerii ideologiei unice
-1977- protestul lui Paul Goma încheiat cu Deoarece regimul nu dorește ca cetățenii săi sa aibă
contact cu societatea democratica din afara Cortinei de Fier, dreptul de a circula liber este
restricționat, fie că e vorba de călătorii de studii sau vacanță. Ca urmare, neavând termen de
comparație, puteau fi păcăliți că trăiesc într-o societate perfectă. Paul Goma protestează pentru a i se
elibera pașaportul si pentru că în loc să cedeze, reușește să contacteze România liberă și să ofere
acolo interviuri pe ceastă temă, statul decide sa-și protejeze interesele (acordarea dreptului la libera
circulație era unul dintre principiile Acordului de la Helsinki, pentru care România putea fi
penalizată la nivel internațional) și îi retrage acestuia cetățenia, expulzându-l în Franța. - limitarea
dreptului de a deține pașaport, de călătorie in afara țării
 – 1982 – raționalizarea alimentară și energetică - deoarece Ceaușescu decide plata anticipată a
datoriei externe de 11 mld de dolari, orientează cea mai mare parte a producției interne spre export.
Ca urmare, populația este supusă înfometării, sub pretextul că raționalizarea alimentară ar avea o
bază științifică, medicală. Au urmat apoi raționalizarea energiei, a benzinei, populația fiind
condamnată să trăiască în foame, întuneric, frig, etc.=încălcarea dr. omului la viata

e. cultul personalității – datorită vizitelor in China și Coreea din 1971

- 1974 –înființarea funcției de președinte, numirea membrilor familiei în funcții înalte . Ca urmare,
puterea este concentrată acum in mâna unei singure persoane
- 1976 – prima ediție a festivalului „Cântarea României”. A fost initiat deoarece poporul trebuia
manipulat prin tot felul de manifestări cultural artistice pentru a-și menține adeziunea la regim. Ca
urmare, toate spectacolele au inițial o tentă patriotică, de promovare a specificului național, care se
transformă în timp în spectacole dedicate cuplului prezidențial si „celui mai iubit fiu al poporului”.

Relații internaționale în sec. XX

I. Perioada interbelică – relațiile României sunt axate pe colaborarea cu țările democratice pentru
păstrarea României Mari, deoarece constată fragilitatea păcii
1. România și sistemul de la Versailles
- 1919-1920- tratatele de pace semnate de catre tările invinse -Austria și Ungaria consacră
Reîntregirea
2. Preocupările României în perioada interbelică:
- deoarece pacea de la Paris a plasat România în rândul țărilor „cu interese limitate ” garanția marilor
puteri nu a fost considerate suficientă. Ca urmare, a fost nevoie de încheierea unor alianțe politico-
militare zonale care sa compenseze lipsa de reacție a marilor puteri

-1921 - Mica Înțelegere- România, Cehoslovacia, Iugoslavia- fata de revizionismul maghiar

-1934 – Înțelegerea Balcanică - România, Iugoslavia, Grecia, Turcia- fata de Bulgaria
3. Pierderile teritoriale ale României: deoarece capitularea Franței in iunie 1940 a marcat prăbușirea
sistemului de garanții de la Versailles, vecinii manifestă pretențiile revizioniste: Ca urmare,
- 26 iunie 1940 – URSS solicita Basarabia și Bucovina
- 30 aug. 1940 - Dictatul de la Viena – Ungaria rupe N-E Transilvaniei
- 3 sept 1940 - – Bulgaria solicită cedarea Cadrilaterului
- consecința cedărilor teritoriale: Carol al II- lea abdică și prin preluarea conducerii de către Ion
Antonescu România intră în sfera de influență a Reichului: -nov. 1940 – aderarea la Axă , urmată
de un tratat economic cu Germania, deoarece Germania era considerata singura țară capabilă să ne
ajute în fața agresiunii sovietice

