Nr.

27 (ANU REDACTIA SI ADMINISTRATIA: ZIARUL UNIVERSUL-

Miercuri,
Bueuresti str. Brezoianu nr. 11 Telefon. 13/71. 13/72 lie 1931

D. profesor N. IORGA, prim-ministru, a implinit 60 ani de viatii Foto Buzdugen.

PRETUL 10 LEI
www.digibuc.ro
 ILLISTIINTIUNEA ROMANA"

Tiparul si zincografia ziarului Universul"

Redactia si Administratia: ziarul UNIVERS,UL" Publicitatea concesionata exclusiv Oficiului Roman Manuscrisele 9i fotografiile trimise redactiel
strada Brezoianu nr. 9-11 nu se Inapoiszá.
Abonarnente: de Publicitate S. A. str. Brezoianu. 11 (Palatul Universuli
In sari In striiniltate Telefon 344/63 ReProducerea fotograllilor i desenelor strict interzia
1 an . . Ici 500 1 an . . lei 1100
6 luni. . . . lei 260 6 luui . . lei 560

SARBATORIREA D-LUI PROF. N1COLAE IORGA

indru mând trei generatii $i slujind tres
4 fi sentinela idealului national, atil nu $tim ce sä adrnirOm mai mull
Regi. In decursul acestor trei gener tätoare a tainelor trecutului, fräniân-
din opera d-uoasträ : Munca cerce
tarea gândirei moralistului, condenss atä in cristalele cugetárilor, ce fac
au
podoaba literaturii contimporane, telepciunea acel inaripat talent oratoric, in
care avfintul liric se imbin6 cu in m? la flacära sufleteasdi
celui mai Marl inimos patriotis
Si. mai departe al moralei in familie, al na-
"Ati fost slujitorul adevärului in $Iiintä,
alui in toate. In politia sunteli o
tionalismului in $coalä, al rorminism
vie de pairiotism Malt i clesin teresat.
Spre sufietul d-str6, spre Mima cl-stril cilia, se indreaptO azi, din
privirile, pentru cO in varietatea uirtutilor
toate unghiurile Mr*, toate nädej-
d-strä intelectuale se imbinä, ca in culorile spectruhti, lumina
dikg. acestui popor. de
Din impu.nátoarea open& culturaiä, care reprezintä truda
noapte, generatia noastrA ar putea
fiecare clipa i uegbea de fiecare sub care trecând gándirea romiiná,
MAlta un falnic arc de triumf, pe uiitoare.
sti se avânte cu incredere spre cul
Domnul largo a putut auzit do giul intelectualitiilii, al c6rturarilor,
fiilor de culturii $i de preocup&ri na-
al societillilor, asociatiilor $i funcla
;ionale. Dar in aceleapi dipe ar fi putu t vedea, dela un capät la altul
al tarii, ntilioane de români, dela pl ugat pânO la surtucar, dela opina gând
piing La mläaicä, din colibli pang la palat, in-frätiti intr'un sin,gur inchinate
Pärintii d-lui pròf. N. lorga, dupä o fotOgrafie ueche tru truda unei vieti intregi
de admiratie $i de recunostinta pen grandios, emotionant, pe care ficcare
binelui tuturor, un elogiu mut,
l'a tráit atitt de intens In sentimen tul public.
In cadrul unei asernenea manifestäri, elogiul mérturisit $i memärtu-
amplifica cu, ceeace i-a
risit al marelui public, al tuturor românilor, se SFie
imprumutat din strOlucire, scrisoarea Majestiltii Regele Carol al
ll-lea, atdt de frurnoasá si de mis ditoare deopotrivA scrisorile
$i telegrarnele venite dela savantii i intelectualii lumii.
Astfel, aniversarea celor 60 de ani de viat6 rodnia ai marelui car-
turar, a fost o unanima i impozanlä siirbOtoare nation,ara" in care tara
$i-a särbatorit pe cel mai vrednic i mai destoinic dintre fii.
acestei constiinte rornti-
In impozanta i splendida manifestare a dragostei
ne$ti, a fost, desigur, in afar6 de sentintentul si al recunoftinlei,
si acea nildejcie de mai him, acea sperantii pe care a trezil-o akit de
puternic personalitatea profesorului chernat sii dea un nou ritm uietei
noastre politice attit de avariate prin frännintarile $i luptele sterile din
ultimul indreptat
SärbOtorind pe d. lorga, desigur, intreaga românime va putea da
increz6toare gandut spre ceeace marele nostru cárturar
Mina' riincluiala a &mg-
Trull sale pentru un mai bun incireplar, o T.
lor publice.

D. prof. Nicolae Iorga, dupá o fotografie recentá

Evenimentele politice din ultimu 1 timp au gäsit intelectualilatea ro-
rmin6 in p1in6 pregatire pentru sr blitorirea celui mai de seantá dintre
and se
cärturarii nostri, 4. Nicolae lorga. N u se slia acum at6a timp
4rilocmeau volumele omagiale, confc rintele,
uialá
programele de festivitilli pen-
rodnicA $i de muncil incordatá,
tu särbatorirea .celor 60 de ani de
cO Nicolae lorga, cea niai proemine nth- figur6 a vietii noastre intelec-
tuale, a marilor noastre virtuti $i a românismultti nostru integral, na fi
siirM-
chenzat, prin Malta poruna regeasc sa condua Tara. De aceea
torirea aniversOrii eu tot ceeace s'a spus $i s'a scris despre marele ro-
inde-
mkt, a fost omagiul recunosator ji sincer al unui neam intreg,
pendent de aureola de glorie, de nil di>jdi i de riispundere care incunun6
astazi munca, cinstea $i destoinicia unui om. bine senti-
Rare ori un asemenea ontagiu a putut reprezenta mai i sä sarbirdorea-
mentul i constiinta unui popor care $tie sä recunoasa
sr:6 cum se ermine ineritele, virtulile, munca j vrednicia celor mai alesi
dintre fii. Rare ori un omagiu á put ut fi o riisplat6 mai dreapt6 pentru
acea niirr;e care a bränit i a indru mat trei generalii dearândul; care a
pregatit $i a intretinut nestins6 fla earn sfântà" a sufletelor i
care au
luminatä
inchegat uisul milenar- pentru ac ea minte cuprinzirloare
care a zárnislit cea mai grandioas6 sa, opera cultural6 româneasa; pentru
sá Matte si sa imbärbäteze, in
acea mink care a $tiut sO insufletea energiile
vrem.uri butte ea si in uremnri rele, sortite s6 consolideze uni-
tatea noastrii politia $i sufleteasa. .

De aceia, un distins orator adre siindu-se d-lui lorga, in ziva särbfi- o manta fericitä : d-na Zulnie Iorgu (81 ani), mama
cuvinte :
toririi, i-a spus acesie memorabile d-rmastrii, misiunea apostolic& de a d-lui prof. N. Jorge
raft asuniat, dealungul carierei
www.digibuc.ro
 3
ITAISVIATIUNEA ROMAN A"

CONCURSURILE HIPICE
Dela o vreme constatilm cu hucurie, cí ochipele
noastre echestre, ce se deplaseaz'a pentru a apiiira
culorile fdrii la concursurile ce au loc In stfainii-
tate, se reintorc cu cele mai frumoase victorii.
Duipa Roma, Nisa ; dupii Nise, Var§ovia. Ofiterii
nOstri se dovedesc admirabili cdfilreti, reusind, atat
la probele de siirituri, cht si la cele de vitezd, fond,
sau de parcursuri speciale.
Concursurile cc' au avut loc Duminia 21 Tunic,
lu Clubul Ciiktretilor", au dovedit inch' &data' aceste
aptitudini.
Au participat si chliirete, dupii cum se poate ve-
dea din fotogpafia de mai jos.
M. S. Regele i thmt s asiste la aceasta frunmasil
manifestare, intretinându-se binevoitor cu
si interesandu-se de aproape de cal.
Cei mai buni saritori au primit din mânti Suve-
ranului o decoraiie speciala.

sgrituri cu ocazia concur sulai hipic

litar dela Clubul Cala'retilor

II S hi-e le (let-True d ecorid iile off-

s'au diStins in diferite
probc

()Merit cart au participat la concu rsurile hipice dela Nisa i cari au fost decorati de M. S. Regele
Foto Ilustrutiunett Românii". St. Ignat.

www.digibuc.ro
4 ILUSTRATIUNEA ROMINA"
CUM SE ALEARGA CURSELE DIN ANGLIA
v. intrebati desigur, ce deosebire
poate s. existe intre o alergare de
cai efectuatA in Anglia si una din
Romania ! Cai cu jokei in sea a-
leargA pentrecute inspre un potou,
iar pariorii cari si-au riscat barrii
privese interesati, in limp ce sim-
plii spectatori stall impasibili. Oare
nu e peste tot acela§ lucru ?
Da si nu. In primal rand e vorba
de raritatea ppectacolului. La noi,
¡lade cursele se alearga Martea.
Iola, SiimbAta si Dumineca, aproape
in tot cursul anului, e natural ca
interesul la acest spectacol GA fie
ImpArtit. Ace las lucru se petrece la
Paris, sau pe alte hipodroame euro-
pene. La Hamburg, spre exempla,
Tra-sura; in care infra' familia fi
proviziunile pentru intreaga zi
lacrurile se petrec altfel. Acolo e-
xista o sAptdmand a derby-ulur,
care Imbracil un caracter sarbilto-
rese, prin faptul cd. e unica saptd-
mand de curse, ceiace atrage un
public foarte pasionat la spectacol.
Interesul, asteptarea, emotia
sunt sporite astfel la maxi-
mum.
Aceeas caracte-
ristica o au
si curse-
le
Pozifia neglijentä, contrasteazii cu finula eleganta
engleze : e o traditie care Ira-
curd prin raritate. Uriasele ,iDowns"
dela EPsom, care oferii locuri
perspectivd unei multi:raj de
trei milioane de oameni, se odih-
nese in tot cursul anului, pentru a
invia doar fir sdpidmana dinainte
sau dutpd Florii. $i atunci, doar pen-
tru doua zile. Dupá un uz puritan,
Dumineca se exclude dela aseme-
nea manifestdri. Derby"-nl. con-
forni traditiei, se aleargd intr`o zi
de Mercuri. Ceiace inseamnd, eá
mate() zi din mijlocul sgtirtdanânii
obligi peste cloud milioane de Ion-
donezi se deplaseze Tama la cam-
pul de curse.
Mai trebue luat in consideratie cd
depArtarea dela Londra la Epsom e
care de cloud ore cu autobusul, asa
CA nu se poate intreprinde excursia
ca, o plimbare dupd. inchiderea bi-
t oului.
Pentru ziou derby-alai o treime
din populatia metropolei rupe rigida
disciplind a lucralui. Strdinal care
s'ar asemetTea zi la Lon-
dra, ar ifi surprins ed. uiii vede eiioi-
ma depe strdzi, despre
care se vorbeste atata. Orasul e go-
lit in mod vizibil.
E dela sine inteles cd mijloacele
oficiale de locomotie, tren §i auto-
bus, nu prididesc siI transporte toatd
massa de oameni. Dealtminteri färd'
2-3 lire sterlinc nici nu poti do-
hAndi in aceste zile loc in ele.
atunci rdsar din morti in Mercuréa
tlerby-ului vehicule batranesti scoa-
e din uz.
Parch muzeele si-ar fi revärsat
inttregul continut ; Dickens §i-ar re-
4Asi toate landourile,.bristele
peurile, pe cari le-a deseris cu atata
irtd. Acela§ soma care amortise
campul de curse in tirnpul anului.
le imbrdtisa si pc ele ; &cum se des-
teaptd pentru viata de o zi.
Exodul populatiei incepe Inert din
torii zilei, pentru a se ferici de a fi
asistat la spectacolul care dureazd
cloud minute jumdtate, áliniand Ita Imbrgamintea uzualá a zilei de Derby
fata handei albastre elita
lor
cat de atlânc e inraddeinatA." tradilia imbracati la feEin jachet negru si jo-
Dar cum convoiuil celor plecati curselor In popor, in schimb saptd- ben cenusiu. La aceias ord. sosesc dela
va ajunge abin seara acasii, nu e tadna dela Ascot e rezervatii socie- maned miile de muncitori eari sed
mirare cà fiecare vehicul ia cu sine tAtii selecte". Nu cd. reprezentantii prin acel earlier, si in static se pro-
proviziuni peniru intreaga zi. Curtii ar lipsi dela Epsom, dar duce un amestec bizar de muncitori
Multe din aceste tritsuri fac impre- si nobili lorzi, sau magnati ai ba-
sia §atrelor chid-lc:tare de tigani, sau massa e formatA de popor, pe când
la Aseotul cel indepArtat, plebea nu nului, in finutd extravagantd. To-
ti circutrilor ambulante. Cei ce nu-si tusi niciod.atä un incident nu se
pot permite luxul de a merge pe poate ajunge atat de usor, si aspec-
tul frecventatorilor caanpului e ca produce la intalnirea aceasta dintre
sus, o iau per pedes apostolotrum, total altul. cloud clase atilt de opuse. Nu intrA
pornind de Marti seara, §i. campand in caracterul englezului.
noaptea pe campul de curse. Când Intr`o zi când se aleargà curse la Muneitorii nu interpreteazd a-
sosesc primii caluitori de Mercuri, Ascot, cel ce se gdseste in statia ceastd prezenth la curse a bogilta-
au surpriza de a descoperi un a- Waterloo la Londra, vede descin- silor doar ca o placere a acestora,
devArat bivuac. Aduce putin ¿and vreo zece mii de bArbati din ci stiu cA e o datorie pe care o au-
cu tabloul marilor migra- cea mai autenticà aristocratie, sositi fatd de situatia lor sociald...
tiuni. cu un tren expres dela Ascot, incii
Dack ziva dela la limp, spre a mai participa la di-
Epsom do-, neu si la teatra ; unde sunt nobilele PLANTELE INTEPATOARE
vedes, for doamne? Acestea s'ar obosi prea
te mutt sà alerge toath aceastil sdptd- Urzicile, din care se cunose mai
inland incoa si Incolo. Ele s'ari insta- multe specii, nu sunt singurele plan-
lat in vaele din jurul Ascotului. te al cdror contact cu epiderma nod-
13Arbatii insä au afaceri, Cari strd determind a implacutd: sen-
le reclami prezenta in zatie de mancdrime i chiar de arse-
Capitalg. latà-i co- rd. Astfel agliciile clin China produc
borind gravi, efecte analoage, dar riumai asupra
aproape unor anumite persoane. Cortuza din
toti Matiole, din aceeasi f amilie cu agli-
cia, produce pe piele o arsurd foarte
dureroasa. Se remarcâ cu usurintd
ca toate aceste plante sunt pline de
rnici per'. Orr, acesti peri suet asa
de ascatiti ca, cu toate eii rigiditatea
lor este nespus de slabd, pi-Arend pu-
tin sub piele la cel mai mic contact.
La baza fiecdrui pAr se afld ò rai-
nusculd glandd continând acid for-
mic. De indatá ce s'a produs intepii-
tura, acidul acesta, foarte iritant,
este injectat sub piele si produce a
senzatie de arsurd...
PENTRU BORS 1 B A'E
MARE DE TÀRATEHERDAN
S
www.digibuc.ro

