STRATIUNEA

ANIIL I No. 4
ROMANA
REDACTIA SI ADMINISTRATIA: ZIARUL UNIVERSUL"
Bueureti Str. Brezoianu No. 11. Telefon 13171, 13172 701 18 JULIE 1929

CAND MAREA E LINLWITA

PRETUL 10 LEI
www.digibuc.ro
4 ILLISTRATIUNEA ROMANA
Caliva porumbei slbatici, singuri stapani deocamdald ai acelor paduri, se reis-
fafau pe drum si and trdsura sosia aproape de ansii, ei sburau mal deparle,
tot pe cale l ingdnau astfel mersul nostru, pdna ce obosiji de intrecere s'ascun-
deau In cracile vecine".

Intro padurile cari strejuesc local impozant prin marimea i decorul In care
odihneste, se tidied istorica mndstire a Snagovului, asupra creia istoricii nu
s'au pus de acord dace' a fost zidita In zilele lui Vlad Tepes (1457) sau ale
lui Vladislav Voevod (1443). In schimb se #ie destul de precis ca la Snagov
Matei Basarab a asezal pe la 1645 prima tipografie in care mai trziu pe la
1709 Antim al II-lea Mitropolitul Tarii, a tiarit mai multe carji bisericesti in
elineste i romneste.
Mal Mrziu Mnstirea a Jost transformata In penetenciar i loc de sur-
ghin pentru romni.
Aci din porunca lui Grigore Ghica a fost zugrumat postelnicul Constantin
Cantacuzino.

Lacul Snagov

Biserica Ministirei Snagov

SNAGOVUL
La cloud zeci g opt de kilometrit departe de Capita la noastrer se intinde
lacul Snagovului cu mnastirea plina de amintiri istorice, cu peiduri impozante
un colt de rat' ascuns dupe' o cotitur a drumului ce duce spre Ploesti.
Pujini dintre locuitorii Capitalei cart aleara peste mri i fart cautarea
unui colt de odihna", bnuesc c in preajma for, la a:Ilya kilometrii, natura
darnica le a harazit minuni de cari nu se folosesc pentru cd nu le cunosc
pe cart chiar daca le-ar cunoaste nu le-ar preMi poate, Mdeajuns, pentru
c sunt ale noastre si nu ale altora.
tolusi, Snagovul ti rsfajet pitorescul :me! frumuseji uluitoare, la
celliva past de Capitala MTH, in care mii si zeci de mli de oameni atimesc
pentru ca nu'si pot permite luxal unei viligiaturi costisitoare si cart, bucurosi ar
petrece o zi de Dumirda sau de saratoare intr'un loc atat de apropiat si a-
Mt de inanteitor. Daa cineva si-ar fi propus sei amenajeze aces! loc bine cu-
vantat de Dumnezeu i uitat, multa vreme de oameni, desigur Snagovul ar fi
devenit ceea ce sunt astazt stallunile de recrealie si de odihner din preajma
marelor centre europene. Dece ne-am minuna de Wann Sea" Berlinului, sau de
imprejurimile altor Capitale, mestrite mai malt de mema omului de at de naturd,
cnd avem, in apropierea Bucurestilor nostril, minunatul i fncantatorul Snagov
De ce am pribegi pe meleaguri streine in admiralla a tot ceea ce poseda
aljii, and natura ne-a inzestrat cu mai mull de at au alfil? SNAGOV ksrit de soare
Este adevrat, c In ultima vreme,Snagovul a facut obiectul unor serioase
preocupri de amenajare ; ca exist un grandios proect care prevede intre al-
tele o linie de cale ferata electric care sa pun la Indemna tuturor un bun
eftin mijloc de transport ; c ins i Maltul Regent A. S. R. Principele !sit-
colae insolit de Ministrii a fost la fata locului cercetnd posibilitjile de rea-
lizare ale acestui plan.
0 Duminicei petrecut la Snagov tn tovrardsia unor prieteni, m'a facut s
strbat cei douzeci st opt de chilometril in noril de praf at& de caracteristicl
drumului care duce spre Ploesti, in salturile unui vehicul modern un auto-
mobil care, far s area, mi-a sdruncinat tntr'ated meiruntaele in at am jurat
c nu voi mai caleitori hi via/a mea de cat cu trsura batrneasca.
Aceastei imprejurare mi-a reamintit reflecjiile lui Alexandra Odobescu, despre
civilizajia care, nascocind noui mijloace de comunicalle i-a ingrdit libertatea
de a strbate intinderea, oprindu-se unde vrea, cotind unde-i place, alergernd
and II abate, odihnindu-se and se simte obosit! Se plnge de postalion,
de surugiu, pe un drum bun, oseaua noastra de astazi care pe atunci era
acea mestrit osea, care din grddina dela capul podului Mogosoaia se In-
tinde ajei pemei la bariera Ploestiior si care duce, drept ca glonful, In trei patru
ore, frd pedic, far turburare, in Capitala judefului despre munte.
Odobescu, vizitnd aceste minunate locuri, a scris CAteva ore la Snagov"
in care ne d o minunat impresie i amintiri istorice pe cart le pastreaza Ma.
nastirea cu acelas nume. lata cum descrie Odobescu, iatrarea in pduricea ca e
se gseste si asteizi In dreapta soselei:
lntr'adevr, total in preajm era Maude:tor ; Inalfi stejari, ptrunsi de lu-
minele soarelui de yard, prezentau in boljile reisfajate, toata scara fejelor
smarandului, dela frageda verdeaja a mugurului panes la negrul intunecat al tul-
pinii. 0 atmos !ere: de balsame rcoroase trivia suflarea si soapta frunzelor,
usor cltinate de o lin adiere, se Ingana singur cu susurul greerilor ascunsi
In frunzis. Prin acele locuri misterioase scldate acum de razele amiezei, pos..
talionul meu Mainta pe fcneal; surugiul, spre a indemna cali Inartia uneori
biciul a lene peste capul lor, i apot le adresa, din and in and, cu glas domol,
strigatul prelungit de : hai, bdieti I SNAGOV po malul
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNBA HOMAN A 5
SNAGOVUL

