PROGHE

TERAPEUTICE
Redacţia şi administraţia i » R O M IG E F A « S. A . R. Bucureşti I, Str. Brezolanu 53
Redactor responsabil i Dr. EMIL SCHMIEDIGEN Inreg. Trib. Ilfov N r. 499/938

ANUL VI MARTIE 1943 Nr. 3

________________________ C U P R IN S U L ________________________

Paf?-

D r. Vasile M o şo iu : A n a lg e zia o b s te tric a lă cu D o la n tin ...................... 59

D r. C. H e m p e l: Im p o rta n ţa o x iu ria z e i şi vin d e ca re a ei cu L u b isa n
• S o ţie i« ................................................................................................ 62
IP. B e n th in : P r o fila x ia şi tr a ta m e n tu l e c la m p s ie i.................................... 64
J. B ariz şi F . LD igeralh : T ra ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i p u lm o n a re cu
E b e s a l................................................................................................................ 65
K. TOchler şi H . Ranzenhofer : E b e sa l, o n ouă sare m e ta lic ă în t r a ­
ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i .............................................................................. 66
C. A r o ld : T ra ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i p u lm o n a re şi la rin g e a le cu s ă ru ri
de c u p ru ............................................................................................... 67
F . L tllg e ra lh : C o n trib u ţiu n i la tr a ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i p u lm o n a re
cu c u p r u ............................................................................................... 68
E . Fenz : C u p ru l în tr a ta m e n tu l re u m a tis m u lu i a r tic u la r cro n ic . . 70
E . F e n z : C u p ru l, u n re m e d iu n ou c o n tra re u m a tis m u lu i a r tic u la r
c ro n ic şi s u b a c u t ...................................................................................... 71
*— -
1----------------C
V TlUtric.h ' Fhpsal în tratnmprtIul iuhprrlilnîpie\tr
a nnln,m,Qr
p 7
2

EBESAL
N oul p re p a ra t i n j e c t a b i l de cupru
în in d ic a ţiu n ile tra ta m e n tu lu i cu aur.
 Ev i p a n
s o m n ife ru l tip ic p e n tru a d o rm ire şi re a d o rm ire

Luat c h ia r n oaptea tâ rz iu sau spre

d im in e a fă , p ro d u ce un somn de
câteva o re fă ră sim p to m e consecu­
tive de o bo sea lă sau to ro p e a lă .

A m b a l a j o r i g i n a l : tub cu 10 tablete de 0,25 gr.

Cu privire la literatura preparatelor

rugăm să b in e vo iţi a vă adresa firm e i

»Romigefa« S. A . R. Bucureşti I
S trada B rezoianu 5 3

La sch im ba rea d o m ic iliu lu i, c itito rii noştri sunt ru g a fi

a ne in fo rm a , p e n tru a le putea trim ite
„P ro g re se le T e ra p e u tice " la noua adresă.
 S i t u a ţ i a p i e ţ i i

D easem enea stau u rm ă to a re le p re p a ra te la d is p o z iţie :

*
 b a s in T uburi cu 2 0 ta b le te de 0 ,2 5 gr.
D eve g a n C u tii cu 15 şi 3 0 table te
D o la n tin Flacoane p ic u ră to a re de 10 cm c.
E vipan T uburi cu 10 ta b le te de 0 ,0 2 5 gr.
G ra v ito l Flacoane cu 2 0 d ra g e u ri de 0 ,0 2 gr.
Istizin T uburi cu 3 0 ta b le te de 0 ,1 5 gr.
M a n e to l C u tii cu 5 fio le de 1 cm c.
P h a n o d o rm -C a T ub uri cu 10 ta b le te de 0 ,2 0 gr.
S ionon C u tii cu 5 0 0 gr.
S uprifen C u tii cu 5 fio le de 2 cm c. din soluţia
de 1% .
S uprifen Flacoane p ic u ră to a re cu 10 cm c. din
soluţia de 1 0 % .
Surfen Flacoane de 10 gr.
A n tip y o g e n e -
C u tii cu 6 fio le de 1 cmc.
Y a tre n -V a c c in e

A s o rtim e n tu l n o stru a fo s t îm b o g ă ţit cu :

Ebesal C u tii cu 1 fio la de 0,01 0 ,0 2 5 , 0 ,0 5

0 ,0 7 5 şi 0,1 gr.
K r e si v a I
e xpe ctoran tul ideal în toate
a fe cţiu n ile acute şi cro n ice ale
o rg a n e lo r re s p ira to a re şi ale
c ă ilo r de re s p ira ţie supe rioare

E x p e c to ra ţie uşoară.
C a lm a re a tusei.
M ă rire a p o fte i d e m â ncare.
A c ţiu n e a n tiflo g is tic â .

Indicat m ai cu seam ă în p ra ctica in fan tilă.

Ambalaj original:

F I a' c o n cu 125 de gr.

Cu m axim um de efect în in fe cfiu n ile
strep toco cice, cu a c u m u la re efectivă în
re g iu n ile in flam a te

Pro nt o si I
are o deosebită im portanţă în

erisipel, angina, septicem ie post

partum şi post abo rtum , septicem ie
după o tită m edie, sca rla tin ă , infec-
fiune a c ă ilo r b ilia re , flegm oane, etc.

Atenţiune:

T a b le te le c o n ţin 0 ,5 g r. de substanfâ activâ

Tuburi cu 20 de tablete
A N U L VI M A R TIE 1943 Nr. 3

R A P U T I C
Redacţia şi administraţia : » R O M IG E F A « S. A . R. Bucureşti I. Str. Brezoianu 53
Telefon . 3.92.86 Redactor responsabil: Dr- EMIL SCHMIEDIGEN

Analgezia obstetricală cu Dolantin

D r. Vasile M oşoiu. (R e fe ra t d u p ă „ R o m â n ia M e d ic a lă ” , N r. 20, 1942).

Actul fiziologic al naşterii fiind însoţit în mod constant de durere,

intervenţia obstetricianului pentru calmarea sau înlăturarea ei îl
interesează în mare măsură.
De aceea autorul crede u til a relata mai jos bunele rezultate
obţinute în naşteri prin administrarea preparatului Dolantin, datorită
acţiunii sale analgetice şi spasmolitice marcate şi a to x ic ită ţii m ult
reduse comparativ cu cea a alcaloizilor şi barbiluricelor.
In Dolantin, după E i s l e b ş i S c h a u m a n n , se întrunesc
proprietăţile spasmolitice ale atropinei şi papaverinei, combinate
cu acţiunea analgetică a derivatelor morfinei. S’a experimentat
preparatul în toate perioadele facerii şi sub toate formele de uzaj
terapeutic, dând preferinţă formei injectabile pe cale intramusculară.
Pe această cale efectul se produce după aproximativ 10—20 minute
dela injectare şi durează 4—6 ore, în care tim p, parturienta bene­
ficiază şi de efectele slab hipnotice ale preparatului. N ’au fost obser­
vate alteraţiuni organice sau turburări funcţionale. In câteva cazuri
doar, s’au observat uşoare transpiraţiuni, însoţite de ameţeli şi gre­
ţu ri, care au dispărut după câteva minute, urmate de o linişte bine­
făcătoare. In majoritatea cazurilor s’a întrebuinţat o singură fiolă
de Dolantin intramuscular. Rareori după 3—5 ore s’a administrat
a doua fiolă.
Câmpul de aplicaţiune obstetrical al Dolantin-ului îl consti-
tuesc în special facerile normale. Ceeace se urmăreşte prin aplicarea
lui este calmarea durerilor şi asigurarea unei naşteri mai rapide.

59
Unii autori au fost atât de încântaţi de acţiunea lui, încât îi atribue
efecte deadreptul surprinzătoare. Fără a cădea în extremă şi în
urma experienţelor făcute în serviciul obstetrical al Spitalului Gh.
Mârzescu, Braşov, autorul relatează pe scurt bunele lui efecte.
Este de părere că aplicaţiunea principală a Dolantin-ului p ri­
veşte perioada de dilatare (dealtfel cea mai lungă şi dureroasă).
Principial poate fi totuşi administrat în oricare din fazele facerii.
Injectat după instalarea definitivă a contracţiunilor uterine, Dolantin
realizează o accentuată scurtare a tim pului de dilatare, prin
spasmoliza colului, (scurtarea, ştergerea şi dilatarea efectuându-se
în aproape jumătatea tim pului obişnuit, în special la primipare).
Durerile produse de contracţiunile uterului sunt diminuate, devenind
suportabile, fapt important pentru parturientele sensibile, agitate,
epuizate. Timpul de expulsie fetală este şi el accelerat, fără a se pre­
judicia prin aceasta procesul de cedare a rezistenţei părţilor moi
ale planşeului pelvian. Administrat doar spre sfârşitul perioadei de
dilatare sau în perioada de expulsie fetală, deşi nu mai are acţiune
net spasmolitică, rămâne important totuşi efectul său analgezic.
Contracţiunile uterine din perioada de dilatare şi cea de explusie
fetală nu sunt defavorabil influenţate prin administrarea de Do­
lantin. In două cazuri numai, autorul a avut pentru scurt tim p o
inerţie uterină trecătoare, pe care dealtfel a jugulat-o prin admini­
strarea de extracte hipofizare.
Perioada de explusie placentară nu este defavorabil influenţată
de Dolantin. Deslipirea placentei şi a membranelor şi expulsia lor se
efectuează în tim p şi condiţiuni normale. In tr’un singur caz a avut
o uşoară atonie uterină, fără urmări neplăcute pentru parturientă.
N ’a avut hemoragiile temute ale atoniei uterine, căci retracţiunea
şi contracţiunea uterină nu este influenţată de Dolantin.
D in partea fătului, atât în expulsie cât şi după, n’a observat
nici un accident. La câteva cazuri, un uşor grad de asfixie albastră
a noului născut, nu a îndreptăţit autorul să învinuiască Dolantin-ul.
In facerile cu distocii, terenul de aplicaţie a Dolantin-ului
desigur e restrâns. S’a aplicat în distocii din partea colului produse
prin rigiditate spasmodică. In tr ’un caz cu rigiditatea colului şi pre-
zentaţie humerală, s’a administrat Dolantin pentru a grăbi dilatarea
şi a putea mai rapid face versiunea şi extracţia fătului.
Iată pe scurt câteva din observaţiile clinice din totalul de 50
faceri ajutate prin Dolantin :
Observafia 1. : M . P. S e cundipara în v â rs tă de 34 a n i, v in e în s e rv ic iu la 25.1.942
o ra 12 p e n tru uşoare d u re ri de facere, in s ta la te de a p ro x im a tiv o oră . L a exam enul
o b s t e t r ic a l: sa rcin ă la te rm e n în tr a v a liu . P re z e n ta ţie cra n ia n ă . C apul a n g a ja t. C o lu l

