ATIUNEA

1Vo. 34 (Anul X). Proprietor : Societatea anonimd U-niversul"

Bucurest.Str. Brezoianu NI% 23-25. Thlefon 3/30/58.
Redactor responsabil : Gh. Velciu
Miercuri, 17 August 1938 Inscried sub Nr. 161 Tribuna1u1 Ilfov
Taxa poqta15. platita In numeral', conf. aprob. Dir.
G-nale P. T. T. Nr. 120228/932

PRETUL LEI 10 RUGA LA MORMANTUL EROULUI (Mausoleul cle la M4ra§e§ti)

www.digibuc.ro
2 lLUSTRATIUNEA ROMANA"
IL lEG lE RI ID IE IL IE C AWA 1R kV IE II
Nenumarati au fast poetii i pictorli
earl au imortalizat, jn stante saw in
frumusetile Coastei de Argint"
si totusi mai e atat de mult de spus
despre west: matt plerclut de raj: altoi
orientaa pe trupul stancos al Dobro-
gel.
Data rnoda i pentru prima oara
moda nu greseste face din Baltic
cea mai important& localitate de pe
Ooasta de Argint", nit trebue uitata
niel Cavarna, mica Iocalitate, situata
numai la 15 km. de Baltic, al easel
trecut pain de legende si a carei pozi-
tie de un pitorasc unit simt detmne
de o xnai atenta cercetare.
Putini dintre vizitatorii Ceastel de
Argint" eunosc minunatele legende ce
s'au tesut in jurui . locurilor celor mai
pitoresti din Cavarna si a imprejuri-
milor ei.
SituatA pe faleza de piatra, cu stra-
turi de granit i pamant ce formeaza
largi terase, eu asinii cuminti, earl
PAD iarba mcatä de spare, eu tata;
roalcele in salvari roii, ce vin sa-si
adape caprele la izvor, Cavan's, se
prezinta ea un decor biblic in linistea
unui inceput de lume, ee se stalda in
talazurile neostenite ale Marli Negre.
Pe locua acesta de basm, in crepuscu-
lul care insangereaza un decor de
lume din vis, toate legendele devin
realitati i participa la viata persona-
giilor de legenda, ea la existenta-unor
prieteni uitati de demult. De aceea la
Cavarna triiesti legenda i farmecul
acestor povestiri ramane multa vreme
in tine, ea- parfnmul unei flori, eu pe-
talele presate intre filele unui volum
de versuri.
Nu e loc din Cavarna sä nu siba Lei-
genclia sa. Povesti orientale, din 1001
de nopti povesti baltanite talhari
si razbunari, duioase povesti
neati, totua e amestecat aici.
Pitereasta vale a cismelelor" are
una din eele mai frunroase legende.
Aid., uncle aunt eateva izvoare, a ca-
ror apa e de o calitate mult superi-
tiara celorlaate izvoare din regiune,
vin locaanicii sa se aprovizioneze. Aici
se teS idiaele si tot aici se comenteaza
naimele eancanuri aae oraselului.
Legenda spune ca pe acest lee a
trait un batran pustule crestin; in
buna vecinatate cu un hoge otoman.
Amandoi batranii, desi se onorau re-
apron, doreau fiecare in parte sa do-
vedeasea celutlait superioritatea ere-
dintei sale. Intr'una din zile, in cursul
uinei discutii mai aprinse, cei doi ere-
dinniosi -s'au deals sa inceree puterea
credintei lor..Cunoscand stancile ster-
pe pe care se allau, el au hotarat ea
rugandu-se fiecare lui Dumnezeu
dupa ritualul ski sa obtie sä izvo-
reasca apd limpede din imensele
stanci de granit.
Zile si nopti de-a randul s'au ru-
gat cei doi credineasi si au pus atata
.caldura in ruga lor, Meat in cele .din
wink Dumnezeu, induiosat-, a fault
un semn 0. in aceias clipa stamina s'a
desfacut in cloud, locuri, in valea in
care se rugau cei doi pdstnici si au
tasnit doual izvoare de apa limpede,
cum a cristalul. Atunci crestinul
mahomedanua si-au dat sea:ma ca vo-
bit& lui Dumnezeu e nurnai una si nu
si-au mai disputat fiecare Stapanul,
fiincled era unua l acelas.
Aceasta.frunioasd legend& din a cd-
SUS: In Valea Cimelelor;
www.digibuc.ro
rei morald ne apaze o adanca 'filozo-
fie asupra religiilor, cari nu sunt de-
cat forme schimibate pentru adorarea
acelutas Dumnezeu, se repeta in ne-
numArate variante. Conlocuirea in a-
celas cent de lume a crestinKor:
turaildr -a dat prilejul credinclosilor
celor cloud religii sa-si revizuiasca pa-
rerine unora asupra alter a. Interpene-
tratia seeasta a mers atat de departe,
Moat la o manastire din apropierea
CaVarnei, atat mahomedanii cat si
erestinii adora pe acelas sfant sub
mime diferite.
La Take, de hramul sfantului se
poate vedea spentanclui unic ai preo-
tilor l hogilor cari se roaga fiecare
dupa ritualul sau deasupra acelulas
mormant, care adaposteste moastele
cucernicului protector a doua popu-
latii de religii diferite.
Poarta Celor sapte fecioare" este o
nmensa crapatura in stancile ce leaga
pe malul marii Cavurna de Balcic. Pe
aici e o privelist uniea. La o inaatime
arnetitoare se afla poarta" i jos
fierbe marea, prinsa intre stand. Pri-
virea se pierde pana depart& ipre
Jos: 11larea; la Cavarná.
stancile Caliacrei i linistea rupta
dear de muimdrul furios al valurilar
ce se spulbera cle stanci, d decorulin
ambianta neccsara pentru visare.
Locul acesta are si el legenda lui.
Se spune cä in drma cu nitrite ante
de ani, pe mele:agurile acestea an na-
valit paganii, cari au distrus totul in
calea lor. Cand paganii s'ait apropiat
de sat, sapte fecioare, cunoscand
soarta ce le astepta daca ar fi damn
in mainile paganilor, au preferat sa
moard. Deaceea au venit pe acest loc
legandu-si cositele una de alta, s'au
aruneat imbratisate in mare. Local-
Mehl spun ed, in noptile cu lima, de
pe stâncile pe cari si-an zdrobit tru-
purile cele sapte fecioare, se ridica
tanguirea nor, pentru sCa-rta nemi-
loasa ce le-a secerat vietile tiriere.
Chin- Tewfic, cofetwrul, care umbla
toata ziva prin targ ou tablaua lull
cu zaharinale spune ca intr'o noapte,
a vazut ridicandu-se, la poarta celor
sapte fecicare" sapte fantome albe
spre cerul plin de stele al lunei Au-
gust. De atunci e el atat de norocos
si- nevasta Ii naste numai badeti, unua
mai voinic decalt
In atmosfera oriental& a Cavarnel,
toate legendele prind un inteles mai
.adann, decal asa cum stint expuse de
noi, in goana condelulut
Dar ascUltate la umbra castanului,
din curie& lui Imam cafegiul, noap-
tea, cand jeratecul pe care fierb Bari-
eel* mini de arama, da reflexe rosia-
tice chipului mongol al porvestitorului,
aceste legende devin adevarata istorie
a 16caninor. acestora.
Aici la Cavarna e locul uncle se mai
depart& de odhiul oamenilor
maxi" Fat Frumos, Barbdeot, flea-
na Cosanzeana, Alladin, Ali-Baba,
Saladin i Gebruze, printesa cea fru-
measal din turnul de Elides. S'au as-
cuns, fiindca i-a cotropit
cu radio, cu automobil i Viectrieltate,
care nu se mai potriveste eu eroii
basinelor,
 E suficient sä priivii cu ochi de
expert harta Asiei ca sa va, dati
seama indatä deice japonezii, desi
incureati pana peste cap in China,
sunt gata totus sa se bata, cru
rust. Punetd un varf de compas la
Vlaclivostock. Puneti celaialt -varf
al compasurni la Tokio. Va dati a-
cum seama ee scurita, este depar-
tarea care separa eel mai puternic
punct militar sovietic de caphala
Japoniei? Avioanele de bembarda- JìTì sfArit, e chestiunea
ment ale rusilor pot face o simpla Spino,9, a a Coreei.
planbare pana la -Tokio, aruncand Teritoriul acesta ai: mare cle-
bombe, prefacand total in ruina at Romania, oil 23 rnilioane lo-
intorcandu-se dupa cateva ore la cuitori, a fost Ocupat provizoriu"
Vladivostock. Mae inteles ca avi- de Japonia in 1895, dar sioarta lui
oanele japoneze de bombardament nu este definitiv fixata pana azi.
n'ar intarzia sa intoarica vizita po- Nationalistii coreeni ar vrea sa Stanga sus: La
zljilor rusesti. Dar Vladivostockal vada isigonita tirania japoneza Ciang-Ku-Feng,
nu este o capital& -cu milioane de nu pregeta sa lacreze mania in- baterie japonezd
suflete, ci o fortareata, lair impre- mana eu agentii sovietici, contra in actiane; Sust,
urimile sale nu sant formate din niponillor. Propaganda sovietica in dreapta: Gene-
centre industriale, ca in Japonia, Coreea este extrem de viguroasa. ralut
ei din sate fara insemnatate. Sheisiro
Tineretul coreean, färA sa fie co- Itagaki, minis-
Iata deci, in primui rand, expli- rn/mist, asteapta salvaroa i inde- trul de raboi
catia atacurilor japoneze. MiLtarli pendenta patriei sale printr'un
niponi, care condue opera/Vile de japonez; lVIeda-
conflict ruso-japonez. 0 armata, de lion: Generalal
mute ori faxa consimitamantuil gu- coreeni, spioni benevoli, din patrio-
vernului din Tokio, au crezut ca, a tism, lucreaza. pentru soviete.
Hidek Tajo, e-
sosit momentul sa fie luat taurul fu ma-
de coarne i sia se incerce expulza-
pentru pa lista sa fie corn- jor al trupelor
pieta, sa nu 'alit:am figura miste- laponeze din
rea rusilor cLn Vladivostock. Odata rioasa, a lui Boshoku, un coreean
infipt ad pavilionul japonez sau Maneiuko
macar instituit un guvern de rusi
albi, fayorabil planuirJor i oblec-
tivelor japoneze, Tokio nu mai a-
vea a se teme de surprize aeriene.
peciaiiij stiu cat de mare e.
frica japonezilor de lupta aeriana.
Incontestabil, Japonia a facut
Sfortari mari ea sä a.brai o aviatde
de razboi cat se poate de moderna.
Dar ea n'are aviatori de mama in-
taial Pilotii japonezi nu pot sta
muit timp in aer, nu pot face a-
crobatii, nu pot sustine un duel
aerian cu un adversar superior.
Din cauza unui defect al urechii
'interne Sistemul care conduce
orientarea in sbor japonezii súnt
pub% in hiferioritate. j. acest de-
fect va dam atata amp cat ma-
mele japoneze vor continua sa
poarte copiii in spato, de la mar
tere j pana Ja varsta cand se pot
sustine singuri pe picioarele bor.
Fiziologil japonezi au dat alas-
ma, s'a pornit o campanie impo-
triva aeestui obicei al maanelor ja-
poneze, dar rezultatele practice au
fost nule: nu se poate desradacina,
de la o zi la alita, un obicei vechi
de mii de alai.
AI doilea motiv serios al razbo-
ialui ce stä, sä isbueneaseä intre
cele don& armate este problema in-
sudei -Sakhalin. StaPanitta in parti
egale: de japonezi si de rusi, insula
nu oferä japonezilor decat peste, Medlaaton : Maresalul Biüeher, $efzil armatelor sopietice, In luptd cu japor-ezii; Jos: Trupe sovietiee
in tianp ce sectoral rusesc e foarte
bogat in petrol. Petrolul acesta e care din spirit de Vendetta a deve- timp, el agita, impotriva j aponezi-
neaparat trebuincios armatei ja- nit un Lawrence al Sovietelor". Pentru moment tratativele par
poneze motorizata sistematic. lor i dá de stire Kremlinului des- isa insemne o chpa, de pace. Dar,
eléri i pretutindeni. in acela§ pre toate secretele aranlatei nipone. cline stie pana eand?.

