Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a încărcat şi a trecut in Rusia. In vremea tară. in acest interval, cine nu se ştie, fur» geni, cari din cauza mare! călduri călăto
asta, patru căruţaş! aü rămas tn Unghemî un cojoo nou, al unuia elin ţigani. CURIER JUDICIAR resc mai mult în timpul nopţeî, suni aşe
NOULABONAMENT
E.a 1J1VIVEBBSIJJL *W
român!, iar unul din ei s’a dus cu căruţele
ca să le reîntoarcă in Rusia. Tot atunci s’a
dat însă şi semnalul pentru plecarea Irenu-
nuliiî din gara rusească. In staţia româ
Ţiganii, aruncară furtul cojocului în sar
cina lui Alexandru Dragomir, se luară la
ceartă şi cearta degenera în bălae.
Ţiganii fiind mult mai numeroşi, bătură
/TRIBUNALELE ROMANE)
1‘i'o e c s u l c o m fu |i f i l o a r c l o r d e m i n e r e
Ieri s’a înfăţişat înaintea secţiei a 2-a a
tribunalului Ilfov, procesul femeilor Pepi
zate d’&lungul şoselelor, la o distanţă de câte
o milă engleză câte un pichet de păzitori,
compus din 5—6 javanezi.
Aceştia sunt datori de a conduce în tim
Cu începere de ia 15 Octombrie 1897 nească nefiind nimeni care să anunţe pe că aşa de réü pe Dragomir, ît rupseră veşt Ilapaport şi Amalia Maller Kirsch, acuzate pul nopt.ci pe călători de la un pichet la al
ruţaşi, trenul venind a sfărîmat cele 5 că mintele după el şi il lăsară jos mal mult că în domiciliul lor din str. sf. Constantin tul şi de a-i feri atet de tâlhari, cât şi de
Pentru 8 luni Iei 4.50 în toată ţara ruţe cu Vite cu tot. mort. atrăgeau fete,minore spre a le conrupe. tigri, cari se afiă în mare număr prin acele
N’a scăpat de cât căruia clin cap, căci că Când patronul lui, Georgescu, a venit la Dintre cele două inculpate numai Pepi părţi.
n 6 a !» 8.50 n n n ruţaşul, vezénd trenului, a dat bice cailor cârciumă, îl găsi leşinat. In zadar încercă el Rapuport se prezintă sub santinelă ; cca- In spatele fie cărui pichet se află o aşa
* 12 » a 18. » g » şi ast-fel a putut trece şinele. a-î readuce în simţiri, lotul fuse în zadar. i’aită, Amalia Kirsch, e liberă şi asistată numită cursă pentru tigri, consistând din-
Imediat după acest accident, autorităţile Alexandru Dragomir, din cauza loviturilor ce de d. avocat Florian. Ir’o groapă, uşor acoperită cu frunze, în
Abonaţii la «UNIVERSUL;) primesc ruseşti nti sosit la faţa locului şi aü anche a primit, şi-a perdu! facultăţile mintale. Pepi Rapaport e o femee bătrână, surdă, mijlocul căreia se află închis ;un miel sau
ţ i «UNIVERSUL LITERAR» colorat, tat cazul. Ele aii găsit eă toată vina este a S’a reclamat celor în drept acest caz, iar abia vorbind româneşte. Ea lăgădueşte că uu purcel, ale căror strigăte atrag pe
care apare In fie-care Dumineca. personalului de la. staţia românească şi gu pacientul Dragomir, care din cauza bunăta ar li conrupt minore. tigrii.
vernul rus a cerut despăgubiri pentru per te! salo era iubit de toţi sătenii. In urma Be ascultă ca martoră, Gizeia Toţi, de Foarte adese-orî se prind în aceste curse
1» lî E MI I lten!« suferite. intervenţiei acestora, se crede că va fi tri ani 17. Aceasta declară eă şezând în veci tigri, carî sunt: scoşi apoi prin ajutorul unor
Toţi abonaţii cavi vor trimite 00 bani Guvernul nostru se zice că ar ii admis mes la un ospiciii. nătate vedea intrând şi eşind de la Pepi ptăşî şi trimişi in Europa spre Vinzare, saü
mai mult, vor primi franco 2 volume alcătuirea unei eomisium mixte, care să H o ţie 1st « In tim ii m u r e Rapaport, fete tinere şi băeţi. Întrebată de duşi în dar prinţilor indigeni, carî îi între
Win romanele noastre ilustrate, sau un hotărască daunele cauzate. eî. Florian, martora spune că Amalia, care buinţează în diferite lupte.