ECRANUL
Ce intentionati sei faceti la cincizeci de ani?
S'a facet o interesanta ancheta In lumea cinema-
tografica, pentru a stabili ce intentii au protago-
nistii ecanului, pentra nii cand incepe iarne
Spiettbri din declaratille cMorva stele, ea raspuns
la aceastil introbare
POLA NEGRI
Mare vedetii. At At de renurmita, Inca" cele mai
neinsemnate gesturi ale ei au fost cumoscate, mi-
nut cu minut, de multimi intregi. Planal ei e sta-
bilit :
In ce m priyeste, viata mea e strans legate' de
teatra 1111 cred c vreodatil ma yid desparti de
el. Altí mare bacurie a mea e orfelinatal meu
din To Ionia. Sper cà atunci cand voi avea cincizeci
de ani voi vedca pe cei vre-o sut treizeci de orfani
de razboi cad vor fi capatat ezil acolo, deveniti
barbati i lemei ct vieti iaborioase si fericite".
BETTY COMPSON
Frumoasa artiste e foorte Icier:ha : va produce la Elstree,cu artisti englezi, versiuni en-
Nu tin defel sí fin dintre acele, despre cari se
spune cincizeci de aril : Imi amintesc cc a fost".
Prefer sA flu dintre cele despre care se
spune : ,.Cum va deveni ?". In acea clipA
voi auta noi tinte, o lume nota de cuce-
rit, noui munti de escaladat. Nu vreau sA
spun cl voi lupta contra bAtrAnetil... Sper
cá voi ImbAtrani pAstrAndu-mi din farmec.
adicA nu vreau sA mor cu mult Inaintea
inmormAntArli mele!"
JACK HOLT
Eroul Epavei vii" face proecte de viitor
La cincizeci de ani nu sper sl mA gAsesc
dominAnd lumea, ci .pe vasta verandl con-
struitA dupA conceptia mea, contemplAn-
du-mi cAmpurile i grajdurile. Am iubit
totdenuna cnii si Ii vol iubi mereu ; nu pot
concepe viata fare de ei.
Cit malice o voi .fi inchelat la cineizeci de Rai, si
sper cá íi cariera cinematografica îmi va fi com-
plead% der, ()victim et fi, sper cà in mice caz imi
voi realiza pand atunci coital de retragere".
CONSTANCE TALMADGE
Prezintd interes si opinia lid Constance Talmadge,
cdrei viofá conjugala a test atat de adesea fur-
be nata :
'Akita mi-e legata de cinema... Chad voi avea
cincizeci de ani, o seta, sau mai mult, sper eh' mil
voi- afla tot in fata obiectivalui !...
Poate cil pai g. eland se va fi perfectionat ca-
loarea, reliefisi, mai stiu i eu ! Dar oricunt ar fi
imaginile miscatoare, yeti regasi pe Constance Tal-
madge. chiar de as sti Cil lia trebui sá ma' las duse
inteun mic cárucior pane la studio !"
SeducAtorul Richard Cortez
Cum se vede 0:Talmadge nu aibuzeaza purtandu-si
numele de... Constantä.
LUIZA FAZENDA
Actrita cu un talent atat de personal declarä:
Deep a fi alta .1a cincizeci de ani? Treizeci
cineizeci, eam tot atata face In ziva de azi! Ee-
meile stiu sa se prezerve in contra timpului si nu se
lash.' date repede gata de el, ca altadata. Am- fost
crescuta de bunicii mei, cari aveau patruzeci de ani
la nasterea mea, astfel ca (earn desvoltat intio at-
mosferd batrameascd.
ILUSTRATTUNEA ROMÂNA"
Si cum mentalitatea lor imbiltranita má contraria,
am decis cá voi sterge din ereerul meu celace se re
ferd la varstá.
Imi place sa inot, sa dansez, sá calaresc : nici la
cincizeci de ani nu voi renunta ; ha imi propun sa
fac i multa aviatie.
Oare n'ar fi päcat sä IntbAtrâneascii
Maurice Chevalier?
Sant in special convinsa ca voi fi complect jade-
pendenta. Insfarsit em sá cillatoresc, de mai bine de
treizeci .de ani vreau sá vad sfinxul, i sper ca va
mai fi in picioare i atunci, ca sa ma duc sal vad
RICARDO CORTEZ
late, pentru a incheia ancheta, opinia frumosalui
R icardo :
,La cincizeci de ani, voi vagabonda in jurul pa-
mantalui. II voi trece in revista In ,cinci ase
uvand grija sa. nu uit mimic. Vo'i vedea total. Ocu-
patia anal am pe paanânt se. poate rezurna In
Branca sau in pldcere.
Cu riscul de a vd supára, voi recunoaste cu fran-
elieta : prefer placerea !"
Vom recunoaste cii pentru varsta de cincizeci de
ani, subscriem i uni la concluziile lai Ricardo.
Ce se turnenä si ce se spune
...IN ITALIA
* Terra-Madre a obtinut un mare succes la re-
prezenterea lui.
*Se crede, ca, de Feo va fi urmasuI lui Pittaluga
in industria einematograficd italland.
...IN OLANDA
* Un grup de tineri din avangarda", turneaza
la Amsterdam, sub direcfia lui Theo Gasten, un
film sonor : Spania i Timpul, al cärui snbiect e
triumful aviatiei.
www.digibuc.ro
5
...IN .CHINA
* Ambasadorul Germaniei la Nanking a obtinut
scoaterea dope afis a filmului : Nimic nou pe
frontal de Vest".
* Cenzura chineza a interzis filmul : Ingerii Ia-
dului.
* Steaua chincza Butterfly Wu va divorta de S.
IL Ling.
...IN POLONIA
* Alexandra Ford va turma Legiunea Straziler"
inspirata din viata vanzatorilor amhulanti ai Var-
soviei.
* In Siberia de Henrik Szaro e ohtinat tin 'mare
succes in Italia.
...IN GERMANIA
* U. E. A. vrea sa cacereasca pieta englezd ; ea
gleze ale principalelor sale filme ; primal va fi
Trenul Zellor" a cArui vedetà In ver-
siunea originals e Emil Jannings.
* Un film obtine triumf 1a Berlin. El
trateazA despre grava chestiune a pe-
depsei capitale. Cenzura l'a lAsat pe
platA. Titlul lui e foarte scurt :
* Pe nn scenariu de Alfred H. Unger
se turneazA actualmente un film asupra
vietei celebrului socialist Ferdinand Las-
sale. Rolul principal va fi interpretat
de Ernest Deutsch.
* Abel Gance va turna In Germania,
versiunile germane l franceze ale unui
nou film.
...IN AMERICA
* S'au reline& pentru un lung Or de
ant contractele lui Joan Crawford, Pony
Moran *1 ale regisorilor George Hill §i
Marcel de Sano.
* Warner Bros a pierdut in ultimul
semestru circa o Rita milioane calculat
in lei.
* Directiunea lui Paramount a dat instructiuni,
astfel ca cu mice pret se yior face economii dela Iu-
:He la Septembric, din cauza crizei, cifrandu-se 16
170, milioane, socotit in lei.
Viitorul film al Jeanettei Mac Donald, care va
fi reprezintat in Europa e Amantul .dela Miezul
Naptii" ca Reginald Denny.
* Dolores Costello va termina Femei scat-ape.
* 0 firma americana va prezinta Aventurile A-
fricane", documentare doadsprezece episoade.
* Paul Walsh a terminal Omit care revine" cu
Janet Geinor
Cum va aräta Cortez. la bätrânele
... I N ANGLIA
Sosita. la Londra, Mary Pickford a declarat cd
nu mai turna de aci incolo aldturi de Douglas
Fairbanks.
* Fox Film va produce 14 filme in Marea-Brita-
aie; primal va fi : Noi imam mesa la ora'7". .
* Dela 23-26 Iunie are loc la Brighton congre-
sul anual al directorilor de cinematogral.
* Ben Hur a fost reprezentat eu succes Inteo
versiune senorizata.