60
n e m o d ific a t. M em b ran e le in ta c te . C o n tra c ţiu n i u te rin e b u n e, fo a rte reduse, r it m 30
m in u te . L a o ra 5 in je c ţia D o la n tin in tra m u s c u la ră . D u re rile d e v in s u p o rta b ile . L a ora
7 ruperea sp o n ta n ă a m e m b ra n e lo r. L a 8.30 e xp u lsia fe ta lă . D u p ă 20 m in u te e x p u lsia
p la c e n te i şi m em b ra n e lo r. P o st p a rtu m n o rm a l. Facerea a d u ra t în to ta l 9 ore şi 50
m in u te ia r dela in je c ta re a D o la n tin -u lu i 3 ore şi 50 m in u te .
Observaţia I I . F . F . P rim ip a ră în v â rs tă de 25 a n i in t r ă în s e rv ic iu la 6.11.942
cu t sarcină la te rm e n în p re ze n ta ţie cra n ia n ă . Ou in ta c t. B a sin n o rm a l. L a ora 9 seara
in t r ă în tr a v a liu . L a ora 10 in je c ţie de D o la n tin . L a ora 2 noaptea ruperea spontană a
m em b ran e lo r. L a ora 3 e xp u lsia fe ta lă . D u p ă 20 m in u te e xp u lsia p la ce n te i şi m em ­
b ra n e lo r. L e h uzie n o rm a lă . D u ra ta to ta lă a fa c e rii 6 ore şi 20 m in u te .
Observaţia I I I . E . E . M u ltip a r ă în v â rs tă de 30 a n i v in e în s e rv ic iu la 8 .I V . 942,
cu sa rcină lu n a 9-a în p re z e n ta ţie cra n ia n ă . In antecedente u n a v o rt sp o n ta n şi două
n a ş te ri la te rm e n n o rm a le . L e h u z ii n o rm a le . In 2 9 .I V , in t r ă în tr a v a liu . D u p ă o oră se
găseşte : ca p u l p ro fu n d a n g a ja t, c o lu l şters şi d ila t a t la u n p o d de p a lm ă de n o u n ă scu t.
O u l in ta c t. C o n tra c ţiu n i u te rin e bune. In je c ţie D o la n tin in tra m u s c u la ră . D u p ă două ore
rup e re a s p o n ta n ă a m em b ra n e lo r. D u p ă 30 m in u te dela scurgerea lic h id u lu i a m n io tic
e x p u ls ia s p o n ta n ă a f ă t u lu i ( v iu g r. 4650). D u p ă 30 m in u te e xp u lsia a n e xe lo r a ju ta te
p r in m anopera Crede. Uşoară a to n ie u te rin ă ju g u la tă p r in u te ro to n e . L e h uzie n o rm a lă .
In t o ta l facerea durează 4 ore.
Observaţia I V . B . G. P rim ip a ră în v â rs tă de 21 a n i in t r ă în s e rv ic iu la 8 .IV . 942,
p e n tru d u re ri lo m b a re şi supra sim fiz a re . P re z in tă o sa rcin ă la te rm e n în p re z e n ta ţie
c ra n ia n ă . In 9. IV , la ora 11 in t r ă în t r a v a liu cu bune c o n tra c ţiu n i u te rin e , cu ou in ta c t
ş i b a sin n o rm a l.S ta re de a g ita ţie nervoasă. E x a m in a tă v a g in a l la ora 6, c o lu l se p re z in tă
aproape c o m p le t n e m o d ific a t. Se face o in je c ţie D o la n tin in tra m u s c u la r. P a cie n ta se
calm ează, in t r ă î n t r ’u n somn crep u scu la r, fă ră a s u rv e n i vreo m o d ific a re d e fa v o ra b ilă
a c o n tra c ţiu n ilo r . L a ora 10 d ila ta ţie co m p le tă u rm a tă de rup e re a sp o n ta n ă a m e m b ra ­
n e lo r. D u p ă o ju m ă ta te oră e xp u ls ia sp o n ta n ă a f ă t u lu i ( v iu gr. 3000). D u p ă 15 m in u te
e x p u ls ia sp o n ta n ă a p la c e n te i şi m e m b ra n e lo r. L ip s a a to n ie i u te rin e . L e h u zie n o rm a lă .
In acest caz, d in cauza r ig i d i t ă ţ i i spasm odice a c o lu lu i în decurs de 7 ore , aproape nu
m a n ife s ta n ic i-o m o d ific a re . D u p ă 4 ore d e la a d m in is tra re a D o la n tin -u lu i d ila ta ţia era
c o m p le t e fe c tu a tă u rm a tă f iin d de e xp u ls ia m a i ra p id ă şi în bune c o n d iţiu n i a f ă t u lu i
şi a p o i a p la c e n te i şi m e m b ra n e lo r. D acă D o la n tin - u l n u a r f i p ro d u s spasm oliza c o lu lu i
r ig id , facerea a r f i decurs î n t r ’u n tim p m a i lu n g şi s’a r f i î n s o ţit de c o m p lic a ţii m ate rn e
sau fe ta le .
Observaţia V. D . M . P rim ip a ră în v â rs tă de 22 a n i este adusă la 5.V .942 în s p ita l
p e n tru o sa rc in ă la te rm e n în tr a v a liu în p re z e n ta ţie h u m e ra lă cu f ă t m o r t. C o n tra c ţii
u te rin e n e re g u la te , slabe şi fo a rte dureroase. P a r tu rie n ta fo a rte a g ita tă . C o lu l d ila t a t
p e n tru 3 degete. M em b ran e le ru p te . Se face o in je c ţie in tra m u s c u la ră de D o la n tin . D u p ă
30 m in u te Ia o d ila ta ţie c o m p le tă se in te r v in e fă cându-se ve rsiun e a in te rn ă şi e x tra c ţie
p r in c ra n io c la z ia c a p u lu i d in u rm ă ( f ă t g r. 4.000). D e s lip ire a p la c e n te i şi m em b ran e lo r
se efectuează s p o n ta n ia r e xp u ls ia lo r este a ju ta tă p r in m anopera Crede. U te ru l in v o lu -
ia z ă n o rm a l. L e h u z ia n e co m p lica tă .
Observaţia V I . N . B . P r im ip a ră la te rm e n în v â rs tă de 31 a n i, in t r ă în se rv ic iu
la 5 .V .942 p e n tru d u re ri de facere ce datează a p ro x im a tiv 7 ore, cu lip s a de pro g re siu n e

S O M N I F E R U L I N O F E N S I V
a c a p u lu i le t a l. M em branele ru p te în a in te de a p a riţiu n e a c o n tra c ţiu n ilo r u te rin e . P rim e ş te
la d o m ic iliu u te ro to n ic e , care î i d eşteaptă c o n tra c ţiile , slabe însă, dureroase şi a ritm ic e .
P a r tu rie n ta este e p u iza tă şi fo a rte a g ita tă . L a exam en se c o n s ta tă u n co l d ila t a t c â t o
m onedă de 250 L e i. Se a d m in is tre a z ă D o la n tin in tra m u s c u la r. P a r tu rie n ta in t r ă î n t r ’u n
som n cre p u s c u la r b in e fă c ă to r, I n tr e tim p se a d m in is tre a z ă şi 6 u n it ă ţ i V iig t lin de h ip o fiz ă
p o s te rio a ră . D u p ă două ore d ila t a ţ la c o m p le tă , ia r d u p ă a lte două ore e x p u ls ia sp o n ta n ă
a f ă t u lu i cu b une c o n tr a c ţii u te rin e . D u p ă 15 m in u te e x p u lsia sp o n ta n ă a p la c e n te i şi
m e m b ra n e lo r. L e h u zie n o rm a lă .
Observafia V I I . C. V . M u ltip a r ă în v â rs tă de 29 a n i. V in e în se rv ic iu la 5.V .942
cu o sa rc in ă în tr a v a liu la te rm e n în p re z e n ta ţie cra n ia n ă . L a exam en se găseşte prezen-
t a ţ ia în d e fle c ţiu n e in c o m p le tă , p ro fu n d a n g a ja tă , cu u n c o l d ila t a t c â t u n p o d de p a lm ă
de n o u n ă s c u t. Se a d m in is tre a z ă o fio lă D o la n tin in tra m u s c u la r. D u p ă o oră d ila ta ţia
c o m p le t e fe c tu a tă . D u p ă două ore p re z e n ta ţia stagnează la s trâ m to a re a in fe rio a ră în
u rm a u n e i in e r ţ ii u te rin e secundare. U te ro to n ic e le a d m in is tra te ne re d e şte p tâ n d c o n tra c ­
ţ iile , se a p lic ă fo rce p su l ( f ă t v iu g r. 3.500). P la c e n ta şi m em b ran e le s u n t e xp u lsa te spon­
ta n d u p ă 20 m in u te . L e h u zie n o rm a lă .
Observaţia V I I I . M . A . P rim ip a ră în v â rs tă de 18 a n i in t r ă în s e rv ic iu la 6 .V .9 4 2
cu s a rc in ă lu n a 9-a, p re z e n ta ţie c ra n ia n ă . Ou in t a c t . B a s in n o rm a l. L a 21.V ora 9 in t r ă
în tr a v a liu . L a ora 10 in je c ţie D o la n tin in tra m u s c u la r. L a ora 2 rup e re spo n ta n ă a m em ­
b ra n e lo r. L a o ra 2,30 e xp u lsie fe ta lă . D u p ă 15 m in u te e xp u lsia p a lc e n te i şi m em b ra n e lo r.
U te r b in e r e tr a c ta t. L e h u zie n o rm a lă . D u ra ta to ta lă a fa c e rii 5 ore şi 45 m in u te .
Observaţia I X . C. F . P rim ip a ră în v â rs tă de 24 a n i, in t r ă în s e rv ic iu la 7.V .942,
p e n tru d u re ri de facere in s ta la te de două ore. E x p lo ra ţia o b s te tric a lă a ra tă o p re z e n ta ţie
cra n ia n ă , a n g a ja tă cu u n c o l n e m o d ific a t, ou in ta c t. C o n tra c ţiile u te rin e fo a rte dureroase.
B a sin n o rm a l, In je c ţie D o la n tin in tra m u s c u la r. D u re rile d e v in s u p o rta b ile . D u p ă două
ore d ila ta ţia co m p le tă . D u p ă 50 m in u te dela ruperea spon ta n ă a m e m b ra n e lo r e xp u lsia
s p o n ta n ă a fă t u lu i. D u p ă 15 m in u te e x p u lsia p la c e n te i şi m e m b ra n e lo r. U te r b in e re tra c ­
t a t . L e h u z ie n o rm a lă . D u ra ta to ta lă a fa c e rii 5 ore şi 5 m in u te .
In re z u m a t, D o la n tin posedă o a c ţiu n e n e t a n a lg e tico -sp a sm o litică ; i uşor h ip ­
n o tic ă , cu b une a p lic a ţiu n i în fa c e rile n o rm a le , a c ă ro r d u ra tă o scurtează m u lt, su p ri­
m ând sau a te n u â n d d u re rile , fă ră a in flu e n ţa n o c iv m am a sau fă tu l. P r in u ş u rin ţa de a d ­
m in is tra re , p r in lip s a de to x ic ita te asupra f ă t u lu i şi m a m e i, poate f i a d m in is tr a t fo a rte
u ş o r în o ric a re d in p e rio a d e le fa c e r ii, în o ric e îm p r e ju r ă r i şi d e c i se p re te a z ă fo a rte co­
m o d în fa c e rile n o rm a le la s p ita l sau d o m ic iliu , o fe rin d p a rtu rie n te lo r b e n e fic iile u n e i
n a ş te ri m a i ra p id e şi m a i p u ţin dureroase.

Importanţa oxiuriazei şi vindecarea e

cu Lubisan-
D r. C. Hempel, C lin ic a in fa n tilă , L e ip z ig . (R e fe ra t după K in d e r r z t l,
P ra x . 1940, N r. 5).

Infecţia cu oxiuri este extrem de frecventă la copiii debili,

datele statistice dau cifre, cari variază între aproape 50% până la
peste 90%. H e m p e l a găsit în tr’un cămin de copii saxon din
Wieck (Rugen), din 7500 copii 24—32% cu oxiuri. Copii sunt de cele
mai multe ori foarte m ult slăbiţi de oxiuriază, atât fiziceşte cât şi
psihiceşte.