www.digibuc.ro

- IN TARA NOASTRA
Flora muntiilor Carpata cote una
din cele mai rare si naafi intere-
sante. Botanistii nasal au ocazia
iI ereetarale lor descopere
.nenumarate raritäti, de o impor-
tantd, dosebita pentru studiul
Ocma compoz*a sonhui,, pozitta.
geograllea, ciau posibilitatea sà,
taint= in regaunea, anuntilor u0S-
tri, exemplare de plante
Dar f1inde4 t11ui acestui articol
este flori rase", s neepem
cea mai Tara dantre aceia ca-
reia taranii nostra, in dragostea
br pentru prima noastra Regina,
I-au spas Flioarea reginel". Este
oedeliweiss"-ui sykterian, este Loa-
rea cea anal rara j mal cautata
a zoneior alpine. Se stie ca a no,.
ea peste tot unde creste deattrei
flicarea reginei" simbolizeaza
prima marturi.sire de dragoste.
Cand fata din Jina sau din No-
vae" primeste din mania fiacäailui
au care a jucat mai mulit a nora,
un buchetel timid de Lori, cu pe-
taicte eatifelate, cuaese de pe var-
ful eel mai periculics al munteiui,
stie ea in imam uii a incoitat pra-
mul mugure de lubire.
Frumusetea acestei flori consista
in modesta ei nuatisaire, care e
totusi atat de impresionanta. Pe-
groase, eatheiate, de un &M-
argin-au, cu o straaucire nemtai-
nita, nu se usueä decal foarte tar-
zan. kloarea iegmei- crepe pa io-
curiie sterpe de.a marl mantim.,
uncte apa se seurge loarte repecte
si nu patrunde n terenui stan-
BIJUTERIILE COROANEI BRITANICE
Doliul Reginei Elisabeth a An-
gliei a impiecdeat-o pe aceasta sa
puni, in tianpul vizitei ei la Pa-
ris, minunatee giuvaeruri ale
Coroanei.
Tânara Suverana îi pusese
gand sa ia La Paris 'Yana j fabu-
losul diamant Kok-i-Noor, ca sa-1
poarte la seratele de gala dela Ely-
sée §i dela Opera.
Bijuterille famillei regale en-
gleze, pe care le va mosteni cândva
mica printesä 'Elisabeth, clar'á va fi
escursiimi pe värfal Cindrelitaui, mavara la una din marginifle
vedem spectacchil rar pe care li o- lateraffe ale frunzelor mature. Pe
fera intiorirea buruenii Sfântului locurile tpustli stâncoase, In ju-
Stänga: Cactee Nicoliae". Fioarea acesei plante rul Pieitrositei, pe Muntele .Ars cta
cludate este aproape de märinea pe Detunata se vad pâleur,
cari cresc in floril ,soarelui, de culloare aabastru pâlcuri din aceste eactee, cari ii
avancl, pe fiecare petal:a intind frunzele tepoase printre
'-o irizare hi galben, ale eäxei eon- stanci. Täranii nostri li spun sim-
tara noastrd ; tururi amintese destul de vag for- plu floricicA", in Munten.a, jar
ma literei N". Legenda spune ea in Ardeal i se zice romaneasca".
dreapta: Floa- aceasta floare a fost proprietatea Uneori floarea rosie apare .aaba
Sfântului Nicolae, care a pecetlu- adeseori pe 'aceaas trunchiu al
it-o cu ilnutiala sa. Dupa spusele plantei apar fiori de eulori dUe-
rea Reginei cunoscatoriaor, planta aceasta, al
carei nume stiintific il ignoram, Spatiul prea scurt rezervat aces-
se gaseste numal in clteva rare re- tui articol nu ne permite sä in-
giuni ale anuntalcir nostri.
vor fi stiind ea in Car-
sistám prea mult asupra nenuma-
rateloc varietati rare de plante
cos. E obisnuitä deci eu usciciunea pa.ti creste o prea frumoasä varie- cari creoc in muntil nostri. Celor
si in frunzele sale se ailia, un acte- tate de... eactee. 0 ruda apropiata cari iubesc planele, earl vor
varat depozit de apa. a cactitsului mexican, dar de pre- se instruiasca i sa descopere, nu
'Regina Eitsabeta avea totdeauna portal mult recluse, putem decat sä, le dam un sfat:
pe masuta ei de lueru un buchetel Ilrumnsetea acestei eactee româ- luata sacul la sipinare si urcati pi-
clinflioarea ei prederata, clues de pe nest con.stä in minunata floare, de torestile carari ale anuntilor; ier-
cuannie de made izvoraste Peiesul etaciare rosie aprinsä, eare tnÍIio- barul d-vs se va lanbogati in chip
in jmul Sinaei, intr'adevar,floa- re$e dintrtn mugur ce apare pri- uimitoir!
rea reginei" a gasit un loc pricinlic.
de clezvolitare, crescand mai in a-
bundenta cleat in oricare alita CAMARADERIE
parte. t astazi in ,,Cuibui Reginei,
a-Wait in frurnoasa poliana care do-
mina valea ce coboara spre Bus-
teni, in odata de lucru a Regmei,
uncle lucturilie au ramas nesernm-
bate dela moartea Carmen-syivei,
se mai afla inca, presat sub o sti-
cab., wtimui buchetei de ,floarea
reginei", a.supra earora s'au odih-
nit ochil Reginei poete.
In afarä, de edelweiss", in Car-
nostri se mal gasese o seama
de Lori rare. Pe Mai:tin-tile tele
mal mari, acolo uncle meeteaza
Pan& ï cresterea jnepenilor, apace
o planta, eu o fwoare ciudata, ce ici-
ficreste °data 'la doi ani. E burn,-
'aria Sfantuaui Nicoiae" care e
foarte eaitatä de muntenee, pen-
tru pariumua ei deoseb.t. Puçana
lame va fi aiind taranceie
noastre îi fabrica parfumul dor
din aceasta buruiana puternic mi-
rositoare, pe care o inacereaza in
'alcool eurat sau in drojclie. Cand-
isi spala cositele j parfumeaza
parui eu acea.sà, esenta, care e
loarte rara.
Am awn, prIejul, in eursul unei
chernata la domnie, stmt cele mai
frumoase i ceie mai de pret din
lume.
In coroana imperiall, care a fast
eiselata pentru Regina V:ctoria,
sunt incrustate trei mil diamante,
perie s. safire si mai e impodobita
aceasta coroana cu rubinul Printu-
lui Negru i cu o parte a dianian-
tului zis Steaua Africii".
Dar si celelalte giuvaeruri ale
ezauruaui regal reprezintä o avere Cum prietenui nu ajunge la bilutu Hi, Mimi a geisit mijlocza cel mai
fabuloasä. practie, sPre a-i veni in ajutor...
www.digibuc.ro
 (9._W4relaPal,a
-1flalifoslpeiAlisuverdnilAnglia
Stânga: Dintre iachcii n costume de epoca, jumdtate sunt oamenU poitei ; dreapta : Depe case,
Dup.& vigita triumfallApe care
Regele g Regina Angliei au facut-o
la Parts, s'a vorbit despre toate
amdatamtele perfectei organizartii
care a fort ,,,primirea imperialá"
fäcutà de Republica Francez'S, SFU
veranilor Marei
Se rtie astfel cu preciziune, ce
feluri rare de mâncare s'au servirt-
la mesele ilurtrilor oaspeti, eat
metri de stofa s'au intrebuintart
pentru decorarea strdzilor si la ce
cifra astronornità ajimg coktailu-
rile consul/late de ofiterii din suits
Regelui. Un Incru nu s'a divulgart
insa: formidabilul serviciu de ipaza,
care a mobilizat peste 100.000 de
perscxane pentru apararea oaspeti-
lor regali.
Desigur ca paxislanul, eu spirital
lui ironic, a dat acestor extraordi-
name mIsuri de pazA o nuantd. de
0.1=a cup'etirtii, ca i caricatu-
ristii au lansat imediat o adevkata
inrvazie de emne aa adresa celor
cari, eu un shut al datoriei remar-
cabil, s'au oeunat zi i noapte de
organizarea masurilor de paza.
Cu multe Wn nainte, reprezen-
tanti ai tuturor polittilor din lame,
intre earl se numarau un director
al Gestapo-ului german,, alâturl de
im inspector din G. P. U.-ul rovie-
tic, au venit lia Paris,-pentru a ur-
mári pe conleetktenit lor suspect,
cari, cu ocazia vizirfei Suveranilor
Ang liei, ax fi putut da loc la tulbu-
rki.
Numerosi inspectori al Scotland
UN NOU TRATAT INTRE ITALIA $1 MANCIUKO
La ambasada Manciuko-ului, din Tokio, se semneazä un nou tratat de amicitie, comert i navigatie,
intre Italta g Manciuko.
urmäresc atenti...
,
Yard"-ului au fort rnobilizati i
pusi stb conducerea d-lui Lange-
ron, ,prefectul politiei Parisului.
www.digibuc.ro
.
po-
Toate imbobilele de pe parcursul,
pe uncle trebuia sa treaa, Suve-
randi au fost cercetatecu deamd,-
glezdi mi väzut un se= hatarator
pentru amicita celor doui marl
puteri.
nuntul. Locatarii au primit o legi-
timate speciald pentru a putea
pdtrunde In imobilele respective,
taxi erau pazifte cu strict*. Pom-
pierii i o brigada de rezervirti din
geniu au pazit acoperirurile, man-
sardele i podurile. lar pe strazi,
un cordon dublu de soldati .gar-
dieni fâceau un lant de nepâtruns
CU piepturile Tor.
S'a mers atat de departe, Ineât
controlat cu am'änunrtime ¡den-
titatea tuturor soferilor earl con-
duceau masinile ce a-
sistau la serbärile diverse, date in
cinstea perechei regale.
Printre faimordi valet, ImbrAtati
ca pe vremea lui Luidovic
XIV-lea, jumätate erau agent ai
politei, cari ou o artä des'avâxrità
fâceau serviciu ele chelneri la cele-
Automobilul blindat,in
care tree Suveranii An-
gliei ; stânga: In timpul
trecerii cortegiului, ba-
loune si avioane de su-
praveghere plutesc
prin aer
'bra mm5, din salla Oglinzilor, In
Palatul din Versailles.
In bucAtarii, uncle s'au preparat
esele Suveranilor Angliei, s'a fa-
cut foarte severa supraveghare a
intregului personal. Ca nu eumva
s'a se iveasch" posibilitatea vreunui
atentat, inaintede a fi servite,
rnânearurile i bAuturile au fost
Incereate" de un agent special,
care fiind un mare mâncRau admire
guste din minunile artei gastro-
nomice ce s'au pregâtit atunci,
chiat cu pretul Un procedeu,
care In democratica Frant á. amin-
terte procedeurile dela Curtea au-
toeratilor Rusiei.
Numai grate acestor vaste ma-
stiri de ordine vizita Suveranilor
Angliel a putut decurge far'a nici
un incident, ale tirui urmäri ar fi
fost inealculabile pentru pacea
Iatà dece s'a instituit o politic
se/land" compusA, din mai multe
escadrille de vanâtoare, cari au
supravegheat tot timpul deplasä-
rilor echipajul regal. lar In jurul
parcultii din Versailles, unde a-
veau loe marile serbAri dannenesti,
in prezenta Regelui George VI
a Reginei Elirabetha. au fost in-
stalate mai multe baterli antse-
riene, taxi la anaritia orica,mi a-
vion ar fi deschis imediat focul.
ordonantä a politiei anuntase pe
tot aviatorii sà, nu zboare In acel
timn deasuora orarului Versailles,
riscând altfel sà fie doborati.
In grlia guvernului francez pen-
tru eguranta oaspetilor regal" en-
 6 ILUSTRATIUNEA ROMANS"