PRIVELISTE PE LA C Foto,Technica N. Ta

BISERICA MANASTIRII SNAGOV FotooTechnica N. Tatu

www.digibuc.ro

SUB BECURI DE GAZ SI ELECTRICITATE
Lumea cucoanelor, cari dui-A osteneala unei zile
de filantropie cu butet, dans si loterii, vrea sa rasufle"
seara undeva, unde sa fie lume", - centruP" centrul
chefliu, lubric, adulterin i fixase preferinta pentru
localul acesta departe, unde-si fura cAciula in iluzii de
aventur $i de petrecere noua. Aici o vazuse prima
data, bogatul general nensionar pe steaua revistelor
jucate intre dou filme, o infiase" cum spunea el $i
cuprins subit de compatimire $i generozitate, o trimisese
sa. se perfectioneze" la Paris. De aici a pornit si divortul
care a fcut atta valv, al directorului general de minis-
ter, care-putin cu chef,-Inapoindu-se pe neasteptate la
masa dupa cteva minute de lipsd, a trebuit s evalueze
pretul ei adevrat ingduinta acordatd de sotia lui.
degetelor indrasnete si versate ale unui subaltern,-ta-
nrul inginer numit de guvernul nou consilier technic
in directia lui generala. A fost seara aceea, o sear de
pomina. Directorul general a insfcat sifonul, inginerul
a parat cu toat agilitatea lui de polisportman, a imo-
bilizat minile sotului incornorat, inclestndu-le inchie-
turila in mainile lui de fer, si-a fcut astfel posibild
plecarea doamnei, care o clipa confuza $i speriat,-
si regsise insa repede desinvoltura. Din pragul usii,
doamna Intorsese capul spre cei doi incerati $i cu l'n
glas nevinovat, strigase peste tot localul, tnarului in-
giner :
Geo, mi ma mai pot duce acas Trebue s dorm
la tine. Da-mi cheea garorrierii $i tu mai rmi, daca
vrei.
Tot aici a prizat pentru intia oat-A Maby, ca apoi
si complice mania narcoticelor, pnd ce ruinat, a
ajuns la sinucidere.
Generalul si gazetarii gsira localul plin de aceleasi
$i aceleasi personagii.
$i toat clientela aceast exceptional5 era datorit
prezentei in local a faimosului Pagoni. Patronul, ne-
gustor cinstit si istet, - se bucura c5 sortii isbndei se
rodise in favoarea lui, dar it nelinistiau mereu, even-
tualitatile neptcute pricinuite de o astfel de clientel.
Norocul fcea, c isbucnirile sgomotoase s se Ina"-
buse prin chiar influenta celor ce le deslantuiau. NA-
vala simandicosilor Il silise la o radical revizuire a
inventarului, inzestrndu-si cornertul cu toate cele ne-
cesare serviciului care s simuleze eleganta. Amorti-
zarea o acoperiau clientii de noapte, prin ware
sporiri de preturi. Ziva, functionarii si mustereii mo-
desti din cartier gsiau acelea$i preturi dulci, ca Ina-
intea olansrii.
Dup multi ani de peregrinri si aventuri, Pagoni isi
gsise vopize-a. Fluera, cnta, impro viza ne loc cu ri-
mete nretinse de clienti, traducea si localiza cupletele
frantuzesti la mod si uneori, comptinea el insusi mu-
zici si lihrete ware. spumoase, insinuante, cari de cele
mai multe ori, treceau rampa. Avea un exceptional
dar de a snune cupletul Limrede, nuantat. furisnd
accente calde, &Ad simula pasiunea, - stimulnd astfel
dorintele de petrecere ale tuturora, alimentndu-le cu
zaharoase accente de duiosie :
Tu sais les mots calms et tendres
Que dans Pamour se font entendre...
Nu era ceeace femeile au deprinderea sa decreteze
135iat frumos. Un inceput de bot de enure li deforma
usor armonia ovalului. Brun, foarte brun, - plcea.
Ceeace II crease ins succesul, erau vocea lui cu ten-
dinti de tenorino. insinuarea cntului, noutatea artei
lui. imorovizatiile - si mai ales, trecutul lui aven-
turos, un lung lant de intmnlri, ale cror personagiu
central fusese. Cupletistul acesta inteligent stiuse s
se fac5 dorit si de birhati. cntecele rom-
nesti noui si c5zute repede In fa1iment din pricina sa-
r5ciei insnirat;ei, vechile romante, ceeace totdeauna
spori melancolia clinelor, and veselta vinului se im-
pled cu cAldura pricinuit de vecintatea femeilor fru-
mo a se.
Generalul si gazetarii gsice in sfarsit - o mas.
Berurile se stansese iar si neste tablaua de bragarriu
se asternuse amurgul luminei sarace strecurata prin
ILUSTRATIUNEA ROM ANA
de C. MICIORA
mtsurile portocalii ale abat-jour-elor. Asezat la pian,
cu capul rsturnat pe spate, cu $erpuiri istete ale gla-
sului, Pagoni isbucnise :
Eu n'am sd pot s'o nit"
Singura, la o masa retrasa, o doamna fatal% de o
frumusete pe cat de desavarsita, pe att de ciudat,
sorbia un paharel cu butura trandafirie. N'avea trei-
zeci de ani, desi cearcanele pe cari oboseala noptii i
le adncise sub orbite 1i erau potrivnice. Avea ochi
mari, albastri, cari deveniau negri, and genele lungi
purttoare de umbre, coborau pe jumatate. Gatul, de
o puritate de marmot% talmacia cat de albi trebuie
sa fi fost obrajii, fara pecetea ocre care-i Insangera
pometii. Dreapta, cu brbia sprijinita in palmele roze,
rasucindu-si pe aratatorul dreptei, o suvita de pr
negru ce evada de sub ureche, necunoscuta parea mis-
terioasa nu numai prin singuratatea ei Intr'un local
unde toti veniau In banda, spre a petrece cat mai
sgomotos. Avea pupilele neobisnuit de dilatate si str-
lucitoare, iar Waffle Ii tremurau neIncetat, ca o mem-
brana sunusa unei prmanente vibratii.
Unul dintre gazetari i oprise privirile asupra ei.
Generalul observa :
- N'o
- 0 vad pentru Intaia data, domnule general.
- Ei, esti boboc... Tu n'ai apucat-o pe vestita Mi-
lita Srdareasa... Asta-i e nepoata si-i seamana ca dou
picaturi de apd... Par'ca o vad pe bunic-sa, la balu-
rile Obolului, cu talia s'o cuprinzi Intr'un pumn, cu
piciorul mic de s-1 Imbraci cu pantofi de copil. Era
singura femee, care pe vremea aceea nu purta corset,
ce sa faca cu el? Cu toata frumusetea ei
vestita, era de o cinste fr pereche. De cte ori a
trebuit barbatu-su s Incruciseze sabia In manej la
Malmaison, cu cei cari se inghesuiau pe cat mai res-
pin$i, pe atat mai Indariiti si mai insistenti !
- Nu s'a sinucis un diplomat pentru ea ?--Intreab
Nae Turcu, care incepuse s-$i aduca aminte de un
senzational fapt divers, a carui relatare i fusese in-
terzisa pe vremuri, In urma interventiilor pornite dela
palatul Sturza si dela o anumit legatie din Bucure$ti.
- Exact... $i tot pentru ea, a plecat din tara ma-
iorul de ravalerie P celebrul bostonist al vremii si
nici azi nu se mai stie ceva despre el.
- Si asta ce face ?
- Acum o Arad mai Inviorat. Dar nn acum ca-
teva luni era pranadit rau. Incapuse Inteo banda de
papagalisti si ajunsese o ruin... bei tinuti In captivitate cu un fir de ata legat de pi-
Femeea se ridic dela masa si cu capul sus, cu o-
chii turburati deodata de sclipiri stranii, se Indrepta
spre garderob. Gazetarul, care o privise insistent, se
ridica si el si-i lu urma. La garderoba, femeea 1$i
cauta In poseta de pie.le de crorodil, scoasa o cutiuta
mica de aur, ca o pudriera, infipse dou degete cu
unghii trandafirii In nraful alb dinauntru si ridica
mana spre nas. Dar bratul Ii fu prins, pe nea5tep tee,
in inclestrea unui pumn sdravn. Cu un strigt usor
de durere si de surpriza, frumoasa desfacu degetele
si praful se risini In apt-.
- Te rog, domnisoara, asta seark nu!
- Dar cine esti d-ta ?
- Am sa-ti explic.. Te rog s mergem In alt local...
Gazetarul nu prea nici unul dintre cheflii cari-i a-
tineau ades calea, nici vre un suspinkor nenorocit,
care Indrasnea In cele din uima, sa-i vorbiasca. Sigu-
ranta cu rare i se adresase necunoccutul ti dete lucre-
dere si totodata, interveni inevitabila curiozitate fe-
meeagca. Dup cateva minute, erau Intele$i. Ea avea
sa astente la garderoba, pance gazetarul avea sa
spun bun seara celor pe cari-Ii prsia.
(And acesta din urma se inanoie In local, tovarasii
dela masa prinser s rada :
- S'a trezit Milita Serdareasa In ea $i te-a respins?
- Dimnotriva.
- Mare smerher.
- Pecte o slpttnan o 0 te vkl cu arile roase
de papagal.
www.digibuc.ro
Se poate intampla sa i se catifeleze la loc, n51-fie ei.
Dup11 cinci minute, un cl. lupta cu gropile de
pe Serban Vod5, ducnd pe cei doi spre $osea.
UN REVEIL MATIN" PETITOR
Bois"-ul bucurestean era In plin sezon. Crngul -
de o parte $i de alta intunericul despicat de o linie
de lumina sus inchideau $oseaua transformnd-o
inteun coridor larg aerisit, Imbalsmat de tei ca un
iatac bAtrnesc.
Tr5suri cu capotele ridicate si automobile intinse na-
prasnic la drum, purtau perechi, cari nici din auzite
nu stiau, c soseaua, teii si luna puteau alcatui un codru
al visarilor. Patimile par'd urmau ritmul vertiginos al
sase cilindrilor, deslntuindu-se furtunos, in v5zul tu-
turor. Capetele femeilor se sprijineau fr sfial5 pe
umerii barbatilor, buzele se infilniau in saruturi iritate
si multe masini erau pur $i simplu alcovuri ambulante.
Doi mucaliti asezati la volant-ul unei masini care mer-
gea Inaintea automobilului cu gazetarul si tovarsa lui,
petreceau furisnd isbucnirea farului mobil sub capo-
tele trasurilor. In lumina proectata pe neasteptate asu-
pra perechilor Inlantuite, vat-eau descolaciri grabite,
capete sburlite 5i speriate femeile acoperindu-$i cu
o mina fata $i cu cealalta Incercand sd-si acopere ge-
nunchii cu jupele insuficiente. In urma masinei buclu-
case, rabufnira, din trasurile cu tainele divulgate, cteva
Injuraturi cumplite.
Lume care nu cunoaste satisfactia unica a muncii
observ gazetarul pornit pe morala.
In cazul 5sta, pe mine ma poti condamna la exe-
cutia capital, fiindc5 niciodata n'am muncit-rspunse
femeea. insotit deodata de un ras silit, penibil. cinic.
De cte ori n'am mirosit i eu teii, din... hotelurile
astea pe roate
- Ai fost maritat ?
- La 18 ani, adica acum 7 ani.
- 0 cAstorie nenorocit?
Pentru b5rbatu-meu, In cele din urmd... Il citesti
pe Tristan Bernard ? Are o cArtulie Citoyens, animaux,
phnomnes" la care de cte ori m gndesc, am vizi-
unea unei grAmezi de Svres-uri, de Gall-uri, de Saxuri,
de bibelouri si de mininturi sidefate si aurite, cari te
farmecg, te uimesc, te pun in imposibilitate s te ros-
testi, care-i mai de art, mai fin, mai minunata .. In
crtulia asta, sunt cateva pagini cari Inchid toata po-
vestea mariaiului men... Un maniac al sporturilor in-
yenta Inteo buna zi unul nou. Ascensiuni de porum-
ciorusele nasal-nor. Intr'un singur porumbel avea in-
rredere sa-i (lea drumul s faca zilnic cursa Bruxelles-
Paris. In adevar, cu o regularitate matematica, pasa-
rea plecata dela Paris dimineata, se Inapoia totdeauna
seara, exact la aceeasi ora $i fara sa dea Vre un semn
de osteneal. Snortsmanul nostru era cel mai fericit
dintre oameni. Pan In ziva, cnd Imbiat de un nrie-
ten sceptic, se hotarl sa-si urmariasca porumbelul. Pleca
la Bruxelles si putu constata, ca inteligenta $i comoda
pasre, sosea la gara de Sud exact la ora plecrii tre-
nului sore Paris, c615toria pe Vagonul-restaurant, in
statii isi da agrementul unui scurt ponas In racoarea
frunzisului cte unui porn si ajunsa la Paris, se cocota
pe cte o trasur, Inapoindu-se... la domiciliu exact si
odihnit.
Sotul meu-40 de ani,-avusese si el o manie. Fusese
insurat In trei rnduri Isi bnuise sotiile si le urm-
rise pas cu pas tinndu-le astfel legate cu fragilul
firisor de ata al maniacului porumbeilor captivi. Dar
in toate trei rngurile, ata smucit de captive s'a runt
$i psrile au ramas fugare pentru totdeauna... Cnd
m'a cunoscut pe mine, mi-a spus, c purtrile si edu-
catia mea i erau asigurAtoare si niciodat n'avea s
ma suspecteze. Ba a avut si nedibacia sa-mi adauge,
ca se convinsese, cA celelalte trei i-ar fi fost credin-
cioase, dac el insusi, in gelozia lui de tot rninutul,
nu le-ar fi tinut neIncetat treaz gandul adulterului.
(Continuare In numdrul viitor).
 ILUSTRATIUNEA ROMANA