62
 Pentru diagnostic H e m p e 1 nu utilizează atât de m ult
găsirea ouălelor de paraziţi, sau eosinofilia, cât căutarea femelelor de
oxiuri cari trebuesc căutate în regiunea perianală după un repaus
la pat de 2 ore; femelele au cam 13.000 ouă; formele tinere trăesc
în intestinul subţire, viermii adulţi în colon. După P e n s o , ouăle
sunt nidate în peretele intestinal; femelele de oxiuri străbat mucoasa
colonului şi îşi depun ouăle în submucoasă. Dupăce viermele a pe­
trecut 14—20 de zile, necesare pentru faza embrională sau larvară
în mucoasă, apare ca adult (şi în perioada de copulaţiune) în lume-
nul intestinal.
De această desvoltare trebue să ţină seamă şi tratamentul. Te­
rapeutica de până acum nu a prea avut succese mari în oxiuriază.
De aceea din 1938 H e m p e 1 încearcă Lubisan, un monobutil-
eterd etilcarbamat de resorcină, care are acţiune atât asupra formelor
tinere cât şi asupra adulţilor. Intâiu au fost tra ta ţi 260 copii între
10—14 ani, până acum tra ta ţi fără nici un rezultat ani de z ile ; li se
administrau dimineaţa pe stomacul gol câte 2 perle Lubisan a câte
0,15 g r .; după 3 ore, se dădeau 2—3 linguri de ulei de r ic in ; aceste
doze au fost suficiente la 67% din copii, pentru dispariţia o xiurilor;
la 22% nu au fost eliminaţi suficient de m ulţi oxiuri. De aceea la
următorii 272 copii s’au dat doze de 3 ori mai puternice, repetân-
du-le tim p de câte 3 zile, după schema următoare : l-a zi : seara în
ajun nu se dă nimic de mâncare; d'm neaţa pe nemâncate Lubisan;
după 3 ore se dă un prim prânz; seara d n nou nu se dă nimic de
mâncare. Z ua 2-a : dimineaţa pe nemâncate Lubisan, după 3 ore
2— 3 linguri ulei de ricin şi deabia după ce şi-a făcut efectul se
va da primul prânz; seara din nou nu se dă nimic de mâncare. Ziua
3- a : Dimineaţa pe nemâncate Lubisan; după 3 ore ulei de ricin şi
după ce acesta şi-a făcut efectul, primul prânz. Dozele de Lusiban
administrate de fiecare dată le arată tabela următoare :

V â rs ta G reutatea Doza z iln ic ă de L u b isa n

10 a n i sau m a i m u lt 30 k g . sau peste 0,9 g r. = 6 perle(12 g r. g ra n u la t)

7■— 9 a n i 23— 27 kg . 0,75 g r. = 5 „ (10 „ „ )
5— 6 „ 18— 20 ,, 0,6 g r. = 4 ,, (8 ,, „ )
3— 4 „ 14— 16 „ 0,45 g r. = 3 „ (6 „ „ )
1— 2 ,, 10— 12 „ 0,3 g r. = 2 „ ( 4 „ „ )

Dintre alimente ar trebui preferate pe cât posibil laptele, untul,

carnea, peştele, pâine prăjită şi zeama de fructe, iar legumele cu
teacă, varza, salata şi fructele ar trebui evitate pe cât se poate de
m ult. Rezultatul tratamentului intensificat a fost vindecarea în

63
76,4% din cazuri, în 14% încetarea elim inării de paraziţi, iar în
9,2% nici unul. Dar deoarece trebue să ţinem seama de faptul că
paraziţii cari se găsesc în submucoasă nu pot fi ajunşi de medica­
ment, H e m p e 1 propune repetarea curei tim p de o zi, după o pauză
de 3 săptămâni, pentru a atinge şi generaţia de oxiuri, cari întie tim p
au devenit adulţi. Mai departe fac parte din tratament : curăţirea
zilnică a perineului, ungerea cu unguentum cinereum şi purtarea
în tim pul nopţii a unor chiloţi de bae cari vor fi fie rţi zilnic, precum
şi curăţirea perfectă a u n ghiilor; este deasemeni necesar să se facă
simultan tratamentul tuturor membrilor familiei cari sunt bolnavi.
In asemenea condiţii, Lubisan este cu adevărat unspecific m nunat
împotriva oxiurilor.

Profilaxia şi tratamentul eclampsiei

"W. B e n th in , K o n ig s b e rg i. P r.
(R e fe ra t d u p ă M ed. W e lt. 1943, N r. 43, pag. 1043).

La apariţia simptomelor subiective ca cefalee, scintilaţii, câmp

vizual neclar, cecitate subită, tendinţă spre vomitări, trebue să con­
tăm la gravide cu un atac eclamptic. Există un pericol atunci când
descreşte cantitatea de urină şi creşte eliminarea de album;nă şi de
cilindri, iar tensiunea arterială este ridicată sau creşte (luarea de
sânge). Cele mai bune rezultate le-a dat schema de tratament a lui
Stroganoff. (Injecţie imediată de 0,015 Mo, după o oră clismă cu
lapte cu 1,5—2 gr. clorhidrat. După 3 ore din nou Mo, 0,015 gr. s. c .;
7,13 şi 21 de ore mai târziu clismă cu clorhidrat). Tratamentul
început trebue continuat, doarece succesul poate fi obţinut chiar
la accese de lungă durată. Trebue dată o mare importanţă acceleră­
rii naşterii. Dolantin scurtează m ult perioada de dilatare, este nepe-
riculos şi face inutile mijloace mai active, care sunt în alte condiţiuni
necesare pentru pregătirea naşterilor. In tratamentul clinic poate
salva pe mamă şi copil provocarea naşterii imediate prin operaţia
cesariană vaginală sau abdominală. Aebotonie şi terapia Stroganoff
sunt cele mai eficace şi în eclampsiile din tim pul lehuziei. Dacă
eclampsia apare în primele luni ale sarcinei, şi accesele nu pot fi
împiedicate, atunci sarcina se va întrerupe.

S E D A T I V U L DE ZI
 Tratamentul tuberculozei pulmonare cu Ebesal
J . B a riz şi F . L iitg e ra th , S a n a to riu l E r n s t L u d w ig d in S andbach, O denw ald.
(R e fe ra t după B e itr . z. K li n . d. T b c . 1941, V o i. 97, P. 121).

Tratamentul tuberculozei cu săruri de aur sau de cupru consti-

tue o medicaţie adjuvantă şi simptomatică. Dacă efectul terapeutic
al sărurilor acestor două metale pare a fi asemănător, toleranţa
sărurilor de cupru este superioară celor de aur. A utorii au tra ta t
29 bolnavi cu preparatul de cupru — E b e s a l — şi anume :
18 cu procese cirotice fibroase,
2 cu procese exudative,
5 cu leziuni infiltrative,
2 cu diseminări miliare şi
2 cu pleurită şi focare pulmonare fibroase.
Bolnavii primiră ca doză primă 0,01 gr. Ebesal i. v. apoi doze
crescânde de : 0,025, 0,05, 0,075, 0,1, 0,15, în total cam 1,8 gr. Injec­
ţiile se făceau la trei zile, de preferat i.v . fiind mai bine supor­
tate ca acele i. m. Injecţiile paravenoase sunt to t atât de dureroase
ca şi acele de Salvarsan. Ca prim efect al terapiei cuprice se observă
o uşoară ridicare de temperatură (37,5°), care nu se mai repetă la
injecţiile ulterioare. Bolnavul se simte mai bine şi cei cu respiraţia
astmatică acuză o ameliorare vădită. Expectoraţia suferă o pasa­
geră creştere ca apoi să diminueze. Succesele reale s’au înregis­
tra t mai ales la formele cirotice fibroase. In cazurile de tuber­
culoză miliară şi în general în formele progresive Ebesal-ul este
contraindicat. O condiţie esenţială a terapiei cuprice este urmă­
rirea formulei sanguine, adică un număr normal de limfocite (deviare
la stânga în lim ite suportabile). Ebesal-ul nu are acţiune remar­
cabilă asupra vitezei de sedimentare a sângelui. Contrar terapiei
cu aur nu s’au înregistrat eozinofilii după tratamentul cu săruri
de cupru. Deasemenea autorii nu au putut observa : turburări
renale, intestinale sau exanteme, cum se întâmplă după aplicarea
sărurilor de aur; totuşi un control al eliminărilor urinare este
indicat. In tr’un caz bolnavul acuză căderea părului la instalarea
terapiei cuprice. Pe lângă o diminuare a devierei la stânga a hemo­
gramei şi o sporire a numărului limfocitelor s’au înregistrat la 22
din 29 bolnavi o negativarc a examenului sputei sub acţiunea favo­
rabilă a Ebesal-ului. In cazurile cu caverne examenul sputei rămâne
pozitiv. Tratamentul cu sărurile de cupru poate fi deci folosit ca o
medicaţie pregătitoare intervenţiilor chirurgicale (colapsoterapiei).
In rezumat putem spune că aplicaţia raţională a Ebesal-ului repre­
zintă o medicaţie adjuvantă eficace în tratamentul tuberculozei.

65
 Ebesal, o nouă sare metalică
în ratamentul tuberculozei
K. T ilc h le r şi H . Ranzenhofer. S a n a to riu l G rim e n s te in .
(R e fe ra t după W ie n . m ed. W s c h r. 1940, N r . 7, P . 115).

încă de mai m ulţi ani s’a încercat folosirea sărurilor de cupru

în tratamentul tuberculozei pulmonare, dar ele au fost curând pără­
site din cauza to x ic ită ţii ce o prezentau. Acest desavantaj este cu
to tu l înlăturat la noul preparat: Ebesal, care este o sare solubilă
în apă, o tiocarbamidă de cupru. Respectând regulele de precauţie
în dozarea acestui medicament, aplicarea lui poate fi ferită de re­
acţiile secundare indezirabile care le-am înregistrat la terapia să­
rurilor de aur. Autorii au obţinut cu acest preparat succese de
vindecare asemănătoare sărurilor de aur şi superioare prin excluderea
reacţiilor secundare. Efectul obţinut prin tratarea cu Ebesal este
superior aceluia care îl dă tratamentul conservativ obişnuit în sa­
natoriu. Acolo unde Ebesal-ul a fost folosit alături de colapsoterapie
s’au obţinut rezultate care numai prin colapsoterapie nu erau posi­
bile de obţinut. Medicaţia cu acest preparat s’a început cu 0,01 gr.
dizolvat în soluţie fiziologică şi aplicat în injecţii i. v. Se urmă cu
doze crescânde de : 0,025, 0,05, 0,075 până la 0,1 gr. Doza de 0,075
se aplică după un interval de 5 zile iar aceea de 0,1 gr. la un interval
de 7 zile. In total se administrează 0,5—0,65 gr. repartizate pe 11—12
injecţii. In general rezultatul medicaţiei este : creşterea sau staţio­
narea numărului eritrocitelor, uşoară creştere sau staţionare a reti-
culocitelor, scăderea sau staţionarea numărului leucocitelor, influ ­
enţă favorabilă a devierei la stânga a hemogramei, absenţă de eozi-
nofilie, aproape întotdeauna creştere relativă a lim focite lo r; dim i­
nuarea expectoraţiei; radiologie s’au constatat ameliorări vădite ;
diminuarea cavernelor, retrogradarea focarelor de in filtra ţie , indu­
rarea proceselor specifice. A lături de aceste constatări favorabile
ţinem a nota lipsa de reacţii secundare şi exanteme. Numai în tr’un
caz s’a înregistrat descreşterea greutăţi corpului şi altă dată creştere
de temperatură la 39,5°, fără a putea găsi o legătură cu medicaţia.
Iată câteva exemple :
Cazul I : T â n ă r de 19 a n i, în 1938 a a v u t h e m o p tiz ie . L a in tr a r e în s a n a to riu
câ n tă re şte 73,6 k g r., este a fe b r il. Sedim entarea : 26 m m (d u p ă F ah ra u s). L a v â r fu l stâ n g :
r a lu r i re p e ta te , ra d io lo g ie se c o n s ta tă o p a c ita te pe t o t p lă m â n u l s tâ n g . A p lic a re a p n e u-
m o to r a x u lu i fu fă ră succes. D u p ă a p lic a re de 0,55 g r. E b e sa l, e xa m e n u l h e m a to lo g ic
a ra tă : 5.200.000 e ritr o c ite (ca la in tr a r e în s a n a to riu ), 6.000 le u c o c ite (la in tra r e 5.000),
fo rm e tin e re 2 % (în a in te 4 % ), fo rm e d re p te 3 % (în a in te 1 4 % ), fo rm e segm e n ta te 63 %
(50 % ), e o z in o file 3 % (7 % ), lim fo c ite 29 % (în a in te 24 % ), r e tic u lo c ite 10 % (4 % ) ; se d i­
m en ta re a 3 m m . ; creşterea g r e u tă ţii 8 k g . ; starea generală fo a rte b u n ă . In sp u tă nu

66
u b i s a n
Specific

c o ni ra

oxiurilo r

verm iculari

T o le ra n ţa p e rfe c ta

R ezu ltate e xcelen te

A m b a la i o rig in a l:

C utie cu 4 0 gr. Lubisan granulat

 Pentru hem ostazâ

H a n e t o l
In h e m o ra g iile tu b u lu i digestiv,

hem op tizii, he m o ra g ii re n a le şi

vezicale. Ca p ro fila c tic în a in te

de o p e ra ţiu n i şi pen tru preven i­

rea h e m o ra g iilo r postope ra torii.

