- 154 -

lșlă99 tiuni ;
| Amezapea vuniei sub marea de o lun- fare SPP) Nu a- aevoe le avisă gene ză încredințază că regele nu Ba simna olia.
șpre ce-a-guns- Ju Nitide ca ea, ministrii
vor rămbneRăanan aum
Nime de 301 șile s au făcut fără cea mai m. lul un guremănt n funcpie vură
cum, Eveelție, mai. Roi cb yspem Mnui, odată, Ha face na: mipea ăurmaiilor lor. seulenții ai
QUES smintă. otu te tegrae sub marin are
M. S. de aa muri mai voburoși
o dietanție ce 200 mise Firul de la Ka- QUE Nr de ne -oror ne peața Castelo o demonsărișie ln pri-
urmă, de căt a lasa Sevastopo. lul A |
jățede virea rcgiuirei N mănă Hip și pum
ai| dm) \
Mcera pănă la Bapna (departere de 20 mi- duemmanilori!o ESS x - Je ministrii lu înc
peint (LS 4 4.umin
u
le) s'au amezat foarte degrabă Șiri de la -------- ------- păgtra, € an PUTĂT l. diva umăltol.
ds De a -sondon înștiințază din
© Ksapripa yenepa. lă a alieaților vor ațunge NovITALU PTE DZLAEI 16 el) dmri l |
| „Pe căra penutanul loiara rostea în mes | în
la Poris și la lonlon numai în 4 oare. Depeșe Te legrafite
sprirei cașerei de mor, aro'tu-erile gaali16 ‘a
Vasul Englez otmiral Dia de Velincton” De la Biena lin 28 April vin că, diploma-
| dicrpedira partis Minictepha lui. lnită. leș
pa

au înprat la chiel în Baltica. rica, care s'au brmat alaltaeri, au fănut pontra imnopraurs -
„ G a fi
are uijiu d'ănă șii în Cipi
N tontr
t
propaneri țintitoare la ap. livațien de Maure elap-
La ghia hal în bădunrul (xoriner) lefjinan pentru ondonului penis) Hhai, în a KB nepăsnrii t
sum, întru cot ce atinge de marea Neagri. - În-
M. Imperatorul și Împărăteasa Franțezi- tăiul corp de arșie Austriean au priimit ordin
pănă linu Ce nogera, s'au compas o Ruzi” Lies, 4
căria prograșă
lor, era puse pe masă, o calamare le au fost de a ce pregăti de arum. S'au pușit mai mulți
nu'i pimic mai vățiu. de ct
terceta toate zminiele întroluee în DUeeu
a lui Napoleoni Astă calamare este ofineri de Statmagor te au à acompaniea ue Mar- eb ele
„

| JCVRI de „dmiriezranie, spre a

| q le lezătedina
de la Molmezon,e ea au fost adusă in Aștlin șalul hee- vonzin
-

ue Tor deluna. Aesgiă reformă agdminietratină ma

de cătră D. ba. (tax kape au cumparat'o
n
- JMi
Cu Vasul „Dragan””au eosit de la chiel a one n- apea în 5 șai À ef întăe Mi car spoptuniieila
1,000 rinée. Înaintea calamarei era pus haga, avănd me el ne Almiralul Gundae. ju! É 495% “à HE
THERE

. . letrin-
London tonr rn. 1

un bilet pe care era scrise următoarele cu- antul Slevari și prișieul Bsmanan au făcușr pi- Ce înaredinpțază că novelile coci ve de la N
OR

vinte în limba Spaniolă. - „Vientenida sea ire Ministrului de rulșțil Ugedez ini au a fi prii-
stangipoșli, despre putavoraălla etarea a eme
șiți în audiență la regele.
dessendiente de Guzman elbpeno”” (sine au La Mereiliea au sosit nupele din Hina pănă la
tăței publice, în pare s'ar ci arăgat și simia,

venit coborătoarea lui Guzman cel bun). 1 Mirt, Cupă care ardltm Kb Șangaiu este ocu-
méa Franției
de holere,
,
raporiasă de Komiterss ebmbtănii
ar vi una din cauze e amănării că-
țai de Frănpezi mi de lrupele imperatorului Hi- lătorii a 1mperatorn. lui
D la . 9 crtiii,
DD

