Sunteți pe pagina 1din 1

ŢMverş'nl No. 241. O _ JonT, !6 Octombrie i&#7.

a încărcat şi a trecut in Rusia. In vremea tară. in acest interval, cine nu se ştie, fur» geni, cari din cauza mare! călduri călăto­
asta, patru căruţaş! aü rămas tn Unghemî un cojoo nou, al unuia elin ţigani. CURIER JUDICIAR resc mai mult în timpul nopţeî, suni aşe­

NOULABONAMENT
E.a 1J1VIVEBBSIJJL *W
român!, iar unul din ei s’a dus cu căruţele
ca să le reîntoarcă in Rusia. Tot atunci s’a
dat însă şi semnalul pentru plecarea Irenu-
nuliiî din gara rusească. In staţia româ­
Ţiganii, aruncară furtul cojocului în sar­
cina lui Alexandru Dragomir, se luară la
ceartă şi cearta degenera în bălae.
Ţiganii fiind mult mai numeroşi, bătură
/TRIBUNALELE ROMANE)
1‘i'o e c s u l c o m fu |i f i l o a r c l o r d e m i n e r e
Ieri s’a înfăţişat înaintea secţiei a 2-a a
tribunalului Ilfov, procesul femeilor Pepi
zate d’&lungul şoselelor, la o distanţă de câte
o milă engleză câte un pichet de păzitori,
compus din 5—6 javanezi.
Aceştia sunt datori de a conduce în tim­
Cu începere de ia 15 Octombrie 1897 nească nefiind nimeni care să anunţe pe că­ aşa de réü pe Dragomir, ît rupseră veşt­ Ilapaport şi Amalia Maller Kirsch, acuzate pul nopt.ci pe călători de la un pichet la al­
ruţaşi, trenul venind a sfărîmat cele 5 că­ mintele după el şi il lăsară jos mal mult că în domiciliul lor din str. sf. Constantin tul şi de a-i feri atet de tâlhari, cât şi de
Pentru 8 luni Iei 4.50 în toată ţara ruţe cu Vite cu tot. mort. atrăgeau fete,minore spre a le conrupe. tigri, cari se afiă în mare număr prin acele
N’a scăpat de cât căruia clin cap, căci că­ Când patronul lui, Georgescu, a venit la Dintre cele două inculpate numai Pepi părţi.
n 6 a !» 8.50 n n n ruţaşul, vezénd trenului, a dat bice cailor cârciumă, îl găsi leşinat. In zadar încercă el Rapuport se prezintă sub santinelă ; cca- In spatele fie cărui pichet se află o aşa
* 12 » a 18. » g » şi ast-fel a putut trece şinele. a-î readuce în simţiri, lotul fuse în zadar. i’aită, Amalia Kirsch, e liberă şi asistată numită cursă pentru tigri, consistând din-
Imediat după acest accident, autorităţile Alexandru Dragomir, din cauza loviturilor ce de d. avocat Florian. Ir’o groapă, uşor acoperită cu frunze, în
Abonaţii la «UNIVERSUL;) primesc ruseşti nti sosit la faţa locului şi aü anche­ a primit, şi-a perdu! facultăţile mintale. Pepi Rapaport e o femee bătrână, surdă, mijlocul căreia se află închis ;un miel sau
ţ i «UNIVERSUL LITERAR» colorat, tat cazul. Ele aii găsit eă toată vina este a S’a reclamat celor în drept acest caz, iar abia vorbind româneşte. Ea lăgădueşte că uu purcel, ale căror strigăte atrag pe
care apare In fie-care Dumineca. personalului de la. staţia românească şi gu­ pacientul Dragomir, care din cauza bunăta­ ar li conrupt minore. tigrii.