A m b a la je o rig in a le :

C u tii cu 5 şi 2 5 fiole de 1 cmc.

âc m a i găsesc b a c ili K o c h . In reg iu n e a a p ic a lă stâ n gă re s p ira ţie în ă b u ş ită , re s tu l re s p i­
r a ţie n o rm a lă . P u n cte le lu m in oa se o b se rva te în ra d io g ra m ă Ia în c e p u t, s u n t abia percep­
t ib ile ; focarele opace s u n te e v a m ai p ro n u n ţa te . A p r e c iin d o b s e rv a ţiile ra d io lo g ic c , starea
s u b ie c tiv ă b u n ă , se d im e n ta rea n o rm a lă şi d is p a r iţia d e v ie re i la stânga a h e m o g ra m e i,
p u te m a firm a d in p u n c t de vedere c lin ic o vin d e ca re .
Cazul I I . V a tă de 24 a n i, în 1932 a a v u t h e m o p tiz ie , în 1934 i s’a in s t it u it pneu-
m o to ra x . I s’a fă c u t tr a ta m e n t cu s ă ru r i de a u r în s p ita l. A c u m face a tr e ia c u ră sana-
to ria lă . G re u ta te a c o rp o ra lă : 51 Ug., te m p e ra tu ră s u b fe b rilă . S edim entarea : 14 m m .
E x a m e n u l s p u te i : p o z itiv . R a d io lo g ie : o p a c ita te u n ifo rm ă în reg iu n e a a p ica lă stângă cu
unele m ic i p u n c te lu m in oa se . I n d u r a ţ ii lin e a re în reg iu n e a a p ica lă d re a p tă . P u p ă 14
in je c ţ ii cu E besal ( = 0,78 g r. în to t a l) se în re g is tre a z ă : e x p e c to ra ţia d im in u a tă ; e xam enul
s p u te i n e g a tiv ; creşterea g r e u tă ţii cu 6,8 k g . Starea generală fo a rte b u n ă . E x a m e n u l
ra d io lo g ie a m e lio r a t : ab se nţă de focare n o i, in d u ra re a p ro ce se lo r v e c h i. V edem d a r că
în caz de r e c id iv ita te , cu p n e u m o to ra x te r m in a t (1934), cu focare d e s tru c tiv e deschise
în p lă m â n u l s tâ n g, E besal a p u t u t aduce vin d e ca re a .
Cazul I I I . T â n ă r de 18 a n i. A r ă c it în N o e m b rie 1938, tu şă , h e m o p tiz ie . La
in tra r e în s a n a to riu : 57,2 kg . g re u ta te c o rp o r a lă ; te m p e ra tu ra n o rm a lă ; sedim entarea :
26 m m . E x a m e n u l s p u te i p o z it iv ; hem ogram a : 4,2 m ii. c r itr o c ite , Ş a h ii 80, I. C. 0,9.
L e u c o c ite 9.200, fo rm e tin e re 4 % , fo rm e d re p te 14 %, segm entate 4 6 % , e o z in o file 2 % ,
b a z o file 2 %, lim fo c ite 3 2 % . R a d io lo g ie : în p a rte a d re a p tă p le u ra suprapusă cu c la r if i­
care d e fic ie n tă a re g iu n e i ap ica le d re a p tă la tu ş ire . I n reg iu n e a m ijlo c ie şi su p e rio a ră
d re a p tă o p a c ită ţi lin e a re şi p u n c ta te . L a stânga, in fra c la v ic u la r o c a v ita te de m ărim ea
u n e i p ru n e , cu p e r e ţii in d u r a ţ i de la care duce u n d re n a j b ro n c h ia l până la h il. în ce rca re
de p n e u m o to ra x z ă d ă rn ic ită . Se a p lic ă 11 in je c ţ ii de E b e sa l ( = 0 ,7 3 g r.). D u p ă a 4. in je c ţie
se exe cu tă fre n e c to m ie stângă. A l 2-lea hem ogram : 5 m il. e r itr o c ite , Ş a h ii 100, I . C. 1 ;
5.000 le u c o c ite ; fo rm e tin e re 1 % ; d re p te 6 % ; segm entate 65 % ; b a z o file 1 % ; lim fo c ite
27 % ; exa m e n u l s p u te i p o z itiv . S e d im entarea 14 m m . G re u ta te a c o rp o ra lă 61 k g . R a d io ­
lo g ie : caverna d in reg iu n e a su p e rio a ră stâ n gă s’a m ic ş o ra t m u lt, fo rm â n d n u m a i o cră ­
p ă tu ră în g u s tă . D ia fra g m a în p a rte a stâ n gă cu 2 degete m a i sus. Peste p lă m â n u l stâ n g
se observă o d ise m in a re d e s tu l de deasă de focare ro tu n d e , de m ă rim e a b o b u lu i de
cânepă şi ceva m a i m a ri, în p a rte c o n flu e n te . D u p ă cu m vedem te ra p ia cu E b e sa l com ­
b in a tă cu fre n e c to m ie au a m e lio ra t v ă d it a t â t d in p u n c t de vedere c lin ic c â t şi ra d io lo g ie
starea b o ln a v u lu i. Starea generală s’a îm b u n ă tă ţit, hem ogram a s’a n o rm a liz a t şi caverna
lo b u lu i s u p e rio r s’a m ic ş o ra t în m od v ă d it.

Tratamentul tuberculozei pulmonare şi laringeale

cu săruri de cupru
C. A ro ld . S a n a to riu l S e lte rsb erg , Giessen. (R e fe ra t d u p ă B e itr . z. K l i n .
d. T b c . 1940. B d . 95, S. 112).

A. a studiat asupra 60 de bolnavi cu tuberculoză pulmonară

sau laringeală efectul sărei organice de cupru cunoscută sub numele
de E b e s a 1. După cum ştim sărurile de cupru au înlocuit în majori­
tate terapia sărurilor de aur. Bineînţeles că preparatele de cupru,
ca în general toată terapia chimică a tuberculozei, nu se aplică acolo
unde procesul este progredient, sau unde mijloacele de colapsoterapie

#
67
îşi dovedesc pe depiin eficacitatea lor. în cazuri grave, acolo unde
şi alte terapii s’au arătat fără succes, medicaţia cuprică ar fi numai
dăunătoare, după cum şi A. a putut observa în 5 cazuri tratate de el.
Terapia cu Ebesal se începe cam 2 luni după internarea bolnavului
în sanatoriu, în 12 cazuri A. aşteaptă chiar 6 luni până la fixarea
procesului labil. Se începe cu injecţii i. v. de Ebesal dizolvat în apă
distilată în cantităţi de 0,01 gr. şi dacă preparatul este bine supor­
ta t se continuă cu : 0,025, 0,05, 0,075 până la 0,1, în ultim ul timp
chiar şi până la 0,2 gr. Doza totală era la început: 0,8— 1,2 gr., acum
se dau chiar : 1,7—2 gr. Intre dozele de 0,01—0,1 se lasă inter­
vale de 2—4 zile, iar între dozele de 0,1—0,2 gr. se fac pauze de
4—5 zile.
Cantitatea de Ebesal prescrisă se dizolvă în 5 cmc., apă dist.
şi se introduce încet i. v. Injecţiile paravenoase au fost deasemenea
bine suportate. După injecţie bolnavul acuză o stare subiectivă de
ameliorare, care a fost confirmată de către 48 din cei 60 de bolnavi
tra ta ţi cu E b e s a l . Obiectiv s’a constatat o creştere a greutăţi
corporale, care în 4 cazuri a trecut chiar de 10 kgr. Expectorarea
a diminuat apreciabil la 45 dintre bolnavii tra ta ţi. La 25 s’a stabilit
dispariţia bacilului Koch din spută. Numai la pacienţii cu caverne,
sputa persistă a da rezultat pozitiv. Efectul bun al preparatului se
confirmă şi în cazurile de tuberculoză laringee; bineînţeles că aci
au fost aplicate şi alte metode. In general s’au obţinut vindecări
clinice la jumătate din bolnavii tra ta ţi şi la z/ 3 din ceilalţi amelio­
rarea era evidentă. Procesele laringee par a reacţiona mai rapid la
sărurile de aur.

Contribuţiuni la tratamentul tuberculozei

pulmonare cu cupru
F r . L u tgeralh, S a n a t. E r n s t-L u d w ig Sandbach, O dem vald :
(R e fe ra t d u p ă B e itr . z. K lin . d. T b c . 1942, v o i. 98, pag. 147).

Cuproterapia este indicată în piim ul rând în tuberculoza

pulmonară fibroasă, cirotică; în formele* proaspete exudative tre-
bue să fim foarte prudenţi, tocmai aci se produc cu mare uşurinţă
reacţiuni foarte neplăcute. L. a tra ta t 32 de pacienţi cu tbc. f i­
broasă, 11 cu tbc. cirotică, 6 cu forme in filtra tiv e şi 4 cu tu ­
berculoze miliare cronice, precum şi 2 cu pleurite şi focare fibroase.
De 33 de ori, boala era bilaterală şi la mai m ulţi dintre pacienţi
erau şi caverne. Aproape jumătate dintre pacienţi făcuseră încă de
două sau mai multe ori cură sanatorială. La 25 dintre bolnavi tuber-

6S
 culoza există de 2 şi mai m ulţi ani. La începutul tratamentului cu
cupru, 44 dintre bolnavi aveau o tbc. deschisă. începerea tratamen­
tului cu cupru a fost precedată de o cură sanatorială higieno-die-
tetică. Dacă în acest tim p evoluţia maladiei arăta că în felul acesta
nu se va realiza nimic, se începea tratamentul cu preparatul de cupru
Ebesal (i. v. 0,01 gr. în 2 cmc. de apă distilată, apoi 0,025, 0,05,0,075,
0,1, 0,15 până la doza totală de cca. 2,0 gr.). Nu au survenit turburări.
Pacienţii se simţeau mai vioi, pofta de mâncare revenea, respiraţia
devenea mai uşoară şi o eventuală componentă astmatică era in flu ­
enţată în mod favorabil. Expectoraţia d'minua repede, după o
creştere iniţială. Este necesar un control regulat al urinei, chiar
dacă nu au fost observate leziuni ale rinichilor. In legătură cu
primele injecţiuni se constată de multe ori un croşet termic
moderat, care nu se mai repetă la dozele următoare. In tabloul
sanguin, ceeace frapează în mod deosebit este faptul că numărul
limfocitelor, ca expresie a influenţării SRE, creşte considerabil.
Această limfocitoză trebue considerată ca o reacţie favorabilă din
punct de vedere imuno-biologic. Numărul leucocitelor neutrofile cu
Stabkern era sporit la 38 de pacienţi, la începutul curei. Acest fapt
se explică prin aceea că la to ţi bolnavii era totuşi vorba de o tuber­
culoză activă.
După primele injecţiuni, această deplasare spre stânga se mai
accentuează puţin şi acest fapt poate că ar putea fi a trib u it reac-
ţiu n ilo r pe cari le produce cuprul la nivelul focarului tuberculos.
Dar dacă indicaţiunea de tratament a fost justă, această depla­
sare spre stânga dispare în tim pul curei; încă un moment, care ple­
dează în favoarea unei reacţiuni bune. Dacă dimpotrivă numărul
leucocitelor Stabkern, rămâne ridicat sau chiar continuă să crească,
se impune cea mai mare prudenţă, resp. trebue suspendat trata­
mentul. Viteza de sedimentare era relativ necaracteristică. Important
este, să se poată transforma o tuberculoză deschisă în tr’una închisă,
procesul tuberculos devenind latent. Din numărul de pacienţi cari-
la începutul tratamentului erau cu leziuni deschise, nu mai aveau
leziuni deschise la sfârşit decât 9. Dar este necesar ca după sfârşitul
tratamentului cu cupru să se continue câtva tim p cu un tratament
de repaus staţionar, pentru a permite cuprului să-şi desfăşoare
complet efectul.

tld a d iH S O M N I F E R U L I N O F E N S I V

69
 Este imposibil să se renunţe în toate cazurile la tratamentul
activ în favoarea tratamentului cu cupru. Numai în cazurile în
cari pacientul refuză cu insistenţă tratamentul activ şi când rezul­
tatul examenului clinic şi radiologie arată o tendinţă de regresiune
a leziunilor şi putere de reacţie, ar trebui începută cuproterapia.

