Duminică 6 Martie 1921
n o scu tu l com ercian t tá b ác ar, I g e
Sforţările ministrului de finanţe
de-a reduce cât mal mult cheltue-
Ule au început să dea roade■ Astfel
ministerul de războiu, a înaintat
bugetul său pe l Martie cu o re­
ducere de '350-000.000, suprimând)
totdeodată şi fondul de războiu.
S’au rechemat, în acelaş timp,
din stătinătate 49 d e ’ofiţeri, rămâ
nând in străinătate numai ataşaţii
militari şi ofiţeri trimişi pentru stu­
dii în Franţa, Anglia şi Belgia. S’a
redus numărul automobilelor de la
1230 la 118 cu indicaţia întrebuin­
ţării fiecăruia în parte. Cheltueli-
le de întreţinere s’au redus la 25-000
lei, dela 50-000 de fiecare automo­
bil. In acest fel întreţinerea auto­
mobilelor se reduce la 2.950.000
pe an.
Contele Sobanski, ministru pleni­
potenţiar polonez la Bruxelles a fost
însărcinat să remită guvernului en­
glez o notă prin care<guvernul polo­
nez se declară obligat să decline
orice răspundere pentru consecin­
ţele decizi.unei heute de coniitiul su­
prem la Londra relativ la votul ple­
biscitar simultan dl populaţiei au­
tohtone ţf, al aţa ziţilor emigranţi.
Contele Cherisey, delegatul F ra n ţe i
în com isivm eâ in te ra lia tă de d espă­
gu biri d in B u lg aria şi S ir E lliot
Corvin, d eleg at britanic, în so ţiţi de
•personalul com isiunei, a u sosit S âm ­
b ă tă s e a ră la, Sofia, fiin d p rim iţi la
g a ră de re p re z e n ta n ţii guvernului.
( n e e n d in l d in s ir .
P a r la m e n t a i» !
Astânoapte, pe la orele 12 jum.,
un violent incendiu tt izbucnit la
sucursala societăţii grafice „Emi-
nescu" din strada Parlamentului
(lângă Imprimeria Statului).
Focul, provenit dela o sobă, s’a
întins cu repeziciune la birourile
şi depozitele sucursalei, care au
ars în mare parte, cu toate sforţă­
rile postului de pompieri „Central“
de sub comanda d-luî căpitan Pan­
ou, de-a localiza incendiul.
Pagubele sunt do mai multe su­
te de mii de lei.
Până la ora închidereî ziarului
focul n’a putut fi stins.
Pt,
In jurul Conferinţei
Unirea aliaţilor
Paris. 4 , __ In „La Journal" d.
tihassaigne constată că, prin emite­
rea unor pretenţii derizorii, germa­
nii au refăcut între aliaţi, o rotire
mai strânsă ca oricând. Poate că la
Boullens, în,24 Martie 1918, in ceasul
rând puhoiul german impunea uni­
tatea de comandament, spiritele nu
erau, aţa de perfect in concordanţă.
Acei cari din motive' politice, sau
din vreo preocupare de interes eco­
nomic, de altfel rău înţeles,-înclinau
spre indulgentă faţă de învinşi, sunt
azi cu atât mai iritaţi din cauza pro-
vocărei germanilor. Delegaţiunea ita­
liană a experţilor finundări s'a măr­
ginit să zică: „E foarte simplu. Bacă
acceptăm' pt-opunerea germană, fiind
dată suma datoriei noastre de răz­
boi, am păstra complect in sarcina
noastră serviciul pensiilor ţi restau­
rarea regiunilor noastre devastate.
Ministrul de finanţe al Belgiei a fă­
cut socoteala următoare: Germanii
nőiese să împrumute cu opt la sută
ţi să nu garanteze decât o dobândă
de cinci la sută. Vor sfârşi prin a
găsi un beneficiu in operaţiunile lor.
Incidentele din „italia
Rom a, 4» — Z iarele a flă că la Em-
poli m a i m ulte cam ioane militar©
m e rg â n d d ela Livorno la F lo re n ţa
a u fost a ta c a te d e necunoscuţi. P a ­
tr u m ilita ri a u fost u cişi şi câ ţiv a
ră n iţi. L a F lo ren ţa s’a re lu a t lucrul,
d a r a g ita ţia continuă în sa tele din
îm p re ju rim i. S’a trim is forţe m ili­
ta re . in reg iu n e a Regio E m ilia dom ­
neşte lin işte a în u rm a m ă su rilo r
lu a te de a u to rită ţi. L a F lo re n ţa a u
a v u t loc m an ifesta ţii; u n cortegiu
im pozant s ’a fo rm at d u p ă tru p a care
a fost călduros a c la m a tă de popula­
ţie. N’a fost nici u n incident.