Domnii Minie și Delvini, au adresat la Re- nez, încă de la lu Fenruirie o parte din irsur- vagajului Imierill și gvardia ghidili, ge erac Ch
genți s'au dar prinși, ear cealalți au fugit după
dacțiea Taimsului o scrisoare prin care der ce înbarie loa Mareilin, lu căpătat contr
ce ax dat focu politgiei
ka carabinile cele faimoase, ce noapre nume de -- Francezii se hotărăsc a așeza pentra a lor
îJMagistratul Parizului au adunat în .
erea capitaliei un milion le nite; boi, oi, poru,
carabine: Minis-Delvini. Ei adaog ne lăngă coșunicoșie un AAT fir telegrafic special, întro
centru apropiantarea vizitatorilor enspoziței. l
scrisoarea lor un proces-verbal din partea Varna mi Bucăreși. - DaisieNise, pregindu kn în tareri de la Sr-
asocieației inventatorilor Francezi, carii Scrisori de la Varșana anunță că acolo ce uastopoli, au prorunt holera, în 12(24) fe
ceneralti Ocren-C, ren mi Conrobert. au ancto
mărturisescu, că D. Delvini este cel întăiu fac mari pregătiri pentru încoronarea Țarului de
îngteălnire nt au J u prescimbare de lin
aflător à carbvinei, și că D. Minie au adă- Rege a Poloniei, astă pernemopie ce Ba face în printon (rovi) și 416 răpiți. - De la D.

ugit niște înbunătățiri care merttă căt și o tunie. înștiințază ca pătinloaeă decnideben unui rezb
Prințul Gorceacoal au mai înbiriet încă aa Piena între Spanin și Sinturile Suites gazet ta VAR
invenție. rea dziceprecum amas se lar
ue șase luni ocelul Ambasădei Rosiene. a căruia ter- peranilor din JD nu ns vr o Dors tot La Lie
la u Mai. Prinpal politică. șin din contrant se încheea
MORNING HERALRD asigurează că lordul
galițin, atașat pre lăngă micia D. Titoaă, au O peneșă leleg rprilă de la Brucsel, cu dura
Panmiur, ministrul de rezbel, au dat de bună purces alaltleri aa Sanpetersburi bu Depeșe. diu : 26 Anpisie, anunță, că D. Druin a
dat a ca demicie care g'au acceptat Île ‘in
seamă dimisie din acel post- Depeșe de la constantinopoli din 1 (29) A- rul Nașio. leon. „ lian 6 é qru
gurnalul OBSERVER anunță de la 29 A- prilie înștiințază că Lora strateorii de Redceli- Conte le Paleveci RP |
prilie că, lordul Palmerston va prezenta cu tontă fașilia sa, s'au înbarcat în 12 (24) tereselor cipeine în locul D, Dosir. D. sr
ambasador la London, ear D- Tavenel ambasador
în lunea viitoare la Parlament măsurile a- epre a nălători la Crimeea. - Întrerumperea
li Constantinopoli.
bombardamentului nu au fost îndelungată, în 21
tingătoare de reformarea armatei.
171 LE. 1:

bibliogratieatromănă!
-
a reînteput cu o mare furie, încăt Ch pare co ba

Italiea. us mai ape a întega,

La Inetitutul Tipo-litogravic à Albinei
De la Bucureși raportează Kb! Ens- Conte Co-
Ja Paris se răspăndisă vuetul în 27 A- Au eșiiu N. .
ronini,au purtee în 11 (29) aa giurgiu, de und-
prilie că, D. Contele de Cav ur prezidentul ce Ba înbareca enpre à pluti la turnul Cenepins- Albun A porturiloR MOLDOVENE
consiliului
| Sardin înpreună cu toți colegii lui pentru ilepecția trupelor. 1 1 libvrezăva'tii po
sei ap fi dense demisiile lor în mănile Re- Timpul cel miai frumoe au 41B0paAT punerel fau-
Cuprinzătoare de 12 tabloane și fnante
gelui lor. niei telegrăvice ess șarinre de la Kämiein la 1) Două fete gemene, 2) Plutașii de ne
Steamerele Engleze în număr de 20, sosi- Varna, cu D repegiune necrezată. După o opera- Bicrpige, 3) Boeriu și pipăneasă din pucul
al 1e-le 4) Boeriu și cuconnă din vecul al9 le,
le la țermurile Sardiniei au arborat pe ca- ție de 70 &ape, Tor lucru s'au gătit. Fanpia te-
5) Sahastru de la muntele ion, 6) Pemee
targurile lor pavilionul Capdin. lului epre a lega Rumșciuc ka malul Romăneec.
torsăsoare de la angarați, 7) Călărețu
în lungime de 1600 metre (6400 palme) au sosit
iți purerea sa se poate găti în 18
mărginean de x Soruca 8) Domnesc copil din
la Rușiciac
Teatrul Rezbelălui. i A casă din vecul XEX, 9) Ctlugăriță de la Mo-
(30) Aprilie.
Sevnastopoli au
nastirea Varatic 10) Soldat de mbanterie ti
Cănl trupele Pocieniaop din D. Drăin de Luie au sosit la 1 mai în Paris,
Miliției, 11) Lăncer de cavalerie, 12) Kane
lepus gurămăntul de credință M. S. Imperatoru- ionelităționelul împărtășește
că convenția mi- darm calaru.
nan mu
lui Alebsandru II, ele ce nedeau despărpincusă în litară între Austria și puterile apusane, s'au Ex Dn. FAT ubecrintori eur, nowtini, ut
pelotoane, după aceea s'au re'nturnat în cea mai
subscris. În 26 Aprilie, anea a ce publica o ordo- pre à lor îndatorire à lul aetă ure-oșt cup
mare regulă, și s'au apropieg din nou de Gene-
nanță imperianlă, atentatâl Ce da giulecide giuri coșmplectarea întregu. y" nan, -
ralul, Ocren-Cañen, pentru à defñsne de a doua
lc on lințob o
eap nu de înaltul tribunal. - Gazeta piemonte- -

--- Z = = p-”as - eNG euc - E T Z7

aqren 4
Mo -
pis .
-. OUTRE
J sn i DDPDP to.

Aprilie. OBSECRVAȚII METROROLOPIIE | { macsime mi Srătuăiri. |

j. + r'u ' oea- uuuviu „ Afgoarelul. a p.
Lilele. șăcăte in 6 dim. 2 dans pineaă, sara Aceeași orbire, care ne fa- ori căt etre de raru ..

m ((( ne să defăimămu declectele derratul amoru, trtuși mai. spe

bapo= |"
Starea - Gesărit. Aline care noi ne credem scătiți, ne poite goei, de Căr 'lenuri
Înmnfjlui. u Germometru Vănr

agmosferei îndunlecă a desprețui bunelerra priegeniei. -

- Reaumiur. oemenit, ac
calităpi, care noi pu Je avem. - căt de răi sănt
| încă, păn
„om ape 28 4. 4 39. | 1 0. mult mai rpesse
M ituși nă cogează Ch Ce arăte

a | à 9 || 7-21 nom aysnye Ka pentonăpțiea ellorăjmași nirtupei; și ciar wend

.
27 117 rss.+: ER sămin 4 439. aele AN luășe aceeași puăști- prigonesc, încă se * . on
- Nrene 30 4jreu28. ! 22. nipe și n ogecție, pre căm al- nă oste șinlinoasă ori ăi a-
3% +9 + +5
t șu | a AN N trivvenză crime. piineiere)
— - MMM'(N. LMELA! TT T
| ri -+ ’
14 - pini 2 ra

șdișii, institutui tișo- ptogârtie A A LBINEI romăne. | pintiui LES L - no