vernul rus a cerut despăgubiri pentru per­ te! salo era iubit de toţi sătenii. In urma Be ascultă ca martoră, Gizeia Toţi, de Foarte adese-orî se prind în aceste curse
1» lî E MI I lten!« suferite. intervenţiei acestora, se crede că va fi tri­ ani 17. Aceasta declară eă şezând în veci­ tigri, carî sunt: scoşi apoi prin ajutorul unor
Toţi abonaţii cavi vor trimite 00 bani Guvernul nostru se zice că ar ii admis mes la un ospiciii. nătate vedea intrând şi eşind de la Pepi ptăşî şi trimişi in Europa spre Vinzare, saü
mai mult, vor primi franco 2 volume alcătuirea unei eomisium mixte, care să H o ţie 1st « In tim ii m u r e Rapaport, fete tinere şi băeţi. Întrebată de duşi în dar prinţilor indigeni, carî îi între­
Win romanele noastre ilustrate, sau un hotărască daunele cauzate. eî. Florian, martora spune că Amalia, care buinţează în diferite lupte.
Zilele trecute, nişte bulgari din comuna şedea alături eu Pepi, era cusătoreasă şi In luna trecută un cfileior, după ce că­
irumcs portret oleografie (mărime natu­ E xplozia din Ia şi.—Vineri s’a intem- Trajan, carî lucraseră la arendaşul acestei lătorise toată noaptea, se opri la răsăritul
rală), al marelui poet Alexandri sail al moşii, trebuind a călători până la T.-Mă- se certa cu Pepi pentru că aducea în casă
plat în laboratorul şcoalci de comerţ din fete minore. soarelui îa un pichet cose afla lângă o» sat.
lui loan Brätianu.—Aceste tablouri n’ati Iaşi o explozie, in timpul când se fäcca’ü niş­ gurele, îi se oieri a’i transporta cu căruţa In momentul când voia să intre în casa,
nici o deosebire de un portret în pic. te prepa raţiuni de petrol. ţiganul Florea Mitran Feraru, în schimbul Se mai ascultă Maria Masca, servitoare,
de 20 ani. Aceasta zice că mergând la Pepi auzi nişte strigăte groaznice cari veneau din
tură, care ar costa 4—500 lei. Cauza a fost plcsfiirea unui tub de la câtor-va lei. spatele casei.
vasul în care se făcea preparálta. Bulgarii găsind preţul transportului con­ să vază pe o soră a sa de 18 ani, aceasta
Toţi abonaţii vor mai concura prin nu fu lăsată să plece, promiténdu-i-se fel Alergând acolo, găsi pe toţi păzitorii, înar­
tragere la sorţi a douö bilete, dusul şi Graţie prezenţei de spirit a servitorului venabil, învoiră pe ţigan a’i. aduce îa Mă­ maţi, strânşi in jurul unei gropi în care se
Costache, eare a acoperit îndată cu rogojini gurele cu căruţa sa. de fel de lucruri.
Întorsul la Viena saü Ia Veneţia. Martora Erneslina Feder, de 16 ani zice afla un tigru de o mărime extra-ordinară, şi
petroliul aprins, împrăştiat pe podele, Pe drum insă, ţiganul opri îa mai multe în fata lui un om.
VS/VV^/VV\A/V\/\/S/V\A^\A^V'V\/\/VVVVVS/\/V cârciumi prin sat, unde atât el cât şi bul­ eă Amalia ei'a certată cu Pepi.
n’avem de înregistrat de cât, nişte mici pâr­ ín fine mai toţi martorii spun réü de Atât acesta cât şi animalul şedeau reze­
lituri la mâinele preparatorului. garii dădură de băutură, ast-fel că prinseră maţi de perete, încremeniţi, privindu-se.
1 ifit é n a g» IA fi* i M oarte b ăn u ită.— Acum câte-va zile
la chef.
Tocmai acest lucru se vede că’f urmărea
Pepi şi nici unul nu acuză pe Amalia.
