Pag. 2
29
Semne şi arătări cereşti
într’o parte din Basarabia s’aud tunete şi bubuituri*în
adâncul pământului.
Vremile noastre sunt pline
cu fel de fel de întâmplări
extraordmare. Unele — cutre­
murele — vin din adâncul pă­
mântului. Altele — ploi de
cenuşă, uragane etc. — vin
din înălţimea ceriului, lată mai
jos una ce vine din adâncul
pământului, ziarele adu: ur­
mătoarea ştire:
In o parte a judeţului
Soroca din Basarabia, se petrec
de un timp încoace fenomene
ciudate.
Se aud în această parte a
judeţ'lui groaznice u r u i t u r i
subterane.
g- Pă nântul se cutremură pe
o mare întindere, dând la iveală
un şireag de noui dealuri în
formă de lanţuri p a r a l e l e .
Uneori, mai cu seamă în timpul
după ameazi, z g o m o t u l se
transformă într’o cascadă de
bubuituri şi tunete ce vin d n
adâncul pământului.
Alte ori, în timpul nopţii,
oamenii aud un amestec ciudat
de gemete şi vuiete urmate de
zgomot ca la rostogolirea unor
mari şuvoaie de apă.
Ce mai e nou în lumea mare?
Demisia guvernelor din Iugoslavia şi Grecia.
Din Iugoslavia.
După cele întâmplate în par­
lamentul Iugoslav, când un depu
tat din majoritate a Împuşcat a-
supra deputaţilor opozţiei, gu­
vernul prezidat de primul mini­
stru Vulnievici, a trebuit să-şi dea
demisia pentru ca să facă loc unui
guvern din toate partidele.
Opoziţia insă cere ca mai
înainte să se facă alegeri liberi şi
numai după aceea să se formeze
guvernul.
Pentru ca să se poată lămuri
mai repede situaţia, Regele Ale­
xandru a invitat pe toţi şefii par­
tidelor spre a discuta Împreună
asupra formării noului guvern.
Reprezentantul opoziţiei insă
n’a voit să fie primit deodată cu
ceilalţi şefi de partide — şi a cerut
regelui să 1 primească singur tn
audienţă. Nu se ştie încă cum se
va puiea rezolva criza politică,
deoarece opoziţia — partidul ţă­
rănesc-democrat a declarat că nu
primeşte la nici un caz să lucre
împreună cu part dul radical care
a foit la putere până acum.
DI a Orecia.
Ouvernul grec încă şi-a dat
Groaznică nenorocire într'o
mină. într’o galerie a minelor
Cond£ Rosche din Franţa s’a în­
tâmplat o groaznică nenorocire tn
ziua de 2 Iulie. Înainte cu câteva
zile se constatase că prin galerii
se desfăşoară arderi de gaze. Cum
LUMINA S A T E L O R
Acum şase săptămâni acest
fenomen geologic s’a mai pro­
dus odată în acea regiune a
judeţului Soroca, înspăimân­
tând populaţia • care crezând
că e vorba de erupţia unui
vulcan, era gata -ă şi pără­
sească gospodăriile.
După câteva zile însă fe­
nomenul a încetat. După o
trecere de câteva săptămâni,
fenomenul s’a produs din nou
zilele acestea».
învăţaţii se silesc se ex­
plice în multe feluri această
arătare. Unii spun că ar fi
semnele unei erupţii vulcanice,
alţii spun că atare puternic
izvor subpământean îşi caută
eşirea la suprafaţă.
Noi însă zicem că toate
aceste sunt semne şi arătări
cereşti. C e r i u l şi pământul
par’că vreau să ne spună ceva.
Domnul de sus vrea par’că să
ne spună ceva. Domnul Dum­
nezeu vorbeşte cu noi prin fel
de fel de semne şi arătări şi
ne strigă să ne lăsăm îndată
de răutăţi.
demisia şi cu formarea noului gu
vern a fost încredinţat Venizelos
cel mai mare bărbat de stat al
Greciei, făuritorul Greciei de azi
S’a hotărât şi disolvarea —
imprăştierea — dietei şi alegeri
nuoi.
Noul prim m nistru Venizelos
a dat ordin ca toate serviciile să
facă cruţări cu banul public.
A arătat câ noul guvern va
ajuta să crească bogăţiile naţionale,
va da ţării o administraţie cinstită
şi a făgăduit alegeri libere.
Partid, monarhist — aderenţii
regelui exilat — au declarat că
vor face împotrivire noului gu­
vern.
Din Austri«.
După războiul cel mare, Au­
stria rămânând o mică ţărişoară,
cei din fruntea ei ar dori s’o vadă
alipită de Germania, care încă
sprijineşte din toate puterile gân­
dul nemţilor din Austria La aceste
ins! se împotrivesc celelalte ţări
vecine — ca Franţa, Ceho-Slovacia
şi Italia — care n’ar vedea cu
ochi buni o nouă lărgire a grtni
ţelor Germaniei.
Insă conducerea minei n’a dat im­
portanţă acestui ftpt, in ziua nu­
mită a avut Ioc o explozie de gaze
puternice. Din cei 60 muncitori
câţi se aflau in galerie au fost
scăpaţi abia 12. Ceilalţi Încetaseră
din viaţă.
Com umbla vremea şi corn stan sămăoătorile ?
Din rapoartele ce s’au primit
de Ministerul agriculturii reese că
in acest an vom avea o recoltă
Îmbelşugată.