Cuprul în tratamentul reumatismului

articular cronic
E . Fenz. (R e fe ra t d u p ă W ie n . K li n . W s c h r. 1941, N r. 18, P. 398).

In locul terapiei cu aur, care era socotită ca una dintre cele

mai bune în combaterea reumatismului articular cronic, dar care
prezintă prea mare toxicitate, autorul a încercat tratamentul cu
săruri de cupru (Ebesal). Dozarea medicamentului se face ca şi la
tuberculoză : 0,025 gr. Ebesal i. v. de 2—3 ori pe săptămână, mer­
gând în doze crescânde până la 0,1 (0,2) gr., în total 10—24 injecţii
ceeace dau 0,54—1,24 gr. cupru. Prim ii doi bolnavi care de luni de
zile nu mai părăsiseră patul, după câteva injecţii de Ebesal, au fost
iarăşi în stare să meargă. Alte 42 de cazuri de bolnavi gravi şi chiar
foarte gravi de reumatism articular, dintre care 12 calificaţi ca nevin­
decabili au fost tra ta ţi de autor cu Ebesal (la 10 s’a aplicat trata­
mentul combinat de săruri de aur+săruri de cupru). Aceşti bolnavi
prezentau în parte deformări mari, anchilozări şi atrofii. Succesul
medicaţiei cu Ebesal la aceşti bolnavi disperaţi a fost foarte remar­
cabil : în 6 cazuri (19%) dispariţie completă a durerilor, în 12 cazuri
(38%) ameliorare vizibilă, în 7 cazuri (21%) ameliorare, în 4 cazuri
(12%) uşoară îmbunătăţire şi în alte 3 (10%) nici o schimbare. De
cele mai multe ori s’a înregistrat urcare de temperatură în ziua în
care se face injecţia, sau durerile erau mai accentuate, însă nici­
odată nu au apărut reacţii îngrijorătoare. Deasemenea nu s’au con­
statat turburări în hemogramă, asemănătoare cu acele provocate
de sărurile de aur. Ameliorările constau în dispariţia durerilor spon­
tane şi la mers, în uşurarea mişcărilor şi elasticitatea încheeturilor.
Bineînţeles că toate aceste ameliorări sunt cu atât mai tim purii
cu cât procesul infecţios este mai proaspăt. Formele de artrită defor­
mantă degenerativă s’au arătat recalcitrante faţă de terapia cuprică,
cât şi faţă de combinaţia acesteia cu aceea de săruri de aur. In re­
zumat putem spune, că medicaţia cu Ebesal ne dă posibilitatea de a
vindeca pe fiecare al 5-lea caz de reumatism articular cronic şi de a
ameliora vădit pe a lţi 60%’.

« 70
 Cuprul, un remediu nou contra reumatismului
articular cronic şi subacut
E . Fenz, S a n a to riu l L a in z a l o ra ş u lu i V ie n a . (R e fe ra t d upă M i n ch , m ed.
W sch r. 1941 N r . 41, P. 1101).

Lăsând la o parte sărurile de aur, care aplicate în procesele

poliartritice au arătat pe lângă o eficacitate bună multe acţiuni secun­
dare indezirabile, autorul a studiat efectul preparatului de cupru
E b e s a 1 pe 53 de bolnavi. In privinţa dozărei a respectat aceleaşi
norme ca în tratamentul tuberculozei, adică : doze crescânde dela
0,01 la 0,1 gr., uneori până la 0,2 gr., de 2—3 ori pe săptămână,
în injecţii i. v., aplicând în total 10— 14 injecţii (=0,54—1,24 gr.
cupru). Uneori s’a înregistrat a doua zi după injecţie o uşoară creştere a
temperaturei, însă nu peste 38°. Durerile articulare erau pentru 1—2
zile ceva mai pronunţate ; de aceasta autorul a prescris în cazurile de
artritide proaspete numai doze de 0,25—0,05 gr., pe un tim p mai
îndelungat, obţinând succes. La 42 bolnavi s’au administrat numai
săruri de cupru, la 11 s’au făcut injecţii alternative de săruri de cupru
şi aur. Dăm mai jos rezultatul tratamentului cu Ebesal :

N u m ă ru l
V in d e ­ M u lt am e­ Ceva am e­ N e sch im ­
D ia g n o s tic u l b o ln a v i­
c a ţi lio r a ţ i lio r a ţ i b a ţi
lo r

P o lia r t r ita su b a cu tă . . . 4 4
R e u m a to id t o x i c .................. 1 1
P o lia r tr ită sec. cro n ică . . 13 3 6 4
P o lia r t r ită p rim . cro n ic ă . 22 2 9 8 3
R e u m a tis m P o n ce t . . . . 2 — 1 1

62% 31% 7%

După cum vedem, rezultatele sunt satisfăcătoare şi aprecia­

bile. Succesul depinde de stadiul în care se află poliartrita cronică :
în stadiul 2 se pot obţine vindecări 86%, în al 3-lea numai 50% şi în
al 4-lea 42%. Dar chiar în cazurile grave se pot obţine ameliorări
cu Ebesal : astfel 3 bolnavi cari de 1—2 ani nu se mai mişcaseră pe
picioare, au început să meargă după tratamentul cu Ebesal. De-
asemenea s’au înregistrat : în 54% de cazuri dispariţia durerilor spon­
tane, în 55% dispariţia durerilor la mers, în 41% încetarea simp-
tomelor exsudative şi în 27% dispariţia semnelor de anchilozare.
In 59% s’a obţinut libertatea mişcărilor de mers. Reacţiile secundare
indezirabile care însoţesc de obicei tratamentul cu sărurile de aur ca :
dispepsie, icter, dermatoze, hemoragii nu au fost niciodată inregis-

71
trate în tim pul terapiei cuprice. Controlul sanguin şi urinar nu arată
nici o abatere dela normal. Din 11 bolnavi care au fost tra ta ţi cu
săruri de aur şi cupru (de 2 ori pe săptămână Ebesal şi de 1—2 ori
săruri de aur) numai unul se vindecă şi 8 prezentau ameliorări oare­
care. Combinaţia aceasta fiind puţin avantajoasă, fu părăsită.

Ebesal în tratamentul tuberculozei extrapulmonare

W. D ittr ic h , S ta ţiu n e a de h e lio te ra p ie S to lza lp e : (R e fe ra t d upă W ie n .
k lin . W s c h r. 1942, N r . 43, p. 847).

Printre cei peste 50 de bolnavi, pe cari D. i-a tra ta t cu Ebesal,

se găsesc tuberculoze ganglionare, tuberculoze peritoneale exudative
şi fibroase, reumatisme articulare specifice, tuberculoze osoase
şi articulare, tuberculoze interesând în special părţile moi şi bolnavi
cu localizări multiple. Printre procesele cari interesau părţile moi,
se găseau şi acelea, cari rezistaseră luni de zile oricărui tratament.
Administrarea se face pe cale intravenoasă, exclusiv, şi anume de
2 ori pe săptămână. D. injectează fiecare doză de 2 ori (0,01, 0,025,
0,05, 0,075) numai doza cea mai mare de 0,1 gr de 3 ori, intervalul în
tim p pentru ultima doză fiind de 1 săptămână. Doza totală pentru
o cură este prin urmare de 0,62 gr. Un tratament în sensul creşterii
mai rapide a fiecăfti doze şi a unei doze terminale mai ridicate este
bineînţeles posibil, dar se aplică rareori. Dimpotrivă, D. s’a văzut de
multe ori nevoit să mărească intervalul dintre 2 doze, pentru a per­
mite dispariţia unor reacţii mai puternice şi pentru a nu ajunge la o
sumaţiune indezirabilă a efectului inflamator. In multe cazuri, după
o primă cură D. a in s titu it o a doua şi chiar o a treia, de fiecare dată
după o pauză de 8 săptămâni. La începutul tratamentului de iritaţie
cu Ebesal D. observă o exacerbare a durerilor din regiunea bolnavă,
o creştere a secreţiunilor eventualelor fistule, revenirea resp. exage­
rarea fenomenelor de spasm din partea intestinului în cazurile de
tuberculoză peritoneală, exagerarea proceselor de fontă în regiunile
afectate, cu eventuală abcedare în localizările osoase, creşterea
temperaturii cutane în regiunea bolnavă şi rareori creşteri mici ale
temperaturii ,,en crochet” . De cele mai multe ori, în aceste reacţiuni
focale este vorba de fenomene trecătoare, cari uneori nu durează
decât câteva ore. Dar dacă spasmele, durerile mari şi creşterea de
temperatură se menţin, atunci se aşteaptă cu doza următoare până
la cedarea acestor fenomene şi o sumaţiune a acestora se previne
nu cu o reducere a dozei, ci prin intercalarea unor pauze mai lungi.
Un exemplu :

72
 'l'ereza ft., de 2*1 a n i. La in te rn a re , ia 8 A u g u s t 1946, t o t a b d o m e n u l este durcfOâ
la pre siu n e . R e z is te n ţă de am bele p ă r ţ i în p e lv is . L a exa m e n u l g in e co lo g ic, se găseşte o
tu m o a re , care nu p o a te f i d e lim ita tă , la stânga u te r u lu i. T e m p e ra tu ra este u n e o ri peste
38 , c a te te ris m e fre c v e n te p e n tru spasm a l m u s c u la tu rii vezicale. D u p ă cure cu Ebesai,
cu care ocazie în t im p u l celei d in tâ iu au s u rv e n it r e a c ţii p u te rn ic e , c a ri au im p u s u n e o ri
în z iu a in je c ţie i u n c a te te ris m , ese la 9 A p r ilie 1941 cu o creştere în g re u ta te de 5 kg.
şi n u m a i ra re o ri cu te m p e ra tu ră cel m u lt s u b fe b rilă . Uşoare d u re ri ia p resiune în fosa
ilia c ă stângă. M ic ţiu n e a n o rm a lă .