D-nu procuror j Nicolaii oere o pe­ îndată a fost adusă o plasă şi aruncată
asupra tigrului, iar o scară fu lăsată în groa­
o fată a fost găsită fără simţire, sub un gard deapsă severă pentru asemenea fiinţe cari
»IN C lr il’BJU in satul Tomeştî, din judeţul laşi.
şi Flore». Mitran Feraru, căci pe drum bul­
garii adormiră cu toţii. eonrup moravurile noastre, sustrăgând de pă pentru om.
O e d o r iţa «Ie co a tia b n o tlă di» S’a presupus în primul moment că fata In acest interval, numitul chirigiu de oca­ îa ocupaţiumle oneste nişte tete tinere. Acesta însă n’a fost în stare să se mişte,
jptteacf« Hiiiteii-lit'iiiai'u. — Comisarul ar ii murit din cauza unei bătăi suferite de zie, profită de împrejurare şi pungaşi pe unul D. Florian declară că se uneşte cu totul continuând a privi cu spaimă pe tigru.
secţiei 29 a fost anunţat dc o femee, Ma­ îa o femeie din acelaşi sat. din ei, anume Gristea, luându-i punga eu cu concluziuniie patriotice ale reprezentan­ Atunci unul dintre păzitori, cu vm citea,]
triţa lonescil, că o chiriaşe a c-T, anume Ma­ Cadavru! acestei fete a fost transportat 180 lei. După aceea tşl urmă înainte călă­ tului ministerului public ; că în ceea ce dintre cefe mai mari, s’a scohorîl în groapă1
triţa Nee Anton, din fundătura RabovcV, a la spitalul Sf. Spiridon dinŢaşT. toria spre Tűnni, unde trase în gazdă la priveşte pe Pepi, ea trebue să fie pedep­ şi apucând pe cel dinăuntru de ceafă, i’a
murit în urma unor doctorii de avort ce a La autopsia făcută cadavrului, s’a con­ cea dinte? cârciumă. sită, dar pentru Amalia nu e bici o probă. scos afară cu ajutorul celor-l’afţî.
luat. statat că fala a murit de febră tifoidă, iar Pepi, avéad cuvântul să se apere şi ea, Nenorocitul însă, zdrobit de spaimă, n’»
Le dele bagajul jos, îşi luă plată şi ime­ putut pronunţa un singur cuvinl şi nici
Aceasta s’a întâmplat acum 3 álé şi noi nu din cauza băfăeî. diat porni acasă la comuna Trajan. In ur­ încercă să vorbească în româneşte, dar nu
«m dat deja amenunţe. mă, tocmai peste câte-va ore, când Crislea o . înţelegea niminea. Se aud cuvintele: măcar să se mişte.
! In privinţa femeei caro a procurat medi­
camentele pentru avort, aflăm acum că sa m o i> a . se irozi din beţie, căută punga cu bani, dar
n o găsi.
«Eü săracă, bolnavă, B-zeű ştie că eü nu
e vinovat...
Transportat în casă, n’a putut vorbi de
cât după doue ceasuri de fricţiuni din par­
tea celor-Falţi.
«urneşte Anica Novac şi că îoeueşte în str. începu sărmanul să se plângă către oa­ Preşedintele.—Până la D-zeü le omoară
JVlacca-Cavafo, No. 2. meni de păţania sa şi a tovarăşilor săi. sfinţii. El a povestit că, pornind în noaptea pre-.
Imediat după moartea femeeî Mari ţa An­ Sc anunţă poliţia, care, dimpreună cu un Inculpata.—Pentru betrâneţele mele, ier- cedenlă din salul din apropiere, şi fiind în­
ton, parchetul s’a prezentat la doctoriţa de domn Pârvu, stipulaseră pe ţiganul Florea taţi-me... tuneric a greşit drumul, şi a căzui în acea
contrabandă, unde facérul o percheziţie a Tribunalul condamnă pe Pepi Rapaport groapă, în care se afla deja prins tigrul.