„ T rib u n a” crede a ş ti c ă in c id en ­
tele d in T oscana a u fost provocate
d e com unişti p e n tru a in flu e n ţa de­
riziunile congresului confederaţiei
g enerale a m uncei. Se co n stată eşe­
cul com plect al m anoperei; elem en­
tele m oderate au re p u rta t o m are vie
torié.
Rom a, 4. — Z iarele află că g u ­
v ernul a dat o rdine fo arte severe
p en tru a p re în tâ m p in a şi a re p rim a
dezordinile. El v a a p lica c â t se poate
re rig u ro s reg u lam en tu l, im piegaţi­
lo r de cale fe ra tă c a ri n u -şi vor face
d atoria.
Livorno, 4- — C ongresul confede­
ra ţie i gen erale a m uncei italien e a
co nfirm at pactul de a lia n ţă cu p a r­
tid u l socialist, c a u z â n d com uniştilor
o n o u ă în frâ n g ere.
DIMINEAŢA
Vasele atribuite României Averile pufjrilor centrale Albul eseu d in str. D om nească 2.
M otivul sinucidere! se crede c& a r
fi d rag o ste a, în tru cât n u m itu l fiind
din flota Austro-Ungară Proecte pentru ridicarea secrestrelor judiciare
logodit în u ltim u l tim p, n u se ştie
d in ce.m otive, se stric ase logodna.
—Din in iţiativ a d-lui prof. A ure­
lia n Moşoiu, preşedintele asociaţiei
p ro feso rilo r secu n d ari, s’a o rg an izai
— Ştampllarea acţiunilor —-
Punctul d e v e d e r e a ! d e le g a ţie i r o m â n e şti E v a lu a re a d iferitelor ch estiu n i ce m otive pe care n u le atin g em aci, ră
p e n tru S âm b ătă 6 M artie, orele 4 p
m., o serb are c a ri şe v a d a în sa la
m ăseee exceptate de la sechestru. de recepţie a liceu lu i local.
(Serviciu! agenţiei române din Paris) iflvorăsc d in tra ta te le de pace, o d ată
D. profesor P ârvuleS cu v a ţin e o
cu sch im b area sltu aţiu n ilo r, determ i­ *• co n ferin ţă ia r m a e ştrii D anielescu,
„Chicago Tribune“ dela 23 Fe­ interese ín companiile de naviga­ n ă guvernele in te resa te s ă v ad ă a- In tim pul d in u rm ă în să fie că au lo h C roitoru, T ra ia n E m ilfan şi d -ra
bruarie publică următoarea depeşă ţie austro-ungare, cari posedau ce­ ceste ch estiu n i sub alte aspecte şi să in terv en it a n u m ite sch im b ări în reia
fie nevoite a le d a soluţii poate cu ţiu n ile d in tre g u vernul ro m ân şi gu­
P o lin a lonescu vor executa diferit«
din Bucureşti: le mai mari flotile pe Dunăre. Cu b u c ă ţi m uzicale.
Bucureşti, l i Februarie. — Co­ toate acestea, faptul acesta nu va to tu l co n tra rii p rim elo r h o tă râ ri. vernele respective ale sta te lo r rost — P a rc h e tu l a depus astăz i pe
Ia tă , de-o p ildă, ch estiu n ea p une­ inam ice, fie că ev alu area cfcestiunei
lonelul A. B. Kratz, reprezentând influenţa deciziunile arbitrilor. co m ercian tu l Ş tefan lonescu, p a tro ­
re i sub sech estru a b u n u rilo r pute­ secbestrelor ju d ic ia re în le g ă tu ră cu n u l b erăriei „Cocoş”, care a u ltr a ­
pe d. Walker D. Hines, arbitrul D. Kratz arată că lucrările de ar­ rilo r cen trale sa u su p u şilo r acesto r problem a rep a ra ţiilo r, p resin ta a-
chestiunilor dunărene, a fost de bitraj au fost virtualmente reduse g ia t pe su b co m isaru l Gh. Ietrate.