ARTISTE PARIZIENE IN COSTUME DE SAE :

Dela stnga spre dreapta: Annie Cornys, Marcelle Laury, Lucette Desmoulins,
Artiste
Louise Porreau. In spate : Nadine Debrieux.
in
Vacantd

www.digibuc.ro
 8 ILUSTRATIUNEA ROMANA
CAMERA RCsIE
de H. S. WELLS
Doar o fantomg pipibii ar putea sg mg ingrozeascg !
si, zicnd acestea mg ridicai, In fata focului, cu paha-
rul In mng.
Asa vrel? spuse omul cu bratul paralizat, privin-
du-mg piezis.
Iatg, sunt de 28 de ani si nu am vgzut pang a-
cum nici o fantomg. Btrna femeie stgtea jos, privind
tintg focul cu ochii sgi mari i palizi.
Hei 1, fcu ea. Ai &Mt 28 de ani si cred cg n'ai
vgzut niciodatg o cask' ca asta. Cnd esti de dougzeci
si opt de ani ai multe lucruri de vgzut si de suferit.
Ea crating incet din cap. Eu bnuiam cg cei doi
bgtrni incercau sg mgreascg groaza ce le-o inspirase
casa. Pusei pe masd paharul golit de vin i examinai
camera. In oglinda curioasd din partea cealaltd a me-
sei m vgzui diformat, scurt i gros, cu musculatura
de necrezut.
Ei bine, spusei,dacg vgd ceva in noaptea asta,
voiu fi mai invdtat, pentru cg incerc o aventurg fgr
vre-o ideie preconceputd.
Dacg vrei dumneata I, repetg omul cu bratul pa-
ralizat.
Auzii afarg sgomotul unui baston, un pas greu
trtor pe nisip i poarta trosni din ttni. Apoi un
alt bgtrn intrg, mai Indoit, mai sbrcit si mai veistnic
clecat cei doi. El se sprijinea pe o singurg crj. Ochii
sgi erau ascunsi de o vizierg i buza de jos pe jumg-
tate strmbg Ii atrna palici i rozg peste dantura sa
galbeng i stricat. Se indrept &Ore un fotoliu de
cealalt parte a mesei, se asezg cu stngkie si incepu
sg. tuseascg. Omul cu bratul paralizat aruncg noului
venit o privire piing de scrbg ; bgtrna 'Area cg nu
observase sosirea lui i ramAsese cu ochii pironiti a-
supra focului.
Ti-o spun... Dumneata o vrei!, insistg omul cu
bratul paralizat, cnd tusea celuilalt Incet pentru mo-
ment.
Eu o vreaurgspunsei. Omul cu vizierg zgri a-
tunci prezenta mea.
Distinsei un moment ochii sgi mici, strAlucitori
aprinsi. Apoi 'bleep sd tuseascg i sg scuipe.
Dece nu bei, spuse omul cu bratul paralizat, in-
pingnd cana cu bere noului venit.
Omul cu vizierg, umplu cu un brat tremurgtor un
pahar, 1/A1.s:dud tot att lichid pe masa de lemn alb.
far gestul sgu se proect intr'o umbrg monstruoasg
pe zid.
Trebue sg spun, CA nu mg asteptam s ggsesc in
castel niste paznici caraghiosi ca acestia.
Acesti trei, imi ddeau o impresie de bolnavi, cu
tAcerea lor de moarte, cu evidenta antipatie pe care o
argtau nu numai fata de mine, dar pe care si-o argtau
intre ei.
Dacg vrei sg mg conduci la aceastg camerg cu
stafii, o sg incerc sg mg instalez confortabil, spusei eu.
Bgtrnul cu tusea i dgclu capul inapoi asa de brusc,
!neat tresgrii ; el imi aruncg pe sub vizierg o mug
privire a ochilor sgi rosii ; dar nimeni nu-mi rspunse.
Asteptai un minut, examinnd pe rnd aceste trei
personagii stranii.
Dacg vreti, repetai eu mai tare, sg mg conduceti la
aceastg camera cu stafii, v'as cruta plictiseala prezen-
tei mete.
E o candelg pe etajerg lngg poarti. spuse omul
cu bratul paralizat privind picioarele mele, dar de vrei
si mergi la camera rosie In aceast noapte...
bgtrna.
Si de ce in noaptea asta, anume?, intrerupse
...Vei merge singur.
Foarte bine, spusei, i ce drum trebue sg apuc ?
Urmeaz pasajul Ong ce vei sosi la o poartg ce
(IA pe o scard in spiral. Te vei urca pe acea scar
png la o tindg in fata unei alte porti, prin care vei
intra i vei urma pnd la capt un lung coridor. Ca-
mera rosie e la stnga ta in susul scgrilor.
Am Inteles bine ? fcui si repetai aceste directii.
El Indrepta un detaliu inexact.
Vei merge InteadevAr? intrebg omul cu vizierg,
prinvindu-mg pentru a treia oarg cu aceiasi clatinare a
capului.
Si de ce In noaptea asta anume? spuse batrna.
Pentru aceasta am venit, indeprtn-
du-mg cgtre poart.
In acest moment, btrnul cu viziera se ridia si
fgcu poticnindu-se ocolul mesei, apropiindu-se astfel
de ceilalti si de foc.
Ajuns la poartg mg intorsei, i iiv Azui pe toti
trei strnsi unul lngg altul, Intunecati fat de lumina
focului, privindu-mg peste umeri cu o expresie In-
spaimntatg.
Bung seara! le spusei deschiznd poarta.
Dumneata ai vrut-o 1, imi repetg omul cu bratul
paralizat.
Lgsai poarta deschis Ong.' ce candela se aprinse
bine, apoi o inchisei si inaintai in gangul rece si sonor.
Mgrturisesc cg straniul acestor trei btrni singuratici
in seama cgrora contesa lsase castelul ca i mobilie-
rul vechiu i Inegrit, straniul odgitei in care erau a
dunati, mg impresiong viu, In ciuda sfortgrilor ce fg-
ceam pentru a fa:mane inteo stare de spirit calm
pozitivg.
Acesti btrni pgreau s aparting unei alte vremi
mai indepgrtate, unde lucrurile sufletesti erau altele,
mai nesigure ca acum, unei vremi cnd se credea In
prevestiri si In vrgjitoare si cnd nu puteai nega fan-
tomele. Chiar existenta lor Imi 'Area spectralg ; croiala
hainelor lor caraghioase apartinea unei mode nscute
de una din mintile moarte. Ornamentatiile i comodi-
tatea lor aveau un aer fantomatic ; trecuturi de oameni
dispgruti, care mai degrabg urau lumea a..easta, cleat
participau la ea.
Dar cu o sfortare indepgrtai aceste idei.
In lungul gang subteran sufla un curent puternic
de aer si flacgra candelei dansa, fcnd s salte
tremure umbrele.
Ecourile rgsunau pe scara In spiralg, o umbra mg
urma intrecndu-m, o alta, fugi din fata mea in in-
tunecimi. Sosii la tindg si mg oprii un moment, as-
cultai un fsiit, pe care crezusem cg-1 aud, apoi, satis-
fgcut de tdcerea absolutg, impinsei poarta si rmsei
nemiscat la intrarea coridorului. Nu mg asteptasem
deloc la ceea ce vedeam, cci luna, intrnd prin i-
mensa fereastr a marei scgri, fgcea s reias fiece
lucru In negru intens sau in luming mgrit. Totul era
la locul lui. Ai fi putut crede c, aceastg casg a fost
prgsit In ajun ; i cu toate acestea ea nu mai era
locuit de foarte mult timp.
In candelabre erau incg lumnri i praful ce se
Ingrmgdise pe scoarte sau pe parchetul lustruit se
rgspandise asa de uniform, Inat era invizibil in clarul
lunei.
FAcui un pas Inainte i mg trgsei brusc Inapoi. In
anticamerg se ridica un grup de bronz pe care o bu-
cat de zid mi-I ascunsese. Umbra sa se proecta cu o
realitate surprinatoare pe panoul alb si-mi dgdu im-
presia unuia ce m astepta la pnda'.
www.digibuc.ro
o jumtate de minut poate, rmsei impietrit. Apoi
cu mna pe revolverurdin buzunar, inaintai pentru a
recunoaste un Ganimede $i un vultur de bronz, strg-
lucind In clarul lunei. Acest incident calm un mo-
ment nervozitatea mea.
Pe o mash' de Boulle un chinez de portelan al cgrui
cap se balansase linistit cnd trecui pe lng el, nu-mi
dgclu nici un fior. Poarta camerei rosii si scgrile ce
conduceau aci se gseau Intr'un colt obscur. Inainte
de a deschide poarta, plimbai candela In toate
sensurile ca sg-mi dau searna bine de natura ascunzg-
toarei In care mg gseam. Aci, mi-adusei aminte.
l-au ggsit pe predecesorul meu, si amintirea acestei
istorii imi fgcu teatng deodatg. Aruncai peste umr o
privire grupului de bronz i deschisei pripit poarta
camerei roii, pe jumgtate ncntors cgtre palida tg-
cere a vestibulului.
Intrai, impinsei imediat poarta dupg mine, invrtii
In broascg cheia care se afla pe dinguntru, ridicai
candela att de inalt cat putui, examinnd decorul ca-
merei rosii In care tngrul duce fusese ggsit mort ;
sau mai degrabg In care i Incepuse agonia, cgci
putuse sg deschid poarta si cdzuse dealungul celor 5
trepte pe care le urcasem acum.
Acesta fusese sfrsitul yeghei sale, al curagioasei ten-
tative de a triumfa contra traditiei ce popula castelul
cu fantorne ; si niciodatg, cred eu, apoplexia nu servise
mai bine superstitia. Mai erau Inc alte istorii mai
vechi In legAtur cu aceastg carnet-A pang la capgtul
de necrezut al legendei acea istorie a unei sotii fri-
coase si de sfrsitul tragic pe care-1 avu In urma unei
farse a bgrbatului ei, care voia s'o Ingrozeascg.
Privind aceastg mare camer obscurg, cu ochiurPe
intunecate ale ferestrelor, cu ascunzisurile si alcovurile
sale, Intelegeai perfect cg legendele au esit din un-
gherile acestea negre, din acele intunecimi bogate in
teroare.
Lumnarea mea avea o micg limbg de flacgrg, a cg-
rei luming nu ajungea pn la celalt capgt al camerei,
Igsnd In jurul ei un ocean de mister.
Hotgegi sg fac numai deck o cercetare amanuntitg
a camerei, si sg alung inchipuirile fanteziste pe care
le sugerau aceastg obscuritate.
Dupg ce m asigurai cg poarta e bine Incuiatg, In-
cepui sg examinez camera fcnd inconjurul fiecgrui
mobilier, ridicnd draperiile paturilor si Indeprtnd
covoarele. Ridicai storurile si mg asigurai de incue-
torile ferestrelor, lnainte de a inchide jaluzelele, mg
pusei in genunchi pentru a privi prin neagra deschi-
zgturg a cgminului, izbii tabliile de stejar vechi pentru
a descoperi vre-o esire secretg. In camerg erau doug
oglinzi imense avnd de fiecare parte o pereche de
candelabre de portelan. Aprinsei toate aceste lumngri
una dupg alta. Focul era preparat, atentie la care nu
mg asteptam deloc din partea btrnului pgzitor. It
aprinsei pentru a evita orice dispozitie de a fi cuprins
de fior si cnd fu bine aprins Ii intorsei spatele pen-
tru a examina din nou camera. Apropiasem de cgrnin
un fotoliu acoperit cu panzg si o masg formnd im
fel de baricadg In fata mea ; pe masg pusei revolve-
rul la Indgmng.
Examenul precis al camer eimg linistise, dar gAseam
incg prea stimulante pentru imaginatia mea, nbscurita-
tea pgrtilor lndepgrtate ale camerei si linistea lor
perfectg.
Umbrele alcovului si aceia a fundului camerei In
particular, aveau nedefinibila calitate a unei nrezente
care se ascunde, acea bizarg sugestie a unei fiinte vii
ce st gata la pncl ; impresie care te cuprinde asa
de usor and esti inconjurat de tkere si de singurg-
tate. In sfirsit, pentru a mg linisti, luai lumnares.
Inaintai png acolo si mg convinsei cg nimic tangibil
nu se ggsea. Pusei sfesnicul pe dusumeaua alcovului
si-I lgsai In aceastg pozitie.
In acest moment eram Inteo stare extraordinarg de
nervositate, cu toate cg mintea-mi nu putea sg-si ex-
plice cauza,
Eram convins cg nimic supranatural nu putea sg se
lintmple si pentru a-mi trece vremea, mg pusei sg ri-
mez legenda castelului. Declamai cteva versuri eu
glas tare, dar ecoul lor imi fu neplAcut. Pentru acelas
motiv, prgsii de asemeni dup ctva timp o conver-
satie cu mine insu-mi asupra imposibilittii fantomelor
si a strigoilor.
Imi inchipuii din nou pe cei 3 bgtrni pociti din ca-
merg si Incercai sg mg interesez de ei. Negrul si rn-
sul Intunecat al camerei mg turburau. Chiar cu cele
sante lumngri, sala era incg obscurg.
Partea dinsnre alcov se g5sea intr'un curent de aer
si miscgrile flacrei fgceau mereu sg sarg si sg dan-
seze umbrele si penumbrele.
Cercnd sg." Imprgstii aceste intunecimi, mi-adusei a-
minte de lumngrile ce le vzuqem In candelabrul din
nasal si cu o usoarg sfortare esii in clarul lunei pur-
tnd n lumnare aprinsg, lgsnd poarta deschisg si In
curnd revenui cu alte 10 luminAri. Le pus ei -In bibe-
lourile ce ornau ici colo camera, le aprinsei si le a-
raniai Iii colturile unde obscuritatea era mai adnc5 ;
unele ne pndea, allele in ochiurile ferestrelnr si in
fine, cele 17 lumnri ale mele fur asa aranjate, cg
cel mai mic colt al camerei era direct luminat cel nu-
tin de una din ele. Imi veni In spirit a fantoma cnd
ar fi intrat nuteam s'o averti7ez sg nu calce pe dea-
supra. Camera era acum luminatg a giorno.
Era ceva 7nveselitor si linistitor in aceste mici
flcri semgnate ici si colo i eu mg ocupam sg tai
Continuarea pag. 14.
 BOXEURII ROMANI