Mitran Feraru în comuna Măgurele, la câr­ Acesta insă părea a fi tot atât de speriat,
găsii o mulţime de sticle cu medicamente ciuma lui Vasile Beliu, chefuind cu banii la 7 luni închisoare şi achită pe Amalia
toxice. furaţi. Imediat fu luat, dus ia oraş şi în­ Kirsch. ca şi dînsul, căci nu s’a mişcat deloc, pri­
La interogatorul ce i s’a luat, dinsa a chis îa poliţie. * vind po noul sosit cu nişte ochi miraţi.
apus că a dat la mai multe femei medica­ sv Ast-fel am stat încremenit de spaimă toa­
El a fost înaintat parchetului, care, pro­ P r o c e s « ! c ă r o ţ a ş it o i* tă noaptea, aşteptând din moment în sao-,
mente de avort şi că n’a avat nici un caz babil il va trirnele în judecata tribunalului
mortal în afară de acesta. Ieri era să se judece de către tribu­ ment să fiy sfâşiat.
pentru hoţie. nalul Ilfov, secţia i-a, divergenţa ce s’a Perul acestui om, care nu are de cât 2Ö
, Judecătorul de instrucţie a dat ieri ordo­ A urelia <lc.
nanţa de urmărire în contra acestei deîio- ivit în şedinţa precedentă asupra inciden­ de ani, a albit de tot în cursul acestei nopţi
riţe, cave a fost transportată-ia penitencia­ tului ridicat de d-nii Paladi şi Stoicescu, îngrozitoare.
rul Văcăreşti. I) N P I« O V E R îî P E 7, I apărătorii inculpaţilor.
Pfe de altă parte poliţia Capitalei a înce­ Se ştie că incidentul tindea de a se de­
put sil cerceteze prin toate mahalalele, pen­
tru arestarea tuturor acelor femei carî prac­
Femeile sunt slabe, dar nici bărbaţii nu clara afacerea ca politică, şi in baza decre­
sunt mai tari. tului de amnistie dat de Regele Caro!, de INFORMAŢIUNI
(Indian) a se declara acţiunea stinsă. MIERCURI.
tici intr’un mod clandestin profesiunea de
doctor. Se făcuse divergenţa de opinie între d. ♦ Jouî 23 Octombrie curent, va apare fn
judecător Fiorcscu, care era pentru admir editura noastră primul număr din ziarul j
Prlttslerea «atu e sc r o c iu d ră sn e ţ ŞTIRI PRIN POSTA terea incidentului, şi d. judecător Christen,
A n g lia - Se anunţa din Londra un scan­ care era pentru respingerea luî.
săptămânal T eá ira . Nlozleă şi Modă.
în CapllotS. —A mBmmle. —Adolf Rosen­ Ei va avea acelaşi format ca şl «Univer­
thal în serviciul Casei Sárat-Fréres din Bu- dal provocat' de »n lord al cărui »»ma se.arată’ Ieri era să se desbată din noü asupra in­ sul Literar». Două pagini vor fi rezervate
numai prii» iniţial.» M. şi care sean-dai ar fi cidentului ridicat, cu trei judecători. ilustraţiilor de modă ; o pagină pentru un
teöS, a comis zilele trecute o escrocherie avat de urinare plecarea soţiei lordului M. din.