Intr'o gcoald de pitici
N'as putea s va spun bine, cam
, ce anume iscodeam pe la sosea, in
ziva aceea.
Faipt sigur, Tulsa, e cà cram intovä-
rasa de reporterul men fotograf si
ea, eram in cauteree unor lnstan-
tanee", aecesare un:uia din reporta-
guile mele.
0 aildura prea timpurie facea din
dimineata ececa de soare, o zi ina-
busitoare de vara.
Meditam tocmai la ciudatenia,
care rastoarna ladesea socotelile me-
teorologilor, câncl un vechi buff
Prieten din provincie imi esi in cale.
Prietenul îi manifesta bucuria pi-
ronindu-ma localui pentru spu-
ine toed situatia civila pe care o
avea in urbea pe care o lOcuisem si
eu, pe vremuri.
'Ma apnea de nasturele hainei pe
care ani-1 ra'suca continuu pentru
e-mi spune ce face fiecare din copiii
Poftg bung-
pe cari ii are, cum o dace ca cas- la primara
nick si ce s'a facut eu fiecare din cautam.
vechii nostri prieteni.
In cele din urraa, imi spuse, cì
a venit in .Bucuresti, ea sa-si vada
o rubedenie cu boelac", un var a
carai nevasti pardsit, lasandu-i
un copilas de trei anisori.
Aim cautat caminal hietilor oa-
meni, spuse prietemil, dar 1,am ga-
sit pastiit de furtuna vietii. Iii
schimb am gasit copilesid la o grä-
de copii, eci in apropiere, un
mic paradis pe care or trehui sa-1
vada toatà lamea. 0 minune ne-
stiuta, mai ales pentru acei. cari in-
bind eopiii, se intereseaza de soarta
bor....
Prietenul sfârsi povestirea,, adad-
gâ.n.d incii câteva inamplari drama-
tice'petrecule in case uniti unchi
In clam cu mare 0 err jucarti fàrà nurngr, miculii au grave preocupgri...
..ILUSTBATIUNEA ROMANA"
de ION TIK
bogat, un podgorcan, care si-a lasat
prima nevasta, pentru 'a-si educe in
casa pe dracu", o nemtoaica and-
ed. o fosta ehelnarita, care maltrata
copiii din prima casatorie.
Din tot ceeace ascultasem eu sa-
erlficiul nasturelui dèla hainui, reti-
nusem doer faptul, ca, in imedieta
apropiere sanetoriului Antoniu.
se gaseste o Koalg-mirtune, care 0v
merita osteneala unei vizite, chier
aa pe neanuntate.... Si cum de re-
gard' nu prea stau pe gânduri când
am de intreprins vre-o anclieta sau
vre-un reportagiu, am .pornit Spre
gradinite", pe care prietenul
descrisese in culori eat de tranda-
firii.
SCOALA CU PITICI
0 cladire nouà, monumentala.
adaposteste un liceu de fete, o scoa-
i gradinita pe care o
Am amblat, ce e drept, multa vre-
me sa gasesc usa gradinitei liana ce
o fetita in'a indrumat, spre scare
dosnic i comuna t colilor.
.In Schimb; printr'un geam deschis
la un subsol cuiumina multa, in
putat vedea un .spectacol miscator :
o lume de copii, mici, mici de tot,
robotind la mescioare, atât de scun-
de, bleat ai fi crezut, eft sunt pea-
rii; o lame de bacalati cu nainutele
ca. balgarasele de unt, aclânc preo-
cupati de ceeace fiecare avea de in-
cleplinit; o mare de capsoare negre,
satene, blonde, sau aurii, aplecate
pe maldare de lacrusoare, mai mutt
pentru joe, deeât pentru invatatura.
Asa cum li priveam prin geamul
deschis, Oman Piticii din povesti, la
www.digibuc.ro
In mating litiputung", a ora prg nzului e lintie
Koala for ascunsa in iarba inaa LA CANCELARIE"
sau in ascunzatorile
Si piticii, frumosi i 1inititi, îi ve- clue", m'oin prezentat singur la ean-
dean de treaba, fara teama, ea un celerie, sa-mi cer scuze i sa miil in-
achi strain s'ar fi putut ainesteca
tre cuburile i jacariile pe care le
rânduiau on atâta
fi urmarit desigur mai Multà tinsà cunosciitoare in pedagogia co-
ireme spectacolul de o indescrip- piilor miei, care mi-a dat o suma de
libila dragalasenie, deeui un pitic,
lin dracusor de lânga fereastra
nu si-ar fi ridicat ochii si nu m'ar
fi prim in flagrant delict de admi-
retie.
,Dracusorul" un cap incarcat
de bucle eurii îi infipse ochii de
un albastru taios in privirea care-i
spione miscarile. Copilul cu ochii
lina, ramose neclumerit de o aseme-
nea priveliste. Nu prea intelegea,
desigur, cum ar putee un om, 436
care ar fi el, sa se propteascu in
fereastra de unde-i ,,,venea soarele
sit priveasca in paridisul in care se
desfalau micutii. De aceia copilul
parea din ce In ce mai mirat.
In cele din urma, fate i se inse-
nina, un sirag de perle 41 arata al-
bul stedlucitor, i un hohot de ras
argintiu brazda linistea clasei.,..
Uite-1... Uite-d pe nenea
Si elbastrul ochilor i se umplu de
o bucurie
fär margini.
Micutul cre-
zuse,de bunA
seams, el, asa
cum stam,m5
pitisern pe
dup5 tereas-
tr5 SA InA joc
s i c 6.. m
descoperise..
De aceia ti
complet5
bucuria, stri-
g5nd: cu-cu ;
cu -cu.
i Doe bung
Ca unul, care fileusem un bu-
in-
formez de aceesta Koala.
Am gusit o profesoera arnabila.,
d-ra Alexandrine Demetrescu, o dis-
Gradinita ,Adepostul de zi", ca
,,Scoala de educatoare" din_ parcul
Delevrancea, este opera Societatii
coata de educatoare Pia Bratia-
nu", realizarea unei admirabile
pe care p conduce cu atâta
râvna. d-na Alimanisteanu, seconda-
La. de d-nele Pilot, general Radules-
cu, Dragomirescu, etc.
Obiectul societalii. in buna parte
atins. este formareo inetodica
stiintificà a viitoarelor conclucatoare
de gradini de copii. Scoala are, ca
material de aplicatie, un fel de se-
minar model, gradinita i Adapostul
dela sosea.
Directinnea scoalei dela sosea o
are d-na Lelia Popescu. Secretara
generala a acestor asezaminte este
d-ra Leonida.
Organizatia a luat fiinta in 1918
I/teal bucgtar..,
din preocuparea nobilelor doaninc,
de a gasi un adapost I o buná in-
drumare, pentru orfanele de razhoi.
A fost o muncil destul ae mare, pe
cilt de nestiuta, pe eat de perseve-
renta i devoiata, pentru a inzestra
aceasta operá de construe-1H pro-
prii, internat, scoli si tuate Cale lie-
cesita planal 4e organizare.
Astazi doamnele, care ne-au dat
o eat de stralacita dovada de rea-
lizäri pe larâmul social si national,
se pot, cu drept euvânt,.mânclri.
Cancelaria mica; ca scolurimea
pe care o guverneeza printr'o pa-
rinteasca dragoste, carela totusi
 ILUSTRATIUN EA ROMAN A"

lipseste este supra incdr-,

catit de tablouri, fise, desene,
jocnri, graf ice, oglindind
mama de fiece zi a profesoarelor si
a icutilor, cari robotesc, ca niste
adevärati scoktri.
Domnisoara Demetrescu, profesoa-
Ta de pedagogic, imi explicd meca-
nismul grddinitei si al addpostu-
care folosesc cele mai noui
mai practice metode de pedagogic.
Profesoara pare stdpând pe mate-
rie i ceeace este i mai imbucuril-
tor, posedd materialul pe care-I re-
clamd nonile principii Lj metode.
Intr'un dulap, fisele incárcate cu
olyservatii de tot felul, care permit
canoes-ter-ea evolutivii a copilului.
Fisa este oglinda in care se poate
vedea aptitudinile, defectele, starea
fizicL moralá, intelectualii i toate
câte intereseazd chiut care supra-
veghezea desvoltarea copilului.
Toicrdri meticaloase, ordonate,
asa cum scrie la carte...
Insotit apoi de d-ra Demetreseu
am vizitat intreaga gospodgrie a
'micutilor cari se intituleazd cu o le-
gitimd mândrie scolari.
PRINTRE PITICI"
Latd-md in mijlocul celora pe
cari mai adineauri Ii priveam dela
fereastrd. Fiecare la mesciaara
inaltá de câleva palme ,ducreazil".
Unul cu ochii juctiusi aseazii un
maldár de cuburi ; altul deabea ti-
nându-se pe picioare un copilas
de 2-3 allisori Tidied scaunal
dupd care se rostogolise mai adi-
neaori, ca o minge. Intr'un colt, o
fetitä frumusicd si cuminte, drd-
mueste iritCo balontd liliputaná.
Dincolo doi griisuni" eu cârliontii
pe frunte judeed" o cutic plind eu
forme geometrice.
Prezenta mea si a fotografuluif nu
tun:sued intru nimic preacupárile
piticilor". Doer câte uaul care tra-
ge secret, cu caada achiului sd
vadd, cam ce fac domnii, cari VOT
sd pitografieze....
Veseli si ooiosi, au pornit-o soldgt e ste spre kwul de joc i de ciintec
Cred cá da. Dar de ce md in morman de piftele... El imparte, cu Am asistat cu rObdare la intrea-
trebi ? destulá gravitate, portiile i deed ga masá pe care copiii au luat-o in
Pentru ea sá stilt care dintre n'ai sti ea sunt copilasi ai crede cd rea mai deplinii ordine. Door unul
voi meritá sd fie fotografiat te gdsesti inteo cantiná frumoasá
Capiii ridicard capetele, electrizati pe care o privesti printr'un ochean singur, un strengar flámând, ci ster-
o fetitá
de bacuria unei asemenea vesti ; din acele care diformeazd in mic, pelit o piftelutd vecinei
opoi rdspunserá in cor : totul. en párul blond care privea Iii
Toti..... Tofi suntem cuminti altd. parte...
Cum te numesti ?
Nu-i frumos, puiule, sii iei mLn-
Gheorghitd.
Copiii sunt adusi de dimineaitd, de Si ce fad_ aci? carca
rude sou de pilritti La grádinitá îi
fac din nou toaleta" : se spald, se
piaptilná, apoi pornesc la lucru. Ac-
tivitatea impart intre jocurile
gimnastice, insatite de cântece, si jo-
curile metodice, prevázitte de pro-
gram.
La prânz iau masa la cantina
addpostului", inteo sald animate
amenajatii. Dupd mas á. odihnd, in
paturi individuale. Apoi din nou,
joc, cântec, povesti asa cum nu-
mai In acest mic paradis se întâin-
plá....
Mobilierul, ea i intregul mate-
rial, in miniaturg, croit anume :pen-
fru aceastá lume máruntd, vioae si
fericitd.
MICUL BUCATAR
Suittem oproape de ora mesei.
In mica su-
fragerie, cu Cum se completeazg fisele individ uale
farfuri
oare de Sunt -de serviciu. Iinpart man- Copilul mil privi cu oarecare in-
piipt.10 care. Azi mi-a venit. rándul. grijorare. Apai ráspanse degajat:
mese de lili- Lam facut ocamatarie. Maine
putani, câti- $i copilasul cu ochii mari i cu-
va micufi in- minti îi vazu mai deporte-de treaba. ii dau inapoi din partea .mea
cin0 cu sor- Un sunet de clopotel si mesciaa- Am stat apai multd vreine in mid--
turi albe, a- rele lungi de sufragerie, se umplurd local acestor drágálaSi capii, cori
searl cu des- de clienti". spus poeiii i povesti Minu-
tuld indemâ- nate, recunascdtori, pentru placerea
nare, t ac â -
Masa fu .servitä cu destuld reguld de a le fi spus i eu o istorioard.
m u r i i e...
si repeziciune. La plecare, un -pitic" m'a rugat
Until numä- Copiii, dui:4 atâta lucru", imbu- Oki fac o scainatorie... Numai
r6 intr'o eau cu poftd din piftelatele ispi- una...
cratitá un titaare.

Ge la drgnmeste ca o oeritabila
farmacistg
In fundul clasei, doud eleve dela
Scoala de educatoare supraveghiazd
discret....
De reguld copiii, la jac, fac gdPagie
sau atunci când sunt laolaltd se
ceartd pentru schimbul de juedrii
sau obiecte. Totusi aci e clam cu
disciplina si linistea ei curioasa pen-
tru vársta seolarilor, cari deabea au
inceput vorbeased.
Ma opresc in dreptul uncia dintm
fetite.
Cum te numesti ?
Getta.
Si esti cumnite ? Inainle de a incepe lucrur,- copda sii cuminfi isi fac toaleta
Fotd Ilustratiunea.Rumând". St. Ignat.
www.digibuc.ro

