18 ÍLUSfílAflÚNEA ROMANA

C O L T U L CEL I N EI
D onna F ernanda. H u s i . — Am auzit
un bun coiffeur la Paris, spunând că on-
dulaţia permanentă repetată des are efect
dăunător asupra rădăcinei părului. Bine­
înţeles nici dela prima nici dela a doua
încercare. Vă puteti menţine părul ondu­
lat mai îndelung, ungându-1 cu :
Alcool 50 gr.
Apă de roze 450 gr.
Gomă adragantă 20 gr.
alt remediu decât cleştele dentistului si
un dinte fals.
F .lv ira ş i O lg a , b a l e r i n e . C a r a n s e b e ş ■ —
Dansul ritmic slăbeşte si deaceea e tot
ce recomand mai puţin celor 95 kilo ale
ambelor Dv. fragile persoane la un loc.
Tabletele de
Dacă nu aveţi poftă de mâncare si sunteti
aşa „pisieute“ cum scriti, preferaţi toni­
cele sporturilor violente.
H e n r i e t t e D ’A r g y l , S o r o c a . — Nu în­

Gomă arabică
Borax
sau
70 gr.
60 gr.
In urmă vă frizaţi.
C l e m e n t i n a S t . . C r a io v a . — De unde
vreţi să ştiu eu cu ce alifii făcea
massaje M-me de Montespan — două
ceasuri pe zi ? 1 Văzându-ne în imposi­
bilitate s’o întrebăm — să recurgem tot
la carneţelul meu.
lată ce spune la capitolul : p e n t r u a
i n m u ia si in ă lb i p ie l e a :
Esenţă de bergamote
,. „ lămâie
„
„
„ portocale
.. cedrat
..
.,
„ rosmarin
„ neroii
Le amestecaţi cu apă caldă si vă fric-
ţionati pe tot corpul să obţineţi o epider­
mă mai mult sau mai puţin de satin.
S u z e i t a , B â r l a d . — Nu vă sfătuesc
să luaţi Ga r d e n a l fără reteta doctorului.
E periculos ; întrebuinţat în cantitate mai
mare dă naştere unor depresiuni morale,
uneori chiar idei de sinucidere. Cine ştie
de ce boală si ce turburări nervoase su­
feră prietena Dv„ cari n’au aface cu in­
somnia Dv si pentru cari nu sunt reco­
mandabile aceleaşi medicamente.
V i r g in ic a B a r b u , C o n s t a n t a . — E pen­
tru prima oară când aud pe cineva că
doreşte să aibă sprâncenele împreunate la
rădăcina nasului. Se cunoaşte că ati trăit
între turcoaice. Încercaţi rom si ulei de
ricin în părţi egale sau miez de nucă
ars ca pe vremea bunichib Nu râdeti, dă
rezultate minunate. In locul Dv., as re­
nunţa însă la asemenea idei bizare.
C r e t c h e n B . , L u g o j . — Dintele strâmb
se poate îndrepta prin acest mijloc până
la 13— 14 ani. Mai târziu, nu există
trebuinţaţi pe faţă nici un fel de săpun.
Vă recomand ceva inofensiv : un pumn sunt unice
de târâte de grâu fierte 10 minute
într’un litru de apă. Nu fiţi dezolată că
aveţi pielea arămie, de vreme ce singură
recuncaşteti că e fină si fără nici un alt
în l u m e .
defect. Multi găsesc tenul acesta mai in­
teresant chiar ca cel de blondă.
C a t i n c u t a G „ L o c o . — Probabil su­
feriţi de polipi. Consultaţi un doctor.
M i c k y , L o c o . — Cea mai hună vop­
sea e tot aplicatiunea de h e n n é . Indife­
5 V gr. rent la orice coiffeur. Cereţi castaniu des­
4 „ chis, deoarece pe păr devine brun. Ne­
6
2
.,
„
grul adevărat e bătător la ochi, are re­ Numai acest ambalaj cu
flexe albastre si se cunoaşte numaidecât
Vi
1Vi „
„ că nu e natural.
B e a tr ic e G a b y , C e r n ă u ţ i . — Sunteţi
crucea „B A Y E R “ şi cu
prea tânără să încercaţi o astfel de
operaţie care se obişnueste dela 40 de banderola verde-albă-roşie
ani în sus. Ridele Dv. sunt datorite slă-
biciunei. E într’adevăr extraordinar să
cântăreşti la vârsta aceasta cât un copil
va garantează că
de :2 ani. Urmaţi neapărat o cură de în­
grăşat. Cel mai bun sanatoriu cred că e ta b le te le d e
acasă ! Dimineaţa 300 gr. cacao cu lapte,
pâine, unt şi miere. La 10, două gălbenu­
şuri de ou (întregi) sorbite cu un deget
de vin într’un pahar. Friptură în sânge.
Dejunul suculent cu dulciuri de casă. La
5, cacao, unt, marmeladă si 2 gălbenuşuri.
A sp i r i n â
Seara 3 feluri si dulce, Un pahar de lapte
la culcare. In timpul mesei bere. Repauz
sunt veritabile. r B
aproape absolut şi multe ore de somn.
Luaţi şi întăritoare. Primele zile vă veti,
deranja stomacul dar nu aie importantă,
continuaţi cu metoda aceasta, veti câştiga
4 până la 5 kilo pe lună si veti deveni
incomparabil mai frumoasă decât cu aju­
torul chirurgiei estetice.
CELINA

N O P Ţ I DIN M O N T M A R T R E nil pe care nu-1 văzusem de vre’o Campionatul naţional de