p u teri. ceastă chestiune su b a lt aspect, un __; Serviciul d e s ig u ra n ţă de pe
curând la Bucureşti, cu ocazia vo­ la o formulă matematică in care P o triv it dispozlţiunilor tra ta te lo r fa p t este cert şi an u m e că, a tâ t meom lâ n g ă P re fe ctu ra d e poliţie , făcân d
iajului său de informaţiuni prin extensiunea traficului, iuţeala va­ de pace şi p o triv it n ecesităţii m om en b rii g u v ern u lu i cât şi m u lţi oam eni a s tă n o ap te o razie, a a r e s ta t n u m e­
statele danubiene, făcut pentru a selor în susul şi în josul fluviului, tu lu i toate ţă rile aliate a u lu a t m ă ­ politici se gândesc dacă, în ac tu a la ro şi sp ă rg ă to ri şi d ezertori cum şi
discuta neînţelegerile ivite între legăturile cu drumurile de fer şi s u ri p en tru sech e strarea acesto r b u ­ situ aţie, nu a r fi m ai în in teresu l a lţi indivizi ce rtaţi cu ju stiţia .
ele, cum. şi în vederea conferinţei perioade de îngheţ ale fluviului n u ri, g arantfindu-se astfel în p arte, ţă re i rid ic area sechesrtrelor ju d iciare Coco»
care se va ţine la Paris la 24 Fe­ sunt luate în consideraţie in acelaş de lic h id a re a o b lig a ţiu n ilo r impus© de c â t m e n ţin erea lor.
bruarie. ţă rilo r învinse. D upă cât se p ar? cele m a i m ulte
timp cu nevoile.cconmicc ale ţări­ opinii în c lin ă sp re cea d in tâ i even­
Programul comisiunei de arbi­ lor respective.
tri. numită în virtutea tratatelor N u a tre c u t în s ă m u ltă vrem e de tu a lita te şi în a c ea stă direcţie se for
la încheierea păcei ţ i o p a rte d in m ează u n cu re n t care, d upă c â t a-
pentru, a stabili o înţelegere intre Punctul de vedere româneşti p u terile aliate, cu m su n t: Anglia, flăm , so v a co n cretiza în cu râ n d în
ţările scăldate de Dunăre, este: dispoziţiuni precise.
Fixarea condiţiUnilor pentru In urma apariţiei acestei ştiri,
Ita lia şl A m erica, d in considerente
1.. felurite, care socoteau că in teresu l A r fi vorba deci de rid ic area tu tu ­
cedarea vaselor fostului inamic ţă­ un redactor al Agenţiei s’a prezen­ lo r le dictează, a u r e n u n ţa t la un ro r secheatfelor 'ju d ic ia r e şi tu tu ro r
rilor aliate; tat Ia delegaţia românească pe lân­ re stric ţiu n ilo r ad m in istră re i libere a
gă Conferinţa păcei pentru a afla d re p t co n sac ra t de tra ta te şi au rid i­
2. Hotărârea in ce priveşte pro­ amănunte asupra acestei chestiuni. c a t m ai toate restric ţiu n ile co tmpe- b u n u rilo r inam ice, restric ţiu n i care,
prietatea vapoarelor, atât particu­ In cele co urmează, redăm infor- d ecau libera a d m in istra re a b u n u ri­ n u v o r aduce m a re folos d a r dău T â r g u l lib e r
lare cât şi de sta t: lo r inam ice d in ţă rile lor. n ează în schim b, sim ţito r, desvolta-
Cursul zilei de 4 Martie 1021
3. Deciziunea in ce priveşte re­ maţiunile obţinute.
L a noi m ă s u ra s e c h e s tr ă m acestor re a econom ică a ţârei.
Prima şedinţă a comisiunei in­ • Bine înţeles c ă o d ată cu rid ic area Bursa calmă, lipsă de animaţi%
partizarea flotilelor inamice prin­ teraliate pentru împărţirea b u n u ri s’a im pus de la început fă ră transactiuni restrânse, la cursuri in-
vapoa­ discuţie şi c h ia r m ai zilele trecu te sechestrelor se v a d ispune şi stam pi-
tre statele dunărene; repartizarea relor cari au aparţinut Austro-Un­ îa re a d iferitelor ac ţiu n i ro m ân eşti
felioare celor precedente. , 1
s’a a g ita t d in n o u n ec esitatea ex tin ­ Au încheiat oficial:
va trebui să fie determinată de gariei are loc Joi 24 Februarie du­
traficul şi de nevoile, legitime ale pă amiază.