In ceeace priveşte tratamentul tuberculozei osoase şi articulare,

D. a constatat în aproape toate cazurile o creştere a stării subiective
de bine. In poliartritele specifice D. a văzut odată o ameliorare foarte
mare, cu creşterea puterii brute a ambelor mâini, cu d:spariţia foarte
importantă a contracturilor existente, şi cu revenirea unei m obilităţi
active foarte bune. Şi starea generală s’a ameliorat. Bolnavii cu
tuberculoză ganglionară trataţi cu Ebesai încă nu sunt destul de
numeroşi până în prezent. D. se conduce în tratamentul cu cupru
după aspectul leucogramei. Leucocitoza şi deviaţia spre stânga nu
deschid perspective pentru un pronostic bun. Dar dacă nu există
leucocitoză sau dacă leucograma indică prin deviaţie la stânga cu
leucopenie prăbuşirea reacţiilor de apărare, sfârşitul letal nu va
putea fi evitat multă vreme.
Ca fenomene secundare, D. a constatat apariţia unei erupţiuni
cutane pruriginoase care mergea paralel cu creşterea temperaturii
şi care a cedat în câteva zile la tratamentul obişnuit. Unii se plân­
geau în tim pul curei de palpitaţii, fără ca obiectiv să se fi putut
găsi vreun simptom. D. nu a observat niciodată leziuni renale, nici
chiar trecătoare, cu hematurie şi albuminurie, în cursul vreunei cure.
Tuberculoza renală nu a fost tratată cu Ebesai.

Acţiunea noului preparat de cupru Ebesai

în tratamentul tuberculozei pulmonare
E . H a m pe l, L u c ra re de d o c to ra t, B re sla u , 1941.

Noul preparat de cupru E b e s a l ' a fost aplicat de H. la 45

bolnavi de tuberculoză pulmonară; In 4,4% d;n cazuri tratamentul
cupric a trebuit să fie părăsit din cauza apariţiei unei albuminurii
de formă uşoară. In 26,6% s’a înregistrat creştere de temperatură.

S E D A T I V U L DE ZI

73
Ilare ori au acuzat bolnavii gust metalic în gură după injecţiile de
Ebesal. Majoritatea bolnavilor tra ta ţi prezentau forme cirotice de
tuberculoză pulmonară. De remarcat este că Ebesal dădea rezul­
tate bune acolo unde pneumotoraxul rămânea fără efect. Examenele
radiologice făcute asupra bolnavilor tra ta ţi, au stabilit în 91%
ameliorări vădite. La bolnavii cu leziuni tuberculoase deschise s’a
constatat în 64,4% negativarea examenului sputei. 71% din bolnavii
tra ta ţi şi-au putut relua ocupaţia. In 42% viteza de sedimentare a
sângelui se apropie de normal. Deasemenea s’au obţinut efecte favo­
rabile în tratamentul cazurilor uşoare de tuberculoză laringee.

Despre tratamentul tuberculozei pulmonare cu cupru

H . W eber. S p it. W ilh e lm in a V ie n a . (R e fe ra t d u p ă W ie n . k lin . W se h r. 1941, N r. 3, P . 57).

W. aplică tratamentul cu sărurile de cupru (Ebesal) la bolnavii

de tuberculoză pulmonară, care nu se pretau la intervenţii chirur­
gicale, a căror stare însă nu era în totul disperată. In deosebi
formele cu in filtra ţii primare sau de reinfectare se pretează cu
succes la terapia cuprică. A tâ t tim p cât examenul sputei pentru
bacilul Koch rămâne negativ şi placa radiologică nu indică focare de
distrugere pronunţată, medicaţia cu săruri de cupru şi eventual cu
tuberculină este recomandabilă. In majoritatea cazurilor in filtra -
ţiunile dispar complet în urma acestei terapii. In cazul când un
bolnav tra ta t cu cupru prezintă bacili tuberculoşi în spută, W. reco­
mandă instalarea pneumotoraxului. Dacă pneumotoraxul nu se
poate aplica din cauza vreunei aderenţe pleurale şi dacă există şi un
mic focar deschis (prezenţă de bacili Koch în spută) atunci W. sfă-
tueşte a recurge la intervenţii plastice (plombări). Totuşi înainte de
a executa astfel de operaţii se recomandă a face o încercare cu Ebesal,
care de multe ori s’a dovedit a fi eficace. Numai atunci când se con­
stată prezenţa unei caverne mari, terapia cuprică sau aurică este
de prisos şi intervenţia chirurgicală este singura scăpare. In formele
hematogene, cum sunt cazurile de tuberculoză miliară acută Ebe­
sal este contraindicat : aci ar fi de încercat doze masive de v i­
tamină C. La formele hematogene benigne, de natură fibroasă,
cuprul are acelaş efect ca şi aurul, stimulând indurarea procesului.
Dacă procesul din fibros devine ulceros atunci se recomandă insta­
larea colapsoterapiei, sau dacă aceasta este inaplicabilă atunci se va
încerca medicaţia cu Ebesal. Ameliorarea generală este garantată,
procesul local destructiv rămâne însă neinfluenţat. In pleurezia
seacă sau exsudativă tuberculină s’a dovedit mai eficace decât

74
 In p ra ctica ziln icâ

se prescrie

rfeanidsrm-caiciu
som niferul universal.

D upâ un somn re confortan t

redeşteptare cu bunâ dispo­

ziţie şi vioiciune.

A m b a la j o rig in a l:

Tub cu 10 tablete de 0,2 g.

E b e s a I
(cu p ro a llllth io u re e b e n zo a t de sodiu)

noul p re p a ra t
injectabil
de cupru

în indicaţiunile obişnuite

ale tratam entului cu aur

Formele f i­
broase ale
tu b e rcu lo ze i
pulmonare,
p o lia rtritâ ş. a.

A m b a la je o rig in a le :
Fiole cu 0,01, 0 ,0 2 5 , 0 ,0 5
0 ,0 7 5 , şi 0,1 gr. pulbere

B
A
Ebesal-ul. Deasemenea procesele gelatinoase tuberculoase se vindecă
mai repede prin tratament cu vitamină C decât cu săruri de cupru.
Dacă procesul cedează se va încerca cu precauţie aplicarea pneumo-
toraxului.
In lin ii mari putem spune, că sărurile de cupru au aceiaşi rază
de indicaţii ca şi cele de aur, cu deosebirea că cuprul are o influenţă
ceva mai favorabilă asupra infiltratelor. Deasemenea nu s’au observat
în medicaţia Ebesal-ului creşteri mari de temperatură şi frisoane ca
după sărurile de aur. De aceea credem că raza indicaţiilor cuprului
este ceva mai mare ca aceea a aurului. Ebesal produce numai
rareori slabe irita ţii renale traduse prin apariţia de eritrocite
în sedimentul urinar, fapt care la sărurile de aur este foarte accen­
tuat şi frecvent. Ebesal se poate aplica şi intrapleural, ceeace este
foarte im portant în cazurile de empiem pulmonar tuberculos.
Toate aceste avantajii îndreptăţesc pe autor a prefera sărurile de
cupru faţă de cele de aur. (Se prescrie de 2 ori pe săptămână i. v.
0,01—0,025—0,075—0,1—0,15 g r .; ultima doză 2—3 ori ; dozele mici
se pot aplica şi i. m.).

ISTIZIN
PURGATIV AGREABIL

FĂRĂ GUST

AMBALAJE ORIGINALE: 10 Şl 30 TABLETE DE 0,15 gr.

75
IN C A D R U L M E D I C I N E !
Febră din cauza histeriei.

O funcţionară în vârstă de 30 de ani a fost internată în clinică

pentru dureri de cap, otalgii şi dureri abdominale, totuşi examenul cel
m ai amănunţit nu a putut găsi n ici o cauză care să explice turburările
prezentate de bolnavă, deşi femeea se plângea de rigiditate a cefei, a
coloanei vertebrale şi lombare şi de febră cu frisoane. In primele 3
săptămâni, temperatura a oscilat intre 36,10 şi 40°, în cea de a 5-a
săptămână mergând până la 42,2°. N ic i Sulfapyridina, n ici serul
antistreptococic sau alte antiseptice nu au putut influenţa în tr’un
mod oarecare această temperatură ridicată. După ce bolnava, fiin d
întrebată, a m ărturisit că la vârsta de 10 ani suferise un traumatism
psichic, care o surexcita până în prezent încă în aşa hal, încât o tre­
ceau fio ri (aşa şi era în tim pul cât a fost internată), temperatura a
revenit la normal. Ea a fost internată ulterior în tr’un serviciu de spe­
cialitate cu diagnosticul de hysterie. (F. P. D u r a s, Northampton ;
Lancet 1942, N r. 6202).

C lim atul şi şocul anafilactie.

Oamenii cari suferă de astm pot să constate, că simptomele în

sine atât de neplăcute sunt mult influenţate de climat. Plecând dela
aceasta. Prof. E. Haas a încercat să producă experimental şi la animale
aceleaşi fenomene alergice, pentru a constata influenţa climei, mai ales
a variaţiilo r presiunii atmosferice, asupra organismului sensibilizat.
Experienţele făcute pe cobai, au arătat că o scădere a presiunii
atmosferice exagerează predispoziţia la şocul anafilactie, în timp ce o
presiune crescândă o diminuă. N atural că şi ceilalţi factori climatici
au un rol, care până în prezent încă nu a putut f i definit mai
precis. (F. E. H a a g şi W. W e r n e r, Zschr. Hyg. u. In f. K rh t.
1942, voi. 124).
(Era încă de mult ştiut, că starea barometrului, climatul, avea o
mare influenţă asupra sănătăţii, şi Goethe a trebuit să constate aceasta
pe sine însuşi; se ştie doară dela prietenii lu i Goethe, cărora medicul
le făcuse cel mai rău pronostic asupra lu i Goethe, că erau în ziua
m orţii lu i încă p lin i de speranţe, „pentru că de eri barometrul se urcase

76
considerabil, şi ştiau din experienţă, ce influenţă mare avea starea
atmosferică asupra sănătăţii lu i Goethe” . (1832).

R ăzboiul şi epilepsia.

In cursul unor atacuri aeriene grave repetate, un medic neeuro-

pean şi-a observat pacienţii (200 de epileptici adulţi şi 200 de adoles­
cenţi). Medicul se aştepta să constate că atacurile nocturne vor avea
efecte deosebit de puternice, dar... ele nu se produseră. Aşa dar, teoria,
după care crizele de epilepsie ar f i cauzate de stări de excitaţie deosebii
de puternice, de teamă şi g r iji nu poate să fie absolut exactă. 95%
din pacienţi au păstrat o atitudine absolut normală, atitudinea lor
fiin d poate datorită, pe lângă unei sensibilităţi psichice reduse, şi efec­
tu lu i favorabil al tratamentului medicamentos (2 gr. de săruri de brom
sau 0,12 gr. de Phenobarbital = Lum inai in 24 de ore). Totuşi medicul
se crede îndreptăţit să conchidă de aci, că epilepsia este de origină m ai
mult fizică decât psichică, şi că trebue deosebită net de psichonevroze.

Funinginea lo c u rilo r de petrol arc acţiune careinogenă?

In u ltim ii ani, încălzirea cu petrol s’a întins din ce în ce m ai

mult. Deoarece petrolul brut este deosebit de bogat în diverse hidrocarburi,
printre cari se pot afla încă în stare p rim itivă substanţe cancerigene,
după cum au arătat cancerele parafinice produse profesional şi experi­
mental, s'ar putea deduce uşor, că încălzirea cu petrol ar produce o funin -
gină mai cancerigenă decât încălzirea cu cocs. M i e s c h e r ş i S c h w a r z
au controlat în experienţe pe animale funinginea de petrol în privinţa
efectului ei cancerigen şi, în mod surprinzător, au ajuns la rezultate
negative. Se poate considera p rin urmare ca stabilit, că funinginea
focurilor de petrol nu conţine p rin c ip ii cancerigene în tr’o concentraţie
activă, deşi o parte relativ mare a fu n in g in ii este compusă din
hidrocarburi solubile în benzol, cu un punct de fierbere m ult m ai
ridicat. (Wien. med. Wschr. 1942 N r. 4).