Dreapta, sus: Strdierti, pe I/MO di-

feritele munci pracLce, cdrora le
acordei timpul, nu neglijeazei nict
educatia sulleteascd, prin reustte
sezdtort. latei o wend de la sezei-
toarea stolului de streilere Oltea
Doonna", din

In toate colturile tãrii

steagul strdjeresc se
îThcsltä meindru. Acest
colt pitoresc de tabcird
este instalat la Buda-
chi, pe malul märii

Serviciul religios, oficiat in colonia

de stretjeri A. C. T., la Budacht
(Cetatea Atbd); Dreapta, jos: Strei-
jeri marinari ai coloniei Bugaz

8anga, jots: Sanatoritil stolului de streijeri j liceitlui ,,Gh. ,pncat", la Eforie.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA 7

ntreaga lame a lbst motto-

nata in urana cu catalpa ani, cánd
cercarrile stintifice au anuntat ma-
rea desCoperire a dactorului Carrel,
hnpreunä cu celebrul aviator Lind-
bergh, eari au inventat inima ar-
tificiala". La expozitia din Paris
de anul trecut a fast expus acest
eiudat aparat adevarat& capodo-
per& a geniului uman care in-

ENZATIA
SAPTANIANii

Castelul IJ2iec, in care eau refugiat

urn intelept 'um erau

nascopeste cele mai Ingrozitoare

intamplari.
AsItfel se afilmä ca cei doi sa-
vanti au putut ajunge sä creeze un
orn In labarator, dar in cea mat
Mapoiatá stare de evolutie. Acest
om al cavernelor a Ames scum
Savantia aviatorul, in lupta pentru reconStruirea" stapan al castelulni, deoareee cei
dol cereetatort au fugit ingrozig
amulfd de rezultatal 'limiter al experien-
tretinea .viata unui organism de derni Incearcb, sit smulg& taina peste tot, nu sla aflat mimic. Paste telor
imam mort de mailt. Meeanica a- cateva zile s'a -observat o lumina Intocmai ea personajul din ,,U-
oaratudui a toot rea,izata de Lind- Iii fiecare, seara, numerosii tu- in varful turnului easteauflui, aeolo cenical vrájitor" care deslantuie
bergh, lar pa.rtea tiijntficä li a- risti cat vin en -mite la Carink uncle de ohiceiu lucra doctoral Ca- toate furilbe tenebrelor cu bagheta
=dine .dactoralni Carrel. ACest sä \fled& insula faimosulti doctor., rrel. 0 expeditie plecatä, imediat la sa magica, Carrel, si Lindbergh au
mare savant si filosof al timpu- inainteazä pe digul portului, de fata ineulul nu, a gasit nimic, de- fugit,-inspaimântati, de fdptura ce
rilor moderne izbutit inci din unde se fad ferestrele icastelului oarece nu a peat p&trunde In in- au amislit, infrangând toate le-
1907 SA fac& sa talieseä o labá de de pe insula anisterioasâ, puternie gile natinii.
ann.. hranind-a eu s'inge artificial. laminate. Pala in zorii zilei lu- teriorul laboratorulM, ale canii usi Care e partea de adefár din a-
intr'a cube ,.cle stied& perfect ste- mina nu se stinge i eel cari de lindate nu au putat fi deschise. ceastá presupus& intamplare, nu-
rilizata. departe pr1vesc lunilnile ce clipese Misteral ce p1aneazá asupra cas- mai doetorul Carrel o poate sti.
Cari simt consecintele acestei in noapte, pleacä patrunsi de seh- telului este coanentat in toate chi- pan& in. present, eu toatä alarma
descoperiri? Dula& cum. spun in- timentua ea' au asistat la 1mplini- purile de ziarele din Franta si A- presei /Ilona*, doctorul Carrel
susi inventatoruff .,inianei artifi- rea meta din =wile immuni ale merica. Pan& când nu va fi gäsit tace. Ce se ascunde inapoia acestei
eiale". se va putea crea, eu vre'- secolului nostru, care e totusi doctoral Carrel spre a da lämurl- taceri? Care e secretul doctoralui
mea, in laborator, im arn mai bun plin de miracoffe. rile necesare, fantezia reporteridor Carrel?
mai sanaboa Nurneroase male- De cateva zifie Insa,- in Cart&
dii vor puttee fi gc.aim studiate este o agitatie de nedescris. Cei
direct asupra arganalui bolnav del Savant& de pe insula miste-
se va putee ajange in domaniul- rioasä au parasilt brew labora-
grefelar, pan& la cele mai per- torul lor s'au imbareat pe pri-
fecto mal vaner care pleea spre Havre.
Fietras pe o insurá n apropie- Puinii cari au avut prilejUl
rea coastei norMande, intr'un ve- vad& la plecazea lor precipitata.
chi caste., cumparat de el, doctorul afirmä Ica cal doi savanti erau
Carrel si colonelua Lindbergh stu- foarte.abátati. Se parea tä teva
diazd isciati de bane, aplicatiile extraordinar intervenise in cursul
marei lor dascoperlr4 in chip pralo- carcetáriflor lor. Doctoral Carrel
pentru a veni In ejutorul ome- dadea chiar semne de agitatie
nirii, pe care ei o sacotesc pe pra- nervaasä. i vorbea singur.
gUl orjibile decaderi. De atunci nu se mai tie nimic
Intradefvár, in volUmul San .despre el. Castelul de pe insula a
L'Homme, cet. incannu", doctoral fames ferecat. Servitorii au fost
Carrel arata ea 6=1 modern &site eoneediati i cainii, cari Pazeau-
pierdut In mijlocul rimer oribae strasnicie intrkile parcului au
eruct i soarta sa atat moralà cat fast adusi a Carink i dat4 in
Lzica, iaste amenintata. grii a unor cunoscati.
De aceia in 1aboratoral instalat Nimeni nu eurioaste motival
pe insula din apropierea coastei plecdrii celar doi savanti i au in-
nornlande eei dot luereaza de zor cepat s oireale tot feral de svo-
la alcatuirea amului nou. eu te- nuri asupra acestei misterioase
suturile studiate in laborator. pardsiri a iniudei.
Dap& putinele Indiscreti1 räspârt- Intr'o noapte un gazetar .ame-
dite lii presa mondial:a, in special rican, care plecase spre insurá in
in cea american& s'a aflat cä cer- plimbare, a vazut la poartä o arä-
matte celor doi savanti au avut tare, un oni eompiet gol, care zgal-
maresuccas i lai eurand intreaga tâia drugii de fier, razánd cu ho-
lame va afla ea maartea. ea si hate. De spaianä., bareagii nu au
table vietil au fast invinse. In vrut sä. mai inainteze i aural a
special presa amerlcanä a publi-. dispärat in intunerical parealui.
Cat tot -solul de fantezii cu pri- Dupa afirmatiile gazetaralan ve-
vire la doctorul arrel colonelui denia" avea nrbactmai ehipufi amu-
Lindbergh Si trimisii :spéciali al lui primiti, esa cum 11 prezintá
maridor agentii de presä de Peste toate raanualele de antropelogie
Ocean au napadit mittl port Ca- pe amul dela-Neanderthal".
rink, de pe InitAiani1e eä.ruia se Cercetarile facute in jurul caste-