GANDER! FEMENINE
MAMA
De curand s'a inaugunat la Paris
expozitia coloniala internationala.
Poate tìírile coloniale printr'un exces
de refinement al eivilizatiei earo-
pene, au fost themate sa arate pu-
blicului curios, frumusetile locurilor
pe care le reprezintau. Si langa a-
cest spectacol care lesi sa' se vadà
pragresul primitivitor sub obladui-
rea eivilizatilor, s'a putut vedea un
spectacol duios, cu atat mai duios,
cu cat nu se intalneste In batrana
Europa..
Negresele .venite
la expozitie CU
produsele regiunii lor, nu si-au lasat
odraslele doicilor i guvernantelor
aces& chiar daci copilasii erau des-
tul de mici spre a le stingheri ocu-
patiile. Ar fi facut-o poate europe-
nele i cu certitudine americanele.
bar negresele i-au legat intr`o .de-
saga de spate, ca pe un sac de me-
rinde. Imaginea ocestei, dragoste
materne aminteste o specie de ani-
mate australiene, pe canguri ale ca-
ror femele isi poarta puii inteun sac
natural in partea din fata a corpu-
lui, pân ce ajung in stare sal se
Rusting. singuri. Sub diferite forme
acest instinct de conservare a pro-
gemiturei se_ intalneste la toate vie-
tatile si e paralel cu acele al instine-
tuliii de conservare al individului.
E deci un principiu de existenta.
Intervine chiar o schimbare sufle-
teasea. la femelele mame foarte ca-
racteristica si foarte interesanta. Ele
devin.mai sensibile si mai rele pe
limpul cresterii puilor. Pisicile zga-
rie, catelele muSea, maimutele lo-
vesc .si cant] sunt mai mari pot face
si crime, deed le atingi puii, pasa-
rile ciupesc ca pliseul, olbinele in-
Napa, infine toate vietatile isi ma-
nifesta sentimentele de iubire
prOtectie NO de creatia lor, bine-
Inteles in masura posibilitatilor.
La oameni aceste tendinte Mil_ di-
ferite fftme, dupil treapte de eivili-
zatie a fiecarei rase. as putéa spune
ehiar, cli intre ingrijirea materna si
civilizaic este un report invers. Fe-
meile civilizate i.si cresc adeseori sin-
gure copiii $i numoi CAM] reSursele
materiale le-o permit, recurg Ia aju-
torul ingrijitoarelor, dar sentimen-
tele i atitudinile lor fata de copii
stint rationalizate de interventia pre-
ceptelor morale, sociele si pedago-
glee.
Si apoi forricia moderna nu -oste
numai mania ; ea are un rost Mult
mai ample in secietatile
rol-care o eere si o smulge in parte
dela aceasta ocupatie naturala. Dar
doca mama nu mai poate ramane
mereu langa copil, cauza o si
in nec.esitatee desaviirsirei educatiei
bc,asim
culturei prin interventie scoalei
democratice. Iar comunismul, as
spune ultima faza posibila pana a-
cum a acestei indepartari a pruncu-
lui de mama, merge pan a. la capat.
Dup g. el, copiii nu nuimai cil trebue
sa. primeasca o cultura si o educatie
scolera egalg, der chiar i viata
de dincolo do Koala trebue sa- fie
asemanatoare.
Copiii nu Mai sunt lasafti sub in-
grijirea mamei, ei trebue s creascii
in cannon in seoli internate, cure
stint pentru ei egminul parintesc.
Desigur viata e mai rigida acolo,
mai sistematica, dar departe de
mangaerile calde ale mainilor de
mama. Poate sal fie si buna aceastä
forma noua de cre.stere a copiilor,
caci Ii deprinde cu viata sociela de
mai tarziu si li scoate pe unii de
UN COZONAC
4SPLENDID HERDAIN 304?
LE I
,,1LUSTRATIUNEA ROMANA"
sub influenta adeseori gresita si fa-
tala a alintarilor i slabiciunilor
materne, dar tot asa poate sa fie si
rea pentru acel pe care caldura unui
asemenea sentiment 1l imboldea
mai bine ca mice spre munch%
Nu se poate sti Inca unde esté a-
devarul, caci roadele cresterii cornu-
ne nu s'au aratet frumoase pana a-
cum, pe cata vreme formele de
viata democratica in care rolul ma-
mei e foarte more, s'au vazut.
Mama este sprijinul, mama este
dragostea copilului si tot ea e mai
taTziu prietena cea mai devotata
cea mai sincera. Cu ce pot fi inlo-
cuite toate astea in viata comunista
a copllului care va fi lipsit de
mania?
Marna $i co pilul
si apoi mai e .ceva. Nimeni, sau
apraape nimeni nu face eopii numai
din intamplare .si chiar asa hind
dupa ce au vehit pe lame parintil
îi leaga diferite ganduri i bucurii
de ei. Mama träeste din dragOstea
copiilor, din farmecul lor adeseori
amar,
i intotdemina e gata a femeile, spre arta desigur eh' nici
face sacrificii. Ori deed' li ièi drep-
tul de a se bucura de fapturile ei,
va mai fi ea dispusa sa-i creeze ?
Sau poate sentimentele se yor inte-
lectualiza inteatat cà mamele se
vor multumi sa-si admire copiii dela
distant& adicà sa-i faca farà preten-
tie de a-i avea ?
www.digibuc.ro
FEMEIA .51 ARTA
Prin fata ochilo. mei, defileaza, ce
niste viziuni pe panza cinemzutogra-
fului, sumedenie de exp02itii, de se-
loane oficiale i interioaie pavaaza-
te u smaltul culoriloz. Numele
stint multe, reputatiih diferite si
gloria indoelnica.
Adeseári, des" intr'e masura mai
mica, ieu parte si femeile la aceste
bonchete ale artei. Cu toate cà arta
a fost totdeauna o menifestare libe-
adica la indemana aricui, deci o
ocupatie, care se impaça perfect cu
viata femenina, cart a si imbrati.sa-
t-o, totusi de prea putina vreme
stint la noi femei artiste sl ined nu-
mai cateva, Ia inaltimea aeestui titlu.
Picture' faceau tctite fetele si fee atat de perfeetd, cere o intelegere
Inca, asa cum invata pianul, lucrul cel
de mana, sau romantele la moda, ,sibilitate
insusire in plus, pc laugh dota si promisii sia desea
truseu. Dar bieteh inchipuiri de maini de fernee, prin
toblouri asa cum k facea generatit,
de fete inaintea ;52boiului, copii
fidele dupli carti postale, in cele
mai 'tune cazuri, alteori lacer-
eari stangace si &forme, nu puteau
fi nici macar un stimulent pentru
generatiile viitoare Si daca altele
n'ar fi fost motivele, care au impins
odatà n'ar fi ajtum aici numoi prin
imboldul ce li se dadea atunci. Le
lipsea, in special. un invatamânt
sistematic, ceeace ducea la risipirea
talentului si la ofLirea inspiratiei.
Dela o vrem-e basa printne atatia
artisti esiti ca dir, pamant, au apa-
rut cateva name femenine.
Spun cateva, caci nu vreau sa di-
vulg pe acele carc ne lasa indife-
renti, prin lipsa îrsiiirilor necesare,
sau care mai dibuesc canarea talen-
tului. Caci femeile, la noi, ca si aiu-
rea, (ca i barbalii, de altfel) nu
fac arta door atunci când se cred
chemati, cand se vad dotate tut
talent deosebit.
tin
Uncle fac arta din snobism, sunt
hogate, au mime si îi permit acest
lux aristocratic, ce-i dreptul, pe pro-
pria .lor raspundere i riscandu-si
reputatia. Altele picteaza tablouri,
asa cum ar coase rochii si or im-
pleti (Mittel& numai din nevoia de
a-si eastiga existenta si foarte Tar
fee arta din bucuria unei eliberari
artistice.
Pictoritele noastre lucreaza flori,
in majoritate floei, peisagii,
aaturà moarta, unai Tar ca-
pete de expresie i poTtrete. Caci
floarea, care prin frumusetee ei este
putin egalg, o delicatetá de sen-
o finete de executie, care-
cbiar de aceste
tuse crude si
desene grosolane.
Totusi avem o artista, care inte-
lege si respecta frumusetea florii ii
core, in plus, dispune de un fel spe-
cial de a de efecte ai.tistice moti-
velor prin simplificaréa desemnului
si pnin coloritul lui stews, esezat mai
totdeauna pe un fond inchis : este
Iordanescu.
0 Camara $i dotata artist& care nu
ramane la motive simple, ci inceer-
eh' portretul si nudul, este Nina Ar-
bore. Ea iubeste linia sobra, dar si-
gura si viguroasa, si fiindcuí este mai
mull intelectuala cleat sensitivd.
lucreaza in negru si nu in culoare.
Luerarile ei pline de elan stapanit
si o vigoare barbateasca, denota tin
suflet -format 5i .o 1135115.' experimen-
tatil.
-Originala si plina de peezie, in co-
lorit, e Rodica
Desigur, cil In sculptura siint i
mai putine femei, mai ales ch sculp-
ture o o anta mai grea si mai se-
ver& ceeace n restrans sj numarul
barbatilor, care o practica.
D-nole Cruteseu-Stork, Olga Sla-
tineanu stint bine cunoscute publi-
cului tomanesc, Mr d-na Emilian,
*eleva lui Bourdelle, e o promlsiune
serioasà in anta plastica.
Ceince pretindem noi artistelor
noastre, e sil diwa la per fectitme
genurile pe care. imbratisid.
Genialitatea nu se poate cemenda,
dar cu mai multa sarguinta, mai
multa seriozitate, constiinta si cul-
tura sufleteasca, se pot obtine
aceasta frebue sil formeze obiecti-
vul imediat.
Atunci desi,gur, cil vom avea erea-
tii de seam& compozitii i MI in-
terpretari dupe' miter& in acest do-
de incoronare spirituala, la
.
care si felucca e chemata si bine-
venita. L. D. N.
PUTETI PERDE TRENUL!
Insa sa nu pierdeti ocazia de a
cunoaste produsele fotografice :
Aparate W E L T A"
Hartii: P F E IL"
Placi si filme: V E R A X"
Cereti-le furnIzorului r-v sau dad nu
le gäsitl, direct reprezentantel:
CEN HULA FOTOGRAFICA"
TEODOR GR. THOIVIA
Bucurestl I, Str.
Telef, 359/82
Domnita Anastasia 7
(fostä Belvedere)
 ILUSTRATIUNEA 110\1ANA"

Mare le premlu al Automobil-

Clubului .francez
:11arele premiu ai Automobil-Clubu-
lui Fran(ei s a disputat hi Montéry.
El a ost obtinut de echipa Chiron-
Varsi pe un Bugatti; Moiagátorii an
liters 10 ore cu o medic .de 126 km.
Acest rezultat dovedeste o energie
drficeasca, si iata-i pe cei doi, dupa
terminarea aceStei isprävi, rára
oreum seam exterior de oboseala.
Eroii timpurilor noastre nu mai
poarta costum de zale; ei mu fac
parada" cu faptele lor, dar n.0 stunt
mai putin demni de lauda decat ea-
valerii de altädatä. Ei expun cu
silage rece-viaja, si adesea sfortArile
lor sunt formidabile, iar rezultatele
sunt puse in slujba päcii i a civili-
Iatsä flaconul LYSOFORM
Acest renunut
desinfectant nu se Toate produsele vandute var-
vinde värsat sate sub numele de Lysoform
sunt suspecte.
YSOFORM este denumi- A cumpara imitatia unui
rea unui desinfectant preparat, cand cineva necesita
specific i brevetat. Numai un desinfectant, al arui rol
acei, cari poseda autorizatia este de a ornorá germenii, este
de fabricare, sunt indreptätiti o adevarata nesocotinta. Cand
sa-1 prepare. cumparati Lysoform, insistati
asupra flacoanelor sigilate de
Acest faimos produs ?titre-
culoare verde inchis.
btuntat in toata lumea, se
vinde numai in flacoane sigi-
late de culoare verde inchis.

Poate v mai amintiti de zarva produsä pat

oremuri de prima traversare a canahtlui Ma-
necii de care aviatorul Blériot. De astä dati
vechea ispravii s'a repe fat de catre aviatorut
Lissant Beardmore, dar... pe un aparat
motor, cu care acesta a atins o inaltime farti
de
12.000 picioare. El s'a folosit de un stabilo-
plan, pi prin distantä, cfit pi prin mnJtiine
doboara doua reconduri. Nu ne-ar mira, car
omul sä ajungä idealul de a zbura, ca
pasärile, cu aripi demontabile. De altfel Meer-
cari in aceastä directie eau fäcut. Noi V07n
aptepta totupi perfectionarea.
Vumai de nu s'ar intampla ca aceasta in-
ventie precum i zborul din stratosfera sfi nu
foloseascä tot räzboiului... Vä imaginati piä-
cula perspectioti de a fi bombardati din sfra-
tosfera, adia färä sä ne vedem mäcar du,s-
manul, care va putea veni pi pleca pit o vi-
tczii sporitä de zece ori, gratie mai mieei re-
zistente a aerului.

Ziva veteranilor ame-

ricani a fost sarbatorita
la Tessancourt, cu care
ocazie s'au disputat dife-
rite concursuri ariginale.
Cantesa de Graf a defer-
tat cu cea mai mare re-
peziciune continutul de
bere al unui vas in for-
ma de cismil.
Acest gen de intre-
cere e inca o fatä a goa-
nei moderne dupa re-
cord. Barbali i femei ifi
disputá gloria de a fi ne-
intrecuti intr'o materie
oarecare, ceiace dirt loc
la unele caraghioslâcuri.
S'a batut reoordul de
a fi purtat pe cea mai
mare distantä un vas
umplut, din care n'a
Curs o picaturd ; de # fi
Maucat oul cu coajä cu
tot, etc.
La ce vor fi folosincl
;drfcG,&14ri", Dorn-
nreu

www.digibuc.ro
10 ILUSTRATIUNEA ROMANA"
11

DESVELIREA MONUMENTULUI LUI TAKE IONESCU

D. Gabriel Paaux. ininistrul Frantei, citindu-O discursul D. prim-minisiru Nicalue Iorga, asistând la desvelirea inarturnentului lui Take lonescu
D. I. G. Duca, eful partidului natio rostinduli cunäntarea

Despelirea monumentului lui Take Ionescu s'a fácul in prezenta inattutui der, a guyernului, a inaltilor dregátori
i a unui ruoneros pub& Foto ,alustratiumea Roraima" Ratioleseu.

www.digibuc.ro
 12 ILUSTRATIUNEA RONUNA"

avea pregatirile terminate ; «Di granda» a fost revista care a

reinhärbatat fruntile intristate din retragetea dela Iasi.
Recunoastem ca dupa razboi revista a suferit o dubla
degenerare In primul rand spiritul a del enit mutt mai ieftm,
vulgar, trivial chiar ; In al doilea rand, se tinde spre clispantia
spiritului, pentru comr ensa cu balet si fast. Regretäm
dimpreunä cu toti spectatoni de bun simt si de b n gust
calttatea scAzuta a noilor re viste si ne inscriem contra re vIstei,
de montare. Aceasta e oaca vreti la locul ei pe marile scene
de Munc-Hall ale Apusului. Acolo o revista tine afisul un
an de nle, si nu e frecventatA Mk de localnici, cât de strAinii
In trecere ; cum majontatea acestor sprctatori stint americani
si englezi, tevul e mai utin intere ant p ntru ciârsii, ca exi-
bitia de bogAtii. de cascade de aur, de crose, de balet, de fast.
Imitana si noi acest sistem ajungt m la rezuhatul mAtor:
straini nu avem suficienti ca sit se poata mentine mültà vieme
acelas spectacol, si ca urmare fondmile nu permit, nici teali-
zarea fantastica de regie, pe care si-o pot oferi parizienii,
sau berlinezii. Si ne alegem farä spirit si cu un fast trutat.
Nu ne putt m opri de a läuda bunAvointa pe care o pun
anumiti directori de spectac(,le In sfm tare a f c in acea-
ce
sta directie, dar credem cà merg pe o cale gresita. Cu
melancolie ne &idiot la cupletele cari taracterizau atat de
bine unele situatii, i cari se cântau apoi luni de zile, pur-
tate din gurA in gurA, ca niste balade populate.
Astazi pleci acaä dela revisia, fara niciun , motiv" de
fredonat usor si an renant, ci cu imaginea tutbulenl A a decol-
teurilor din ce in ce mai desuchiate, st,a paradei inutile si fade
a penajurilor cari coboarA solemn si ingamfat pe scAri de
carton cari vor PA Ewa' porfir...
«Revista» prin Insasi numele ei vrea sa zica o trecere in
revistd a evenimentelor mai senzationale din decursul catoiva
luni; sau al unui an. Ea este i o supapa de sigurantä sociala ;
cAci daca atacut parlamentarilor si al rzetelor e corosiv, im-
proscand cu violente si ridicând massele spie revolth, revista
ia aceleasi IntAmplari si considerandue, ne aratA partea lor
comicä si ridicola, provocandu-ne rasul sanatos. On omul care
rade nu mai e chiar atat de supArat..Criza lui interna s'a Iichi-
dat In acest gest spontan. Precum doina canaliza suferinta
inteun cantec duios, tot astfel revista moaie revolta transfor-
mand'o in cântece cu poantA.
Poate cA aveti altA Eu unul, mai sper In reinvierea
adevaratei reviste».