F u rn ic ile ca m ijlo c de deparazitare.

A tât în p rim u l război mondial, cât îşi în actualul, s’a constatat

de d ife riţi autori, că adăposturile foarte parazitate rămâneau curând
după apariţia fu rn icilo r fără păduchi. Următoarele fapte explică

77
aceasta : dintre speciile de fu rn ic i cari se întâlnesc în Europa Centrală,
unele duc insecte în cuibul lor, în scop de hrană, cu care ocazie sunt
atacate chiar şi insecte mai m ari decât furnicile înşi-le. M a i departe
se ştie, că multe specii de fu rn ic i pătrund în locuinţele insectelor şi le
fură. Datorită acestui obiceiu, de a mânca pe lângă sucurile dulci (ca
de ex., sucul dulce al păduchilor de frunze) şi carne (deci substanţe
cari conţin albumine), sunt folositoare în special speciile de formica.
Furnica mare roşie, de pădure, este de aceea cu drept cuvânt pusă
sub legea de ocrotire a n aturii.
Dacă speciile cari mănâncă insecte găsesc păduchi de corp, atunci
şi aceştia sunt mâncaţi fără n ici o discuţie. De asemenea este ştiut, că
şi acum încă vagabonzii îşi pun câteodată hainele pline de păduchi
pe muşuroaiele de furn ici, mai cu seamă a acelora m ari de pădure,
pentru că ştiu, că furnicile vor mânca numaidecât păduchii. Acest
mod de deparazitare este un leac popular vechiu, şi se găsesc date asupra
lu i şi în scrierile mai vechi. In războiul mondial din 1914—1918 s’a
recomandat de aceea şi acest procedeu de deparazitare ca metodă impusă
de nevoi, şi a fost întrebuinţat uneori şi pe frontul de est, după cum
ştie din experienţă H a s e - Berlin, mai cu seamă când se încerca o
deparazitare cât mai bună posibilă a plăpum ilor şi a cămăşilor.
N atural că nu poate f i niciodată vorba, de a aplica vreodată în mare
această metodă de despăduchiere, pentru că nu se poate avea niciodată
garanţia, că au fost distruşi toţi păduchii, şi cu atât mai puţin
toate ouăle.

Corp străin în...

Că rămân uitate după operaţie în abdomen, tampoane şi instru­

mente metalice este destul de regretabil. Insă a regăsi inelul, ba chiar
şi ochelarii operatorului în abdomen dovedeşte o lipsă de precauţiune.
D r. M a t u s o v s k y . ( Z trb l. Ggn. 1941, N r. 25).

S O M N I F E R U L N O F E N S I V

78
NOTE TERAPEUTICE
T ratam entul modern Sulfamidele şi lupusul
. al cistitelor. eritematos.
P e n tru tr a ta m e n tu l c is tite lo r -— 75 % O p a c ie n tă de 32 de a n i cu lu p u s e rite ­
d in c is tite s u n t d a to rite c o lib a c ililo r sau m ato s a fo s t t r a t a t ă tim p de 3 z ile cu câte
s tre p to c o c ilo r — C. a în c e rc a t d in s u lf- ’/ 2 ta b le tă de P ro n to s il, după ce nu tolerase
a m ide E le u d ro n u l ; cu această ocazie S u lfa p y rid in a (c o n tin u u fe b ră m are). In
doza to ta lă de 20 de g r. s’a a r ă ta t a f i ciu d a d o ze lo r fo a rte m ic i, b in e to le ra te ,
necesară şi fo a rte eficace. Şi S p iro c id -u l s’a p ro d u s o a m e lio ra re e v id e n tă a t u t u r o r
( 3 x 0 ,2 5 g r. z iln ic ) a fo s t re c o m a n d a t, pe le z iu n ilo r. D oză a fo s t a p o i s p o rită la %
lâ n g ă in je c ţ ii cu Salvarsan. de ta b le tă pe z i (3 z ile ) şi a p o i la câte 3
C hw alla, V ie n a : M ed. K li n . 1942. ta b le te pe z i (6 z ile ), în fin e , d u p ă o p auză
N r . 50, p . 1184. de 10 z ile , 4 ta b le te pe z i (5 z ile ), cura
repetându-se în că de două o r i, cu pauze de
câte 20 de z ile . N ic i u n fenom en secundar,
C o n tribu9tiu ni la teehnica
p a c ie n ta a fo s t v in d e c a tă . U n a lt p a c ie n t
asanării focarelor. (u n m e d ic de 34 de a n i) a fo s t v in d e c a t
S. a tra g e în că o d a tă a te n ţia asupra fa p ­ c h ia r n u m a i d upă ce în tre b u in ţa s e tim p de
t u lu i, că în a sa n ările fo c a re lo r (de n ta re, 6 z ile câte 4 ta b le te de P ro n to s il pe z i
a u ric u la re , a m ig d a lie n e sau sinusale), le z iu n ile de lu p u s e rite m a to s d is p ă râ n d
p e n tru e v ita re a c o m p lic a ţiu n ilo r trebuesc c o m p le t şi d e f in it iv . U n a l 3-lea p a c ie n t
date P r o n to s il şi P y ra m id o n tim p de 2— 3 a fo s t t r a t a t cu S u lfa p y rid in a , (in to le ra n ţă ,
s ă p tă m â n i în ce pâ n d d in a ju n u l o p e ra ţie i. fe b ră ).

A . Slauck, Aachen : M ed. W e lt 1941. N . M a n riq u e de L a ra şi Sandoval,

N r . 52 p . 1336. M a d rid A cta s d e rm o -s ifilo g ra f.
1942 v o i. 33 p. 768.

C o n tribu ţiu ni la tratam entul

m. Bang cu Prontosil.
In m a la d ia lu i B a n g au fo s t u tiliz a te
u n e o ri cu succes s a lic ila ţ ii,
sa n u l, O m n a d in a , T ry p a fla v in a , F u a d in a ,
A te b rin a , ş. a., d a r aceste m edicam ente
s u n t fo a rte nesigure în a c ţiu n e a lo r . S. a
în c e rc a t de aceea la u n b o ln a v cu m a la d ia
lu i B a n g P r o n t o s il: z iln ic de
b le te de P ro n to s il şi pe lâ n g ă acesta z iln ic
şi câte 10 cm c. de P ro n to s il 2,5 °/c i. m .
tim p de 9 z ile . T a b le te le au fo s t a d m in i­
s tra te t im p de 15 z ile . D e fe rve sce n ţa d e fi­
n it iv ă a s u rv e n it cam pe la s fâ rş itu l celei
de a 10-a z i de tra ta m e n t. D u p ă aceea u rm ă
vindecarea ra p id ă .
H. S a p in s k i, Clin? m ed.
T h e r. G g w t., 1942, N r . 2 p . 62.
Despre tra tam e n tul in fla m a ţiilo r
simple şi complicate ale faringelui
de origină nediîterică cu Pron­
N e o sa lva r-
tosil şi vita m in ă C.
In a m ig d a lite le n e d ifte ric e , cu care m e d i­
c u l de v a p o r are de m u lte o r i de a face, P ro n -
to s il- u l în c o m b in a ţie cu v ita m in a C a d a t
3x2 ta ­ cele m a i bune re z u lta te . Se dă cel p u ţin
1,8 g r. de P ro n to s il pe z i (în t u r b u r ă r ile g ra ve
şi P r o n to s il s o lu b il i. m . : 5 cm c. 2,5— 5 %).
L a b o ln a v ii cu sta re g ra vă se dă z iln ic
p ână la 500 m g r. de v ita m in ă ( i. v .) ia r în
t u r b u r ă r i m a i p u ţ in g ra ve doze reduse pe
cale b u ca lă . C h ia r în abcesele a m ig d a lie n e ,
tr a ta m e n tu l acesta a a ju t a t la deschiderea
In n s b ru c k , sp o n ta n ă . I n f ilt r a ţ iile in fla m a to r ii p ro
fu n d e cedează sub a cţiu n e a P r o n to s il-u lu i.