poate vedea insula eu casteilul hiffixi nu au dus la nici un rezultat Doctorul Carrel, in fata pornpei, creata pusid la punct de Lind-
misterios, uncle doi vrajitori mo- si desi s'a cautat cu anianuntime bergh, destinata lucrdrilor asupra culturii tesuturilor

www.digibuc.ro

MIAIDU SII MIII4C11
REVOLTA DUBLURILOR"
Deosebitä, senzatie face progra-
mul unui mare teatru de varietati
de pe Broadway, in care apar sap-
te din celp mai reusite dubluri"
ale marllor artisti de film din
Hollywood.
Acestia sunt actori de mana
doua, cari in studio.uri inlocuesc
gratie asemänärii lor uimitoare
pe marile vedete In scenele pe-
riculoase sau prea nlicticoase. Ata-
sate in permanentä persoanei ve-
detei, aceste dubauri" träesc
umbra lor o existentä care a-
vâncl in vedere factorul psiholo-
gic nu e tom:1i de invidiat.
Sâturându-se de viata atesta
ciudatä. de a incarna o persona-
litate strainä din pricina asemd-
näril lor fizice, sapte asemenea
sosii" au alcatuit un foarte reu-
sit numar de mu,sic-hall, de un
succes durabil.
Astfel o nuten, vedea pe Greta
Garbo", divin& si misterionsa. can-
tand nu cu obisnuitul ei timbru
fagusit sansomte picante
dansiând un Frenchciancan" In-
dracit. pe când Joan Crawford a-
rat& mari talente de echiibristä,
iar Loretta Young si Bing Crosby
fac um reusit numar de dams acro-
batic.
Marlene Dietrich, Mae West si
Zassu. Pitts fac up admirabll trio
comic cu scene bufe foarte aplau-
date.
Bineint,eles ca nu vedetele realle
aratà sceste talente multiple, ci
..dublurile" lor. revoltate i deese
sä, se prezinte singure pe sicenä.
UN EFECT OPTIC
Renumita plaja dela Schewe-
Omul care-fi poartei capta sub brat
ringen (Olanda) adaposteste pen-
tru moment pe until din cei mai
celebri iluzionisti de pe glob, pe
faimosul Sartoni, care reuseste sa
creeze un numar extrem de Ori-
ginal, pe care el 11 intituleazâ:
0 tragedie pe Najd».
Intr'adevar, far& ajutorul deco-
ruhd, In aer liber, In plind Najd.,
Sartoni intins pe nisip, numai are
cap, ci si-1 tine sub brat.
Acest imitator al Sfântului Mar-
tin, care dupd. cum spune legen-
dupd ce a Lost decapitat de
Iecredinciosi C.apui st.lb
brat realizeaza interesantul feno-
men, gratie unei ingenioase illuii
optice, al caret secret nu vrea sä-I
destainutasc1
Cum e i natural, o multime e-
normä asista la aceastä originald.
baie de soare", care axe loc sa
o recunoastem intfo pozirtie
oarecum incomodi.
Dupa cum afirma Sartoni, plaja
facutd, in acest fel are un salutar
efect asupra durerilor de cap! Nu
famane decat sd, incercdm...
APARAREA PASIVA
Am mai Insemnat cu alt prilej in
aceste coloane grij a exceptional&
pe care o au englezii pentru apa-
rarea pasivd, deoarece insula lor
se pare expusa la eventualele a-
tacuri ale unei aviaii
Mamie e .
In acest scop, masu-
rile luate de englezi
pentru apararea pasiva
Dublurile" marilor vedete s'au reunit intro trupei independentei.
www.digibuc.ro
vedetei Simone Simon. Se she ca
Stânga, sus : In Anglia, in prega- interpreta
Urea apdretrii pasive, nici Indicate- prost, intrebuintatä de studiourile
le ceaugeirite n'au lost uitate. Fie- din . Hollywood a pierdut foarte
care "ig face exercitiile de purtare
a mäeilor anti-gaz 1..
Hughes Howard,
pe cale sel facei
un nou raid ;
Medallion: As-
pect nea$teptat
in Anglia, tara
traditiilor...
ating propartil nebanuite, pe langa
marile lucrdri de aparare, ce s'au
realizat la Londra, asigurandu-se,
la taz de nevoe, evacuarea celor 6
milloane de locuitori ai Oapitalei in
48 de ore!
Totodata, toti locuitoril Marei
Brtanii dela sugazi pan& la oc-
togenari trebue sa poseadä o
mascä impotriva gazelor. Atat de
departe a mers grija englezilor,
Meat toti call din Marea Britanie
vor fi prevazuti In curand cu mdsti
speciale.
Vedem In fotografta alaturatd,
maielle dela o manästire din impre-
limmile Londrei, primind in-
structiuni pentru intrebuinta-
rea mastilor de apärare.
CEA MAI URATA FEMEE DIN
LUME" ?
Publicul francez este extrean
die revoltat dé felul cum inft,eieg
americanii sa faca lansarea
Ochilor negri", fiind
mult din aprecierea publicului.
Semnând un contract cu o noua
casä producâtoare, aceasta a pornit
o campanie vastä de publicitate
pentru tänära artistä francezä, pe
tema cä e cea mai urâtä femele
din lume".
Se stie ca in urand oil multi ant
celebra actritä. Polaire, hind Mvi-
tatä sa fooä un turneu dincolo die
Atlantic. a fost ,dansata" pe a-
ceeas tema.
Desigur cä, Simone Simon nu este
o frumusete de tipul standard"
din Statele Unite, dar are un f ar-
mec personal de o calitate care
trece dincolo de träsaturile schim-
bâtoare ale fetei.
Cu toate acestea; actionile oelet
mai mate femei din lume" au in-
ceput sä urce din nou vertiginos,
cat toota supararea compatriottlar.
NOUL RAID AL LUI HUGHES
Celebrul aviator milionar si re-
gisor de filme Hughes, al c&rut raid
in jurul lumii a produs o deosebita
senzatie pregateste in prezent o
noud incercare temeriara.
In uzinele americane se studiaza
tipul unui avion perfectionat pen-
tru zborui in regiamile polare, de
oarece Hughes i echipa lui vor sa
facä un nou ocol al pamantului, de
data asta triecând Ins& deasupra
celar doi poli ai pamantului.
Se studiaza o perfectionare adusa
aparatelor cu cart aviatorii rusi au
reusit sä treaci pcaui Nord, stabi-
lind atunci recordúl zborului farà
escala.
Acest nou raid ar urma sä alba
lac la inceputul expozitiei din
New-York..
CALDURI
Un neobisnuit val de caldur& s'a
abatut in aceast& varä asupra Lon-
drei. Cum se vede in fotografia a-
laturastä gospodinele ii fac tärgu-
elite in costume die baiie. ca si cum
&Or afla la oricare plaje mondenEL.
iSicandne gändim c& in urma en
30 de and in IMpudica Londrà sec-
tiunea de leinjerie pentru dame"
era asicunsa in eel mai retras colt
al magazinelor, find päzite de o
yenerabila matroana, care nu per-
mitea accesul niel untri barbat
acest colt al tentattilor feminine !
Simone Simon, pe care americanii
tin s'o lanseze", acordeindu-icle-
sigur pe nedrept
titlal de cea
mai Wad. vecletd".
 Nowt asezcve administrativei a tdrii. Stânga: D. Armand Cdlinescua ministrul de interne, citind decretul regal de promulgare a legii ad-
ministraLve; Drealata: M. S. Regele, semnfind decretul de sanctionare a legii