ţărilor interesate.
dere! acestei m ă su ri şi a s u p ra ave­
rilo r din A rd eal ale p u te rilo r cen­
care p â n ă ac uro» d in cau za legii în
vigoare a u fost refuzate. Banca M. Blank, 1250-38: 'S. ft. %
3900—3880-, Concordia 1230; Carpa­
Trei până la patru m ii de vase România va dovedi la Conferin­
constitui obiectul diverselor dis- ţă că vapoarele capturate pe Dună­
trale, av eri ca re p â n ă ,în prezent, d in Th. V. tina 680; Steam Română 5400—3333
A c ţiu n i b a n ţ a r a
cuţiuni. re in timpul războiului, au fost Banca Naţională 8900—91(>
D. Kratz, ale cărui birouri sunt cucerite tn luptă. Ele sunt prin Marmorosch Blank , 1260—»ISO®
la Viena, e ocupat in acest mo­ urmare considerate ca pradă de „ 1 „ noui
Banca Românească purt
1J60—120C
960—1006-
ment cu obţinerea informaţiunilor război şi nu pot intra în socoteala „ Agricolă vechi . , 540— 570
asupra statutului vaselor confisca­ vapoarelor ce se cuvin României Banca de S c o n t. . . . , 620— 8S0
te de ţările aliate în timpul războ­ dela austro-ungari la împărţirea „ of. Room, . . . , 1250—1880
iului. Jugoslavia a confiscat 800 de ce are loc acum. Acelaşi punct de După ultimatum, sancţiunile „ Comercială Română . 660— 68C>
vase iar România 450, majoritatea vedere îl apără şi Jugoslavia, care „ Credit R om ân. 960—1000
fiorscu. — Graba ca care Lloyd
cărora a aparţinut Austro-Ungariei a reuşit să captureze în timpul George a refuzat propunerile doctoru­
de la întâia zi, de aceste proceijetui G en erală., . . . 730— 820
sau naţionalilor acesteia, s războiului un număr foarte im­ germane. Comerţului Craiofa. . 900— 95C
lui Simons In conferinţa de Marţi, şl Se observă cel mai Strict secret asu­ Ţărănească . . . . . . . 530— 560
Dacă vasele au fost proprietatea portant de vase. dispreţul unanim pe care propunerile Viticolă. . , . . i , 500— 63Ó
guvernului, e probabil că România Dar în contra acestor afirmaţi- pra detaliilor hotărârilor toate de o-
germane Va întâlnit In ziarele aliate, Kati. Totuşi avem motiv de ă cteăe că Naţiune! . . . » , 400— 440
şi Jugoslavia vor refuza să le îna- uni se ridică atât Austria şi Unga­ par a fi avut efect Usupra âelegatiunet aceste hotărâri reprezintă un ultima­ Banca Fortuna , , i . . 600— 650
poeze, considerându-le ca. pradă ria cât şi Cehoslovacia, care nu do­ germane. Schroeder, unui din princi­ tum, cu o limită de timp foarte scurtă. Franco-Rom fină. , , . . . 476— BOC
legitimă de război. ” reşte să vadă pe jugoslavi şi ro­ pali experţi flmnc'axi germani, care Rom. de Com. şi ind. P raga , 670— 609
Hotărârile luate de atiaţi au fost una­
De altă parte însă se fac presi­ mâni posedând o flotilă prea im­ însoţeşte detegafiunea, se zice că ar fi nime. Ele vor N comunicate azi după Dacia Traiană’ . . . . . . . .300— 330
uni puternice pentru a se arăta că portantă pe Dunăre. spus cum că declaratiunea orală a Sind, iaţgmiţa . . . . . . , 550— -600
amiază germanilor, dându-li-se probab’l
vasele au fost proprietate particu­ Acesta va fi de altfel obiectul cel d-tuî Stmoris diferă in partteularttătt două sm trei zile răgaz pentru a răs­ A s Ig u rS ri
lară, ca astfel să se schimbe dispo- mai important al discuţiilor comi­ materielle de declaratiunea scrisă a ex­ punde dacă primesc cifrele propuse tn
perţilor germani. După spusele im Da0- âsig . Dacia Rom. . , . , . 2300—2400
ziţiunile. Multe din vasele confis­ siunei care se întruneşte azi.
cate, cu toate că proprietate parti­ Cât priveşte numărul vaselor ce va
Cy News, Schroeder ar fi zis că cifra
de 50 miliarde mărci aur menţionată
Conferinţa din Paris ca bază pentru
viitoarele discuthmr.