3 Cristache- Negoita, greutate semi.

mijlocie.
sus de la stnga la dreapta:
4. Mo(i Spakoiv, campion natio al la
1. Vasile Baciu, greutate categoria
semimijlOCie 5. Dan Lascar, eel mai mie boxeur
2. Al.Drurnea, lost c anpion roman.
national la categoria waril

www.digibuc.ro
3. Lucian Popescu, caampion national la categoria musca.
4, 1. Milea, grcutate musda.
jos dela stanga la dreapta: 5 C. Nour, greutatc mijlocic.
1. Matin Alexandrescu, campioll national la cate
goria pana.
2. Gh. Axioti, -.challenger loficial la catcgoria
semipmijlocic.
oto Ilustratiunca komna J, I ess.
ILUSTRATIUNEA ROMANA ILUSTHATIUNEA ROMANA 11

Foto Ilustrafiunea Romani', Vesa.

HIPODROMUL FLOREASCA : o frumoasa s'aritur In Pr. BURDEA (garduri) '2400 m. Ca'stigatorul cursei: VIM" al Hergheliei Comisani. (Tockeu Stdnescu)

www.digibuc.ro
 USTRA 1UNLA HUMANA
EXPOZITIA INTERNATIONALA DE LA BARCELONA

Intrarea principala a expozitiei Palatul del Vestido" (al imbri-icirminteo

Fntana magia Jocuri de ape

OMUL CARE S'A JUCAT CU SCAUNUL ELECTRIC

Aceasta este denumirea data lui Harry Hoffman,
operator de cinema, acuzat ca ar f asasinat, acum
cinei ani, pe M-rs Maud Bauer, pe un drum pustiu
din Staten Island. Judecat de trei ori j silit sa e-
geteze intr'o celuld de inchisoare, Hoffmann a declarat
cat prefer sa moat* deck sa-si sfrseascal zilele in
pusckie.
A, fost juctecat, de curanu, pentru a patra oar i
inainte de a cunoaste verdictul juratilor, publicul a
fost cucerit de curajul acestui orn nergic.
Hoffman a castigat partida. A fost achitat, in mo-
mentul cnd se intreba dacd nu va trece prin portita
verde, care duce la scaunul eloctric. Dupd cinci ani
de recluziune, el se pregateste reia activitatea si
societatea de filme, la care lucra inaintea drainei, ii
prornite o situatie stralucita.
Si-a regasit si copiii, Ins, in toata. aceasta fericirc,
exist, din nefericire un nor. Pe cand sotul nevinovat
era in Inchisoare, M-rs Hoffman trecu in tabra acu-
zatorilor lui. Nu numai parsi sotul in nenoro-
cire, dar Isi neglijd st Copiii. Nu voi gasi,-niciodata,
in inima mea, puterea de a erta" a spus Hoffman.
lmediat ce a esit din inchisoare,- a inrentat acriune de
divort.
ALEGEREA UNUI CORNET ACUSTIC
Sunt foarte multi surzi, cari se acomodeazd toarte
bine cu cornetul lor acustic i altii cari nu trag nici
un folos de pe urma lui. D-rul Marage, dela Acade-
mia de stiinte din Paris spline cd fenomenul acesta se
produce din faptul el sunt diferite clase de surzi si
.cd aparatul care corw;ne unui tip de surzcnie, nu are
nici o influentd asupra altui tip. Mai trebue- s ob-
servdm ca surzii sunt foarte sensibili fata de sunetele
prea energice : strigAtul prea tare nu este mijloc bun
de a-i face sa audd ; trebue s vorbim Incet articulnd
foarte bine : sa vorbirn Meet, caci este o intarziere in
perceperea sunetelor de creer si sa articulam bine,
cad trebue ca o silabd sa fie inteleasa, inainte ca alta
sa parvind la *centrele auditive.
O VACA PRETIOASA
acd pretioasa_este, fr indoiala, vaca canadiand
care poart nurnele putin armonios de Canary Korn-
dyke, Alcartrasi care treste la Saskatchewan. Gu-
vernul acestei provintii a curnprat-o de curnd dela
proprietarul ski cu frumoasa sunfa de 2000 lire ster-
line, sau vre-o 1.600.000 lei
-Pretul este fantastic pentru o vac si crescatorii
nostri vor avea, desigur, de ce sa se mire citind a-
ceastd cifra. Un singur animal de acestea te face mi-
lionar.
E drept cA vaca merit pretul acesta att de mare,
cki in timp de 305 zile, a dat 13000 litri de lapte,
continnd 535 kg. unt, ceeace ar reveni la vreo_40 kg.
lapte pe zi aproape 2 kg. unt.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA 3

Cinema
Astazi ea conteaza ca una dintre cele mai fru-
moase blondine.
Scandalul a survenit din cauza unui fotograf,
care a avut nefericita inspiratie de.a-i fotografia
intr'o perfecta intimitate, asa cum ne arata fo-
tografia de alaturi. Att a tost deajuns ca hol-
lywoodienii sa inceapa clevetirile. Cate nu s'a
vorbit pe seama lor...
Se spune de pild c atras in mrejile blondi-
net Josephine Dunn, George K. Arthur ar fi ac-
ceptat sa petreaca o seara in vila acesteia. Dar
seara a devenit noapte i cnd in zori, a vtut
s parseasca casa iubitei, s'a gndit ca ar fi
mai bine sa se imbrace ca femeie pentru a nu
fi recunoscut. Dar tocmai cnd iubita it facea
in gradina buzele, un fotograf indiscret i-a prins
in obiectiv.
Si cum sotia lui stie ca nu poate esi fum,
Oita nu-i foc", a luat drept adevarate toate a-
ceste clevetiri si s'a hotart sa divorteze -WA
intrziere.
Hollywoodienii s'au declarat acum multurniti
caci au reusit sa desparta si cea mai fericita pe-
reche.