0 stea de reoistä... cu euantai"...

R EVIS 'T A"

Existä reviste pretentioase, pedante, scrise de oamini gravi, cari
ionenteaza si studiazA probleme dificile politice, sociologice, econo-
mice. Sunt desigur i acestea necesare ; ele contribue la lä'murirea
inultor chestiuni importante. Dar mai sunt i alte reviste. Acelea nepe:
dante, nepretentioase, scrise usor, pe gustul i intelesul tuturonE vorba
de revistele jucate pe scenele de vara, vaporoasele, veselele, exu-
berantele reviste, cari amuzA, incântii, dispun.
SA nu ne Ittam aerul solemn de doctori cu ochelarii dupa nas,
sau de cenzori cu foarfeca gata sä opereze ; desigur ca acestia au o
grämacIA de polite de platit genutui satiric... Noi insa, bieti cetateni
eari toata ziulica ne zbatem numai in grija crizei, in goanA dupä nu-
merar si Intru prelungirea politelor vesnic scadente; noi suntem satui
de tragedia In care ne zbatem, si cerem scenei altceva: Veselia. Vu m
sa fim set* din cercul vicios al necazurilor, i mAcar penttu cateva
ore sa ne inchipuim ca viata e asa cum ne-o evocA muzica si cupletele
pline de antren ale revuistilor.
«Gen inferior La vor murmura unii. Se poate. Dar inttntia clela
care pornest& este satira, genul cultivat de cti mai mati maestri ai
strisului. dtâzând sä inclrepti moravurilea spunea latinul. Si spirituals
revistä e o dovadA ca sangele apa nu se face. Stranepotii 1w Trajan
ironizeaza cu aceeas verva, aceleasi moravuri decadente.
Revista la noi are un trecut. A debutat cu «Nazat» a rAposatului
Anton Bacalbasa, in care pentru prima oars evenimentele politice ei au
persitlate cu umor.
Duna o lungA eclipsa, o renastere cu «Obor gara de Nord»,
jucatA indi de diletanti la Teatrul National si apoi pteluata de pro-
fesionisti. Revista a ctmoscut din acea clipa o gloriei neasteptata, si. a
jucat chiar un rol istoric, participand la framântarile din preajma si
din timpul razboiului. «Intram ori nu intramo» a marcat epoca ezitàrii
marelui dispArut lop BrItianu de a arunca tara In foc, Inainte de a Josephine Backer a fäcut IOC altor suroti din rasa,.ei

www.digibuc.ro
 13
ILUSTR ATIUNEA ROMANA"

parveni, acceptând ofertele unui bär- moash. fdrh a fi ci pedantä. Pentru

bat, de care are nevoie, aceia a pier-
dut jocul iii toate directiile : sau era
(lin partea lui o simpla curiozitate
si'atunci el e vexat,
sou e marea pasiune, i atunci e
vexat, cà ita sunt amândoi la uni-
son. De indatd ce un bdrbat face
Mirte unei femei, care vrea sil tra-
teze o afacere cu dânsul, 'ea trebue
opreascd, considerând,i3lartichi
pierdutd.
Pe! de altil parte, existil In mese-
ria criticilor oarneni Cii mentali-
tati de student de universitate, oari
nu admit, c o femee poate fi fru-
ei inteligenta nu shldslueste deck
Iii chipuri cu ochelari, i farmecul
nu se and deck in capete fard.
creel% Ei analizoazd cu plhcere cär-
tile celor dintâi, i oferd altceva ce-
lorlalte !
Bilrbatii sunt cu mult mai folosi-
tori bkhatilor, deck femeilor. Fe-
meile cari ar fi fericite su se com-
promitd cu un scriitor celebrU gre-,
AceRsta se,veste in teatru, dar
nil Iii literoturd. Dealtfcl confreria
literatilor se lauthi, cu putert pe
cari nu le are : en Isi utilizeazd fos-
forul... in dirti!".

Pädärie de pal albostru CU TOZ

CUM TREBUE SA TE IMBRACI

HUM ClitATORIE
De indatil ce soarele devine insu-
portabil, si trebue SI. recunoastem,
cí e cazul, frumoasele nu mai au
decdt un ghnd : cum s'o steargd mai
ropedo din Bucuresti. i o parnesc
gonind pe ,sasele cu. automobilul.
(Linda-se, ea .trup si suflet, pericu-
losultii si ametitorului Jac al vitezei.
E sublim, (lar un sentiment, chiar
atilt de puternic, nu poate impie-
dice gingasele Mpturi s rdandnd to-
tusi cachete.
Tinuta adoptatd, pentru a brava
maartea, ki fiecare ciirb i inerti-
cisare de drumuri, constitue o preo-
eupare importantii. Constatdm, cà
furia mereu crescântd a micilor ves-
te, so adapteazd perfect automobi-
lismulk.
Gdsim foarte sic, un costuna, com-
mis din fustd bej i bluzd din don-
told de Iând, fie ton pe lan, sail
Mica vests& cu 'rever taior, e confec-
tionatd dintr'o stofd de ldnd lu-
cioasd bej sau castanie.
Cordonul e larg, castaniu, sou
dacd vreti o notìl indrdzneata din
piele Idcuitd rosu deschis. 136 Tária
bej, salt rosie. Deasemenea si eco-
send dii efecte tineresti pldcute. Se
poate pune vestd ecasez cu fustd
dintr'o culoare, suu vestd dinteo cu-
laare cu fustd ecasez. Sfatnim so-
lutia, coa de a doua pentru cucoa-
* nele, cari nu sunt prea inalte i cari
au spetele si coapsele larr.
,
din
Pfileirie combinatä
satin si pai
usor. De pi1dí, mantoul albastru ma-
rn va fi murk cu cordon rosu. Ro-
ehia rosie se poate garnisi cu. all).
Geanta de mând, paldria, fularul,
sunt in ecosez albastru, alb, rosti.
Cenusiul e, la drept vorbind, to-
nul cel mai practic, pentru a In-
frunta praful soselelor. Dar el nu
pi ea e iubit in acest an. Totusi el
rdniane sic, amestecat co putin ne-
gru. Costum cenusiu mai deschis
merge foarte bine cu cordon de lac
negru. Puildrie neagrd cu usoare mo-
tive de pene cenusii, mânusi si pan-
tofi negri, stint de o extrema ele-
gantd, dar credem, eli nu stint des-
tul de sport. Culorile pe cari le
preconizilm stint : bej, castaniu, gal-
hen, verde si albastru marin, asor-
rate cu alb, rosu, sau cu am.'ndoud.
POATE NEOSI 0 SENIITOIRE IN CAMERA,
CRUSH ERE-
FHA sA RCA MIEI
CATORILOR El?

Mantoul lung isi pdstreazd adep-

tele fidele, card_ II clocreteazd, drept
cel mai practic, si paate MI au drep-
tate..In acest caz, trebue aleasa, fard
ezitare redingota, care inregistreazd
in acest sezon un nou suecos. Ca
sa-i dati o notd personalä' o puteti
(lota cu reveruri faarte largi. De-
taliile buzunarelor si ale mâneci-
!or trebuesc studiate amdnuntit, ast-
fel ca niciodatd redingota M.' nu aibd
aerul tle a fi luatd gata. Tdieturile,
si efectele nasturilor ¡coach aci un
rol insemnat. Cele cloud randuri de
nasturi trebuesc plasate destul de
sus, adica pe locul normal al taliei.
Se mui paate face uz de martingale,
cari dau un aer faairte spartiv, dar
acestea au cam chzut in acest an
in desuetudine. Efecte de contraste
de culori pot fi obtinute destul de
TBAP1201§11.11
Rev;ista ,,Candide", intreprinde In
aceastil chestiune o interesantd an-
clietti din care spicuim câteva rds-
punsuri :
FREDERIC LEFEVRE
0 scriitoare reuseste, precum
renseste i un scriitor : dach are ta-
lent. Cu taate aparentele, regatul li-
terelar tilmâne si dameniul dreptìlfii
Am oliservat adesea, cí tommai cele
lipsite de talent se pliing mai mult
de insistenta amagiilor.
D,NA MARYSE CHOISY
In lumea scrisului. in care bar-
both se cred mai fini decât aiurea,
ei nici nu au mdcar autoritatea fan-
'-teased, se intrebuinta o baghetd. in-
Ei prafità, dar nu protejeazd.
Dach vreuna gandeste cd poste
Rochie de dupg amiaa din organdi alb cu efecte de dantelg si cu
pelering
nasticd, MI6 acestia vedeau in el
CEL MAI VECHI DINTRE SPORTURI
cel mai bun sistem pentru a des-
Se pare, clupd documente giisite volta toldeodatá iuteala picioarelor
in mormintele apartinând si a inthri pIimânii, gratie misedrei
cel mai veehisport e eel al
cercului. Numit trachus", el era de bratelor. Propertiu, in comparatia
dintre institutiile Romei si Spar-
hronz i pentru al face s se invar-
tei, rogreta cd femeile nu practicau
doitd. La groci Mcea parte din gim- 5i ele acest Joe, si se gdseste o des-
criptie completu a lui : astfel
diametrul cercului trebuia sd fie in-
')rist.de JnfruYnusetare ferior taliei burbatului si sd atingd
ca indltime mijlocul pieptului
149 DO Bastonul de impingere Inainte era
go? ¡TOY de fier cu un mâner de lemn.