Zilele trecute, nişte bulgari din comuna şedea alături eu Pepi, era cusătoreasă şi In luna trecută un cfileior, după ce că
irumcs portret oleografie (mărime natu E xplozia din Ia şi.—Vineri s’a intem- Trajan, carî lucraseră la arendaşul acestei lătorise toată noaptea, se opri la răsăritul
rală), al marelui poet Alexandri sail al moşii, trebuind a călători până la T.-Mă- se certa cu Pepi pentru că aducea în casă
plat în laboratorul şcoalci de comerţ din fete minore. soarelui îa un pichet cose afla lângă o» sat.
lui loan Brätianu.—Aceste tablouri n’ati Iaşi o explozie, in timpul când se fäcca’ü niş gurele, îi se oieri a’i transporta cu căruţa In momentul când voia să intre în casa,
nici o deosebire de un portret în pic. te prepa raţiuni de petrol. ţiganul Florea Mitran Feraru, în schimbul Se mai ascultă Maria Masca, servitoare,
de 20 ani. Aceasta zice că mergând la Pepi auzi nişte strigăte groaznice cari veneau din
tură, care ar costa 4—500 lei. Cauza a fost plcsfiirea unui tub de la câtor-va lei. spatele casei.
vasul în care se făcea preparálta. Bulgarii găsind preţul transportului con să vază pe o soră a sa de 18 ani, aceasta
Toţi abonaţii vor mai concura prin nu fu lăsată să plece, promiténdu-i-se fel Alergând acolo, găsi pe toţi păzitorii, înar
tragere la sorţi a douö bilete, dusul şi Graţie prezenţei de spirit a servitorului venabil, învoiră pe ţigan a’i. aduce îa Mă maţi, strânşi in jurul unei gropi în care se
Costache, eare a acoperit îndată cu rogojini gurele cu căruţa sa. de fel de lucruri.
Întorsul la Viena saü Ia Veneţia. Martora Erneslina Feder, de 16 ani zice afla un tigru de o mărime extra-ordinară, şi
petroliul aprins, împrăştiat pe podele, Pe drum insă, ţiganul opri îa mai multe în fata lui un om.
VS/VV^/VV\A/V\/\/S/V\A^\A^V'V\/\/VVVVVS/\/V cârciumi prin sat, unde atât el cât şi bul eă Amalia ei'a certată cu Pepi.
n’avem de înregistrat de cât, nişte mici pâr ín fine mai toţi martorii spun réü de Atât acesta cât şi animalul şedeau reze
lituri la mâinele preparatorului. garii dădură de băutură, ast-fel că prinseră maţi de perete, încremeniţi, privindu-se.
1 ifit é n a g» IA fi* i M oarte b ăn u ită.— Acum câte-va zile
la chef.
Tocmai acest lucru se vede că’f urmărea
Pepi şi nici unul nu acuză pe Amalia.
D-nu procuror j Nicolaii oere o pe îndată a fost adusă o plasă şi aruncată
asupra tigrului, iar o scară fu lăsată în groa
o fată a fost găsită fără simţire, sub un gard deapsă severă pentru asemenea fiinţe cari
»IN C lr il’BJU in satul Tomeştî, din judeţul laşi.
şi Flore». Mitran Feraru, căci pe drum bul
garii adormiră cu toţii. eonrup moravurile noastre, sustrăgând de pă pentru om.
O e d o r iţa «Ie co a tia b n o tlă di» S’a presupus în primul moment că fata In acest interval, numitul chirigiu de oca îa ocupaţiumle oneste nişte tete tinere. Acesta însă n’a fost în stare să se mişte,
jptteacf« Hiiiteii-lit'iiiai'u. — Comisarul ar ii murit din cauza unei bătăi suferite de zie, profită de împrejurare şi pungaşi pe unul D. Florian declară că se uneşte cu totul continuând a privi cu spaimă pe tigru.
secţiei 29 a fost anunţat dc o femee, Ma îa o femeie din acelaşi sat. din ei, anume Gristea, luându-i punga eu cu concluziuniie patriotice ale reprezentan Atunci unul dintre păzitori, cu vm citea,]
triţa lonescil, că o chiriaşe a c-T, anume Ma Cadavru! acestei fete a fost transportat 180 lei. După aceea tşl urmă înainte călă tului ministerului public ; că în ceea ce dintre cefe mai mari, s’a scohorîl în groapă1
triţa Nee Anton, din fundătura RabovcV, a la spitalul Sf. Spiridon dinŢaşT. toria spre Tűnni, unde trase în gazdă la priveşte pe Pepi, ea trebue să fie pedep şi apucând pe cel dinăuntru de ceafă, i’a
murit în urma unor doctorii de avort ce a La autopsia făcută cadavrului, s’a con cea dinte? cârciumă. sită, dar pentru Amalia nu e bici o probă. scos afară cu ajutorul celor-l’afţî.