indrăsneuţă asupra patronilor sei. csu-a acestui?. Presida d. prim-preşedinte Gr. Slefâne- mare portret al unui artist şi două pagine
Fofesindu-se da faptul că patronii s6î c- AMsl*‘« -U « g ;n rî» .— Germanii din Fraga ait seu, asistat de d-nii judecători Christen şi pentru o bucată de muzică, aranjată pentru
veaü încredere într’cnsul, individul Adolf hotărît ţinerea unni noü meeting monstru" spre Fiorescu. pian; restul de trei pagini va fi rezervat
Rosenthal a pus mâna pe suma de 20.500 a protestă contra ordonanţei limbilor. S.j vor Constatându-se de d. grefier că proce­ materiei, care se va compune din nuvelete,
de lei şi s’a făcut nevăzut. trimile invitaţii la an marc »»mer «le societăţi dura nu e îndeplinită faţă eu unul din re­ romane, poezii, sfaturi, dări de seamă asu­
' Imediat ce s’a aflat de dispariţia îndrăz­ din Germania pentru a trimite reprezentanţi. clamanţi, d. Paladi cere amânarea. pra spectacolelor, explicaţiile figurilor de
neţului escroc, s’a dat scmnaiimentele tei F s* a»ţa.—S'aü descoperit până acum asupra Procesul se amână pentru 11 Noembrie. modă, jocuri de petreceri, etc. Acest ziar*
tuturor autorităţilor din ţară, pentru a înlesni luî Variier, zis «ucigaşul de păstori», 20 de cri­ se va vinde cu «10 bani în toată ţara».
me; i se atriboe tec* alte 7 omoruri; dlnstil a
prinderea lui. cerat să i se dea în lemr.iţă acordeonul ou care ♦ La primăria Capitale» s’aü prezentat până
Toate cercetările aii rămas Insă zadarnice, cânta prin sate, cerând ajutoare.
I LUSTRAŢI A NOASTRĂ acum peste trei sute de persoane ou bilete,
jpâuă când poliţia siguranţei din Capitală, G e r m a n i a .—Lângă satul Hatmsdorf din Po­ Dăm azi portretul luî Sándor .íeszertshy, câştigătoare ale lotărieî funcţionarilor pu­
roind afacerea în mână, a reuşit să găsească G ravura noastră de a zi reprezintă o p ă ­ merania o bucală de teren ca de 1GQ metri pă­ funcţionarul unguresc despre care se vor­ blici.
pe escroc Ia o cafenea din Capitală. tai'ie de fe tru de. culoare gris. traţi s’a afundat şi a aperut apă în locul luî ; beşte acum mult in presa noastră, pentru Ceî-l’alţî câştigători, până la eompleetarea
insă pentru a evita orî-ce scandal, sau A ceastă p ă lă rie e fo a rte sim plă şi tocm ai s’a făcut încercare d’a se mcsiira adâncimea a- că a fost decorat eu Coroana României când numărului de 780, nu s’aü prezentat din1
aglomeraţie, şeful siguranţei a pos mai în astă consta frum useţea ci. E îm podobită peî eu o frânghie da 50 de metri şi nu s’a dat a fost Regele la Pesta. cauză eă cea mai mare parte din eî suni din
«suiţi inşi săi supravegheze. dc fundul eî. Locuitorii din Haiinsclorî sunt Şandor Jeszensky e, după cum se ştie,
cit fateHas şi cu un tn**.nu chiu ele pene. foarte îngrijaţî, presupunând că şi pământul de provincie şi nu pot veni în capitală ea să:
La on moment dat, după ce a fost adus In p a rte a stângă, sub bord, are un orna­ sub satul iov e mâncat de ape şi că se poate unul din cei mai mari duşmani ai românilor încaseze micile sume câştigate.
prieteneşte din cafeneaua Bulevard până în m ent d e violete care trebue să fie fo a rte să se afunde în tr’o zi şi satul. de peste munţi. Dînsul era procuror la Cluj Unii din aceştia aü trimis primăriei Ca­
apropierea poliţiei, i-aü eşit câţi-va inşi lip it de p e r, If «Si a .—Deputat ul Celli a făcut o interpelare când cu procesul memorandului şi a făcut pitalei biletele câştigătoare şi aü cerut plata.