www.digibuc.ro

14
ALCOOL
Radiograma suna astfel
234 gdvbal 2 -- N.J.
4 stop 875 34 stop 21 246
67".
Capitanul vasului de paz h. a coas-
tei Nr. 28 descifra : Jasul de lux
Florida, curs New-York, aproape de
zona celor douhzeci de mile stop.
duce alcool, operati diva instruc-
tiuni".
Schrianba cursul cu doua grade
mai la Est", idruma capitanul.
Dadä intalnim lxisul Florida, il
avertiiati sa opreasca, tragând up
foe..
Va s zich Florida" era !.
Da, Florida" !..
May se adanci in fotoliul cel larg
privi ganditoare cerul de searh,
mre capata o nuenta violerta.
Cât e de cand suntem casato-
riti, Arthur?.
Arthur F. Brigss, fericitul pro-
prietor al iachtului Florida". bine
cunoscut de intreaga lume bUna.
scoase din buzuncre dela piept al
hainelor Ate de bord un carnet de
notite. Il frunzaTi si spuse
Dodd' luni, opt ore si doua zeci
3 i patru de minute, draga mea.
Cum Ire& vremea !.. Dealt-
minted, acum imi amintesc ca a so-
sit scadenta marelui mister pe care
mi-1 ascundeai. Stii bine, ca mi-ai
promis. c clona luni dela casiito-
rie mi-1 vei desvalui.
Arthur F. Briggs, stranse degetele
nervos. aprinse o tigareta
Da, fmj amintesc...
Are vreo legatura cu miste-
rioasele tale calatorii ?
Da.
Ei bine ?
Arthur F. Briggs se mnviui in-
tr'un nor de fun' i spuse usuratec
Fac contrabarida, draguto.
Si cu ce, rogu-te ?
Cu alcool !.
Dupa ce Mary rase ea pofth.
Briggs reincepu :
,Draga niea, e lucru serios1
May. deveni nervoasa :
Un spirit prost nu trebue repe-
tat
Drogp men, am sii-11. $pun tot
a(ievare. Cand te-am cunoscut cram
multi-milionar. A survenit crahul
bancar, am saracit complet. Tu 'MA
au trebuia srt suferi aflând aceasta,
atunci m'am apucat de contra-
si
banda. E delft sine inteles, ch, auto-
ritatile vor cotrobai peste tot, in afa-
ra de ialtturile de lux ale bogiltasi-
for. Asta e tot ce aveam sa-ti spun.
Actin] mi-am refacut avereal.
Te gasesc stupid, ca imagina-
Vasul de pazá n-rul 2, trase
,ILUSTRATIUNEA RON ANA"
duph WILHELM WELDIP
tia nu-ti dicteaza o poveste mai ve-
rosimilh,, se irith May...
Dar nu apucase s termine bine
vorba, când rasuna o loviturrt de
tun ; o ghiulea lansa o trombri de
apa, cazand in aproPiere de Flo-
rida".
Tigareta chzu din mitna lui May
Dar, pentru Dumnezeu, ce e
ista ?
E sf'arsitul povestii mete, in
cuviing B.riggs cu masca irt-
rlescifrabila a unei fete inchise. De
altminteri trebue s fie vreo gresea-
hi. care se va lamuri imedial....
Mc. Kurdy, capinul vasului de
patrulare Nr. 28, se prezinta in fata
Mr. Briggs :
Alm .dori sa cercethm putin, ca
vedem de nu aveti cumva cewl
aleool pe bord, sir.
Arthur F. Briggs, din cap petna'n
picioare un perfect gentleman in
Hanel alb, rhspunse amuzat :
Ca spirit. nu e rau, ettpitane!.
Capitanul Mc. Kurdy ridica din
umeri cu un aer degajat :
Ditpa art. 23 alineatul C., din
legea prohibitici, am dreptul s o-
presc orice vas, caniând &cool ce
s'ar afla pe bord. In caz de rezis-
tenth% pot face uz de arma. Cum do-
riti, Mr. Briggs !.
Daeti doreSti cu orice pret sa-Ai
pierzi pretiosul timp, voi fi fercit
sà te conduc, chiar eu, prin unicul
si modestul meu vas. Cel mai cele-
bru arhitect de interior al Nrw-Yor-
kului mi l'a aranjat. Veti face cele
mai fermecatoare descoperiri, do:m-
u-ale capitan !.
Cu aceasta convingere m'am
urcat pe bord.
Arthur F. Briggs lua pe capitan
prieteneste la brat.
-L Vino, capitane! Doar ne vei
face pihcerea 55. ne accepti invita-
tia la mash ! Sotia mea i cu mine.
am fi incântati sa te cunoastem
Musa e o partizanh «fat de con-
vinsa a regimului uscat"...
Si eu, care credeam, c pe a-
rest vas se mananca si se bea din
plin ! raspunse capitanul Mc. Kurd).
ieclinând invitatia.
Se bea ?!... vai. capitane, cum
poti crede ?.... Dar, sa fin sincer eh-
pitane. Am sh-ti fac o marturisire !.,
Chpitanul Mc. Kurdy, paru, pen
tru intaia oara interesat.
Poate. c e cel mai bun lucru
pe care-1 puteti fac, Mr. Briggs. 0
marturisire sincera, va'reduce cel
putin douil luni din eventuala con-
tlamnare.
Arthur F.
Cripitane. swine
Rigg$ solemn, in sea de mâncare a
ghiu lea de avertizare
www.digibuc.ro
Un rds hornerie intântpinä deelaratia proprietarului de yacht
Floridei" se afla, sticle de
whisky. Whisky autentic scotian.
10 propun, ca duper. 'mica noastra
preumblare pe vapor, sa bem un pa-
tter impreuna.
Capitanul Mc. Kurdy rase. Era
lash' doer umbra indepartata a unui
ziimbet. Apoi spuse :
Cu plâcere, Mr. Briggs. Dar nu-
mai duipá ce va vom fi preluat cele
zece mii de butoaie cu alcool, pe
cari le aveti pc bord.
Am si comunicat stir& 'win ra-
dio I,a New-York. Maine dhuineata,
yeti prezinta autorithrtilor prohi-
bitioniste. .
Ultimul butoi cu alcool se rosto-
goli cu sgoanot pe bordul vasului
inspectiei vamale. Arthur F. Briggs,
devenise, pareti o statue a profundei
cugethri.
Asa dar ne lai s pleehan in
libertate, capitane ?.
0 person.alitatea ate de cunos-
(nth.% ca dv., nu ne poate schpa. Ei,
bine, cum sthm cu pahatrul de
whisky, pe care mi 1-ai_promis ?.
Chpitane, spuse Briggs, nu in-,
jur eu peere, dar doca nu piei din
ochii mei, la moment, atunci te tri-
mit la toti dracii.
aproape
Chpitanut puse mana
prieteneste pe =are lui Briggs :
M'as simti supiírat in diva a-
ceasta, daca ii'a gsi consolarea, in
senzatia pe care va produce-o me-
ne aparitia hiper-elegantului domn
Briggs in birourile politiei prohibi-
tiei, acuzat de contrabanda. Vrt sa-
lut, Sir !.
May .se adrescaza bietului Arthur
F. Briggs, eare priveSte aiurit in
zare :
Daca vei fi arestat i trimis la
Sing-Sing, divortez imediat.
Ce onoare.de ì va vedea pe la
noi ! spuse inspectorul biroului pro-
hibitiei, si se desparti, cam jenat, de
bucata de unt cu paMe, din care
musca cu pofta, facând-o sit dispara
intr'un sertar.
(Ce ironic e amicul! se gandi Ar-
thur F. Briggs).
Ce vant va aduce la noi,
Briggs ?.
Ce s umblam pe ocolite, in-
spectore, doe trebue sà fi fost in-
tonate : Am facut contrabanda de
alcool.
Inspectorul se preschimbil intr'o
minge rotunda din cauza crizei de
ras, care-1 umfla. Mr. Arthur F.
Briggs avu, pentru o cliph, impresia,
ca inspectorul va plesni.
Doamne, cht de pedonti sunt
tinerii din lumea buna a New-Yor-
kului! Ce naivitate ! Iertati-ma, Mr.
Briggs, dar, credeti dv, c suntem
ate de naivi, incat sh nu ne inchi-
peat., eh in ialiturile.de lux ale bine-
euvântatilor nostri milionari, se mai
gaseste ici-colo o sticla de whiSky
scotian excelent ?
Nu prea inteleg...
Insfarsit, dach constiinta dv e
ate de susceptibiK incât nu va lash
sii dormiti din cauza acestui fleac,
voi aplica amenda de 50 dolari,
pentru cele douti stick .introduse in
tain Sunteti multumit, Mr. Briggs?
-- Hai sa zicem o sea de dolari !.
E exclus ! Cu totul exclus !
Stimate, iubite Mr. Briggs, cu toala
pa'rerea de rau nu merge ! Totus, ca
functionar constiincios nu vii pot
e.deca de a face o ofranda sta-
tiulmpuii..
.
Acum sh v explic ce se in-
tiimplase, povesti capitanul Mc.
.Ktird ybandu-si pallor& de grög.
Acest Briggs ne face cea mai
nerusinata curimirenth. In timp ce
vasele noastre contrahandiste suut
pandite in tot locul si date la fund,
dumnealui cu iahtul luxos se 15.16-
este, toga ziva, buna ziva, intre
Londra si New-York, acaparand toa-
th afacerea. Asa i4uu dat la cap !
Am fi putut sa-1 i denuntatm, der
la ce ne-ar fi servit aceasta ? Pe
când asa, am pus mama pe tot mimi-
natul transport. $i apoi, v Int.& :
la ce ar mai servi ,,vasul prohibitiel
28"; pe care flota contrabandistilor,
1-a pus in linie de bataie ?...
 TLUSTRATTUNEA ROMANA" 15

CONCURSUL DE STAFETA
0 intrevedere de cinci minute
cu LINA CAVALIERI
celebra specialistä in trata-
mente de infrumusetare

In inima Parisului, institutul Linei

Cavalieri este mntradevàr ternplul
frumusetii. Aci se intülnesc cele mai
elegante femei din Europa si din
America, cáci acest institut se bu-
curä de renume mondial.
Recomand intotdeauna säpunul
Palmolive pentru un motiv puter-
nic. Uleiurile vegetale din care este
compus sunt bune, sigure si ne-
satämätoare pentru piele"s
Recomand Intotdeauna sci-
panal Palmolive"...
Metocla
Linei Cava lieti . 61, Avenue Victor Emmanuel - 111
Pails
Inainte de a vi culca, spalati-vä cu sapuri Palmolive. Apoi vá
sfätuesc sä intrebuintati crema Irma cu camfor No. 5, pe care
o aphcati pe fatä si pe gat. Lasati sä se usuce putin,
pästrati aceastä aplicatie in timpul noptei. Dimineata
spalati cu ingrijire fata cu sä.pun Palmolive. Aplicati apoi crema
mea grasa No. 7 §i pe urma crerna No. 2".
Culoarea verde a säpunului Palmcoi
live se datoreazg uleiurilor de pal-
mieri si de mäsline, care-1 compun
in intregime. Acest säpun nu con-
tine nici o gräsime animalà si nu
se vinde niciodatà despachetat. Ob-
servali bine ambalajul verde cu
banderolá neagra purtänd cuvantul
Palmolive in litere de aur.

Repr'ezentant General penZru Romania : MAX GRUNDHAND

Str. Eroului No 1, Bueurelti I. Telefon 335/45
saasaammaammaaaliaaa
Dup67 inconjurul granilelor tárii, stafeta e predaM Mare 'al Voeuod
Mihai