GenOrala , . . . . . . . . 1900—2000
Naţionala , . » , . . . . . 1200—130C
culară, au fost închiriate de statele fi de împărţit, cifra de 3000—4000 Aliaţii au arătat hotărât că aUe baze A g ric o la ................ 675— 625,675—62ri
Ca teprezintână totalul valoarei capita- U rania ................................ ... . 376—' 42'
inamice. de vase, precizată de „Chicago Tri­ Uzanţe a amMăţUor plătibie de Germa­ pentru discutiunt nu sunt admise; oti­
Curând după sfârşitul războiu­ bune”, parc exagerată. (A. R. P.) nia, m este ultimul cuvânt tn această ce disculmă cari vor mai avea toc P e tro life r«
lui, armatorii englezi au obţinut chestiune ; de asemenea dfra de 20 se vor tace numai privitor la metodele Astra Româna . . .... , .6200 —6850
de plată. Bacă germana refuză propu­ Steaua Română excupon . . 6350—5500
miliarde mărci socotită ca reprezentând
plătite până acum. efectuate, rămâne nerea, odată vor dovedi germanilor B lokpetroî. . . 4 . . . . .1776—1823
deschisă Încă dlscuiîanUor. Schroeder că aceştia au încălcat tratatul din Ver­ Petrolul . . . . . . . . Í . 425— 47K
mal admite că şi afle cifre Citate m sailles,. şf în consecinţă vor recurge Speranţa . . . » . . . . 10500—11000
fost avansate mimai ca baze pentru numai decât la măsuri coercitive. Prin­ Petrol • românesc . . . . . .1120—1176
argumentări. Be asemenea îi princi­ tre punctele neîndeplinite de germani Concordia . . . . . . . . . 1300—1350
tn conformitate cu tratatul din Versail­ Creditul Petrolifer . . . . . 1900—1950
piul caprlns în propunerea de taxa de I. R. D. P. nebloc. e. vărsate. 1270—1360
12 ta sută asupra exporturilor, este pe les sunt: 1) insuficienta cantitătei de
cărbuni livrată, 2) neexecutarea clau­ I. R. D. P. b lo c ate................ 1170—1260
Lupta celor trei fracţiuni de după sciziune deplin admis. In scurt, Schroeder face
să se înţeleagă in interviewed, pe care zelor privitoare la dezarmare, 3) nm Generala Petrolifera . . . . 680— 5SP
pedepsirea culpabililor germani de cri­ Păcură Românească . . . . —
Situaţia în sânul mişcării socia­ Dar pşntrucă, după cum am ară­ l’a acordat presei cum că declaraţia Belgo^Rom. opt. . . . . . . —
germană luată tn total, nu poate fi so­ mele săvârşite In cursul' războiului.