şase luni ; fusese plecat, cu trupa de
(urmare din pag. 16) Djiguiţi care făcuse un turneu trium
fal în întreaga Europă.
— Dar ce căutai acolo ? mă în­ pre care ziarele vor avea să vor­ Danii era foarte abătut.
trebă Muroani curios bească a dou i zi.. Cerui o sticlă de vodka, la rândul
—.N'avcttm unde să-mi pierd tim­ Maronni, după ce mi spuse la u meu şi umplui două pahare.
pul reche, că are un rendez nous pen­
— 11 cunoşti pe ăla rănitul ? Danii îmi mulţumi şi duse paha­
tru o chestie, plecă.... rul la gură cu iuţeala fulgerului.
— De unde vrei să-l ştiu ? Plătii atunci consumaţia şi ridi- — De ce eşti aşa de abătut, Da­
— E Jean Argentiueanul. E pore­ cându-raă dela masă, o luai agale nii P il întrebai eu compătimitor. •
clit astfel din pricină că face trafic pc nişte străzi întortochiate, cu o — M’a dat proprietarul afară şi
de carne vie cu America de Sud. destinaţie necunoscută .
Mai zilele trecute încercase cu ori­ Ora unu dimineaţa. stau acum pe drumuri...
ce preţ să pună mâna pe o feniee Deasupra unui cabaret luxos de In clipa aceea îşi făcu apariţia în
ioarte frumoasă ce-i dreptul, dur unde tâsnese brutale, sunete de jazz prag un japonez care aruncă o pri­
care aven un. om la spale. Ei bme, şi strigăte de femei ame{ite de al­ vire furişă pe la toate mesele, de
emul ăsta a aliat de matrapazlâcu­ cool, se află situat un local compus s’ar fi putut spune că era în căuta­
rile lui Jean, l-a urmărit, l-a găsit din două săli de biliard, presărate rea cuiva.
în tavernă şi i-a aplicat cuţitul. Ce pe ici-pe colo, cu mai multe mese Un salt de panteră şi noul sosit
e mai nostim în afacerea asta e fap­ de două persoane. sări furios în mijlocul unui grup de
ta! că Jean nu poate să se plângă Clientela este compusă în. majo­ trei compatriot! de ai lui.
deoarece cazierul lui dela polijie ritate doar din străini : chinezi, ja­
Două corpuri care se rostogolesc
este arhi-plin.. ponezi, ruşi, polonei şi italieni. peste scări, câteva sticle şi pahare
Alături de mine, trei străini sus­ Ruşii vin aci să ea ceva vodka sparte, o lovitură de picior bine pla­
pecţi, cu mutre hidoase, pun la cale şi să joace biliar/ sată intr’o mână care tinea un
cine ştie ce afacere interesantă, des­ Mă întâlnii aci a caucazianul Da cutit şi japonezul ager iese învin­
gător.
Nimeni din jur nu sărise să-i des­
partă, nici chiar patronul.
— Dar ce-i eu bătăuşul ăsta, îl în­
trebai eu pe Danii, în şoaptă.
— E un profesor renumit de Jiu-
Jitsu şi se mai ocupă deasemenea
cu comerţul de stupefiante. Noi ăş­
tia de-aci îi ştim toate secretele ;
politia n’a izbutit însă să-l prindă
până acum asupra faptului... Indi­
vizii aceia trei au încercat să-l şan­
tajeze mai zilele trecute, amenin-
tându-1 că-1 vor denunţa autorită­
ţilor dacă nu le vor plăti o sumă
anumită. El nici n’a vrut s’audă
despre aşa ceva ; credea că este vor­
ba de o glumă. Când a văzut însă
că poliţia descinde Ia el — fără nici
un rezultat dealtfel, deoarece de­
pozitul lui se află într’o casetă dela
o bancă — şi-a dat bine seama că
fusese denunţat cu adevărat şi s’a
hotărît să se răzbune...
La ora unu dim ineaţa, în faţa unui cabaret Jim Wallace
ping-pong 1930
Campionatul national de ping­
pong, pentru anul 1930, organizat de
revista noastră împreună cu asocia­
ţia Y. M. C. A. s‘a dovedit a fi în
asentimentul jucătorilor de tennis de
masă, de pretutindeni. Intr'adevăr,
înscrierile continuă zilnic la sediul
Y. M. C. A.-i din str. Sălciilor, 13.
Deasemenea s‘au primit scrisori de
mulţumire din diferite oraşe ale
ţării.
Toţi sunt încântaţi că se înles­
neşte întâlnirea jucătorilor de ping­
pong, în Capitală.
In ce ne priveşte mulţumim tutu­
ror pentru simpatia pe care ne-o
arată şi suntem bucuroşi că putem
contribui la desvoltarea tennisului de
masă. De altfel acesta este unicul
nostru scop, fiindcă noi nu urmărim
nici-un câştig material.
Taxa de înscriere — 40 (patruzeci)
lei — mult mai mică decât aceea a
unor concursuri mai puţin însem­
nate, nu acoperă nici cheltuielile şi
materialul necesar pentru instalarea
meselor şi celor trebuitoare pentru
campionat.
Deaceea am şi fost nevoiţi să re­
fuzăm cererea mai multor societăţi
de ping-pong din Oradea, de a în­
lesni materialiceşte deplasarea câ­
torva campioni de acolo.
Suntem siguri că excelenţii jucă­
tori orădeni, ca şi alţi jucători din
celelalte centre ping-pongiste ale
ţării, vor veni totuş, pe cont pro­
priu sau ajutaţi de cluburile res­
pective.
Ii va conduce, ca pe orice sportiv,
numai dorinţa de a câştiga titlul de
campioni naţionali.
Cu atât mai mult, cu cât acesta
este primul campionat national de
ping-pong, ţinut în Bucureşti,