Astazi sunt la Hollywood trei artiste en vo-

gue" : Colleen Moore, Clara Bow si Bilie Dove.
Collen Moore, a carei fotografie o reprodu-
cem in acest numar, s'a nascut acum dou zeci si
unul de ani inteun retras orasel american.
Si-a petrecut copilaria jucndu-se i prea pu-
tin invtnd. lar mai trziu, cnd cinematograful
a inceput s o intereseze, Colleen n'a ezitat sa-si
\ 31 prseasca orasul natal si pe sarmana sa mama,
pentru Hollywood.
,74 jd Dar cite n'a indurat ea in acest oras ispititor !
N Cate zile n'a umblat nemncata, cutreernd za-
darnic toate studio-urile, pentru a-si gasi un cat
de neinsemnat rol de figuranta.
Dar asa a fost scris ca printr'un unchiu al ei
sa ajung vedeta a ecranului, caci inteo zi afln-
du-se la el, un regisor ii facu propunerea de a
turna sub conducerea lui.

Frumoasa COLLEEN MOORE intr'o scend din

filmul Synthetic Sin"

CRONICA C1NEMATOGRAFICA
La Hollywood s'a ivit un nou scandal. Eroii
sunt George K. Arthur si Josephine Dunn.
George K. Arthur era mai inainte un mare ar-
tist de teatru, care obtinea succese numeroase pe
marile scene londoneze. Dar inteo zi un regisor
il sfatui sa joace si in film.
Atras de fantasticile salarii ce le ofera cotn-
paniile americane, George K. Arthur pdrasi tea-
trul pentru cinernatograf.
Prime le incercari au dat rezultate neasteptate.
Mare le artist englez, s'a dovedit un tot att de
mare comic si pe ecran, iar creatiile sale din
numeroasele filme ce a interpretat, au fost fru-
mos mentionate de marii critici straini.
El e stabilit la Hollywood de 5 ani de zile,
unde traia, prta mai zilele trecute, inteo per-
fect armonie cu frumoasa lui sotie si cu dra-
galasa lor feti, formnd cea mai invidiat fa-
milie din orasul filmului.
Josephine Dunn e de mai curand venita la ci-
nema. Ea, contrar lui George K. Arthur, a in-
durat toate mizeriile pe cari le intampin orice
fat care vrea sa se faca artista.
A plecat din orasul sau natal, dornica de a
deveni si ea o mare stea a ecranului. A intam-
pinat toate neajunsurile 'Ana ce a reusit si fie
angajata de Metro-Goldwin ca extras", iar mai
trziu norocul o ajuta s obtie i mici roluri. Artistul de cinema GEORGE K. ARTHUR Itrnd lectiuni de maquiaj de.a coicga sa JOSEPHINE DUNN

www.digibuc.ro
 14
fitilele, lucru ce-mi da senzatia incurajatoare ca timpul
trecea. Chiar In aceste conditii asteptarea amenintatoare
a acestei veghi apasa greu asupra mea.
Era dupa miezul noptii, cnd deodata lumanarea
din mijlocul alcovului se stinse. N'o vazusem sting-n-
du-se. MA intoarsei numai si bagai de seama c ob-
scuritatea Ii luase locul. Treskii, asa cum tresari la
prezenta neasteptata _a unui strain.
Lund chibriturile depe masa, traversai camera cu
un pas indiferent, pentru a aprinde din nou lumna-
rea. Primul chibrit nu lua foc si cum reusisem sa a-
prind pe al 2-lea, ceva paru ca clipeste pe perete, in
fata mea. Ma intorsei involuntar si vazui c cele 2 lu-
manki depe mica masa de langa camin erau stinse.
Ma ridicai numai decat. Bizar ! facui, le-am suflat
eu oare inteun moment de neatentie ? Revenii catre
camin, aprinsei o lumnare si In acelas moment vazui
clipind si stingndu se net, o alta, in partea dreapta
a uneia din oglinzi ; aproape imediat a 2-a se stinse
si ea. Nu mai era vorba c a sa te inseli. Flacka se
stingea ca i cum fitilurile ar fi fost prinse deodata intre
degetul gros si aratator, lasnd fitilul negru, fara car-
bune nici funi. In acest timp lumnarea dela piciorul
patului se stinse si umbrele parura ca fac un pas mai
mult catre mine. E prea-prea! spusei. Numai deck,
prima, apoi cea de a doua lumnare de deasupra ca-
minului se stinse de asemeni.
Ce se petrece ? tipai eu cu un glas ascutit si
bizar pe care nu l'am putut impiedeca. Lumnarea de
pe garderob se stinse si ea si aceia pe care o aprin-
sesem pe alcov, o urma.
Destul, am nevoe de aceste lumini, comandai eu
pe un ton jumatate nelinistit; in acest timp aprinsei
un chibrit pentru a reaprinde lumnrile depe camin.
Mainile imi tremurau asa de tare, inck de 2 ori am
frecat chibritul alaturi de banda cutiei. Insa In mo-
mentul cnd partea de sus a caminului esea din nou
afar din Intuneric, dotia lumnki In coltul ferestrei
celei mai deprtate se eclipsar. Cu acelas chibrit re-
aprinsei candelabrul unei oglinzi si lumankile care
erau pe parchet, astfel ca un moment paru ca eu
castig viteza asupra stingerilor.
Atunci dinteun singur sbor disparura 4 lumini In
colturi diferite ale carnerei si eu aprinsei un alt chi-
brit cu o graba infioratoare, ezitnd si intrebndu-ma
cu care lumnare s incep. In limp ce eram nehotark,
,
//,4
/./
-
r 1;//,
KODAK"-UL D-vs.
Nu ultati Kodak-"ul Dv. in vacantg. El va fixa pentru lotdeauna
in fotografii, amintirile dv. plficute, fotografii pe care le yeti
lua cu p15cere,le veti arMa cu mndrie si le veti revedea cu o
puternic5 bucurie. CAteva minute v sunt deajuns pentru a in-
vta s5 lucrati cu un Kodak".
BUCURESTI
Tel. En-Gros 381/63. KODAK
17 L71 TO71TE MIEG1JZ1NELE C11 ARTWOLE FOTOGRI1F10E
ILUSTR ATIUNEA BOMAN,A
o mn invizibila paru sa stinga flacara celor 2 lu-
manari ale mesei. Cu un Opal de groaza ma precipitai
catre alcov, apoi inteun colt, apoi catre fereastrA, a-
prinzand 3 sfesnice in timp ce alte dott se stingeau
aproape de camin ; apoi gsind un mijloc mai bun,
aruncai chibriturile pe un cufr cercuit de fier si luai
In mna un sfesnic; dar cu toate acestea, stingerile
continuau regulat si umbrele, contra caror luptam,
reveneau i lunecau asupra mea, castigand un pas
cnd din aceasta parte, cnd din cealalta. Era ca un
nor furtunos si zdrentuit care matura stelele.
Din timp in timp, o lutnnare rarnnea aprinsa un
minut apoi era suflata. Oroarea intunecimei ce crestea,
ma cuprindea pand la nebunie si stigele meu rece ma
parasea. In aceasta lupt zadarnica contra nemiloasei
inaintri a inamicului, saream cu rasuflarea taiata si
parul valvoiu, dela o lumnare la alta. Imi strivii coapsa
de masa. Rasturnai un scaun, ma impiedecai si cazui,
trnd cu mine covorul depe masa. Lumnarea se
rostogoli departe de mine $i apucai alta ridicndu-ma.
Deodata aceasta se stinse de asemeni, fara indoiala
din cauza miscarei mele repezi si imediat, cele 2 lu-
mnari, care mai ramasese aprinse, fura stinse. Dar
era Inca. lumina In camera, o lumina rosiatica ce res-
ningea umbrele Focul din camin ! Fara Indoiala, pu-
team Inca sa trec lumnarea mea printre vergelele ca-
minului $i sa o aprind. MA indreptai catre flacarile ce
dansau intre carbunii aprin$i $i a caror lumina aurea
mobilele ; facui 2 pasi catre grilaj si numai deck, fig-
carile scazura si disparura si in momentul cnd cer-
cam sa vat- lumnarea intre barele gratiei, intunericul
m invalui ca un ochiu ce se inchide, ma Inconjura
cu o strnszere nabusitoare, ma o-bi si nimici in cree-
rul meu ultimele ramasite de judecata.
Intinsei un brat inteo zadarnica sfortare de a res-
pinge aceste sdrobitoare intunecimi si din toate fortele
mele ma pusei sa strigodata, de doted ori, de trei ori.
Atunci trebuii fara indoiala sa ma fi ridicat, potic-
nindu-ma.
Mi-aduc aminte ca ma gandii deodata la coridorul
luminat de lurid si, cu capul plecat, cu bratele inainte,
ma aruncai catre poarta. Dar uitasem in ce loc se ga-
sea exact si ma impiedecai cu violenta de coltul pa-
tului. Ma clatinai si intorcndu-ma, fui lovit, sau ma
lovii, de o alta grea mobila. Am o vaga amintire apoi
de a fi fost izbIt, rostocrolit de ici colo in intunecime,
/ vesnic noui. Poti oare s uiti toate
VEDE, RETINE, REAMINTE$TE.
www.digibuc.ro
de a ma fi zbatut contra a mii de piedici si de a fi
scos tipete salbatice la fiece noud izbitur si in fine...
de o lovitura violent pe care arn primit-o In frunte,
cu o orbila senzatie de cadere, care dura un secol, de
ultima si freneteca sfortare de a ramne In picioare...
Apoi nu-mi mai amintesc nimic...
Cnd deschisei ochii era ziu mare. Aveam capul
sumar bandajat si omul cu bratul paralizat observa
pe furi$ figura mea.
Eu priveam imprejurul meu, cerend sa-mi aduc a-
minte ce se intmplase si un timp nu putui sa ma re-
cunosc. Cu coltul ochiului zarii pe batrna femee, care,
ne mai avnd aerul sau absorbit din ajun. varsa In-
tr'un pahar dinteo doctorie pusd inteo fiola albastra.
Unde sunt ? intrebai imi pare ea va cunosc si
totus nu pot sa-mi aduc aminte cine sunteti. Ei imi
povestira ce se intmplase si Ii auzii vorbind de ca-
mera rosie cu stafii ca i cineva care asculta o poveste.
Te-a gasit in zori, zise batrnul si era snge pe
fruntea $i buzele tale.
Foarte incet, imi recapatai amintirea veghei mele.
Si acum, spuse batrnul, crezi c, aceasta camera
e locuita de strigoi ? El nu-mi mai vorbia pe tonul u-
nuia ce primeste pe un nepoftit, ci, ca unul ce se malt-
neste pentru un amic In suferinta.
Da raspunsei, camera e locuita.
Si ai vazut stafia ?... Si noi care am petrecut aci
toga viata, n'am vazut-o niciodata cu ochii nostri...
Pentruca noi, niciodata nu am indraznit.,. Spune-ne
daca e inteadevar batrnul duce care...
Nu spusei, nu-i el...
0 stiam hine, intrerupse batrtia, cu paharul de
vin in mana. Este sarmana sotie, tndra ducesa, ckeia-i
fusese
Nu-i ea, spusei eu, nu e nici fantoma de duce,
nici fantoma de ducesa In aceasta camera ; ea nu-i lo-
cuita de nici un strigoi, dar de ceva mai rti I.,.
Ce ? facura ei.
Ce-i trial rau din toate lucrurile ce chInuesc pe
bietul muritor. Frica Frica, care nu vede nici lu-
nici sgomot, care nu are de a face nimic cu
ratiunea, care te face surd, orb si distruge totul...
Ea ma urmase In coridor, ea s'a batut cu mine in
camera..
Frica neagra... Si ea va ramne atta timp cat va
dura aceasta casa de nenorociri !...
Plaja v a0eapt I
Oglindiri de soare, aer fortifiant,
multime impestritat, jocuri, bi,
repauz si o mie de alte plficeri,
acestea?
S. A.
Calea Victoriei, 32.
Tel. Detail 375/40.