înainte şi l’au arestat. M a r ia tu Cânii.* á privit . ;■« Ja otrăvirea a 500 de e- acel faimos rechizitor nu numai contra in­ De oare-ce însă primăria Capitalei nu poale
Prinsul a fost trimis apoi cu suită până roigsaiîţi pe vaporul «A.«rodat», întrebând pe culpaţilor pentru memorand, ei şi contra li­ recunoaşte identitatea câştigătorului a hotă­
Ia gară şi de acolo expediat cu hârtii eu primul ministen ce irie-yrî aü luat pentru men­ get culturale,—in chip indirect chiar contra rât, împreună cu comisarul lotăfieî şi cu
tot ta Buzău, unde este aşteptat de autori­
tăţile poliţieneşti de acolo.
M i TELEORMAN
Corcspotul. p a rtic u la ră a ziarului, U M V E R SU L )
ţinerea igienei pe vasele mari cari transportă
emigranţi.
românilor din regal.
Am crezut de cuviinţă să’î dăm portretul
ministrul de finanţe, ca fie-care casiei’ie de
judeţ să achite persoanelor din raionul ju­
H a s ú i.—Iu sinodul rusesc se discută acum pentru că proverbul zice că e bine să’şî cu­
Tornu-Măgurele, i3 Octombrie chestia propusă de rnoît d’a se grămădi toţi deţului sumele biletelor câştigătoare.
119111 'f'AV&Jft. evreii diu Rusia în parte« dc apus a imperiului, noască cine-va duşmanii. Posesorii acestor bilete vor trebui să se
, ăieuoroelrca «li» corn. S ad ele peotui ea îa un moment potrivit să fie cu toţii Jeszensky a fost înălţat la grad de guver­ prezinte la casieriile respective, cu începere
Cat&sîrofa «le ia U ngheuî. — Am In comuna Sacîele, acest judeţ, s’a întâm­ aruncaţi peste graniţă în Austria. nul unguresc şi strămutat la Pesta. de la 20 coreul, de unde vor primi banii.
vorbit deja despre această eataslrofă fn mi­ plat mai zilele trecute o nenorocire des­ T iiv esn .—La Van, în Asia mică, armenii şi ♦ La examenul soldaţilor bacalaureaţi as­
nién»! nostru de alaltă-erî dimineaţă. tul de marc. La .cârciuma d-hn Maladie turcii săraci aü înconjurat pataiul Paşeî, .gu­ piranţi la gradul de sub-loeotenent în re­
■fată acum câte-va detalii : Georgescu, ca om de serviciü se găsea vernatorul provinciei, ccrßndu’l pâne. G uvnv».to­ LUCRURI DII TOATA LUMEA zervă, aü reuşit următorii.:
Ir» ziua de Î0 curent au trecut podul eăiei săteanul Alexandru Dragomir, afiat de mult rol a depeşat la Conslanlinopoî, eerend bani in g r o a p a tigrului. — Prinei palele In fa n terie : Artenie Victor, Ştefănescu Du­
Itrale şase căruţe cu cereale, cari mergeaű acolo. pentru acei «traci.
comune din interiorul insulei Java, în apro­ mitru, Radian Constantin, Ţarălungă loan,
să se descarce îa Unghem români. Din or­ Iţ lipsa patronului, veniră Ia cârciumă o pierea cărora nu s’a construit încă cale fe­ Frenehian N. Carabei, Papadopol Calimac
dinul vameşului, sentinela de î&pod a per­ eeală de ţigani, din aceia cari lucrează la O CUGETARE I*E M
E tot atâta egoism în spiritul femeilor pe rată, sunt legate între densele prin nişte Teodor, Cantacuzmo Adolf Searlat, Iaeobe-
mis căruţaşilor să intre în gara Unghenî. pădurea numită Lupărb. şosele foarte bine îngrijite. Pentru siguranţa scu Ilari ten. Nanu Dimitrie, Popescu loan,
Trosni de laşi, după ce a venit îa staţie, După ce Mură mai mult timp, se îmhâ­ cât devotament e în inimile lor. călătorilor şi mai eu seamă pentru euro- Craioveanu Victor, Hera loan, lléeeanu Gri-

M e lapra «iele! repiui Caro! i! I s i i é i de re escadroane ale escortei mele şi din


toate părţile alergau adjutanţii şi ofiţerii de
icmâaî Plevna, va fi luată, cu toate că şi tur­
cii primesc întăriri.