luat. statat că fala a murit de febră tifoidă, iar Pepi, avéad cuvântul să se apere şi ea, Nenorocitul însă, zdrobit de spaimă, n’»
Le dele bagajul jos, îşi luă plată şi ime putut pronunţa un singur cuvinl şi nici
Aceasta s’a întâmplat acum 3 álé şi noi nu din cauza băfăeî. diat porni acasă la comuna Trajan. In ur încercă să vorbească în româneşte, dar nu
«m dat deja amenunţe. mă, tocmai peste câte-va ore, când Crislea o . înţelegea niminea. Se aud cuvintele: măcar să se mişte.
! In privinţa femeei caro a procurat medi
camentele pentru avort, aflăm acum că sa m o i> a . se irozi din beţie, căută punga cu bani, dar
n o găsi.
«Eü săracă, bolnavă, B-zeű ştie că eü nu
e vinovat...
Transportat în casă, n’a putut vorbi de
cât după doue ceasuri de fricţiuni din par
tea celor-Falţi.
«urneşte Anica Novac şi că îoeueşte în str. începu sărmanul să se plângă către oa Preşedintele.—Până la D-zeü le omoară
JVlacca-Cavafo, No. 2. meni de păţania sa şi a tovarăşilor săi. sfinţii. El a povestit că, pornind în noaptea pre-.
Imediat după moartea femeeî Mari ţa An Sc anunţă poliţia, care, dimpreună cu un Inculpata.—Pentru betrâneţele mele, ier- cedenlă din salul din apropiere, şi fiind în
ton, parchetul s’a prezentat la doctoriţa de domn Pârvu, stipulaseră pe ţiganul Florea taţi-me... tuneric a greşit drumul, şi a căzui în acea
contrabandă, unde facérul o percheziţie a Tribunalul condamnă pe Pepi Rapaport groapă, în care se afla deja prins tigrul.
Mitran Feraru în comuna Măgurele, la câr Acesta insă părea a fi tot atât de speriat,
găsii o mulţime de sticle cu medicamente ciuma lui Vasile Beliu, chefuind cu banii la 7 luni închisoare şi achită pe Amalia
toxice. furaţi. Imediat fu luat, dus ia oraş şi în Kirsch. ca şi dînsul, căci nu s’a mişcat deloc, pri
La interogatorul ce i s’a luat, dinsa a chis îa poliţie. * vind po noul sosit cu nişte ochi miraţi.
apus că a dat la mai multe femei medica sv Ast-fel am stat încremenit de spaimă toa
El a fost înaintat parchetului, care, pro P r o c e s « ! c ă r o ţ a ş it o i* tă noaptea, aşteptând din moment în sao-,
mente de avort şi că n’a avat nici un caz babil il va trirnele în judecata tribunalului
mortal în afară de acesta. Ieri era să se judece de către tribu ment să fiy sfâşiat.
pentru hoţie. nalul Ilfov, secţia i-a, divergenţa ce s’a Perul acestui om, care nu are de cât 2Ö
, Judecătorul de instrucţie a dat ieri ordo A urelia <lc.
nanţa de urmărire în contra acestei deîio- ivit în şedinţa precedentă asupra inciden de ani, a albit de tot în cursul acestei nopţi
riţe, cave a fost transportată-ia penitencia tului ridicat de d-nii Paladi şi Stoicescu, îngrozitoare.
rul Văcăreşti. I) N P I« O V E R îî P E 7, I apărătorii inculpaţilor.
Pfe de altă parte poliţia Capitalei a înce Se ştie că incidentul tindea de a se de
put sil cerceteze prin toate mahalalele, pen
tru arestarea tuturor acelor femei carî prac
Femeile sunt slabe, dar nici bărbaţii nu clara afacerea ca politică, şi in baza decre
sunt mai tari. tului de amnistie dat de Regele Caro!, de INFORMAŢIUNI
(Indian) a se declara acţiunea stinsă. MIERCURI.
tici intr’un mod clandestin profesiunea de
doctor. Se făcuse divergenţa de opinie între d. ♦ Jouî 23 Octombrie curent, va apare fn
judecător Fiorcscu, care era pentru admir editura noastră primul număr din ziarul j
Prlttslerea «atu e sc r o c iu d ră sn e ţ ŞTIRI PRIN POSTA terea incidentului, şi d. judecător Christen,
A n g lia - Se anunţa din Londra un scan care era pentru respingerea luî.
săptămânal T eá ira . Nlozleă şi Modă.