Consului Reichiaui, din Cleveland,

remite: lui Henry Ford din partea
d-lui Hitler ordinul vulturului im-
perial,.cu ocazia celei -de a 75 ani-
versdri- dela nasterea marelui
inclustrias. In priMa finald a campionatului National de foot-ball, R:pensia" invinge cu. 2-0 pe F. C. Rapid.

Marile manevre franeeze

La manevrele francese, ce se cies-

f4oard in Valea Romanche, un
atac ca carelor de asalt, executat
Grup de comandanti din organizatia italiand depune o coroand pe mormeintul Ercnilui Ne- Cu precizie inipetuozitate
cunoscut",
www.digibuc.ro
 La lerusalim, intfo stradd baricadatd
cu scirmei gitintpatd, in firmierii
transportei rãnitU, victime ale unei
ciocniri recente; Mijdoo, oialto: LAI
Hankeu, generalul chinez Ceng-Ceng
pune piatra funclamentald a manic-
mentului mortilor chinezi- din ac-
tualul reizboi; Jos, dreapta: Intr'o
noapte de furtund, un fotograf swr-
prinde treiznetele in jurul tu.rnului
Eiffel, din Paris.
Pe neurful celui mai inalt building" din
New-York, faimosul ghid polar Taylor,
face o clemonstratie de sciniute, trase de
antrertati special; Sus, °bare:
Seal. capitala Coreei, bombardatd de
curänd de avioane sovietice; Jos, 'stall-
ga: Vedere generalei a cartierului mi-
nisterelor, din Ankara, unde se sem-
neazd tratatul de anticitie franco-turc.

mijloc: La Fortul Hamilton,

soldati americani, preveizuti cu
meisti contra gazelor, fac exercitii
de tir cu noua pucd semi-automatd ;
medallion, SUS : Trupe marocane
sosesc la Sagunto, ca inteirire, ina-
intea unui atac important al ratio-
nalistilor, ; Jos, mijiloc: La Lewes
(Statele-Unite) un obuzier de 305
mm., destined pazei coastelor, in
plind actiune, trägeind asupra unei
tinte situate la 15 mile, pe mare
www.digibuc.ro
 ;,ILUSTRATIUNEA ROMANA"
12

MANEVRELE AR MATEI ITALIENE Cinematografe moderne

Schita viitoare¡ fatade a cinema-

In Abruzi, in cursul manevreor armatei itafle, regele Victor Emanuel III si Duce le
urmdresc desfasurarela operatiunilor
tooratului ,.Capitol" din Capitald,
astfel cum va arretta-dupd renovare.
Musso7inz
Vizita ofiterilor polonezi

eulaatea naua
KHASANA
Eton3 5aate
Obisnuitul Dv. fard de
fatä i rosu de buze, cari
pänii acum Vä sedeau
bine, apar stridente
disharmonice Iûngä te-
nul bronzat de soare.
Din aceastä cauzil, DV.
aveti nevoie acum de o
culoare no* deosebita:
PIASANA - bran de so-
are. Acesta armonizeazä Ofiteni de rezervei poConezi, la mormântul Eroului Necunoscut".
in mod fericit cu tenui
Dv. de vacantä, care va
apärea in totdeauna in-
IN JURUL LUMII...
grilit i estetic. Contra
iritatiunii buzelor de
Ore razele soiare, bron-
zul de soare KHASANA
este cel mai indicat mii-
!oc de preventie.

aaaaa. .1,

Turristii romani Matei, Maria i Iasi! Liptac, cari an pornit set, facet
ocoMlumii pe jos. Cartea cu autografe strânse va fi inmânct-tcl, la .

inapolere, Oficiului National de Turism"."

www.digibuc.ro
 13
ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Devastarea pächiriacr, pustiirea ape-
lor de pest ei a ampialar de Vanat
saint consecintele inevitabile ale unor
practici dezardonate ei abusive din
partea particularilor. Pentru preveni-
rea acestor neajunsurl, autoritaitile,re-
glementeaza acum din ce In ce mai
sever .vanatul, peseuitul i exploatä-
rile
Acest tzatament preventiv e menit,
fireste, â iniature in viitor raspam-
direa baalei".
Dar aeolo uncle boala a bântuit
rayagide au avuit loc, aeolo uncle pa-
durile. lacurile i terenurile de vana-
toare au fast pustite die bogatile lor
naturale. nu mai e nimie de faeut ?
Nimic, ar fi ispitti sa raspunda pa-
un ram se savar-
seste repede, dar se repeat, praa ineet
sau deice.
Impotriva acestui spirit, sau a men7
talitatii de indiolentk se ridica insa,
aeele persoane hotarate, active, dine-
mice, eare inteleg sa, rez neglijeze ni-
mic din tot ce poate fi insanatiosit
salyat.
Pachwile au fost devastate in mod
saltiatic ? F. bine, le vorn replanta
_ deed nu in atiya ani intr'o
generate sau (Iowa, yom awe o pâ-
dure noun', mai buna poate deat eea
dastrusa.
In ceeace priveste pecuitu i vâ-
naval, lucruirile aunt- deasemenea per-
fect realizabile. Sä cuativam din nou
in apele i terenualle pustiite peetii
animalele, nimicii printeo prac-
tea nesabuitä. i astrea, yar fi redate
economiei nationale aceste insemnate
bogatii naturale.
(g\\10
teatat, inat ameninta pasari, care ratoare neerutatoare i captarea fa-
astazi fac inica daliciufi mancaciosilar. cându-se adesea prin curse i plase,
Nu mai erau primite ca hrana i nu nu numai prim procedee elegant spor-
trebuiau sa figureze nici chiar in tive. Rezultatua. ? Toate aceste pasarl Femeile engleze cheltuesc anual
pranzurile servitorilar. au fost decimate fara India i regiu- 18.cooLoomoo lei pentru ciorapi i ru-
Paimoasa pasare galinacee, cu o nile despopuaate. farie de maltase. Surorile lor din Sta-
carne extrem de savuroasa. un fel de Inicercarile de a le cuativa in EUTO- tele-Unite cheltwesc in Weelas scop
pa n'au reusit. 70.000.000.000 lei.
gaina a preriei, curioscuta, de natura-
isti sub numele de cupiclonia ame- E ciudiat cum atat cupidonia", cat
echiyalentul ieruncilor din si bob white", care se erase usor Dintre cele zece
ricana", ritual esentiale ca-
Europa era atat de abundenta in In captivitate, se readapteaza foarte rora trebue sa se
Kentulcky, incat niciun vanator n'o greu atunci cand sunt redate vieii supuna in decursur
socotea atunci ca un vanat propriu libere. Th oust speciale miari, ele pros- vietii sale un hin-
zis, ea fiind tot ant -de desconside- pereaza la fat ca i pasarile de caaa. dus credincios, cat
ratá prin fermleae americanilor, ca sA Americanii au reusit sA introduck mai curios este
dispute hrana gaindor de casa, i dacia insa in regiunile lor pustiite nu desigur al cinci-
cineva tragen ini foc de pusea, le do- nularrai speciile de Vanat disparutte, ci
lea; el consta in-
bora cu zeoltie de-odatik dar nu ridica chiar muate alte varietati, din alte intr'o ceremonie
religioasa, care se
desfasurara expunand nou-sastutua
razelor aunii.
Bâedti pana la 16 ani aunt mai ama-
tori de eineanatograf cleat fetele; dar
fet,ele pana la 15 ani intrec baetii. in
ce priveste citibull in pat.
Traesc in lume, dupa ultirnele sta-
tistici, 76.000.000 cai. Rusin are 16 mi-
lioane; America 12 milk:lane.
Aproape nielo-
data musca nu se
lasla purtata de
Vant; ea aboara
impotriva van-
tului sau de-a
curmezisul.

