Tema 4

-dupa retargera aureliana, etnogeneza a continuat, dar populatia romanizata s-a retras in zonele rurale

-din acest moment societatea se dezvolta in structuri teritoriale numite obsti satesti si uniuni de obsti
satesti ( sate sau grup de sate care se uneau sa supravietuiasca migratorilor)

Autonomiile locale

-avand la baza obstile satesti si uniuniile de obsti se formeaza autonomiile locale romanesti ( cnezatele –
conduse de un cneaz, voievodatele- conduse de un voievod). Acestea erau forma de organizare mult mai
complexe decat obstile, dar inca nu sunt state medievale

-primele mentiuni de autonomii locale in Transilvania le avem de la Gesta Hungarorum (sec. IX) in care
sunt mentionate voievodatele lui Gelu, Glad si Menumorut; si Legenda Sfantului Gerard (sec. XI) in care
sunt mentionate voievodatele lui Gyla si Ahtum.

-primele mentiuni de autonomii locale in Muntenia (viitoare Tara Romaneasca) le avem de la Diploma
Cavalerilor Ioaniti (sec. XIII) in care sunt amintite voeivodatele lui Litovoi si Seneslau dar si cnezatele lui
Ioan si Farcas.

-in Moldova nu prea avem izvoare istorice si cele existente amintesc de existenta codrilor, ocoalelor si
tarilor.

Formarea statelor medievale romanesti

Transilvania

-primul stat medieval romanesc intemeiat a fost voeivodatul Transilvaniei, integrat teritorial Regatului
Maghiar in secolul XIII cand maghiarii reusesc cucerirea acestuia

-dupa cucerire maghiarii aduc in Transilvania forme de organizare specifice precum comitatele si creaza o
episcopie catolica

-insa, romanii au rezistat influentelor catolice si si-au pastrat propriile forme de organizare si religia
ortodoxa

- tot in sec. XIII regalitatea maghiara colonizeaza Transilvania cu sasi (germani) pt a ridica economic
regiunea si cu secui ( popor necunoscut) populatie razboinica asezata la marginile Transilvaniei pentru
apararea trecatorilor.

Tara Romaneasca

-intr-o prima etapa, formatiunile politice amintite in Diploma Cavalerilor devin vasale (supuse) Regatului
Maghiar

-intr-o a doua etapa se produce descalecatul legendarului personaj Negru-Voda la sfarsitul sec. XIII

-a treia etapa este atunci cand se intemeiaza statul Tara Romaneasca sub Basarab I (1310-1352). El
unifica autonomiile locale, iar regalitatea maghiara recunoaste noul stat care devine vasal lor. Insa, incep
neantelegerile intre Basarab si regalitatea maghiara din cauza Banatului de Severin. In acest context, in
anul 1330 se poarta batalia de la Posada (sursa istorica Cronica pictata de la Viena) unde Basarab iese
invingator si astfel Tara Romaneasca isi castiga independenta si devine primul stat medieval romanesc.

Moldova

-procesul de formare al statului medieval Moldova incepe in a doua jumatate a secolului XIV-lea.

-are trei etape:

1.Mijlocul sec. XIV (1350) cand Dragos din Maramures trece Carpatii si intemeiaza, la ordinul regelui
maghiar, o marca de aparare numita Moldova Mica. Aceasta marca avea rolul de a opri invaziile tataro-
mongole in Transilvania

2. A doua jumatate a sec. XIV, cand Bogdan din Maramures trece si el Carpatii. Nemultumiti de politica
regatului maghiar, Bogdan si alti nobili romani parasesc Transilvania in 1359 si trec Carpatii. Ajung la
marca de aparare unde o cuceresc in 1364 si astfel se intemeiaza statul medieval Moldova.

Istitutiile statelor medievale

1. Domnia
-reprezinta principala institutie centrala in Tara Romaneasca
-domnul era suzeranul suprem
-succesiunea se facea pe cale ereditar-electiva (se facea o alegere dintre fii fostului domnitor)
-titlu domnesc era Io – reflecta originea divina, mare voievod- comandant suprem al armatei,
domn- autoritatea politica absoluta
-atributiile domnului erau: politica interna si externa (declara pace, semna tratate), era
comandantul armatei, bate moneda (creaza monede), judecator suprem, era proprietarul
intregului pamant

2. Sfatu domnesc

-domnul era ajutat in exercitarea puterii de Sfatul Domnesc care era o institutie cu rol consultativ

-era alcatuita din marii boieri care detineau si dregatorii (ca si ministerele de azi) cu atributii
precum judecatoresti, fiscale, militare. Cele mai importante dregatorii erau vornicul (seful curtii
domnesti), vistiernic (seful finantelor) si postelnicul ( cel care se ocupa cu primirea dimplomatilor din
alte state)

3. Organizarea judecatoreasca

-judecata se facea confrom obiceiului pamantului, norme nescrise, iar judecatorul suprem era
domnul

4. Armata

-in calitate de mare voievod, domnul era comandatul suprem al armatei.

-el pute conta pe oastea cea mica alcatuita din cetele ridicate de pe domeniile sale si de la boieri

-la nevoie se putea opta pentru oastea ce mare alacatuita din taranii care trebuiau sa isi
indeplineasca obligatia militara
 - de la mijlocul sec. XV se incepe folosirea armelor de foc si a mercenarilor

5. Biserica

-biserica era considerata cea mai importanta institutie intr-o societate

-in fiecare stat medival romanesc exista o mitropolie, iar mitropolitul ocupa un loc important in
sfatul domnesc, iar daca domnul lipsea la tron ii lua locul.

-in Tara romaneasca mitropolia este creata sub domnitorul Nicolae Alexandru in 1359 cu sediul la
Curtea de Arges

-in Moldova, Mitropolia este creata din intiativa lui Petru Musat cu sediul la Suceava