toate astea pe lângă suferinţele ce trebue
să îndure trupele, cari sunt expuse tuturor
tru ca $ă ia de Ia prinţ nou? inslrucţiî pen­
tru armata română. Prinţul discută apoi cu
— Amt! Î 8 ? 1 — ordonanţă ; eü însă nu mi-óm părăsit de «Poşta şi telegraful sun! întrerupte de influenţelor vremet uiite 1 generalul Todblen, care a adus rapoartele
loc odihna ci am declarat îndată oá svonul trei zile şi podtii peste Dunăre c réü stri­ «Totuşi românii mei aü lucrat ultimele sosite, asupra diferitelor lucrări precum şi
XVI e falş, căci noaptea era aşa neagra, timpul cai. Previziunile încep a fi pe sfârşitei... două nopţi în tranşee şi aü stabilit toate asupra întrebui nturei diviziunilor 1 şi 3 ale
aşa respingător şi drumurile aşa réü stricate «Timpul de acum e un avertisment că drumurile acoperite, de legătură. gardeî cari de o cam dată vor merge îa
de ploile torenţiale în cât era cu neputinţă nu trebue să ne dedării la o campanie de «Ieri mi s’aü prezentat toţi ofiţerii ruşi Raljewo, spire sud de Plevna.
C e r n S r e * P l e ţ n e i . - D u b iile .—T e ii? ca duşmanul să facă o mişcare ofensivă. iarnă, cu toate astea marele duce speră încă pe cari i-am decorat. Ordinul român a a- Generalul medic Davila raportează că tru­
«No poate cine-va să ’şî facă nici o în­ Curând în urmă se întoarseră câţi-va din să serbeze Crăciunul îa Petersburg. Să dea juns acum foarte popular In armala rusea­ pele sui'er îngrozitor din cauza vreme» ; fri­
chipuire despre timpul pe care 1avem aci: ofiţerii trimişi după veşti şi spuseră că bri­ D-zeu sâ fie aşa, eü însă mé îndoese. Cer­ scă, tot aşa şi medalia militară pe care am gul şi udeah le-aü înţepenit membrele. Şi
Ploaia şi viscole de zăpadă, un vînt ca de gada de Urálion a gardeî care se află în curile militare ruseşti ard de dorinţa d’a se dat-o multor generali». azi este iarăşi ceaţă groasă şi vînt rece şi
ghiol,ă şi puternic de la nord şi un noroiu marş, rătăcise drumul şi ceruse călăuze prin lua Plevna şi d’a se termina răsbolui mai La 10 ore, prinţul, d'impreună eu gene­ iun*d.