Campania engleza de radiofonie

platieste anwal 200 milioane lei drept
Sus : Ougti de crescâtorie a pasa- procente pentru compozitile muzicale
cântate In fata microfonuflui.
rilor menite sa repolfuleze o regiu-
ne americanâ, in care vânatul fu- Istoria graldinariel n'a inregistrat
sese distrus. Stainga: Velnatuz in- pana azi nici-un trandafir negru
doer doi trandafiri abastri.
cepe din nou sa se inmulteascâ,
garantie initiativei fermierilor. Arboreae de chinina creStea pana
acium 30 ani in America de Sud. As-
tazi el este cultiyat intens in Italia.
continente. In acest scop, avieultorii
yankei au lutorat sistematic, instaland
totus de pe paimant decat o mica par- in preride devastate mii de custi spe- La fiecare ex-
Americanii, popor practic, op- pirate a noastra
timist g dinamic prin excelenta te din ele. Servitorii preferau o bu- ciale pentru cresterea pasarilor impor-
eata de sllaanna unei fripturi din a- tante. Aveau grija bineinteles, sâ in- dam afard din
au recnns la acest procedeu pentru . ceasta delicioasa paskre. tretie aci conditiuni de higienA adec- paamani suficient
repapularea preeridor binecuyantate Un alt vanat, foarte obisnuit in vate i sA supraveghieze tatul ou o carbon spre a f a-
odinioara eu im varlet extrem de a- Statele
. Unite era o pasare inruditia deoserbita grIjâ. Rezultatul a fost un briea un diamant
bundent i in uätimiui timp redus a- eu potarnichde noastre i pe care suCces deplin: terenurile pustiite s'au de 1010 carafe la
proape la nefiinva. yanked o numiau bob white", ono- repopullat cu o forma mai bogata fieeare ora. frii:mkiroimWMT
Amin un yeac, regiunea arientald a matopeu exact al stigatului ei. Cali-
tatea ei alimentara a prilejult o va- mai a,leasa ea oricand.
Statelor Unite misuna die vanat, in-
HOlera secera andal, in Asia, 2 mi-
lioane da oameni. In India, holera
secera. in fiecare luna 50.000 suflete.
Celulele mobile ale creerului 'ome-
nesc sunt asezate In apropierea scoar-
tei; in creerua animalelor inferioare,
age sunt adapostite spre interior.

immectIct
un auxiliar al frumusetii

Deaceea dirruneata

KAL CONTRA
PIETREI
DE PE DINV
In fiecare Miercual, pensionarii tu-
turor inehisarilor britanice primese
un ziar de 4 pagini. Avand un tras
de 8000 exemplare, acest ziair cuprinde
numai informatii generale.

www.digibuc.ro

14
Zi de caniculla. Tennometrul in-
died +37 grade, tar mercrurul se in-
capdtaneata si nu Mai coboara.
Bietii jnj swat lac de apd ou
toarte cá batistele nu mai au odih-
na.,. Aerial e fierbinte, strdzile, pus-
tii. Canicula a izgonit pe bierii ce-
tateni, refuglati la racoare, in do-
sutl ferestrelor aptusite cu lartie
arlbastra, la bodegi rang& bateria
la ghdata", sau la strand. In Plata
atat de aglomeratä, alta
data, acann doiar eke un birjar co-
cotat pe copra inalta, cil barbia
sprijinitä, In plept doarrme, astep-
tând clientii. Chiar J. sergentul de
strada si-a pdxfisit postul, cdatând
un coltisor de umbra. Tunica II
este uda in spate, lar de pe fat& i
se preling pe gat broboane mari
de sudoare. Din cand In cand bom-
baneste Inciudat scrutand cerul
vaclawit de nauri.
Tramvaiele &scam& mereu suite
de ieseni la poarta. strandului ce se
JOCUL DIPLOMATIEI
Praga, lordul Runciman aTbitrui in chestia sucletilor
teazd pe preqedintele Benq
,ILUSTRATIUNEA ROMANA"
ST AN DU L
arflä in spatele impozantei
a Palatului Administrativ; urmand
curentul inuliimei, mà pomenesc
cassa si mä indrept spire eabine,
www.digibuc.ro
Kanga, sus: Coi-
tal sporturilor ;
Dreapta: Lacul
pentru canotáj;
Medalion: Pavi-
lionul de ping-
pong
unde dupa uzuala
miscare din u-
redid:" mi se spine
c1van61 salvator:
S'a gasit o !ca-
l:gala pentru dam-
nu!
pe plat* intinse pe nisipul fin,
cute de persoane si-au expus pielea
in batala razelotr, pe cari si le in-
chipuie ultra-violete; unele, din
motive de sand.tate, alitele pentru
da bronzat" e mai chic"; Jar cea
mai mare parte, in special sexui
frumas, Li etaleazä costuanele, in
zeci de culori, formând un adeva-
rat caleidoscop asa ca Sä, crape
curnoseutele de cinda. Deasupra
zarvei generale strabat din and
in and franturi din melodia unui
tangou laseiv. Intr'un colt o echipa
de voldey-ball se antreneazd de zor,
lar alaturi, Intel= pavIlion, un
grup de tineri joaca ping-pong".
Vis-d-vis un gnip de ieseni mai
varstnici au injghebat o partida
de poplci. Alci berea i naduseala
cuag in valurd, iar glumele... idem.
Peste tot danmeste voia bund.
caldura.
Pe ringul amenajat pentru mat-
ehurile de box, un grup de 50 co-.
pilasi se zbenguerso, sub razele bine-
Matoare ale sotarelui: sunt copii
nevoiasi, can vin ziinJic airci gratult,
LA DURERI
ENINom
DE CAP, NEVRALGII, GRIPA, RHEUMATISM
INTREBUINTATI NUMAI
AtiTHIMALGIC DR NANU MUSCEL
originale, continand 2 buline i numai cu
in cutii
semnatura doctorului.
Depozit : FARMACIA N. POPOVICI, Bucuresti, Calea Rahovei 265
A I LOP
sub oonducerea surorilor de ocro-
tire. Strdbat o aleie de plopi, care
se termina la marginea locullut
pentru canoaj, la al carui debar-
cader sitau in repaas vreo douazeci
de bäred umbrite de urn sir de sal-
cii pletoase. Lacua e destul de mare,
lar in mijloc o insuld," popuilata cu
mese pentru consumatori. De Pe
insuld din dosul unei umbrele u-
riase, a nävddit spere birci un grup
de fete cu pielea cafenie ca a creo-
lelor, instalandu-sie in vreo patru
barci si se indeparteaza cântând.
_ _
Pe sub puntea suspinelor",
fetelor! se aude strigand dintr'o
bared. si flats," se indreapta spree
puntea ce leaga insula de tarm.
A Inceput sa se insereze i stran-
dul e neincapätor pentru atâta lu-
me, dornica de racoare. Arnim in-
cepe dansul, lair mesele din fata
burfetului sunt ocupate pang, lia
deoarece aici e singura
oata de refugiu a leseanululd., ea-
ruia nu-i dá mâna sä piece la
mare.
Infiinitart acum vreo ani din
iuItIatirva d-lui Oswald Racovitza,
fost primar al Iasului, astazi poate
riv.aliza eu oricare alt strand din
tara. Din momentul când ai Pargrt
dincolo de poarta., ai iinpresia ca
esti departe de Gras, gratie poani-
liar plantati din abundentd, impre-
jur. Astfel ieenil carri odinioara
petreceau zilele de eaninuld, la
Hanul la trei sarmale"., Ia Viata
lunga." sau la Pester", locuri de
recreatie afar& din oras, acum pe-
tree la Btrandul
C. Luca-Iasi
$COALA YAM EV 10
Ingeniozitatea este, fdrà inidoiala, o
calitate indocuta si nu e depute vre- Medahon: True-
mea cand cariera de detectiv-poli- chiuri de co-
tist parea destinata exclusiv aceiora, pac, goale pe
care, prin inclinare natural& dadeau dinduntru ; Mij-
dovada de o patrundere i ck.-perspica- loc, sus : Nena-
citalte menita sa descopere adevand marate stint as- di-
ascum in enigmele cazurilor crimina- cunzisurzle,
simulate in tre-
le. Sherlock Holmes era considerat
ca un personaj genial; arlmirat si in-
vidiat de toti, pentru intuitia lui fe- los: Cdrti c u
fecuaida care, in cele din ur- interiorul fitelor
ma, deslega toate misterele. scobit
genialitate, sunt, fireste, ca-
litati tot atat de personale ca a arta