INSEMNARILE GOSPODINEI
Jean Jacques Rousseau a spus ea se poate cunoaste
caracterul unei natiuni dupA alimentele pe care le Intre-
buinteazA mai mult.
Savantii, de ani de zile au inceput sA discute care
este hrana idealA pentru om si astazi dac in lumea
stiintificA acest lucru nu mai este un secret, sunt Inca
multi, foarte multi oarneni cari se lasA In voia soartei
si a traditiei.
CA ornul este carnivor nu indrAsneste nimeni sA o
afirme categoric; Un regim carnat exclusiv nu duc deck
cte-va popoare In mod cu totul exceptional : Exchi-
mosii $i alti locuitori de la Nord, pe unde nu cresc le-
gume si cei ce tresc prin stepe, unde nu se gdseste
altceva. Dealtfel se poate afirma categoric cA abuzul
de carne are consecinte funeste : excesul de substante
azotate neputndu-se arde complect de organism se
combin cu numeroasele otrAvuri din tubul digestiv si
dnd nastere acidului uric, acesta otrAveste sangele pro-
du cnd artritismul, guta, reumatismul, artero-scleroza,
boalele de rinichi $i attea altele.
Aceleasi cauze reproducndu-se din veneratie In ge-
neratie, fiii artriticilor dau nastere la copii rahitici, ane-
mici i astfel In mod treptat se merge la degenerarea
rasei. Degenerescenta ce se remarcA in familiile bogate
in genere are ca principalA cauzA tocmai alimentatia
exclusiv carnatA, pe care au adoptat-o de mai multe
generatii.
Carnivornismul in alimentatia umang nu poate fi deck
o reminiscentA din epoca de sAlbaticie, cand omul
lua arcul la spinare, cutreernd pAdurile spre a-si gAsi
hrana, avnd InsA atunci o scuzA, nestiinta in care era
in privinta cultivArii pAmntului.
AstAzi din punct de vedere moral, carnivonismul pune
pe omul civilizat pe o treapt6 mai jos deck pe cel sl-
batic, cAci pentru a-si satisface instinctele brutale creste
pe lng5 casa sa animate si pasri blnde i drgute,
omorndu-le spre a le mnca.
Dealtfel carnea Impinge la brutalitate, la violentA,
dovada instinctele rsboinice ale animalelor carnivore
si linistea, blandetea erbivorelor ; probabil cA tot ches-
tiune de bran's.' este si in transformarea lupului in Caine
si a pisicii sAlbatice In pisicA domesticA.
Regimul carnat este defavorabil deasemenea culturii
si aptitudinilor stiintifice si artistice.
Intelectualii si artistii trebue aleagA un regim
sobru, cu cat mai putinA carne, pentru a Vasa creerul
liber s lucreze usor. Majoritatea savantilor, cugetA-
torilor, artistilor, chiar au combtut acest mod barbar
de hrari.
Pythagora. Platon, Ovidiu, Bossuiet, Voltaire, J. J.
Rousseau, Pascal, Newton, Franklin si atatia altii au
fost vegetarieni iar blndul Lamartine a scris despre
semenii sai :
Ils trainent par les pieds, des fleurs de la prairie
L'innocente brebis, que leur main a nourrie
Et sous l'oeil de ragneau, rgorgeant sans remord
Ils savourent les chairs et vivent de la mort.
LUNI: prdnz OmletA, castraveti la Lombarde,
macaroane cu brnzA, fructe.
cind Supd de orez, pui fript, vinete to-
cate, compot.
MARTI : prtinz Ochiuri, dovlecei cu smntn,
snitel, compot.
cindTomate a la milanaise, fasole saut,
baclava, fructe.
MIERCURI : pritnz BrnzA cu smntanA, franzel cu
mazre, vitel la tavd, fructe.
and Sup de zarzavat, macaroane cu
sos tomat, salatA de conopidA, compot.
JOI : prdnz Jumri, salAu rasol, pilaf de do-
vlecei, compot.
Ciuperci cu stnntnA, creer pr .
jit, salatA de dovlecei, fructe.
VINERI : prilnzOu fierte, beafsteck cu garnituri,
brnzA, compot.
and SupA cu gAlusti, pui prAjit, vinete
tocate, fructe.
SAMBATA : prnz Ornlet, crochete cu fasole, muschi
fript, fructe.
cind Conopidg cu smntnA, dovlecei
saut, budincA l'Anglaise, fructe.
DUMINICA : prdnz Cartofi cu unt, nisetru fript, sa-
lard de rosii, prAjiturA la Piemontaise,
fructe.
cind SupA cu tAitei, ficat fript, cascaval
la capac, compot.
Castraveti la Lombarde; -Hem castravetii in bucti
de 5 cm. lungime, Ii curtim, Ii fierbem pe jumdtate si
ii scurgem. Apoi ii scobim, ii asefam inteo tavA
lsAm sA fiarbA infundat In unt. Cnd s'au fiert pe trei
sferturi, Ii umplem cu o tocAturA de pasAre si Ii ldsAm
sA fiarbA incet. Servim cu smntn.
Tomate la Milanaise: SpAlrn 6 patlAgele frutnoase,
le tAem capacele si le scobim putin; le scurgem de
apA i seminte. Incingem 2 linguri In untdeletnn, In
care rumenim apoi ciuperci, pAtrunjel i ceapg, toate
tocate. LsArn s fiarbd putin si adAogm i pesmet ca
s dAm consistenta compozitiei ; Inteo farfurie ce merge
la cuptor, aranjem ptlAgelele, pe care dupA ce le-am
srat si piperat in interior le umplem cu compozitia
descrisA; presArAm pe fiecare parmezan ras, apoi le
ILUSTRATIUNEA ROMANA
CHATEAUBRIAND
Bufetul selectului restaurant
stropim din belsug cu untdelemn, pentruc inlesneste
coacerea. Le punem la un cuptor cald, stropind cu
untdelemn din cnd In cnd.
Prdjiturd i) la Piemontaise : Fierbem orezul In ap
cu vanilie ; apoi adgogam un pahar de smantn5, putin
CRONICA MEDICALA
VACCINAREA ANTITUBERCULOAS
In ultimii ani vn mare savant francez, D-rul Calmette,
a fAcut o descoperire menitA s salveze din ghiarele
tubercul ozei mii $i rnilioane de copii.
Faptul acesta este de o insenmtate cu mult mai
mare dect o bnuieste publicul. Putini sunt aceia care
stiu cA din statisticile diferitelor spitale se constatA c
dinteo sut de copii infectati de tuberculczd de la
nastere panA la 1 an mor 22,61,. Dar mai mult, in-
fectarea copiilor mici prin microbul tuberculozei Ba-
cilia' Koch, are o influentA covarsitoare asupra intregei
desvoltAri ulterioare a acestor copii. Doui mari sa-
vanti germani von Pirquet si Hamburger, au dovedit
cA tuberculoza care apare la tineri si chiar la oamenii
maturi nu este decal tedesteptarea zgomotoasA a unei
infectiuni, pe care acesti indivizi au contractat-o In
primii ani ai
La aceastA varst fraged, corpul nostru contract
infectia tuberculoasA cu mutt mai usor deck mai trziu.
Pruncul crescut de o mama' tuberculoasA sau intr'un
focar contaminat este infectat aproape sigur.
Se incercaserA deja, fArA folos, diferite metode pen-
tru vaccinarea pruncilor cnd in anul 1886. Cavagins
avu ideia sA vaccineze animalele prin bacili Koch vii.
Experientele lui au fost urmate de acelea ale altor
savanti. Astfel Baehring a reusit sa obtinA vaccinarea
animalelor contra tubercutozei dar aceaqa dura nu-
mai 3 zile.
D-rul Calmette reltind aceste experiente a stabilit
In primul rand cA un orn care a inghitit o singur
dat5 o cantitate de bacili Koch, capAt o tuberculoz5
care se poate vindeca $i cA odatd vindecat nu mai
roate fi atins de o alt infectie, pe cnd cei ce inghit
de dou sau mai multe ori, la intervale scurte astfel
de microbi nu se vindecA nici-odatA.
Bazat pe aceste fapte, dnsul a incercat sd obtind
vaccinarea introduand In corp microbi vii dar lipsia
de virulentd (fdrd putere de a face Mu).
Aceste experiente dnsul le-a fcut pe cobai si pe
maimute. Pentru a obtine un astfel de microb ino-
fensiv dnsul a luat un bacil Koch si timp de 13 ani
la insmntat neincetat pe bucAti de cartof cu fiere
si glicering tinuti la o temperaturA de 380. Microbul
folosit pentru experientele de mai sus provenea din
a 230-a reinsAmntare. Acest bacil Koch fu amestecat
cu diferite substante si primi numele de vaccin BCG.
lntrodus inteun organism el posedA proprietatea de
a provoca aparitia de substarte de apArare pe care
acel organizm le foloseste In lipsA contra infectiei
tuberculoase.
Prima incercare de a vaccina un copil contra tuber-
culozei prin acest nou mijoc a fost facutA de Cal-
mette In iulie 1921, cnd a dat unui copil sA inghitA
in trei rndwri in a 3 a, a 5-a si a 7-a zi ce au urmat
nasterii 2 miligrame (240 milioane Bacili Koch) fArA
s se fi observat vre-o turburare oarecare. Acest
copil desi a fost crescut mai departe inteun mediu
infectat s'a desvoltat normal.
Incurajat de acest rezultat Calmette si-a inmultit
www.digibuc.ro
15
unt proaspt, zahAr si 3 ouA. AmestecArn apoi cu dul-
ceat de fructe si asezAm pe o farfurie in forma' dc
piramid, acoperim cu zahAr pisat, cu smantan; pre-
sArlm d'n nou cu zahr si punem la cuptor 20 minute.
AURA SACHELARIE.
experientele si In anul 1921 1922 a vaccin at prin
metoda sa un numr de 120 copii, obtinnd un suc-
ces desdvarsit. Mortalitatea copiilor infectati si vacci-
nati a scAzut dela 25 10 la 0,8
Rezu;tatele strlucite obtinute de Calmette in lupta
contra celui mai groaznic flagel pe care il cunoaste
omenirea, au fAcut ca metoda sa sA -fie introdusd si
la noi In tarA. Vaccinarea pruncilor p: in metoda Cal-
mette tinde a se generaliza tot mai mult si poate e
nu este prea departe timpul cnd ea va fi tot atat de
rAspanditA ca si vaccinatia antivariolicA.
DupA cum vedem vaccinatia antituberculoasA prin
procedeul descoperit de Calmette este o armA de
luptA, puternicA, insA ale cArei efecte nu se vor putea
constata de marea masd a publicului cleat mai trziu
cnd statisticele vor arAta diminuarea nurnAl ului de
tuberculosi.
Dr, EM. DORNA
RASPUNSURI.
I. S. Brila. Pentru a vA consL rva elasticitatea
corpului, cea mai nimerit gimnasticA este cea sue-
deza purA, dupA reguble stabilite de Lingg. Este in-
dicat sl faceti dimineata si seara cate-va figuti. Pentru
supletea abdomenului yeti folosi mult din figura des-
crisA de mine la tratamentul obezittii (Ilustratiunea
Romn No. 2).
Puteti face box si natatie. Pentru ten cel mai bun
remediu este o viat regulatA i un somn suficient.
2. Romeo, Ploesti. Splati-vd cu apA caldd, apoi
masati pielea intre cloud degete. Serviti-vA de s pun
cu ichtyol. Faceti lotiuni dirni leata si seara cu alcool
camforat.
3. Titus Livius, Bistrita. Preparatele si sfaturile
de care vorbiti sunt lipsite de seriozitate. In privinta
formei de acuce de care vorbiti este necesar s ur-
mati o higiend alimentarA severd : carne putinA, supri-
mati alcoolul, cafeaua, ceaiul, conopida, salatele. Luati
oleu de ficat de morun si pu:gative saline (lase de
Carlsbad, 1-2 lingurite dimineata inteun pahar cu
apA cald.)
Lotionati pielea cu ap in care a fiert musetel.
4. Apostol J. Tama Magurele. Nu mncati carne
timp de cteva slptAmni. HrAniti-vA cu legume proas-
pete, ceaiu, apa, paine prAjit. Alcool de loc. Luati
in fie-care searA 1 lingurA de oleu de parafin5. De
dou ori pe zi yeti lua eke un pachetel de Benzo-
naftol (0 gr. 50 fiecare).
5, 1. M. Tundeti-vA mgrunt de tot. SO-
lati-vA pe cap de dou ori pe sAptAmanA cu decoct
de lemn de panama, la care veti adoga putin sd-
pun de gudron.
O. Olguta. Veti face zilnic de dou ori lotiuni cu :
Rp. GlycerinA parfumat I 100 gr.
Apd 1000 gr.
ungeti-vd cu crema urmAtoarea :
Rp. LanolinA 16 gr.
VaselinA 8 gr.
GlycerinA 6 gr.
Dr. EM. DORNA
14 ILUSTRATIUNEA ROMANA