5. Participarea României la al doilea RM

- 22 iunie 1941- România însoțește invazia nazistă în URSS sub pretextul eliberării Basarabiei și
Bucovinei, ulterior acoperă flancul sudic al invaziei germane, în bătăliile de la Cotul Donului,
Odessa. După cotitura de la Stalingrad Antonescu autorizează pe Mihai Antonescu și Iuliu Maniu să
negocieze cu Națiunile Unite ieșirea din Axă - tratativele eșuate de la Ankara, Cairo, Stokholm,
Lisabona,
- în urma ofensivei sovietice pe teritoriul românesc – 23 aug 1944 România întoarce armele
împotriva Axei, eliberându-și teritoriul până în 24 oct
- 12 sept. 1944 – Convenția de armistițiu cu NU – plata unei despăgubiri de război către URSS-300
ml dolari - participarea la război până la capitularea Germaniei
- promisiunea anulării Dictatului de la Viena
II. Perioada postbelică- marcată de războiul rece – conflict ideologic: democratic-totalitar,
capitalist-socialist
- 1945 – Acordul procentajelor de la Yalta – România alunecă in sfera de influență sovietică a
Europei, creată prin coborârea Cortinei de Fier
1. Supunerea totală față de URSS – 1947-1958
-1948 – Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală cu U.R.S.S., cu valabilitate de 20 de
ani. Deoarece se prevedea obligativitatea consultării guvernului sovietic în toate problemele de
politică externă, prin acest tratat România era împiedicată să promoveze o politică externă
proprie; ca urmare, relaṭiile sale diplomatice cu alte state în afară de cele „frăṭeṣti” deveneau
inexistente. – permite amestecul URSS în problemele interne al Ro, legalizat ulterior si prin C-tia
din 1952, care prevede ca baza relațiilor internționale ale Ro este prietenia cu URSS si dispare
prevederea ca Ro este stat national, unitar și indivizibil, tocmai pt a se permite amestecul URSS

-participarea RO la razboiul rece:

-1949 -membru Casa de Ajutor Economic Reciproc înființată deoarece URSS dorea să controleze
economia statelor satellite. Ca urmare, statele est-europene au relatiile economice limitate doar la
schimburi între ele, Un exemplu de colaborare este construcția podului Giurgiu-Ruse in 1950-
„Podul prieteniei”
-1955 – membru Pactul de la Varșovia , organizație înființată deoarece URSS resimțea organizarea
NATO ca pe o amenințare. Ca urmare, URSS are la dispozitie o forma de a controla dpdv politico-
militar statele satelite
-1956 – România intervine cu trupe pentru înăbușirea revoltei anticomuniste în Ungaria. Pentru a se
păstra unitatea blocului comunist, URSS invocă o amenințare a NATO si invită țările membre ale
Pactului de la Varșovia să se implice pe plan militar. Deoarece la Moscova era o conducere noua in
urma morții lui Stalin, se doreste crearea unei relații avantajoase pt România. Ca urmare a
participării exemplare a armatei si a capturării liderului reformist Imre Nagy, România obține
încrederea noului lider N. Hrusciov, consecința benefică fiind în 1958, retragerea trupelor de
ocupație sovietice

2. Distanțarea de URSS - în timpul lui Gh. Gheorghiu-Dej

-1964– respingerea planului Valev – deoarece se dorea impunerea unui control mai mare al URSS
asupra economiilor țărilor satelite, planul propune o strategie de integrare economică est-europeană,
în special prin crearea unui complex energetic la Dunărea de Jos și specializarea economiei
României pe agricultură și petrol. Planul era dezavantajos pt Ro întrucât urma sa o transforme într-o
piață de desfacere a produselor industriale ale URSS în timp ce sursele ei de venituri rămâneau mici,
din vânzarea de produse agricole si resurse naturale. Ca urmare, planul este contestat în revistele
economice de către specialiștii români, care vedeau în el o încălcare a independenței naționale

- 1964 – emiterea Declarației PMR . Deoarece URSS se confrunta cu o mișcare de independență

din partea Chinei, România profită de această situație pentru a-și susține propriile interese. Ca
urmare, documentul susține ca în mișcarea comunistă internațională nu există „partide-tată” si
„partide-fii” care să permită o subordonare a țărilor mici în fața URSS și astfel se respinge dreptul
URSS de a se amesteca in treburile interne ale oricarui stat. In consecință, declarația este cea mai
importantă formă de manifestare a dorinței României de a se detașa de URSS

3. - caracteristicile politicii externe a lui Ceaușescu:

- continuarea îndepărtării de Moscova,
- contactul cu țări democratice capitaliste,
- strângerea relațiilor cu țările arabe și din lumea a treia pe fondul izolării de cele două poluri
mondiale
- 1968 – refuză implicarea în înăbușirea primăverii de la Praga, o încercare de a reforma regimul
comunist din Cehoslovacia. Deoarece URSS vede în această acțiune un pericol pentru toate
regimurile comuniste, ea invită toate țările membre ale Pactului de la Varșovia sa invadeze Praga.
Evenimentul este foarte important întrucât România este singura țară comunistă care refuză
participarea militară, dar si condamnă atitudinea URSS, de implicare în treburile interne ale altui stat.
Ca urmare, această atitudine curajoasă a determinat creșterea interesului Occidentului față de
Ceausescu, care va fi încurajat constant de puterile democratice în distanțarea față de URSS..Astfel,
România va intensifica relațiile economice cu organisme financiare mondiale cum ar fi FMI și Banca
Mondială care ii vor acorda credite pe care Ceaușescu le va folosi pentru continuarea industrializării
forțate

- 1975 - primește de la SUA clauza națiunii celei mai favorizate, un ansamblu de avantaje economice
acordate de SUA către numeroase țări, condiția fiind respectarea de către acestea a libertății de
circulație a propriilor cetățeni. Evenimentul e foarte important deoarece el arată atentia de care
Ceaușescu se bucura din partea Occidentului, precum și continuarea îndepărtării de URSS. Ca
urmare, prin această facilitate România obține scutiri de taxe vamale la importurile din SUA, precum
și acces la tehnologia americana, avantaj semnificativ în contextul în care România ca țară comunistă
era dependentă de propriile cercetări și cel mult de cele pe care sovieticii doreau să le ofere. Astfel,
intensificarea relațiilor economice cu SUA a fost de un real folos atât la nivel economic, cât și
politic, contribuind la crearea unei pozitii proprii a României, din ce in ce mai independentă, în
contextul războiului rece.

3. Izolarea 1980-89
-1987 – eșecul vizitei secretarului PCUS Mihail Gorbaciov. Ea este importantă deoarece
Ceaușescu respinge recomandările lui Gorbaciov de a aplica în România reformele sale perestroika -
restructurare și glasnost-transparentă, afirmând deschis că ele vor duce la prăbușirea comunismului.
Ca urmare, relațiile româno-sovietice se răcesc și România apare din ce in ce mai izolată la nivelul
relațiilor cu țările din Europa de Est, care iși mențineau constant subordonarea față de URSS.

-1988- renunță la clauza de natiune favorizată. Acțiunea este făcută de Ceaușescu deoarece avea
semnale că SUA este tot mai nemulțumită de încălcarea în România a drepturilor omului, pe fondul
restricțiilor aplicate pentru plata accelerată a datoriei externe. Ca urmare a acestui gest, România
pierde avantajele economice din partea SUA, ca expresie a unei imagini false pe care Ceaușescu o
avea despre România la nivel internațional. Astfel, acțiunea marchează situația de izolare în care
România se afla în raport cu partenerii occidentali.
III. Relații internaționale în perioada postdecembristă

- 2004 - aderarea la NATO – Acțiunea este foarte importantă deoarece, în contextul prăbușirii
comunismului în Europa, Pactul de la Varșovia a devenit nul iar România trebuia sa-și configureze o
nouă strategie și alti parteneri în vederea asigurării securității și integrității teritoriale. Ca urmare, în
vederea integrării în cea mai puternică alianță politico-militară a lumii, România a făcut eforturi pe
linia modernizării armamentului și a creșterii nivelului de pregătire a armatei. De aceea, ca membrii
deplini ai alianței, militarii români participă alături de alte detașamente partenere în acțiuni de
menținere a păcii pe diferite teatre de operațiuni din întreaga lume, si se pot baza pe sprijinul acestor
parteneri în cazul unor amenințări străine. Astfel, România își arată dorința de a se găsi si din pdv
militar alături de marile puteri ale lumii democratice.

- 2007- integrarea în UE – Aceasta a fost cea mai mare realizare a statului român în perioada
postdecembristă deoarece abandonarea regimului comunist prin revoluția din decembrie 89 a angajat
România pe drumul complicat și plin de obstacole al tranziției spre democrație. Acest parcurs s-a
dovedit a fi foarte dificil, întrucât cetățenii învățau greu practicile democrației. Ca urmare, sprijinul
U.E la nivel economic, politic, cultural s-a dovedit a fi de un real folos în acest parcurs destul de
îndelungat având în vedere înaintarea cererii de aderare încă din 1993. Astfel, în urma progreselor
realizate, România face acum parte din rândul familiei statelor europene atașate de principiile
colaborării la toate nivelurile. În concluzie, aderarea Ro la UE a ajutat societatea românească sa se
dezvolte, membrii sai beneficiind de toate avantajele apartenenței la aceasta organizație
internațională.