aşa de adânc, o murdărie aşa de mare în semnale. Contele Woronzow, şeful statului curând. întreaga Rusie şi, se poate zice, ralul conte Woronzow Daşccvv, şeful sta­ Prinţul trimite o telegramă marelui duce
cât eu mare greutate se poale cine-va mişca major al gardeî, încălică îndată şi se duse întreaga Europă îşi are ochii aţintiţi asupra tului major al gardeî, primesc defilarea bri­ lâudându’i garda imperială şi frumoasa ei
din loc. Bietele trupe şuier îngrozitor şi înaintea trupelor; totuşi unele detaşamente acestui cuib turcesc care a costat deja gádéi de infanterie a gardeî (generai Ellis), ţinută «Ea a înthnpinat mari greutăţi în
dacă timpul nu se îndreaptă în curând, o miei ale gardeî aü rătăcit toată noaptea şi atâta sânge ! după care prinţul o trimite ia Tutce- marş şi trenul eî n’a sosit încă». în aceeaşi
să avem atâţia bolnav! în cât întăririle so­ tocmai azi de dimineaţă s’aü putut orienta ; «Azi am avut îa masa pe baronul Bre- niţa. Trupele arată bine, atitudinea lor e telegramă îî vorbeşte despre lupta de avant-
site de curând d’abia vor fi d’ajuns ca să oamenii eraü amorţiţi de ploaie şi de frig. vern, comandantul artileriei gardeî, fratele mfiitărească, deşi vremea e aşa urîlă. La posturi de alaltă-seară : La noue ore, când
umple golurile. Focurile ce se văzuseră şi carî prin ceaţă acelui Brevem, cunoscut ţie; mâine o să l i ore prinţul Carol inspectează Cu prinţpl s’aü schimbat posturile în tranşee, apa le-a
«Ce! din Europa de apus nu ’şî pot face se arătau îngrozitor de mari, erau chiar â- invit la dejun pe generalii şi comandanţii Alexandru de Oldenburg regimentul Ismai­ silit să i&să pe teren ; atunci avant-postu-
nici o idee despre greutăţile unu! rezhoiu eeîea ale bi imacaluî ruşilor. de regiment ai «Iivîv.ia >ci gardeî. Casa mea lov şi regimentul de vtnâtorî din garda per­ rile turceşti aü început focul. Românii aü
în Bulgaria; ne-ajunsurile, lipsurile, truda «Méta brigadă a gard r, comandată de e ca o porumbărie: neîncetat, unii vin al­ sonală a împăratului. Amândoue aceste re­ respuns.
şi grijile sunt aşa mart în cât o campanie Alexandru de Oldenburg, a sosit; peste ţii se duo Acum sunt instalat mai confor­ gimente sunt din brigada 2 a diviziuneî 1 Prinţul mai adaogă câte-va cuvinte la
aci face cât tre! rcsboaic în occident. done zile vor sosi cele-l’alto regimente ale tabil ; de câte-va zile am terestre şi uşi, a gardeî de sub comanda generalului de scrisoarea începută către principesă :
«Aseară la neue ore, pe când lucram cu gardeî. Toate trupcîev astea tăbârăsc în ju­ saltele de paie pe jos ; coperişul a fost re­ Rauch care e deja cunoscut prinţului de la «Adineoarea a fost Alexandru Oldenburg
generalul Todleben şi cu prinţul Imerelinski, rul Poradimului. parat aşa că mi mai plouă în camera mea Vidra lângă Giurgiu. Această brigadă, care la mine pentru ca să me anunţe că a sosit
se repezi în cameră adjutantul meu de ser­ «După ce le trec în revistă, le trimit în de culcare, şi de ieri dimineaţă s’aü aşe­ e foarte obosită de marşuri şi al cărei tren cu brigada sa. Am încălieat îndată pentru
viciu şi anunţă că pe întreaga linie se dă­ posiţiunile ce li s’a hotărît. zat sobe mici de fier aşa că şederea în ca­ n’a putut sosi îneă, va remânea azi în Po- ca să salut diviziunea. Trupele stăteai» în
duse semnalul de alarmă : Se vedeau focuri «Eü comand acum trupele de pe întreaga meră a devenit suportabilă. Insă masa tre­ radim şi toemeu mâine vn merge la Tulce­ coloană de batalion şi avc.aü o atitudini
mar! de sentinele şi în depărtare se auziad linie Sdvi-Nicopole, aproape 3ÖO.COO de oa­ ime să se ia tot în cortul cel mare unde nii;» pentru ca să ocupe drumul către Lov- măreaţă ; muzicele cântai» şi am fost primi,
bubuituri de tun. Imediat încălicară cele meni, şi sper că peste frei saü patru sCp- domneşte un curent barbar. Ce sunt însă c-c-a. Sosesc generalii Cérnát şi Mami pen­ cu urate. (Va urma),

S-ar putea să vă placă și