CEI CARI SE DUC

fac bae i sport la mare ...
In bAtaia soarelui, pe nisipul plajei,
alAturi de copii nebunatici sau la um .
La Mare
bra cortului, tinerii glumesc, vorbesc,
atria, pentru ca odihna s le fie mai
plAcutl

CEI CARI RAMAN . . .

fac bae in stradA, la cismea sau, ea s fie mai siguri deciit la Strand, fac
bae in DAmbovita.
La cismea sau in Dimbovita rAcoarea apei este deopotriva de bines
fAciltoare i omul este multumit cA a facut ceeace fac altii la mare. . .

www.digibuc.ro

UMORISTICE.
SAVANT DISTRAT
Este pentru prima oara cnd o eclips de lunl dureaz
a:rat de mult 1
UN PROFESOR D1STRAT
Un profesor, dintre cei distratt, pleacd mntr'o dimi-
tteata la frizer.
Afard ploaie i vat.
Esind in stradii, dupd cativa pasi, valid U Intoarce
umbrela pe dos, rupndu-i un arc.
In trecere, infra la umbrelar st-i lasd umbrela ca s'o
repare, pand la reintoarcerea sa dela frizer.
Aici insl, mai avea trei umbrek in reparatie: a
doamnei, a fetei si a bdiatului, care asteptau mai de malt
ca st fie scoase.
Dupli ce termind la frizer, din obicinuintd, se indreaptd
spre cuier i pune mlina pe o umbreld strdind. Pro-
prietarul umbrelei observ prin oglindd gestul, spunndu-i:
Domnu... ati gresit adresa...
LE LA CONCuRSUL DE FOTOGRAFII PENTRU AMATORI
Stna pe muntele Zmeurt.Vlcea
Defileul Bistritei la Bistrita.Vilcea
ILUSTRATIUNEA ROMANA
DOCTOR DISTRAT
Repede, doctore... un nenorocit caruia i s'au Ojai picioarele.
Spune,i s. intre
Projesorul rusinat se scuzd i puse umbrela la locul et"
Ajuns la umbrelar, scoase cele patru umbrele si se
urea lu tramvai.
Intamplarea Idea, ca in acelas vagon, pe banca din
fata lui, sd se afle cliental cu pricina dela frizer.
Observandu-1 pe profesor cu patru umbrele In brate,
Ii zise ironic Domnule v'a mers bine azi, nu-i
ALT PROFESOR DISTRAT
Un profesor se intlilneste diva vre'o 15 ani cu un
fost elev al sau. Intre allele 21 intreabd :
d-tale, ce mat face ?
Dar bitranul
Tata, raspunse tandrul, a murit acum vre'o zece ani.
A, da, da, da... replied profesorul: de aceiall veld
atilt de rar...
Foto N. Teodorescu
Foto N. Teodorescu
www.digibuc.ro
17
itillamommor
1111111llullow
MUM
ASEMANARE
Nu gasesti c fiul meu imi seamanii?
Inteadevr la ochi, la gull. i la barbie e leit tat'su
UN poRTAR CU REGULA
Este vorba de un portar de noapte dela un hotel din
centrul Frantei.
Acest om de ordine, a afisat un tablou In culuoar,
prin care &A unele sfaturi calatorilor sositi noaptea :
pupa ora 10, poarta este incuiatd.
Dupd prima sunare portarul se desteaptd.
La a doua sunare portarul se ridied din pat si a-
-prinde un bec etectrie, ca semn ed este sculat.
La aprinderea eelui de al doilea bec, cdldtorul este
prevenit cii portarul si-a pus pantalonii i cd se in-
dreaptii spre a descuia poarta".
Un turist mucalit a scris sub acest afis-progrm :
Prejer ca portarul de noapte set vie feint pantaloni
sa nu ma facd sa Wept at& de mull".
Troite pe iiseaua R.NilceaMorez
Fatada paraclisului nrei HorezNalcea
18 ILUSTtl,ATIU:NEA fl OMANA