în CapllotS. —A mBmmle. —Adolf Rosen Ei va avea acelaşi format ca şl «Univer
thal în serviciul Casei Sárat-Fréres din Bu- dal provocat' de »n lord al cărui »»ma se.arată’ Ieri era să se desbată din noü asupra in sul Literar». Două pagini vor fi rezervate
numai prii» iniţial.» M. şi care sean-dai ar fi cidentului ridicat, cu trei judecători. ilustraţiilor de modă ; o pagină pentru un
teöS, a comis zilele trecute o escrocherie avat de urinare plecarea soţiei lordului M. din.
indrăsneuţă asupra patronilor sei. csu-a acestui?. Presida d. prim-preşedinte Gr. Slefâne- mare portret al unui artist şi două pagine
Fofesindu-se da faptul că patronii s6î c- AMsl*‘« -U « g ;n rî» .— Germanii din Fraga ait seu, asistat de d-nii judecători Christen şi pentru o bucată de muzică, aranjată pentru
veaü încredere într’cnsul, individul Adolf hotărît ţinerea unni noü meeting monstru" spre Fiorescu. pian; restul de trei pagini va fi rezervat
Rosenthal a pus mâna pe suma de 20.500 a protestă contra ordonanţei limbilor. S.j vor Constatându-se de d. grefier că proce materiei, care se va compune din nuvelete,
de lei şi s’a făcut nevăzut. trimile invitaţii la an marc »»mer «le societăţi dura nu e îndeplinită faţă eu unul din re romane, poezii, sfaturi, dări de seamă asu
' Imediat ce s’a aflat de dispariţia îndrăz din Germania pentru a trimite reprezentanţi. clamanţi, d. Paladi cere amânarea. pra spectacolelor, explicaţiile figurilor de
neţului escroc, s’a dat scmnaiimentele tei F s* a»ţa.—S'aü descoperit până acum asupra Procesul se amână pentru 11 Noembrie. modă, jocuri de petreceri, etc. Acest ziar*
tuturor autorităţilor din ţară, pentru a înlesni luî Variier, zis «ucigaşul de păstori», 20 de cri se va vinde cu «10 bani în toată ţara».
me; i se atriboe tec* alte 7 omoruri; dlnstil a
prinderea lui. cerat să i se dea în lemr.iţă acordeonul ou care ♦ La primăria Capitale» s’aü prezentat până
Toate cercetările aii rămas Insă zadarnice, cânta prin sate, cerând ajutoare.
I LUSTRAŢI A NOASTRĂ acum peste trei sute de persoane ou bilete,
jpâuă când poliţia siguranţei din Capitală, G e r m a n i a .—Lângă satul Hatmsdorf din Po Dăm azi portretul luî Sándor .íeszertshy, câştigătoare ale lotărieî funcţionarilor pu
roind afacerea în mână, a reuşit să găsească G ravura noastră de a zi reprezintă o p ă merania o bucală de teren ca de 1GQ metri pă funcţionarul unguresc despre care se vor blici.
pe escroc Ia o cafenea din Capitală. tai'ie de fe tru de. culoare gris. traţi s’a afundat şi a aperut apă în locul luî ; beşte acum mult in presa noastră, pentru Ceî-l’alţî câştigători, până la eompleetarea
insă pentru a evita orî-ce scandal, sau A ceastă p ă lă rie e fo a rte sim plă şi tocm ai s’a făcut încercare d’a se mcsiira adâncimea a- că a fost decorat eu Coroana României când numărului de 780, nu s’aü prezentat din1
aglomeraţie, şeful siguranţei a pos mai în astă consta frum useţea ci. E îm podobită peî eu o frânghie da 50 de metri şi nu s’a dat a fost Regele la Pesta. cauză eă cea mai mare parte din eî suni din
«suiţi inşi săi supravegheze. dc fundul eî. Locuitorii din Haiinsclorî sunt Şandor Jeszensky e, după cum se ştie,
cit fateHas şi cu un tn**.nu chiu ele pene. foarte îngrijaţî, presupunând că şi pământul de provincie şi nu pot veni în capitală ea să:
La on moment dat, după ce a fost adus In p a rte a stângă, sub bord, are un orna sub satul iov e mâncat de ape şi că se poate unul din cei mai mari duşmani ai românilor încaseze micile sume câştigate.
prieteneşte din cafeneaua Bulevard până în m ent d e violete care trebue să fie fo a rte să se afunde în tr’o zi şi satul. de peste munţi. Dînsul era procuror la Cluj Unii din aceştia aü trimis primăriei Ca
apropierea poliţiei, i-aü eşit câţi-va inşi lip it de p e r, If «Si a .—Deputat ul Celli a făcut o interpelare când cu procesul memorandului şi a făcut pitalei biletele câştigătoare şi aü cerut plata.