Congresul pentru combaterea tuber culozei s'a deschis in prezenta M. S. Regelui

www.digibuc.ro

16
ODESA
Am intrebPt °ata pe un petro-
grädean :
Ei, al place Petrogradul ?
Ace'Sta îi scbimonosi fa-fa eu mii
de sbareituri si-mi rilspunse jignit :
No inteleg deice mí intrebi !
Cui si and i-ar putea Pla.ce mocirla
puturoasä, turbure, infectä de boli
si cii un jumritate de idinti
uscati ? Carpe scrobite !
Apoi am intrebat pe un iiiclivid
din Ilarcov ?
E flumes orasul vostru ?
Care oras ?
Ei, HarCov !
Dar ce, ästa e oras ?
Dar ce este ?
Eh... ti-as. -spone eu, der vezi.
stint cucoane prin aproPiere.
Ditp6 cum vedeti n'am putut afla
ce andeste harcoveanul despre o-
rasul sätt natal. Desigur, el ar fi
vrut s repete cuvintele petrogrä-
deanului, care atrilmise concetäteni-
Im7 sái calitate.a de idioti nscati".
Moscoveanul pe care II intreba-
sem acelas luern, a binevoit s mä.
16m:urea:seg. Spunânclu-mi a nu e ni-
merit sä-tsi spun g. prirerea- despre
Moscova, deoarece 'cram in postul
mare.
In definifiv, spuse el,
daa tii atetta si ofli ceva desPre a-
cest blest...,acest oras..., vino la
mine in prima Zi de Pascalii-si-mi
voi usura sufletul !
Nu mi se intamplase pní acum
sil mä. due la Odesa. Acum ateva
zile mä, apropiam de a:cost oras pe
tin vapor- fruMos p Mara
Neagrri si privind In deprirtare
malurile verzi, m'am intors &Are
vecinul rneu acest timp noi stam
until lângil altul aplecati peste bord
scuipam deseari. iti' 60), 'ea sä-i
cer informatii.
Spèram sä anti dela el prireri Sin-
cere .despre Odesa,, deoarece prin a-
prouiere nu :erau citcoane si nid im
post- nu i-ar fi putut lega limba.
Si, deosebit de asta, el mi se Oral
foarte soeiabil.
Spune-mi, te rog, dacil nu te
superi. d-la esi odesean ?
Cum ? Poate din gresa.16, ti-am
luat pilläria ?
Nu, nu ; vai de mine, se poate?
Atunci, mä intrebri el neli-
nistit, poate färä sä vreau, ant
pus tiareta mea in buzunarul
d-tale ? Dece m5. intrebi ?
Dour asa... as vrea sä stiu.
Doar asa ? Ei, da, stint ode-
span.
Odesa e oras frumos ?
Cum ? fost niciodatil
a cola ?
Nu,. acum rnä due pentru pri-
ma oarrt.
Hm... Pa:1i sä fii de vreo trei
zeci de ani. Ce-ai fäcut in acest
timp? Dece n'ai venit sä vezi Odesa?
si deoarece n'as fi vrut TA's-
pund eu toate amänuntele la aceastri
intrebare, i-am. spus :
Cati locuitori are Odesa ?
Câti vrei. Douä milioane.o sttä
patru zeci si trei de mii saptes-
prezece sii flete.
Dar se vorbeste, cä inert nu
aveti tramvai electric !
In schimb ins& o sti vezi.tram-
vaele cu cai. Daed ai duce caii nos--
tri curse astia sigtrr premiul
intâi. Taxatorii sunt bine creseuti si
dau fiecärui alätor in parte, ate
un bilet deosebil. Foarfe frumos !
Dar... femeile... sunt frumoase ?
Odeseanul isi desfku larg mâinide
si clipind, dädu Compätimitor din
cap
El... de colo ! Mai intreabä.
Ina!
Dar clima, cum e ?
Clima ? E asa de sänätoasä, cä
dupät o säptiimänä o s5 te ingrasi
ca un butai.
Ce spui ? ! m'am inspäi-
mântat ea. Dar as vrea sg. släbesc.
ILUSTRATIUNEA ROMANÄ"
Aproape de noi trecu inch' un uite ce prost ! I-am spus eu
de ARCADIE AVERCENCO
damn.
A! li s1rig5. el,
Da-ti voie sä vä prezint.
salutare !
Am fkut cunostintä. 'Au frecut si
alti oameni .si. eu i-am cunosent
afacerea e pierdutrt... Dar,.o fi vä-
zut acolo pe Finkelstein ?
Adversarii sezura 51 incepurä
tlitscutie aprins5. despre Finkelstein.
Si deoarece unul din ei continua
o
Ei 0 Sri slilbesti ea o sco- pe O. Atpoi ne-am hotarit sä mergem srt fiat 'nee:attic sticla ridicatä, celalt
bitoare. Z5.u. Si de ai sti ce bere a- cafenea... observrt :
vem la Odesal. !... Dar restauran- Acolo odeseanul mä tart la antre- Dece tii asa sticla ? Toarnä !
prenor mi-1 recomandil. La cassä Cel insultat turnä, here in pabare.
tele, eh !... riocnir5. si parch' nu s'ar fi intâm-
Asa dar nu pierd nimic duan- cateva domnismre ; el le stränse
du-mil la Odesa ? mainile, le intrebil de sänätatea mä- plat nimic, incerm sil. se intereseze
El, lärä a se mai andi, räspunse : tusei, apt:1i bätändu-mä pe umär, le de afacerile lui Finkelstein.
Ai pierduf panri acum. Ai pier- spuse : Si astfel ltiä" sfarsit aceastä ceartä.,
Dati,nai voe sä vä prezint pe care fägilduia urmäri grele si sAnge-
dut trei zeci de ani din viatii.. IV
Odesenii nu sea:mil:1M' nici petro- prietenul met" roase.
Acelas ritm alegro. care joaa atti-
grädenilor, nici harcovenilor. Asta Nu existil om mai so:ciabil si mai ta rol in prietenia dela Sud se im-
imi. place. increzritor ca odeseanul. Faptul eä pune acolo si in ce priveste dragos-
II rio cunoaste pe cineva li iritä nervii.
In toate orasele e läsat ca cetä- Clima este aei foarte alduroasä ; tea.
Dragostea adeseanului e tot atat
tenii sä inceapil mina dimineata . de aceia totul crest:e co a repezi- de complex& diversä, plinil de sure-
s'o termine la apusul soarehri. jar ciune ametitoare. Ca sil te imprie- rinte, entusiasm si farmece, ea si
apoi sä se odibneasa, sri se plimbe, tenesti :en tin petrogrädean iti tre- dragostea celui.dela Nord, cu deose-
san sä petreacil.. bite dai sau trei ani. La Odesa pu- hire, a in acelas timp, in care el su-
La Odesa ins& cetilteanul care se team sä fac acest lucro in acelas trileste cu un singur sentt-
- respect& incepe cit odihna, plintba- [era.' si
numär... de ore. Si co toate acestea ment, odeseanul renseste sil träiascrt
rea si.petreeren de dimineatä pänä se trece prin toote etapele impriete- vreo einoisprezece romane.
pe la ora nouri. nirii ; fumai C desvoltarea lor
Am u nut:tilt pe tin odesan.
In tot acest timp sträzile princi- merge in alt ritm. La arm sase si dourtzeci si cinci de
pale ale Odesei sunt tixite de Ilume, Gusturile si obiceiurile erau sesi- minute s'a indrägostit de o femee pe
care umblil en pasi, lenesi, soväitori, sate in primele douäzeci de minute; care a intâlnit-o la coital strriiii De-
se opreste lângri fiecare vitrinä zece 'minute treeeau pentru oferi- ribasowski.
fereasträ si ca o indiferentä tenace rea reciprocg de- servicii, legând prie- La .sase jamiltate s'au cunoscut si
se intereseazä de- price fleac, de price tenia (pentru oare !nun la Nord,
nimic sau intiimplare. la care petro- erau prieteni.
frebue eel putin sii-ti scapi priete- La sapte si cincisprezece minute.
'4:rädeanul n'ar nicio atentie. nul dela moarte, salvezi dela
0 doia. 'duce de Tang, un copilas ea îi spuse, cä e märilatä si a in
ruing. 'IDA ritmul adesoan cere pu- nici up caz nu poate iubi pe Out.
care .plänge. Odeseanul se va opri. fin: sg ofen o fiparg, sg-i ridici pä- La sapte si treizeci. ea era mis-'
Rani va urmäri- inandurat ; länia, sau sg-i oferi scrumiera).
alt odesean, curios si el. se va hide- card de gentimentele adânci ale prie-
Multä lame crede, eä. T117 e nimic tenului s5u, iar la sapte si patruzeci
pärta abea .eâild copihul si doica vor
dispare &art vreo ite, in tint') ce mai oribil, ea cearta la Sud, unde si cinci, cinstea ei a inceput sii o-
soarele fierbe sângele in vine si unde v5e. Pela Opt ea conveni sil meargil
orimmfl va incremeni in fata unni cAldura prea mare ameteste creerul. hi cabinetul until restaurant apro-
fotograf Eu am väzut cum se aartil doi o- piat, numai pentrua nimeni din cei
Deajtins sä se opreasa un birjar, deseni; insä in cearta lor nu era nici ce o inconjuran n'a inteles-a pânä
care are de and sä indrepte apra un pericol. .atunci si pentrua era singurä, ins5
strâmb5, si vreo zece gurä cascä le- Amândoi stau la masä in restau- actin' el a in-Wes-a.
nesi vor inconjura träsura, Luna de miere a indrrtgostitilor s'a
rind cu räbdare miscririle lui. rant si discutau prieteneste.
Unul din ei, spuse intre allele : prelungit pânil la nou5 si -trei sfer-
Tutr`adeviir ei n'au dece sä s:e gr5- turi, dupii care sentimentele lor tre-
! Mi-ana edits aminte : eri
heaseä, iar birjarul..indreptând ea- V.-amAhväzut..sirnpatia cu .un ofiter. cull in faza leaturilor trainice si
pra, este o panoramä care poate a- care o apucase de talie si amiindoi linistite. Leatura :se prefku 'in obis-
trage afenjia ce succes limp de mergeau fericiti. nuintä, apoi ltrmä indiferenta (um
zece-cincisprezece minute.- Al doilea odesean rosi, 5i-1 stanse zece jumätate), iar dupä asta ur-
i,
La inceput eu am crezuf cä ode- puternie de ratinä pe ce151alt. marä reprosuri, lacrimi, (zece si cinei
senii obicinnese sit se plimbe dimi- Minti ! Nu pbate sà." fie. adevg- zeci), jar pela unsprezece clupg in-
neata. inCepilud sit munceascä ceva rercarce unnia de a-I insela pe eela It,
mai târziu. rat !
Prima : tin minut; secundo : te romanul s'a sfäusit.
Cu totul inexact. rog nu mil strânge de niânä ! Odesanul vil va spime ceva i da7
La ora irnsprezece toti se aseazä Ce e ? Observatii ? Primo: da- cri nu-1 yeti intelege din canna lute-
pe terasele nenumäratelor cafenele cä asta. esti orn de nimic; lii vertiginase cii care dii drumu!
si citesc en atentie ziarele. Nimeni secundo : acu te pocnesc ea stieki cuvintelor, yeti ruga pe cineVa sä -vä
nu are afaceri personale. Toti sunt asta In d:ovleacul täu tânipit! lämtreasa.
ocupati cu Anglia sau Turcia, sari Tnteadevär, el ridia sticla.. Daert vä spune :
cliiar co bugetul Rusici pe anul in 0-o!!! stria celalt S'pun !...
curs. Si co deosebire se interesea.f6 de mânie si siirind in sus. Pentrn a- SA nu credeti, cii ar fi spits, .sati
buv'-etul Rnsiei acei adeseni, al eeste envinte imi vei da socoteala pe at 5Ui1C ceva. Gesturile cari intov5.-
atror butget propriu nu le permite care ar da-o mice pm de onoare. rilsesc acest cuant vä yor lämur..
sä cearä a doua cafea. Vä rog. alegeti arma. a' el vrea säpun.
Ora douäsprezece. Minunat! Martorii mei Petia Ignararea literei rt.". nu mai în-
La aceastä orä toate orasele sunt Berzowsky si Grisa Popandopulo cmncä la Odesa Cleat pe
ocitpate eu o muncg infriguratä. A- vor VCTh la d-vs. Odesenii m'au prima- atat de bine
farä, :de Odesa si odesenii ei. Grisa ? Dar cum? s'a. intors? inat drept recunastintä, en am sä
La ora douiisprezece, in lyucuria_ Signr, incä .de ieri. le The un mic dar :
general& pe la restaurante incep sä Ei, cum a cähltorit la Simfero- Am le dau pentru uzitarea
ante muzicile si cânt5letii. iar ode- pol ? Nu cumva stii ? vesnicri si neiptreruptä, litera ,.6".
senii in simplitatea lor sufleteasa, El spune, cil destul de prost,
creand cä zina lor de munch' s'a doar Cä a cheltuit o multime de bani.
sfarsit, se indreaptä inviorati .spre
restaurante..
Pentru cei lenesi nu existrt ora$
-mai binecuantat deaf Odesa. Pro-
babil de accia acolo tati au at:At de
malt timp si atat de putini bani.
III
Apoi curiind de lot am intâinit pe
odeseanull cu care algtorisem pe
vapor. El nu mä. recunoscu. Nam :a-
propiat de el, ham. salutat i i-am
spus :
Salutere ! Nu- mä. cunosti ?
A! stria el vesel, ate
erni si ate veri !...
M'a imbrätisat repede, m'a särutal
apäsat, apoi mä privi foarte curios.
Iartä-mä ! Un lucru nu :pot
s5-mi amintesc...
Cum ! Dar... pe vapor... I'm-
preunä...
A ! Uite ce intamplare fericitä!
Aproape de noi trecu an damn.
Odeseanul Il salatà, apoi luândra-mä D. Doumergue, redevenit simplu cetátean, se va retrage la Tour-
de mânä ma prezentä.
voe sä vä prezint. nefeuille, spre gusta o odihnä bine-meritatà
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 17

fotagrafie : la cursele dela IndMnopoli, tin

UlIÍOtf101)ii face un extroordinar salt: in aer

.Un grav conflict de opinii s'a ivit

Mire cf. Mussolini i Papa Piu XI-lea

Startul submarinului Nautilus" spre Pol. In medalion : apitanul vasului,

Sir Hubert Wilkins M. S. Regina Maria i A. S. R. Principesa Ileana,
la Vatican, in mijlocul prelajilor

D. Aristide Briand, dupg discursul pacific final Vusul Ingénieur de Joly", pleaa spre locul naufragiului naporului
in mijlocul aprobilrii foptilor cornbatanft Saint-Philibert, ca sä pescuiascd cadavrele