79
E v e n tu a le le h e m â tu r ii m ic ro b ie n e d isp a r
repede. U r m ă r i ale a n g in e i, în p r im u l
râ n d p o lia r tr ite le , nu au fo s t observate.
R. T y ro lt, In s t. de b o li
tro p ic a le H a m b u rg : D ts c h . T ro p . m ed.
Z schr. 1942 v o i. 46. p . 293.
C on tribu ţiu ni la problema tra ta ­
m e n tu lu i im ediat al com plieaţiu-
n ilo r ponocociee cu S ulfathiazol.
Cu E le u d ro n (în t o t a l 10 g r.) au fo s t
t r a t a ţ i de M . z. Sch. b o ln a v i cu gonoree
în o rice fa ză , şi anum e 152 2 şi 79 f .
C o m p lic a ţiu n i erau prezente în 11 ca z u ri
((f) (de 7 o r i e p id id im ite ). D in cei 231 de
b o ln a v i, d in tr e c a ri u n ii t r a t a ţ i z a d a rn ic
cu a lte p re p a ra te , au fo s t v in d e c a ţi după
p rim a serie 212. P r in tr e fe m e i erau şi fe te
în v â rs tă dela 1-— 4 a n i, c a ri au fo s t de
asemenea v in d e c a te d upă p rim a cu ră cu
E le u d ro n . D in tr e c o m p lic a ţiu n ile la b ă rb a ţi
şi fe m e i (în to ta l 11 + 8) n u m a i 3 nu au fo s t
in flu e n ţa te . M a jo rita te a b o ln a v ilo r cu go­
noree, c h ia r şi aceia cu c o m p lic a ţiu n i, au
fo s t v in d e c a ţi a s tfe l cu E le u d ro n .
M e y e r zu Schweicheln, H a n o v ra ,
D e rm a t. W s c h r. 1942 N r . 51 p. 1053.
C o n tribu ţiu ni la tratam entul
a rtrite lo r supurate eu sulf amide.
In a r t r it e le s u p u ra te W . a p ro c e d a t în
fe lu l u rm ă to r : a d a t lh în c e p u t P ro n to s il
pe cale b u c a lă , a p o i d upă c â tv a tim p lu a
sânge şi In tro d u c e a sângele d e fib rin a t în
a rtic u la ţie . Acest tr a ta m e n t r e u ş it
fo s t fă c u t de W „ p e n tru că este de p ă rere
că în sânge se produce su b sta n ţa
„ a c t iv ă ” a s u lfa m id e lo r, care se m a n i­
fe s tă a p o i fa v o ra b il în a rtic u la ţie .
A . W inkelbauer, L a in z-vV ie n :
Z b l. C h ir. 1942. N r . 12 p. 460.
Despre m odul de acţiune
al P ro nto sil-u lu i.
In in fe c ţiu n ile cu s tre p to c o c i fo a rte v ir u ­
le n ţ i se pro d u ce la n iv e lu l fo c a ru lu i p ro p riu
zis n u m a i o le u co cito ză redusă, ia r în sânge
o le u co cito ză fo a rte p u te rn ic ă . P ro n to s il-
u l face ca la n iv e lu l fo c a ru lu i in fla m a to r
să se p ro d u că o le u co cito ză p u te rn ic ă , în
lo c u l le u co cito ze isa n g u in e . D o n a te lli(G a z z .
in te rn a z . m ed. c h ir. 1941 v o i. 20 N r . 20/21)
a p u t u t a ră ta , că in to x ic a ţia cu c o lc h ic in ă
dă lo c la o le u co cito ză sa n g uină fo a rte
p u te rn ic ă , şi că P ro n to s il-u l p o a te să o
in h ib e ze . D a r p e n tru re a c ţia de apă ra re In
in fe c ţiu n i are im p o r ta n ţă le u co cito ză lo ­
ca lă , ia r n u cca sa n g uină . K . este de p ă re re ,
că şi P ro n to s il-u l a cţio n ea ză în aşa fe l în
in fe c ţiu n i, în c â t atacă şi n e u tra lize a ză
î n t r ’un m od oarecare „s u b s ta n ţa v ir u le n tă ”
a s tre p to c o c ilo r, care ca şi co lc h ic in ă îm ­
p ie d ic ă p ă tru n d e re a le u c o c ite lo r în ţe s u tu ri.
W . K o lla th şi F . Raabe,
In s t. de H ig . B o s to c k :K lin . W s c h r .
1942, N r . 38, p . 840.
Căi pentru prevenirea
re u m atism ului in fa n til.
P e n tru a p re v e n i re u m a tis m u l c o p iilo r,
F . p ro p u n e să se e v ite c ă s ă to rii în tr e in d i­
v iz i c a ri s u n t d in f a m ilii re u m a tic e , deoa­
rece s’a d o v e d it o tra n s m is iu n e e re d ita ră
d o m in a n tă a a fe c ţiu n ilo r a r t r it ic e , a p o i o
creştere p ru d e n tă a re z is te n ţe i c o p iilo r,
lo c u in ţe uscate şi b in e aerate, a lim e n ta ţie
b o g ată în v ita m in e şi în fin e p rin c ip ia l la
fie c a re a n g in ă P ro n to s il ( 3 x % p ână la 1
ta b le tă ). P ro n to s il-u l are ro lu l de a o p ri
a n g in a stre p to co cică , o rig in a cea m ai
fre c v e n tă a re u m a tis m u lu i. Până a cu m la
500 de în c e rc ă ri, F a o b ţin u t o vindecare
a
ra p id ă a a n g in e i cu P ro n to s il.
E . Fetiz, V iena : K in d e r ă rz tl. P ra x.
N r. 5 p . 138.
întrebuinţarea D o la n tin -u lu i
în clinică şi abuzul făcut
de droţjomani.
L a m a i b in e de 100 de b o ln a v i cu litia z ă
re n a lă sau b ilia r ă , spasme in te s tin a le ,
d u re ri la n c in a n te şi la a l ţ i i cu cancere şi
n e v rite D o la n tin -u l a s u p rim a t p ro m p t
80
d u re re a . M an ie n u s’a p ro d u s, n ic i la b o l­ t o t a l 21 de gram e î n t r ’o să p tăm â n ă , apo:
n a v ii c a ri fuseseră o b iş n u iţi pe v r e m u r i şi sub fo rm ă de pom adă în nas şi ca s o lu ţie
cu a lte n a rc o tic e . C h ia r în ca z u rile , în în s p ă lă tu ri a le fa rin g e lo r şi a m ig d a le lo r,
c a r i se in je c ta u b o ln a v ilo r z iln ic c a n t it ă ţ i a lb u m in u ria a scă zu t şi m a i m u lt, cam la
m a ri de D o la n tin acestea nu erau u rm a te de vreo 0 ,5 ° /00 (tensiunea sanguină la 120/80).
senzaţia de „ s a tis fa c ţie " , şi când cu râ n d O a m ig d a le c to m ie b ila te ra lă n u a p u tu t
după aceea s’a s u p rim a t D o la n tin -u l a cestor în lă tu r a re s tu l de a lb u m in u rie cu
b o ln a v i (12 f io le pe z i), e i n u au p re z e n ta t c ilin d r u r ie fo a rte m o d e ra tă care rămăsese.
fenom enele cunoscute în cu re le de desin- După M a r c e l , n e fr ita care este cea m a i
to x ic a re . G. co n ch id e de a c i, că D o la n tin in d ic a tă p e n tru tr a ta m e n tu l cu s u lfa -
nu p o a te f i o o tra v ă p ro d u c ă to a re de b e ţie . m id e este cea cu „ c i l i n d r i le u c o c ita ri” .
Cel care a ju n g e să fa că o d o la n tin o m a n ie , M arcel a m a i t r a t a t a p o i cu succes cu
tre b u e să f i fo s t în c ă d in a in te cu „ m in te a s u lfa m id e (S u lfa n ila m id ă . P ro n to s il roşu,
b o ln a v ă ” . S u lfa th ia z o l e tc .), 6 b o ln a v i cu fe b ră
De Garda, B uenos-A ires. T he ra p ie tifo id ă şi p a ra tifo id ă , de cele m a i m u lte
d e r G egenw art 1942 N r . 12. p. 454. o r i cu doze slabe. 5 b o ln a v i s’au v in d e c a t
în câ te va z ile , c h ia r şi a l 6-lea a a r ă ta t o
m o d ific a re în b in e . Le u cop e n ia t if ic ă nu
N efrita acută cu streptococ p re z in tă n ic i o c o n tra in d ic a ţie p e n tru
liem o litic. su lfa m id e .

L a o n e frită s tre p to co cică postanginoasă D r. M . P . M a rce l, C lin ic a m ed ica lă

a c u tă , hem atogenă la o femee de 25 de a n i, Lausanne. (S chw eiz med.
E le u d ro n -u l, la 2 ore câte % de ta b le tă , W sch r. 1942, N r . 36).
a a m e lio ra t b ru s c , c h ia r d u p ă 8 ore (1 g r.)
r e z u lta tu l a n a liz e i de u rin ă . C o lo ra ţia Despre aplicarea D o la n tin -u lu i.
u rin e i a d e v e n it galbenă d in tr a n d a fir ie
în c h is , a lb u m in u ria a scăzut de la 12 la 4 ,5 % A u to r u l a în tr e b u in ţa t D o la n tin -u l pen­
ia r te n siu ne a sa n g uină dela 195/120 la 165/ t r u calm area d u re r ilo r şi scu rta re a d u ra te i
105 m m . H g . În tre b u in ţâ n d m a i d e parte t r a v a liu lu i cu re z u lta te bune.
E le u d ro n , z iu a şi noaptea la 3 ore câte A . F ile p , Szeget, O rv o s i H e tila p
0,25 g r. (du p ă două z ile doză d u b lă ), în 1942 N r . 19.

tid&asitt S E D A T I V U L DE ZI
 In p ro c e s e s u p u r a t iv e

iniipiiipe-fM'liaccine
stim ulea ză fo rje le de rezis­

te ntă g e n e ra le şi lo c a le ale

o rg a n ism u lu i fa jâ de g e r­

m enii p a to ge n i şi to x in e le lo r

v ă tă m ă to a re p en tru ţe su tu ri.

A ntipyogene-Yatren- Vaccine c o n iin e

a n tig e n e m ic ro b ie n e s p e c ific e — o b iin u te

după un p ro c e d e u s p e c ia l — a c ă ro r

a c ţiu n e este m ă rită p rin a s o c ia jie cu un

c o m p le x lip o id o - a lb u m in ic a n tis p e c ific .

C u tie cu 6 fio le de 1 cm

Flacon cu 2 5 cmc.
 ^ ix o fe e tL c u i
ş i S p a itn o iL tic u i
ca e fe c t sCguK

DOLANTIN
Clorhldrat de 1- metil - 4 - fenilplperidinâ - 4 - etil - eter al acidului carbonic

întruneşte în el p r o p r ie tă ţi s p a s m o litic e n e în ­

tre c u te cu o p u te rn ică a c ţiu n e a n a lg e tic ă , fiind

bine to le ra t. In spasm ele m usc u la tu re i netede,

în co lic i şi în cele m ai v a ria te s tă ri d u reroa se,

c h ia r de fo rm a cea m ai g ra vă .

A m b a la je o rig in a le :

T a b le te : Tuburi de 10, 2 0 şi 2 5 0 bucă{i de 0 ,0 2 5 gr.

S o lu jie : C u tii cu 5, 2 5 şi 1 0 0 fio le de 2 cm c.

S u p ozito are : C u tii cu 5 şi 2 5 bucăţi.

P ic ă tu ri: Flacoane cu 1 0 cmc.

Gono-Yatren
V a c c in a n tig o n o c o c ic în sol. de 3 % Y a tre n

In je c fiu n i in tra v e n o a s e şi in tra m u s c u la re

U n a d ju v a n t im p o rta n t în t r a ­

ta m e n tu l c o m p lic a ţiilo r b le n o -

ra g ic e la b ă r b a t şi f e m e e .

A m b a la je o r ig in a le :

C u tii cu 6 fio le de 2 ,5 "c m c .

Flacon cu 25 cm c.
 D a t o r i t ă
\
t adm inistrării

ta b le te lo r de
\

Bet a x i n
(Vitamina B t)

d o z e l e d e

i n s u l i n a

adm inistrate în

d ia b e tu l z a h a ra t

pot fi reduse

A M B A L A JE O R IG IN A L E :

Tuburi cu 20 şi 100

de t a b l e t e de 3 m g r .
 PENTRU CO M BATEREA IN F E C Ţ IU N E I

PARÂGEN
antibacterian,
a n t i t o x i c ,

măreşte rezistenţa

I N D I C A J I U N I :

R eum atism infecjios, în special

reu m a tism u l a rtic u la r acut, s tă rile

re u m a to id e a cute şi c ro n ic e cu

puseuri acute. A fe c fiu n i septice-

mice, te ra p ie a d ju va n tâ în infec-

Jiunile to xice, ca d ifte ria , s c a r­

la tin a ş. a. A fe c ţiu n i a le rg ic e .

C u tii cu 3, 5 şi 5 0 fio le de 2 cm c.

Tipărit în atelierele S. A. R. .Cartea Românească” din Bucureşti B-dul

Regele Carol I. Nr. 3. Reg. Comerţului Nr. 311)931 Soc. Ilfov, în luna Aprilie 1943

c . R. 49860
 PR OGRE
TERAPEUTICE
Redacţia şl adm inistraţia ■ » R O M IG E F A « S. A . R. Bucureşti I, Str. Brezoianu 53
Redactor responsabil i D r. EMU. SCHMIEDIGEN Inreg. T rib. Ilfo v N r. 499/938

AN U L VI M AR TIE 1943 Nr. 3

__________________________ C U P R I N S U L _________________________

Pag.

D r. Vasile M oşo iu : A n a lg e zia o b s te tric a lă cu D o la n tin ........................ 59

D r. C. H e m p e l: Im p o rta n ţa o x iu ria z e i ş i vin d e ca re a e i cu L u b isa n
»ftuyc.1« 62

W . B e n th in : P r o fila x ia ş i tr a ta m e n tu l e c la m p s ie i..................................... 64
J. B anz şi F . L D tg e ra th : T ra ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i p u lm o n a re cu
E b e s a l................................................................................................................ 65
K. TUchler şi H . Ranzenhofer : E besal, o nouă sare m e ta lic ă în t r a ­
ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i .......................................................................... 66
C. A ro ld : T ra ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i p u lm o n a re şi la rin g c a le cu s ă ru ri
de c u p ru ....................................................................................................... 67
F . L D tg e ra th : C o n tr ib u ţiu n i la tra ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i p u lm o n a re
cu c u p r u ................................................................................................... 68
E . Fenz : C u p ru l în tr a ta m e n tu l re u m a tis m u lu i a rtic u la r c ro n ic . . 70
. E . F e n z : C u p ru l, u n re m e d iu n ou c o n tra re u m a tis m u lu i a rtic u la r
c ro n ic şi s u b a c u t ............................................................................................... 71
W . D ittric h : E b e sa l în tr a ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i e x tra p u lm o n a rc . . 72
E . H a m p e l: A c ţiu n e a n o u lu i p re p a ra t de c u p ru E besal în tra ta m e n tu l
tu b e rc u lo z e i p u lm o n a r e ............................................................................ 73
H . Weber : Despre tra ta m e n tu l tu b e rc u lo z e i p u lm o n a re cu cu p ru . . 74
I n c a d ru l m e d ic in e i...................................................................................................... 76
N o te t e r a p e u t i c e ...................................................................................................... 79

A P A R E L U N A R