liste din România continuă a îi în tat. contactul cu masele e anevoios S o c. N a v ig a ţie
aceiaş tulbure fază creiată de gre­ din cauza interzicerei dreptului de cotită ca m ultimatum, ci oferă o bază •*
va generală Si accentuată de sciziu­ întrunire, nu se- pot cunoaşte încă pentru discuţie. După ce apatii vor puné toate aces­ România . . . . . . . . . . 27CO—2860
Rămâne însă de văzut dacă aliaţii vor tea tn vedere germanilor se vor anun­ S. R. D. . . „ .8 8 2 5 -8 9 8 6
nea produsă în şedinţa Consiliului forţele de cari dispun fiecare din mai acorda germanilor oportunitatea ţa Si penalităţile cari. după cum se Maritima vechi . V « ' . 1. . 840—900
general socialist de la i si 2 Fe­ aceste tabere. altor noul propuneri, avându’-se în ve­ crede, vor include imcdktia ocupare a Dunărea- ^. * , . * » . . » 1900 ■■’1400
bruarie. Atâta vreme cât nu vor fi In orice caz ceeace se poate pre­ dere procedeul ciudat aplicat de ger­ două din cele mai importante oraşe in­ d iv e rs e
ridicate măsurile restricţionate lua­ vedea de pe acum e că în vreme ce mani în prima zi si faptul că aliată na dustriale pe RMn, precum ti măsuri e-
Soc. Tramvay Com. . . . 2600—8t00
te de guvern cu prilejul grevei de extremiştii socot de partea lor ti­ ap fost dispmi să se lase a fi înşelaţi. conomice. \ Govora^Călimăneşti p n r t . . 060— 400
la 20 Octombrie şi nu se va lăsa nde regiuni din vechiul regaf. so- Marele Hoteluri vechi. . . . 1200-1800
deplină libertate de întrunire şî dial-dcmocratii contează .pe' nouile Soc. Com. Loc. Eftinedotate . 2 8 0 - 820
propagandă, nu se poate cunoaşte provincii. Ind, Morilor . . . . . . . . 2200—2800
realul spirit al muncitotimei si nu
se PQate stl carp dintre cele trei
fracţiuni deşprins.e din cadrul ve­
chiului partid socialist va avea ma­
S itu a ţia o s s t e m unţi
Totuşi şi în Ardeal părerile sunt
împărţite iar întrunirii», cari au Ioc
Situaţia Federaţiei Creditul Technic . . . . . . 676— 750
Creditul Extern . . . . . . .530— 570
Textile Buhuşi excupon . , . 1210-1300
M ica.................... . . . . . 370— 400
în ziua discuţiilor c m au avut iasă din pasivitatea pe care şi-o im­ C arp aan tln a........................... . 680 - 720
iori tatea- numerică» pentru clarificarea atitudinei miş­ Uzinele Reşiţa com. vărsate 1780-1860
Persistând în menţinerea măsuri­ cării se termină cele mai adeseori toc eri în Cqrneră pe chestia Stere, pusese.
cu scandal spiritele au lost turburate în sânul Atitudinea ţărăniştilor basarabeni S fe c le
lor represivă cari, dacă îşi găseau o
partidelor cari compun Federaţia. a fost interpretată de d- lorga ca Scris, funciar, Rural 5*/#. .93 — 94
relativă justificare în momentul Ce vor centriştii Cauzele cari au determinat acea­ o jicnire adusă d-sale personal, de „ Urban „ . . 91 — 93
când ele fuseseră decretate, astăzi
sunt complect inutile, guvernul, con Intre aceste două tabere stă frac­ stă mişcare prin rândurile opoziţiei unde şi hotărârea acestuia de a-se „ I a ş i/ „ . .8 3 — 85
Bon C. Rur. 57» . . . . .8 5 —.87
tribue la perpetuarea confuziei din ţiunea unitară centristă a cărei ac­ nationale, sunt următoarele: retrage dem conducerea Federaţiei. Obl’g. C. Buc. 4% . . . . 73 — 75
rândurile muncitorimei, confuzie tivitate pare că se reduce deocam­ Comitetul ie'jtttfitly al Federaţiei .Până in momentul de faţă situa­ - „ 5 % .................76 - 7 8
care depăşeşte cadrul strict al miş­ dată la expunerea rezervelor ce fa­ hotărâse în ultima sa şedinţă atitu­ ţia Federaţiei nu este încă determi­ Ind, C oro.iU % . . . . . 73 — 75
cării socialista. ce conditiunilor de afiliere la Inter­ dinea pe care membrii ei din Ca­ nată. 5% ................ 8 3 - 8 5
naţionala IlI-a. Fără a-si asuma meră o vor lua faţă de validarea In cursul acestei dimineţi vor a- Oblig’. Soc. Com. Loco . . ,