înainte şi l’au arestat. M a r ia tu Cânii.* á privit . ;■« Ja otrăvirea a 500 de e- acel faimos rechizitor nu numai contra in De oare-ce însă primăria Capitalei nu poale
Prinsul a fost trimis apoi cu suită până roigsaiîţi pe vaporul «A.«rodat», întrebând pe culpaţilor pentru memorand, ei şi contra li recunoaşte identitatea câştigătorului a hotă
Ia gară şi de acolo expediat cu hârtii eu primul ministen ce irie-yrî aü luat pentru men get culturale,—in chip indirect chiar contra rât, împreună cu comisarul lotăfieî şi cu
tot ta Buzău, unde este aşteptat de autori
tăţile poliţieneşti de acolo.
M i TELEORMAN
Corcspotul. p a rtic u la ră a ziarului, U M V E R SU L )
ţinerea igienei pe vasele mari cari transportă
emigranţi.
românilor din regal.
Am crezut de cuviinţă să’î dăm portretul
ministrul de finanţe, ca fie-care casiei’ie de
judeţ să achite persoanelor din raionul ju
H a s ú i.—Iu sinodul rusesc se discută acum pentru că proverbul zice că e bine să’şî cu
Tornu-Măgurele, i3 Octombrie chestia propusă de rnoît d’a se grămădi toţi deţului sumele biletelor câştigătoare.
119111 'f'AV&Jft. evreii diu Rusia în parte« dc apus a imperiului, noască cine-va duşmanii. Posesorii acestor bilete vor trebui să se
, ăieuoroelrca «li» corn. S ad ele peotui ea îa un moment potrivit să fie cu toţii Jeszensky a fost înălţat la grad de guver prezinte la casieriile respective, cu începere
Cat&sîrofa «le ia U ngheuî. — Am In comuna Sacîele, acest judeţ, s’a întâm aruncaţi peste graniţă în Austria. nul unguresc şi strămutat la Pesta. de la 20 coreul, de unde vor primi banii.
vorbit deja despre această eataslrofă fn mi plat mai zilele trecute o nenorocire des T iiv esn .—La Van, în Asia mică, armenii şi ♦ La examenul soldaţilor bacalaureaţi as
nién»! nostru de alaltă-erî dimineaţă. tul de marc. La .cârciuma d-hn Maladie turcii săraci aü înconjurat pataiul Paşeî, .gu piranţi la gradul de sub-loeotenent în re
■fată acum câte-va detalii : Georgescu, ca om de serviciü se găsea vernatorul provinciei, ccrßndu’l pâne. G uvnv».to LUCRURI DII TOATA LUMEA zervă, aü reuşit următorii.:
Ir» ziua de Î0 curent au trecut podul eăiei săteanul Alexandru Dragomir, afiat de mult rol a depeşat la Conslanlinopoî, eerend bani in g r o a p a tigrului. — Prinei palele In fa n terie : Artenie Victor, Ştefănescu Du
Itrale şase căruţe cu cereale, cari mergeaű acolo. pentru acei «traci.
comune din interiorul insulei Java, în apro mitru, Radian Constantin, Ţarălungă loan,
să se descarce îa Unghem români. Din or Iţ lipsa patronului, veniră Ia cârciumă o pierea cărora nu s’a construit încă cale fe Frenehian N. Carabei, Papadopol Calimac
dinul vameşului, sentinela de î&pod a per eeală de ţigani, din aceia cari lucrează la O CUGETARE I*E M
E tot atâta egoism în spiritul femeilor pe rată, sunt legate între densele prin nişte Teodor, Cantacuzmo Adolf Searlat, Iaeobe-
mis căruţaşilor să intre în gara Unghenî. pădurea numită Lupărb. şosele foarte bine îngrijite. Pentru siguranţa scu Ilari ten. Nanu Dimitrie, Popescu loan,
Trosni de laşi, după ce a venit îa staţie, După ce Mură mai mult timp, se îmhâ cât devotament e în inimile lor. călătorilor şi mai eu seamă pentru euro- Craioveanu Victor, Hera loan, lléeeanu Gri-