Sus: Demonstrath ne mai Mutt sau mai putin, e con-

de a sculpta statui sau a compune
muzilea.
Deaceea nimeni nu aspira la mese-
ria de detectiv decat daca i-se parea
pe drept sau nedrept ca e bi-
neeuvântat de natura cu darurile ex-
ceptionale, pe care le cere o aseme-
nea profesiune speciala.
In vremurile noastre, lucrurile au
suferit o adanca schimbare in acest
domenta. Stiinta i tealinica, inlocuind
prin metode de cercetare si analiza
prodúsd i sisteanaticd, initutiile genia-
le si spontane ale irimi Sherlok Hol-
mes, meseria de detectiv politist a de-
venit accesibila oricarei minti, deschisa
oricarei persoane hotarata sa invete
metodic sistemele de investigatie, as-
tdzi standardizate in chip rational.
Aceste reflectiuni ne-au fast suge-
de aseunsi?uri
rate de stiiea recend, ca in Gennaana
s'au infiintat o serie de *cell speciale
pentru funetionarii vamali, uncle, pe
langa intreaga butatarie" adaninis-
trativa, viatorii yam* invata prin-
tr'o serie cle cursuri teoretice i prac-
tice metodele de a damasca pe con-
trabandisti.
Taxele vamale, reprezentand as-
tdzi mai malt ca oricand una din
principalele resurse ste economiei na-
tionale e lesne de inteles insenmä-
tatea ce o acorda Statul faptului de
a avea la punatelle de frontier& nu
numai slujbasi einstiti si priceputa, el
adevdrati paznici vigilenti, carora ad
nu le scape nimic neobservat.
In principiu fiecare caldtor ce tre-
ce la frontierd poate fi un contra-
bandist. Oel mai onorabil cetdtean,
Care niciodata nu s'ar gandi
vare mâna in buzunarul altuia, nu
s'ar sfii totu sä incerce sa trend
peste granitd, o aerie de obiecte
rnateriale, cumparate mai eftin in al-
td teed. Singura frâna, care 11 reti-
trolul vamal.
Iata dece vamesul trebue instruit in
mod special asupra tarturor eventua-
litdtilor ce se pot ivi. Experiente les-
delungate au ar.atart care sunt sibte-
mele mai des practicate, pentru a
trece neobservate obiedte de contrar
banda.
Profeslocrii dela coala VamesilOr"
le expun in mod sistematic, exempli-
ficanclu-le in diferite cazuri concre-
te, prin tot felul de demonstratiuni
practice. Ei folosesc in acest scop un
intreg arsenal de laborator experi-
Mental : manechine, reprezentand
corpul amenesc, trenuri i alte vehi-
aule in miniatura, cutii, haine, obiec-
te Mari si mici, au ascrunzatorile cele
mai nebanuite, indicând in fiecare
caz trucurile posibile, abisnuite sau
eXtraordinare..
Inannat cu acest vast material do-
cunientaz, candidatul care absolva
Scoala vamesilor" nu va mai fi
surprins de niciun true" al contra-
bandistilor.
Mai mult decat propria sa intuitie
ingeniozitate, l-a format" scoala.
11161111111111111111111111111111111111111111111

len Dedesubt: Purcei, a cdror culoare

Monnt Hope este un nume necu-
noscut pand. aicum. Dar el poate
deveni celebru de la o zi a alta.
Ad se addposteste i lucreaza cea
mai inseannata statiune pentru
perfectionarea animalelor domes-
tice tea mai perfee4ionata din
Stateae-ilfuite i deei din lumea
intreaga.
Instaland alcest mare laborator,
unie in felufl lui, ministerul agri-
a fost determinatd tinainte de
na?tere
tice. Specialistii au emit cele mai
nol aparate stiintifice i aped au
infeeptt sa lucreze. Rezultatele au
inceput sa apara. Ele ,sunt sur-
prinzatoare.
In prianul rand, acupandu-se de
gaini, statiunea de la Monnt Hope
a gäsit ea trartand pun abla ieirtd
din ganace nu raze Ultraviolete,
Mill se desvoltä repecle, prind mai
multd, earne i sunt mai rezistenti
la bodile speciei lor. Aproape 200.000
Stanga: Pui, tra-
tati cu raze Uri-
tra-violete; De-
desupt: O ward,
ardtdnd progre-
Sul calttdtii cud-

pui, erescuti prin mode-We labora- ca vacile care sunt alimentate cu

toruflui din Monnt Hope,, aunt tisi-
piti azi in tnarte fermele Ame-
Intr'un registru urias ei &lint
toti catalogati i li se face o fisd
personala, de la nastere i pan& la
moarte.
Capacitatea de productie a pa-
sarilor ouatoare n'a fast nici ea
neglillata. Ameistecând in hrana
pasarilor cli:micaPe anumite, ma-
res a fast sporita cu 30% fata de
normal si greutatea oualelor a spo-
rit ehiar pang, la 50%.
Vacile de lapte s'au bucurat de
o atentie specialä. S'a realizat
eulturii din Washington s'a gan- ceeaee va fi staulul tip" al fermi-
dit sa, ceara speciallistilor sa in- erului american, im staufl in care
feeree pan& uncle poate merge ,s76 poate Intrettne o curatenie per-
perfectionarea i pan,a, la ee fecta, ehlar si cu o mama de luctru
punct poate fi sporit randamen- foarte redusa. Apoi, s'a desicoperit
tull animalellar rioastre dames-
www.digibuc.ro
cefa mai eftind hrand, dau cal mai
mult lapte i cea mai mare canti-
tate de unt. Descoperirea ateasta
a umplut de entuziasm fermierii
americani.
In sfarsit, folosind celle mai noi
cunastinte din domeniul geneticei,
s'au CUt incrucisari intre diferite
specii de porci americani, cu scopull
de a se obtine varietarti care sa dea
cat mai muata osa,nza i varietatd,
care sa., dea cat mai mullta, carne.
mi suecesull a fost la inaltimea
asteptarilor.
Ferma modernd este o mica
uzina. Labaratorul de la Monnt
Hope va fi organismull central de
experimentare pentru toate fer-
mele moderne.
18 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Sus : La Tulgarn (Sueclia),. principele mosteniitch-,

in rniflocul cercetasilor, duce aceicis vicitä simlá
ca camaraati sai; Mecla Mon : Tankuri .america-
ne, in ..riumetr de 516, dupdce.au parcurs 700 mile,
cu 55 mile pe ord. .

vausimommemmilmouremins

Sus : Retzboiv2 e cel mai mare clistrugator.

lata

clopotnita cateclralei din Teruel, capocloperä a

arhitecturii maure, care a avut mat de suferit
depe urina bombardanientului, care a tintit-o in
mod cleosebit, fund prin inclltimea ei un

bun punct de observatie ; JOG : Cu ocazia

presedintelui republicii franceze la Avignon, un

La Guyancourt se disputä cupa internatianald Wakefield, a Modelelor recluse de avian. car alegorie, cu regina vinurilor", defileazd.
Iatet prezentarea micilor avioane:

www.digibuc.ro
 010111111111111111
IMPUMO
IN MI NM II Willi
Minn in
MN
MM.
111111111111111111111.10
111110161
Stânga: Rochie de dupd anitazd
in imprimat marin si alb. Cordon
garniturd de danteld, peildrie
roz; Mijloc: Regina margarete-
lor", din. Bangor, isi incearcei ptild-
ria, in preajma serbdrilor dela
Bangor; Dreapta: Rochie din im-
prima bleu deschis si alb. Se
poartei cu jacheta largd

Interesant caz medical

In Anglia, a produs enormä sen-
sat_e un caz medicab petrecut de,
curand la Londra.
0 fata din aristocratie. in etate
de numai 15 shi, a tost violentata
de niste grajdari si a rämas in-
säreina
Ea s'a admesat unui mare chirimg
din Londra, care a consimt-t sä,-1
*provoace avort.
Avartui e ins5, interzis CU eve-
ritate in Anglia. De aceea, medicul
a foist dat in judecata.
In fata Ourtii cu juri, medicul a
declarat cä fata nu putea fi obli-
gat& sa suporto urmarile until a-
tentat miselesc savarsit asupra ei.
Deci, a socotit ca-i just sa-i pro-
voace avortul; a lucrat in deplina
con,stiintä; nu regreta &dal facut
e gata s6-1 replete in cazuri ase-
mänätoare.
Justitia a admis acest punct de
vedere i a achitat pe medic
Un record feminin

Darteza Hoeger, care a bcitut recor-

clul lumii la innot pe 400 m., ¡mug

www.digibuc.ro
 ILUSTRATTUNEA 12,0MANA"
18

[73:GINA
I CURIOZITATILOR

Vasul Kingfisher", aruncat de(California)

furtund pe tdrinut
din New _port Beach

Sus, stangia: Altniate impecabil,

pe terenul de aviatie din Kansas
Citty, aceste elice de (gel par un
Jac de popici uriase.
sanga: In cursul croazi-
erei sale, pe bordta yacIztului Vic-
toria si Albert" regele George a
debarcat la Suffolk, uncle pe-
trecut o zi intreagd in tabdra fon-
data* chiar de detnsul pentru mun
citorii i elevii scolilor publice en-
gleze. la sosire, in miilocul
camarazilar" sai.
Jos, dreapta: Pe uriasul cap al
statuei liberatii din New-York se ,
procedeazd la inlocuirea vechet
diaclente, cu una noud, care va sict-
luta la -anal pe vizitatorii expozi-
tiei din New-York.