Problemele cari agită muncitori­ răspunderea conducerei. cei cari alegerilor dela Soroca. vea loc mai multe întrevederi între Eftine gar. de :Etat 5% . . 88 — 90
mea nu pot lăsa indiferenţi pe cei Rente Con. A şi B , .9 0 , — 92
Tac parte din acest grup continuă Se căzuse de acord asupra fap­ diverşii fruntaşi (ti opoziţiei. „ din 1913 4l t es. c. . 93 — 95
o i o cât de mică răspundere politi­ a ’ amâne alături de extremişti pâ­ tului că întreaga Federaţie şi d- De rezultatul acestor întrevederi
că iar o cîajâÎcare a orientării sa­ „ externă 5% . . . .110 —115
nă la congresul general , care va Iorga va privi cazul Stere,din punc­ este legată configuraţia pe care din 1916 5% ex c. .7 8 — 80
le e de interes general. avea loc la 9 Mai când se Va de­ tul de vedere strict legal. Asupra Federaţia o va lua- Impr. Unitei 1919 6% cu cup It ’
cide afilierea condiţionată sau ne­ Murei politice cuvântul de ordine Acest lucru se va şti în cursul Rentă internă 19?0 f. .. 75®’ — 77
intre comunişti şi social-de-
condiţionată ja Moscova. era ca nimeri să nu ia nici m iei după amiezii şi poate chiar în şe­ ‘ ' / ffîSWÎEI
mocrafi In declaratiunea grupuM socia­ de atitudine, aceasta din cauză cu dinţa Camerei situaţia Federaţiei
C u rsu l Radio Lyon E sîrc m O rient
Dintre cele trei fracţiuni desprin­ list unitar şi în câteva articole pu­ s'a socotit că acţiunea politică din va fi pusă la punct- P e ziua de 3 M artie 1921
se în Consiliul socialist lupta se dă blicate în „Socialismul" la rubrica timpul războiului d- Stere urmează Bucureşti . . .1 9 .- 526 35
în momentul de fată cu îndârjire tribünét libere, rezervele ce se fac să o explice dela tribuna Camerei. Londra!. . . . 54.431/, 286 55
între social-democraţi şi comunişti. afilierii necondiţionate la Interna- Acesta era punctul de vedere al New yoik , . .13.99*/ • 73.70
Polemicele dintre „Socialismul'' 'ionala IlI-a sünt categoric expuse, Federaţiei rationale. Belgia . „ . . 104.50 550.06
şi „Vremea. Nouă“ oglindesc fidel fiind identice aproape celor for­ Ce se întâmplă însă? Italia. . . . , 6 1 .- 26S.45
mulate în Italia de partizanii lui Elveţia» . , . . 232.50 1223.80
starea de spirit a ambelor tabere. Ţărăniştii basarabeni în mijlocul P raga . . . . . 17.50 92,15
Social-democraţii atacă pe comu­ Serrati cari au obţinut de curând discutiei de erî din Cameră au pă­ Ber in. . . . . . 22.25 117.Î5
nişti pe chestiunea Internaţionalei majoritatea în congresul de Ia Li­ răsit atitudinea indicată de comite­ Viena. 3 .- 15.8C
IJI-a a cărei tactica, e suficient cu­ vorno. P. R. tul executiv al opoziţiei nationale S p ecu lan ţi am en d a ţi. — S inucidere. Olanda . . . . . . . . . 4 8 b .- 2526.50
noscută. extremiştii lovesc la rân- -V,:©-Vti- 4). şi au încercat prin cuvântări şi în­ S erbare. — Diverse. Spania. . . . , . . 194.— 102115
du-le în moderaţi pa tema Inter­ treruperi să absolvă' pe d. Stere de PLOEŞTI, 4, — C om isiunea pen­ Grecia,
naţionalei sindicale din Amsterdam Ziar*: „ D I M I N E A Ţ A " învinuirile cei se impută din punctul tr u ju d ecarea sp ecu lan ţilo r a con­ iîg“Şgs*=~©-ş
P r im e ş t e abeeiam einite s de vedere al cPtitide: sale extern a şl d a m n a t la Í000 lei am en d ă pe d. Al.
la care aceştia; vor să afilieze mun­
al atitudinei sale în timpul ocupa­ Dobrogeanu G berea, p atro n u l re s ta u ­ TELEF0M
citorimea sindicală. Era fă r ă cu : ra n tu lu i g ă rii şi d e p u ta t şi la 5000
In măsura posibilităţilor şi unii şi L ei 120 p e un au ţiei duşmane. lei pe d- Cam iskm es, rep rezen tan tu l ESirc-sfia 19/66
alţii fac o propagandă asiduă în Acest lucru nu putea să m e in­ fabricei de c a rtö n g u d r o n a t
rândurile muncitorilor din tară pen­ fje i 6 0 p e 6 lu n i diferent pe d- lorga cel dintâi, care — Astăzi de d im in ea ţă s’a sin u cis
Centrala ziare' 6/67
tru recrutarea de aderenţi- L e i tiO p e t r e i lu n i astfel provocat ga yttimt nevoU să cu u n glonte de a . m i ra iiiia ră cu- ublieitatea - i 1/84