Aproape in tnbeagă ţara au
fost ploi îndestulitoare, ici şi colo,
a căzut şi grindină, fără a face
insă mari stricăciuni. Se mai simte
lipsa de ploaie numai in 3 judeţe
din Moldova şi Basarabia. — In
zilele din urmă vremea s’a Încălzit
diatr’odată în in'reagă ţara.
In câteva locuri s’nu ivit şi
lăcustele, dar s’au luat numai decât
Din îngheţările dela miaza noapte.
Viaţa celor ce se af ă !n in'
gheţurile dela miază noapte Încă
e tot în primejdie. Zi de zi sosesc
veşti nouă cari sunt foarte încur­
cate. La începutul săptămânii se
svonise că Amundsen ar fi fost
scăpat, mai târziu insă s’a des-
minţit această ştire, aşa că până
in prezent nu se ştie nimic de
soartea lui şi a Însoţitorului său,
un aviator francez.
N’au pu ut fi salvaţi nici cei
rămaşi de Nobile pe blocul de
ghiaţă,
Aviatorii caută, ca, cu ajuto-
No se Tor revizui tratatale de pace.
Ungurii nemulţumiţi cu gra­
niţele ce li s’au pus după război,
încontinu agitau şi cereau ca ace­
ste graniţe si se schimbe.
Ungurii erau ajutaţi şi de ji­
dovul din Anglia Rothermere. Un
răspuns al ministrului de externe
din Atigba dat In camera comu­
nelor — parlamentul englez — unui
deputat, arată că, guvernul englez
nu sprijineşte cererea ungurilor.
La Întrebarea unui deputat In
care cerea sprijin pentru Unguri,
mhistrul de externe englez i-a ră­
spuns: «Sunt convins că oricine
propune revizuirea — schimbarea
— tratatelor (t ivoielelor d ntre po­
poare) in heiate de aşa puţin tirap,
nu serveşte interesele păcii>. Adecă
Ce mai e nou în viaţa politică?
Politica s’a învârtit şi tn săp­
tămâna aceasta in jurul împrumu­
tului extern. Soarta guvernului e
legată de acest împrumut. După
cât se pare încheierea definitivi a
împrumutului se va face numai la
toamnă.
Opeziţia, îndeosebi partidul
raţ'onal-ţărănesc, atacă guvernul,
arătând că im orumutul va fi În­
cheiat in conditiuni grele pentru
ţară. Dl Maniu şeful partidului
naţionalţărănesc a spus: Dl V.
Brătianu a dus ţara la faliment, de
aceea Împrumutul nu se poate face
şi nu se poate admite nici amânarea
şi nici avansul, iar guvernul trebue
să plece imediat. Peste tot naţio-
nal-ţărăniştii declară că vor începe
o luptă şi mai vigaroasă contra
Nr.
măsurile de lipii, ca lă fie nimicite.
S’a terminat cu cositul fânaţelor,
s’a prăşit a doua oară porumbul,
cartofii şi sfeclele de zahăr şi se
continuă cu săpatul şi stropitul
viilor. In judeţele de pe lângă Du­
năre s’a secerat şi imblătit rapiţa
şi s’a tnceput secerişul orzului de
toamnă, asemenea şi in Banat.
Păioasele, grâul şi celelalte — se
prezintă foarte bine şi e nădejde
că vom avea o recoltă Îmbelşugată.
Starea vitelor încă este bună
având păşune lcdestulitoare.
rul avioanelor să găsească pe cei
perduţi, aruncând alimente şi
haine celor găsiţi.
Aviatorul care a scăpat pe
Nobile, relntorcându-se si salveze
şi pe alţii, a rămas şl el prins intre
blocurile de ghiaţă, de unde in
săptămâna aceasta a fost salvat de
un alt aviator Nădejdea scăpării
celor prinşi intre îngheţurile nor­
dului, sunt numai vapoarele de
ghiaţă, cari după ce ghiaţa s’a mai
desgheţat puţin, înaintează înspre
miază noapte apropiindu se de ei.
pacea dintre popoare cere ca ace­
ste Invo’eli şi Înţelegeri să nu se
schimbe şi toţi cari doresc pacea
trebue să le respecteze. Quvernul
englez, prin graiul ministrului de
exte:ne, a dat să înţeleagă celor
ce-or voi să tulbure pacea lumii,
că nu vor avea sprijinul său.
De altcum şi Mica Înţelegere
— România, Cehoslovacia şi Serbia
— la conferenţa din săptămânile
trecute, ţinută ia Bucureşti, au spus
sus şi tare, ci e hotărâtă să apere
pe isate căile si cu ori şi ce mij­
loace (adecă şi cu război) hotarăle
şi tntregitatea ţărilor din mica În­
ţelegere.
Credem că după aceste ră­
spunsuri ungurii se vor mai domoli.
guvernului.
Dl Iorga şeful partidului na­
ţional prin ziarul slu, atacă gu­
vernul şi cere ca imediat să se
retragă deoarece cinteresele ţării
nu pot fi puse In cumpăna inte­
reselor de partid».
Partidul Averescan aducân-
du-şi aminte de vorba că utde doi
se ceartă al treilea câştigi, trag şi
ei nădej iea venirii la putere.
Se vorbeşte to timpul din
urmă căs’arputeasă se facă un gn
vern Ştirbey, mai ales In cazul că
nu va reuşi geve;nu!ui să facă itn-
prumutul.
Ouvernul insă ţine morţiş să
rămână la putere — până va face
împrumutul şi stabilizarea.