www.digibuc.ro

Al i mentatia modernA
Vulgarizarea cannOintelor medicale,
intreprinsa pe scara intMsa n ultimil
ani in mai toate tarilfe din lume a
avut c.a urmare o schtinbare a fellillfuri
de viata, met bum parti a elaselor
crasenesti. Nottunt die igiena pe eare
eitifrn 30 de ani le posedau doar me-
dieil eunesoute atazi de majo-
ritaffea miciflor burghezi, ba chiar si de.
proiletari. Toti ramose astazi, mama*
din auzite, latnefacerile bailor ealdei
son reci, a bailor de &owe, a masa-
glilor, a casslier ibine aerate sif insarits
etc. Exista insa un capitol in car6
progtresele flJU sunt, dupa, umila neas-
tra parere la inaltilme. Este acela al
alimentatiel. Orasenit nostri nu tiu
sa se alimertueze. Este tui adevar trist,
dar tatusi nh adefvar: De unde tacca-
=I roman aproape ca., nu gusta came
(din ewe cam& este subadilmentat),
orksanutl dispretueste zarzavatunle
fnvotele. Or, desi =intern hatarni
contra vegertartanismului ,pur, credem
ea, nu este posibil uni eehilibru fizialo-
gic perfect tdea o abfundenta ide legu-
me si fructe Regim mixt, deci. Desi-
gur, dar exisia regirn i regim. l pana
acum gospadinele noastre intrebutn-
tau zarzavaturile. Dar numai ca gar-
niturk eel insult ca o comaletare a to-
canei; i apoi se abuzeaza de legume
Ulsoate chilar in anotinipul cructitatilar.
Se pare daa1ite c prejudecata con-
ftza leumelor este extrem de veChe.
Faimosul istoric franeez Michelet vor-
bind undeva despre timpurile cte res-
triste ale multi mediu spune ea bietti
franeezi emu nevaiti Sa, se bran:ease&
cee radacini i buruient". i eltitorul
neprovenit isi inohipue lezne ea in-
tr'adevar bLeii stramosi ai francezilor
erau redusi sa rontate mould i ma-
traguna. Or, adevarul este nà man,
eau marcavi, pastarnaci, telink etc...
tat legume excelente binefaeatoare.
Dar mentalitatea epodei a facut pe
cronicari sa tie dansidere ea pe ceva
jasnic.
Nobilii si in genere oamenti bogati
ConSiderauf ea o prerogativa a rangu-
u.0 br, alimentatta exalusiva cu tot
fella de earnuri i in zlileae et-6 pest cu
peste. Prejudecata aceasta s'a per-
petuat deailfungul veazurilar. iAproape
ea, nu ne vine si creclem cand ci-
tim ce cantitati enorme de came con-
&Liman europenii pan& act= 30 10
de ant. La mesele I:00141w se ser-
Veau 5-10. servitii (aclica randuri de
mancare), compuse Waite din carnuzi
marunbaie (carne de vaaa, de vitel,
de pore, de daptrioara, de mistret, spot
pasazi de mote i vanat. Uneort chiar
lebede si pauni).
Pentru a se mai varia menufurile, se
serveau plalcinte cu carne. lai veatefUl
al XVIII. eel mai rafinat pe care 3.-a
cunoscut Europa si care din Punot cte
vedere eulinar a ati.nS ettlmi neba-
nuite, intrebuintarea legumelor era .
aprope tot at-at de redusa. Abia la
sfarsitul mesei se servea un fel de le-
gume (in general varza carat& saki
Bruxelles). cot despre fructe erau
11111111=11111011111011111111/11116
Ciudati pasageri
clandestini
clasrificatt ca pasagert,
da, dax calatOri clandestind e prea
mult.
Iata o noutate in materie de
transpOrturi maritime. Faptal se
petreen la Londria, la debarcarea
circului american Schumann. Untd
En nuanerele acestui 6"zc e consti-
tuit dIntr'un grup de purici clre-
sati. Pentru garantarea unei ald-
mentatii potrivite acestor animale,
pe timpul traversarei oceanului,
dretsorul Ii lasa sa locuiasca
bana unor
Sccietatea de navigatie cared:a
apartinea vaporul ce transportase
constata, cu mult slant
practic, cá, hind vorba de animale
dresate, trebu a sa se plateasca
pentru ele taxa cuvenitä.
Chestiune,a e acuan inaintea tri
bunallui care .trebue sä decida
daca purle cu pricina trebuesc
ConSiderati ea pasageri de clasa...
ILUSTRATIUNEA ROMANA 19
CRONICA MEDICALA
preferate sub forma de prajituri. Na-
knallite uloasare
tural ea urmarea unor astfel de Aran- Coneursul 127 SERIA I-a
ZUri era guta, o boala care astazi este
faarte rara i probabil ea, in curanct
.va dispare au desavarsire. Traditia ali-
mentatlei exclusiv sau in mare parte
Misterul cetätii
earnate s'a perpetuat la noi pana as- de: Tr. P.
tazi. Eforturile tinerii noastre gene-
ratii medicate se indreaptia, ins& toc-
mai spre combaterea acestei erori. O cstate sia claidit in forma de oc-
Omului h eate necesara carnea, a, twedru tar in mijloieul cetatiV se afila,
cesta este un axiom, dar numai intr'o un tun. Capitanur cetatii primeste or-
anumita masura, derminata de con- dinul ea, ma Mamie puternte se apropie
ditifunile luiate de alma, de rasa,
munc&, de tot fellul nostril de viata. de cetate.
Sa nu ultam ea sanatatea noastra si Apäratorit cetktil afara de eapitan
a copiilor nostri, eâ viitorufl poporui- sunt 645 oament.
lui roman depinde in buna parte de
felul altmentatiei noastre. Capitanul a pus 45 oameni langa
Modifiearea obiceiturilor rele in ce tun si restul i-a impartit pe langa
priveste brana eionatitrue o mare o- crenelurile cetktii astfel ea, pe fiecatre
pera nationala pe care noi medilcii o
intreprindem au drag, ramane ca erenel au stat eate 100 oameni, Cum
pulbliciu/ sa ne dee asoultare. se poate asta?
Dr. Emanoil Dorna
DOCTORUL
E. Dorna
Consult de la 10 11 si 4-7
Sectionare
Str. COLT EI 11 (tost Stintilnr)
de: Alex. Bacleseu-lasi
Asigur5ri extravagante Cum yeti putea sä impartiti figura
Cetateanul american Charles P.
aceasta eu o linie curba in doua parti,
Roanan, considelat ca until cel
ai perfect desvoltat din tame", a astfel ea pulse alaturea, una langa
venit la Londra spre a contracta
o polita de asigurare pentru 300 de alta, Meat sa rezulte o eirconferinta.
milioane lei, asupra.... proporttilor
sale, pe Gare nu vrea sa le piarda
in viitorii citnci ani. E dispus
plateasca o prima anuala de 10 mi-
lioane lei.
Londra este centrul mondial al
asigurarilor i adeseori sOcietatile
primesc sa asigure lucrurile cele
mal stratnal.
De exemplu, o firma a asigurat
Creerul unuia dintre tehnicianii sai
pentru 100 milicane. O artista fru-
moasd asigura parut, care era
7<ine
presarat cu giuvaeruri, contra ris-
maul de a fi anincate in mare de
vantul starnit In crursui traversaril APARATUL MULTILATERAL CU OGLINDA REFLECTA-
Atlanticulud. TOARE SI UN SINGUR OBIECTIV, PENTRU FILM
Un aanertcan sis asigurat impo- NORMAL CINEMATOGRAFIC 24X36
triva pericolului -de a fi convertit
de elocinta unui evangelist care ca.- Complect lipsit de paralaxtt: dublit expunere ob-
latorea ou el pe acels vapor. turator cu perdea dela llt000 see. la 12 secunde. Autodeclan-
sator. Obiective intersaniabile piinft la luminozitatea 1 :1,9.
Anul trecut, o actrita american5 Teleobiective Si de ungliin mare. Dispozitive speciale pentru
parandu-i-se cä actentull ei merldi- fotografia microscopicii i fotografia obiectelor mici. Posibi-
onal constituia una din cede mai litatea de a cupla declansarea eu ,,vacublitz".
marl atzactiluni, 1-a asdgurat pentru Modelul similar ,,S TANDARD EXACT A" lutrebuin-
50 milloane lei. teaza rolfilm de format 4 x 6,5.
Acum un au, o dantura falsa, Prospecte
fost asigurata pentru 2 milioane.
Dar, era vorba de faimosii dinti pe la cerere.
care Ii purtase George Washington
dup5, riervolutie.
ANullitaNelling
YACHTING
Reprezentanta pentru Romania: VEN DITOR Reprezentante de comert,i
RENEE ADLER Bueure*ti I, Calea Vietorlei 39
Pe iaserate, In apele Atlanticulut,
ldagd insalele Beriaude
www.digibuc.ro
it

www.digibuc.ro