CONiCA Mutia asortatii va purta pantofi

Multa lume, avand automobil, se fixeazal vara intr'o loca- eleganti` de piele maron, cu
iitate de unde porneste in excursiuni adesea de mai multe talpa groasrcu toc tot de- talp
zile, Deganta i pune intrebarea fireasc cu ce bagaj s -nu prea inalt pentru a iu fi
piece pentru a nu ocupa loc mult fortat sa se lipseasca dela a-
si in acelas timp Ii face si figura cele privelisti ale naturii, la
frumoasa in toate imprejurrile. eari nu se poate ajunge de-
Se va imbraca cu un costum cal cu piciorul. Pantoful va fi
tailleur" clinteo stofal englezeasca montat sau cu bareta' lata,
rezistentd, cu fusta larga in cute pentru a se simti cat mai cu-
sau cloche" si cu o bluza de mod piciortil in el,
lit o sau de poplina de un mo- A daca excursiunea ocazio-
. ' neaza i halte in orase, in va-
del simplu. V a lua cn dansa i o
bluza mai eleganta in crpe de liza va incapea i o rochit de
chine, care intr'un restaurant ji matase imprimata ocupa asa
va da imediat un aer de mai de putin loc ! care prin cu-
mul La eleganta, ioarea ei mai inchisa e i ele-
V a pune pe deasupra un man- ganta i portativa Pentru
tou tot din stofa englezeasca *. aceasta i va lua o pereche
'1 .,
de pantofi de sarpe sau de
groasa, in careuri sau in linii ;
Man toul va fi larg, in formal de ..:
, ,l
:' .1''' ,f;
,,,.
.,
orce alt piele mai delicata.
Ca prevedere va 13aga in bu-
umbi ela, petrecandu-se bine parte t ....,- ..A , ,

peste parte, asa c stand jos s 4-

." i .
'-' ,- t ' A zunarul automobilului i un
nu se desfaca, desvelind genun- sweter pentru srile friguroase
chii, i evident va fi i mai lung si astfel echipata orce femee
decat cele ce se poarta prin oras ; 44. poate pleca in excursiune
manekile largi, buzunare mari va fi i comod imbracata, pen-
guler care incheindu-se sa fe- tru a nu fi preocupata de stri-
reasea gtul fragil de raceala, caciunea toaletei i va fi i ele-
0 palarie de feutru, mica ganta, ceeace cred ea' nu dis,
care sa intre bine pe cap com- place nimanui.
plecteaz acest ans'amblu. Evident ca cele ce pleaca cu
Ca culoare predomina pentru masin deschisa vor avea cu
bate aceste costume gris sau ele ifidispensabilul mantou de
beige, de oarece sunt cele mai dril i boneta asortata, pentru
portative nedecolorandu-se si in a infrunta fara teama praful de
acelas timp i cele mai elegante pe sosele, si de care desbra-
pentru acest gen de costume. candu-se la halte sa ramae tot
Evident c o eleganta astf el gratioasa. eleganta.
A. S.
Sus stnga. Rochie de stil in volane de 'ail galben de trei nuante-r-pe deasupra forrAnd un fond in tonuri verzi, pe care rees fiorile frunios nuantate- in tonuri 'rose.
o jaeheta de satin alb. Marie de dantela de pai alb garnisita cu flori galbene, Jos: Rochie din crepe de chine,; corsajul alb iar fusta si salul imprimat cu floricele
Sus dreapta : Rochie de stil _in satin rose ; fusta este brodat cu matase lucioas rose pe fondul alb. Pantofii din acelas crepe de chine. Paaria de pai alb cu flori rose.

www.digibuc.ro

JOCURI:
AL DO1LEA
SEFflA I-a
Orizontal : I. La loterie ; 2. Nota. muzicala ; articol ;
3. Sticl ; verb ajutatok ; 4. Indesat ; spre deosebire de
cei pestrifi ; 5. Instrument de industrie nationald ; orn
de gust fin ; 6. Tara; munti in Asia ; 7. In geometric ;
pronume personal ; 8. Face fructe ; pe mare : in geo-
metrie ; 9. Locuitori Africani ; nume barbatesc ; profet ;
nume femenin ; 10. In muzica ; adverb zeu : pe cea-
sornic ; 11. Face parte din imbracaminte; nota muzi-
cal ; pronume ; nume ; 12. Vocala ; vocala ; consoan ;
consoan ; 13. Dare de seam ; pronume personal ;
verb ; nume brbatesc ; 14. Insul in oceanul Pacific ;
frig ; pronume ; scriitor roman in trecut ; 15. Jurnatate ;
porn ; la bucate; nurne biblic ; 16. La copaci ; in as-
tronomie ; in armata ; 17. Adverb ; masura de timp ;
18. In carti didactice ; meseria$ ; 19. Animal ; lucrator ;
20. Pe drumuri ; de citit ; 21. In istorie ; nume mas-
culin; 22. conjunctie ; nota muzicala ; 23. Epoca detimp.
Vertical : 1. Porn ; 2. Conjunctie ; la carti ; 3. Moneda ;
intre munti ; 4. bauturd ; poet in vechime ; 5. port ;
popor ; 6. nume masculin ; peninsula in Asia ; 7. pre-
pozitie ; verb ; 8. cadou ; oras ; lichid ; 9. stare de
robie ; veselie ; zne ; serbare ; 10. munte : titlu ; nume
biblic ; verb ; 11. oras European ; pronume ; pronume ;
coloare ; 12. Vocala ; Vocald ; Vocald ; consoan ; 13.
Imaterial ; not rnuzicala ; conjunctie ; animal ; 14. lac ;
verb ; nume turc ; zuralie ; 15. nume masculin ; parte
Un pui de leu Itindu-si aperitivul pe terasa unei cafenele din Paris.
ILUSTR ATIUNEA ROM ANA
CONCURS
din biseric ; stare de plans ; verb ; 16. capac ; ocul-
tism ; la tencuiala ; 17. pronume ; conjunctie 18. la esle ;
functie superioar in vechime la noi ; 19. greseli ; oras
European ; 20. simbol ; crim; 21. articol; ru in Eu-
ropa ; 22. pronume ; prepozitie ; 23. stofa solida.
Cu numrul acesta incepem al doilea concurs,
care va fi compus tot din trei serii. Deslegrile se
primesc dupd, publicarea seriei a 111-a in timp de 10
zile dela aparitia acelui numr.
Deslegrile trebuesc insotite de numele, pronumele
localitatea celui ce ne trimete si de cupoanele
respective, publicate in josul paginei.
Se vor distribui, prin tragere la sorti urmdtoarele
premii :
Premiul I Lei 1500
Premiul H Lei 1000
Premiu1111 Un bonament pe un an la .,Ilustrati-
unea Romnd`
Premiul IV Un abonament pe 6 luni la Ilustrati-
unea Romnd"
Premiul V Un abonament pe 3 luni la Ilustrati-
unea Romn"
Numrul 5 al revistei noastre va ave un supli-
ment in care se vor publica premiantii i desleg-
torii primului concurs de jocuri. AGZ.
www.digibuc.ro
19
JOCUL REGILOR
Lectia III
Mersul pionului. Prescurtat se inseamna cu p.
Pionul e singura pies, care merge numai inainte,
la inceput p oate fi mutat un patrat sau dou.
Dup intaia trsatur merge numai eke un patrat.
Fie un pion la a 2, el poate merge la a 3 sau la a 4.
Pionul a 7 poate trage la a 6 sau la a 5. In diago-
nala nu poate bate deck un patrat, a 5 poate lua b 6
sau invers, depinde cine trage ; alb sau negru.
Pionul poate lua si en passant", din pozitia initiala,
un pion merge cloud ptrate trecnd pe langa un pion
adversar, pionul pe lngd care a trecut poate lua pe
cel care a fost mutat.
Presupunem ca un pion alb a ajuns la f 6 $i pio-
nul dela g 7 este mutat direct la g 5.
f. 6 poate lua g 6, mutndu-se in locul lui adica
pe g 5.
La sfirsitul unei partide, un pion poate ajunge la a 8.
Pionul acesta se transforma fie inteun cal, nebun,
turn sau regina. Se poate deci intampla la sfirsitul jo-
cului un juctor sa aibd mai multe regine, nebuni, cai,
etc. Pionii sunt piese de valoare mica, totu$i bine jucati,
dau adeseori castigarea partidei.
Intre marii juctori, un pion de multe ori inseamna
pierderea sau castigarea partidei
In concluzie asupra celor spuse pana in prezent
putem enunta urmtoarele reguli :
Toate piesele pot merge inainte $i inapoi, afar de
pioni.
2) Toate piesele iau, dupa cum le este mersul, afar
,de pion (pionul merge inainte si ia In diagonald).
3) Pe un patrat nu poate sta de cat o singurd piesa,
Nici o piesa nu poate s ocupe locul unei piese ina-
mice, afard de cazul cand o ia.
4) Nici o piesd nu poate sari peste alta afard de cal.
5) Numai pionul ia en passent".
6) Numai pionul poate s se trans forme; in orice
piesd, (afara de rege), dacd ajunge la extremitatea tabelei
de $ah.
7) Niciodata o piesd alba nu poate lua o altd piesa
alba sau una neagra tot una neagra.
8) Totdeauna albul incepe partida.
9) Odata joacd albul, odat negru. Nu se pot face
sub nici un motiv cloud miscdri in acelas timp.
Ex ercitii
Tabla de $ah: fiind liber un- N asezat la f 5 in cate
diagonele poate merge si Oda' la ce patrat se poate
opri ? Un cal asezat la b 3 in cte locuri poate mer-
ge? Pe ce patrate se poate aseza ? Un turn se afld la
d 1 in cafe directii poate trage?
Aratati sistematic si trimiteti raspunsurile la revista.
Vom publica rdspunsurile in numrul viitor.
INCALTAMINTEA FINA
DISTINGE LUMEA ELEGANTA
GH. ENE FILIPESCU
Calea Victoriei, 26
Telefon 371168.
ILUSTRATIUNEA ROMANA
OUPON 4
0

www.digibuc.ro
gr.1
E.*
'=.)
CI-