www.digibuc.ro
13
illiSPIJIMIR1 IA CHISIIIII1f11111I MOM
Calm $1 stäpanire de
720. Tiricu.
sine. Cunipttatd. Energict.. Foarte hott.-
rat. Curagioast si intreprinzdtoare. Stt-
ruitoare $i statornicii. Atitudine foarte
rezervatä, dornicà de pozd. Inteligentri,
conducânclu-se de rationamente logice si.
precise. Modestd. aspirand totusi critre o
situtie mai buna. Temperament rem
Foarte ordonatri.
721. Gabriela. Nesigurantri si lipsd
de energie producriteare, inloCuite prig
tenacitate si spirit de sicant. Ràutä-
cloasà. Ificiipttanatd. Aparentri de falsil
modestié. Foarte susceptibilt. Sentimen-
talii. Inactivt. Invidioasd.
722. loan M. L. - Energic si foarie
activ, lipsit insd de StOruintd in actiunile
ce intrcprinde. Spirit clar - condus de
rationamente logice si precise. Perfecti-
bil. Vesel si camunicativ. Bunttate su-
iletea8cd, Foarte sentimental. Cumpttat,
Materialist.
723. D. P. Index. - Inteligentri nativri,
condust de un spirit clar si pritrunzttor.
Imaginatia vie si prea marea incredere
in sine, il pun inteo culoare nu tocmai
agreabild. VeSell si expansiv. Nestäpânit
si violent. Hotdrit. Inimt bunt si gene-
roasri. Finete sufleteascri si diplomatic.
Foarte ordonat.
724. Marinarul vesel sau Marea nea-
grd. - Lipsd de cumpritare si incredere
prea mare In siae. Temperament ine-
gal, cu dispozitii foarte variabde. Acti-
vitate, ljpsití inst. de Striruintri asa cri
de .Multe ori actiunile. sunt prirrisite incri
déla inceOut. Necomunicativ, neltsând sil
apart adevarata fire. In aparentd, ames-
tee de veselie si tristett.
725. Tretornex. Foarte emotiva, ac-
tionând numai in sensul inclinatiilor
pornirilor laaintrice. Pasionatd. Sincerd
Si modestt. Foarte hotiiritt, chiar indá-
páfânatà. Simplicitate si distinctie in ma-
nifesttri. .Momente de nesttpanire de
sine. Fond sufletesc, bun.
JOCURIL E ILUSTR A TI UNII R OMANE"
CONCURSUL AL XXXV-lea
SERIA
CUVINTE INORUC ISATE ILUSTRATE"
Cm:11310,4i careul din mifloc eu cmnificatiile figurilor, cafe il in-
cercues. Lilerele pulse in careu va" oor 1q4:1; a ourecitin solnfionaren
ILUSTRAVRINFA
726. Dika Dan. - Judecata precisa si
clart. Calculatit. Autoritará si orgolioa-
sä. Ambitioasd. Foarte statornicd. Räu-
tácionsá. Pasionatd.. Sentimentalt. Su-
pdrdeioasä. Nehotdritä, cu vointa needu-
catt. Activitate redusd. Foarte ordonata.
Cochetä.
727. Fer à cheval. - Bundtate si blan-
dete. Spirit vioi si sglobiu. Inteligentd
si et' spiritul cultivat. Rationeazd precis
si logic. Cumpttatd. Distinctie si finete
suileteascd. Discretd. Energicd si foarte
hotriritä. Necomunicativa. Spirit caustic.
. Perfect echilibru sufletesc.
728. Eliza Arianescu. Energie ac-
centuatt si activitate, indrumate de o
minte clarä. Veseld si exuberantä. Co-
municativt. Intreprinzätoare si capabilt.
Curagioast Bund si generoasri. Modestd
si nataralii in manifestdri. Supletri de
spirit.
UN SAT DIN EPOCA DE
MATRA
Revtirsarea marei care, in lanua-
rie trocut, a devastat coasta bretana
(Fran0) a dot' lac unei descoperiri
archeologice senzationale.
La Locmarioquer, I n Morbihan,
rämäsitole unui sat din epoca de
piaträ au apárut afará din valuri si
din nisip, Risand sä se vada tumu-
luse i colibe de piatra. vârfuri de
sägeti si cutite de eremene.
Aceasta e descoperirea archeolo-
gicä cea mai importantä ee a lost
vre-odatil dd. o reintoar-
st
cere de acittafitate scafundärii mai
mult sau mai putin legendare i ee-
lebrului oras Ys.
de EGGEN aoDA
www.digibuc.ro
CRONICA MEDICALA
Este vaccinatia periculoasâ?
o clicstiarie care in ultimul
preocupa in cel mai inalt grad cer-
eutile stiintifice din toarta lumea
este acea a inocuitatii vaocinatiei
jenneriene (anti-varioliat). Toatä lu-
moa stie c aceasCa vaccinatie este
obligatorie aproape in toate tárile
dope glob. Cepace nu .se prca stie
insä azi, eSte de ce hoalä teribila ne
accastil vaccinatie. Intreadevär
wind &are sftirsitul veacului XVIII
variola (viirsatul) era poate cel mai
toribil din flagetele eare bicluiau o-
menirea. Mii de oameni sucombau,
mii isi vedeati fata stigmatizatä pen-
tra totdeauna.
-lath de ce descoPerirea Si intro-
ducerea obligatorie a vaccinatiei an-
tivariolied in toateittirile au fost pri-
mite cu cea anal vie si justificatä
satisfactiune atilt de cercurile modi-
eale cat `isi de marele
Din nenorocire de vre-o. patru
cinci ani incoace s'au constatat in
diferite taxi earopene niste grave
complicatiuni sarvemind zeee aau
dendsprezece dupti vaecinatie.
Turbardrile obser vate aproape
totdeauna lo copii constau la an-
coput Intl-et) ridicare s temperaturii
putând ajunge i trece chiar de 40°,
cu dureri de cap, vArsâturi,' uneort
si cu convulsiuni, insh cel mai ade-
sea ea o stare de somnolentä.
câte-va :ore apar contracturi i feno-
mene paralitice ale anembrelor si
nervilor crianieni..
In mai bine .ide 40 la sutd din ca-
zuri (41 la [Kith in ,eipidomia din 0-
POSTA JOCURILOR
Mai mulfi cititori. - La rebusul acela
nu trebuia numai decat sa interpretati fi-
gura a doua care reprezenta un vultur,
numai ca nume de soim, pajurri, etc.,
ci fi cdutat i figuratul, cdei aceasta
SA'
este partea esentialá inteun rcbus".
Altfel euvantul pe care-r determina
figura era: uie" (pastre de pradä Mold.).
Sunteti satisfacuti ?
Miorica Stanciu. - 1. Cititi rispunsul
de mai sus, substituirea lui i" prin I"
si sminul" de sub mana romanului isi
au semnificatia lor. 2. Ne vom conforma
dorintelor d-trä.
Anastasia Victor: - Solutia este gre-
en desilvarsire.. Noi nu v'am cerut
slid.
pozitiunea" ci propozitiunea". Este
deosebire mare. Nu ?
Rizescu Tr. V'am raspuns in N-rul
trecut.
Anisoara Steriade. Dar bine, tre-
buesc satisfäcuti si ceilalti cititori ! Pen-
tru acele intrebäri v'arn rdspuns in if-rul
trecut. 1. Ramon Novarro are angajament
de lungd duratd cu Metro-Goldvyn ; ul-
tinicle sale creatii sunt : Cântdretul dii
Sevilla" $i Day Breacke" (Zorii
Actualmente lucreazd in regia lui J. Fey-
der la filtnul : Fiul rajahului". 2.
noi filmul Cântdretul din Sevilla" va
avea premierd in stagiunea de toamnid.
3. Filmul Tabu" apartine case! Para-
mount. 4. Jeanitte Mc. Donald a trecut
la Fox. 5. Acela a frist un simplu true. 6.
Nu stim dacri lui Big House" ii va da
drumul cenzura. Pentru celelalte in h-rul
viitor.
Lily Popescu, Loco. - Cred cri ati
ghicit cine este Eugen Roda. Prirnim ca
pl
Anrel Traianescu. - Am tinut st darn
accle probleme, pentru ea sd
riern oarecum acest program. Gititorii vor
si alteeva, decal dear probleme de eu-
vinte incrucisate. De altfel fiti pe pace
cä n'am abandonat acest gen.
Ov. Idriceanu-Igrov. - V'am promis
cri vri publicrirn acele &MI jocuri. Pu-
tint rd.bdare. 2. Jocul trimis se va publi-
Ca cat de curand.
Mircea Demulescu. - 1. Citeste rts-
SI LUETA I IDEALA
GRISINE HERDAN
laada si 47 la sutra in Anglia) boala
evolueazA cdtre moarte care sur vine
in general c6tre a zecea zi duprt in-
ceputal accidentelor.
cazul când bolnavul nu moare,
se poate vindeca complet in sapte
Wind la cincisprezece zile. Din ne-
norocire, de multe ori chiar and
holnavul supraviefuieste, boala are
drept urmare o oprire a dezvoltaris
mintale i eorporafle insofitä de ex-
citafia muschialaril i psichic6. -
In fate acestor teribile accidente
s'a pus intrebarea daca ele ar fi In-
tr`adevilr datorite Vaccinafiei. 0 co-
misione internationalli reunitti de
socfiunca de higienâ a S'ocietátii Na-
tiunilor din Geneva a ajuns la con-
Cluzia cit ole se datoresc intreadevär
vaccinatiei, addogand eti sunt pro-
vacate ,de un ultra-virus sau virus
latent care printreo reactiu.ne reci-
proca deelanseazti accidentele".
Marcie bacteriolog francez Netter
stadiand si el chestiunea insrt din
mind de vedere stria experianen-
,tal, conchide cil natura vaceinalti a
accidentelor nu poate fi discutatii.
Ele sear datori faptului eä0 iepurele
exalteaz a. virulenta vaccinului. Va
trebui deci pe viitor isä. se renunte
la iepuri in cursed operatiunilor
ptacticate pentru prodacerea
lin
Dup g. cum vedem accideatele pot
fi prevenite daca se iau mäsurile de
rigoare cu ocazia preparinli vaeci-
Dr.. Emanoil Dorna
punsul critre Aurel Traianescu. 2. Chiar
in n-rid viitor vom incepe iarás. De ce
atata goant numai dupd cuvinte incru-
cisate ? Ar deveni plictisitoare, dacit nu
s'ar face miei pauze. Nu ?
Felicia Mirlocu. 1. Da. 2. Am ftent toate
demersurile necesare.
Eugenia Rittnniceanu. - 1. Nu, vä in-
selati ! Casa Metro-Goldwyn nu mai are
ea presedinte pe Sam Goldwyn, ci pe
Joseph M. Schenk, actualgl sot al Glo-
riei Swahson. 2. Am publicat destule fo-
tografii de ale acestei vedete. 3. Filmul
a fost terminat, dar stiu eu de ce l'au
trimis la Viena ? Probabil pentru sonori-
zare 4. Nu stiu nimic de proiectele pe
care le are Horia Igirosanu. De and cu
terminarea filmului Ciocoii" refuzt ori-
ce amilnunte privitoare la noua sa reali-
zarc.
PROBLEMILE CASATOMEI THIERMILUI
Numai femeile frumoase cu obrazul sim .
patic i fraged, pot avea gansa tn cis&
torie.
Prin intrebuintarea crernei semenica a
D.rului Biro, pielea devine proaspitta ne.
zilei). tea, elastica i fina. SäpunuL pudra
apa de obraz sporesc efectul. Pretul unei
La cutii de crema LEI 40.
Un corp curat, sänittos gi bine Irgrijit
este cea mai bunk scrisoare de recoman .
datie pentru casitorie. Il obtineti, dacil la
toate bible intrebuintati sare de br ad
pentru bái. Cantitatea necesarit la o sin.
gut% bate costa LEI 13.
Pentru parul 1-Nvs., alb., cel mai Demerit
regenerator de par este cel al arului
Biro. Recta' culoarea naturala a parului. Nu
vopsegte, nu murdaregte. Pretul unei sticle
LEI 60.
Cea mai mare atractie a unei casatorii
va- fericite este un corp frumos, svlet,
dips gi dragalag. Il putet, obtine ugor in.
trebuintand pilulule IODILLON. In canti.
tate mica impiedica ingragarea, iar in can,
ti'ate mai mare produce slibirea. Pretul
unei cutii LEI 150.
"Nate acestea se gäsesc la :
FARMACIA DR. BIRO
CLUJ, Plata Unirii 4

VILEGIATURA
COLIERUL DE PERLE B va ucfA,5
La Graz, vaduva Caro la P. incetti
subit din viatii. Defuneta fusese -o
femee bogata. Rude le, chiar din cele
mai indepartate colfuri de tara, a-
lma sa fie prezente la Inmorman-
tare. Cele mai multe dintre ele reu-
sira doer dupä multa straduinta sa
descopere local unde se ridicase
Mfalcul. Cu mult mai 1.1§0T gasira
lash... biroul notarului:
Notarul deschise testamentul
citi cclor adunati intru pioasa re-
ealegere. Ultima fraza a testamentu-
lui suna astfef : Prea iubita nice
rude. Margot P. va mosteni colierul
meu de perle, care se gaseste
cutie inehisa in sertairul
masufei mete de 'scris".
Margareta P., frumoasa dansatoa-
re vieneza, porni imediat dupti In-
mormântare aeasa; abia acolo rupse
sigiliile cutiei .Inteinsa gasi, in ala-
ra de colierul de perle, o scrisoare
a matusii sale :
lubita mea Margereta! A fost din
totdeauna dorinta ta, sil mostenesti
candva frumosul meu colier de per-
le, care a iscat peste tot Mate. Ira Iva.
Iata4 ! Dar îi atrag atenfia, ca
cest sirag de perle nu e veritabil, ci
doer o imitatie reusita !...
Dansatoarea rupse furioesa scri-
soarea in sute de bucatele i aruncä
colierul de perle inteun eufar eu
vechituri.'
Trecura cateva saptemâni. Indfo
noapte, dansatoarea sari brusc din
pat. Aprinse lumina si spre spaima
ei, se gasi in fate until necunoscut,
_COZONACIOFRUMOSI 0
FAINA DE AUR HERDAN
WM MI NM MN
Chlorodone
41/'
Dinti albi si
, frumosi:
,
pasta de dinii din menti, care linvioreaz5 minunat gura.
MEN MIN 11111111111-
I I,USTRATIENEA 110M,NR"
Sporturile de yard : Luntrea pe valuri saltä war"
purtand o sapcti pe cap, si o masca
neagrà pe fatä. In timp ce teava re-
volverului hotului se indrepta ame-
nintatoare inspre dausatoarea bui-
maca, cealalta mama' a acestuia co-
trobaia in eufarul de vechituri.
-Ce cauti acolo ?" striga dansa.1
toarea.
Am gasii !" raspunse hotul,
ratandu-i triumfator colierul de
perle.
,,Ai sil razi chiar d-ta 1"' spuse
dansatoarea, colierul 'de perle e
als !"
Nu face nimic !" replica apasul
si cat ai clipi din ochi disparu sil-
rind peste fereastra desehisa.
Dansatoarea nu se prea sinchisi
de aceasta pierdere. Ea nu anunta
politia, ci era multumita &tie scapat
in sfarsit, de pagubosul sirag, de
perle.
Peste einci zile Ii sosi o scrisoare
&la Paris
Prea stirmata artista ! De asta
data vei'rade d-ta, dar cam alhas-
tru! Colierul ce ai mostenit dela
matasa d-tale e edmpus din perle
veritabile ! Un giuvaergiù parizian
miTa oferit eri pentru Jel 350.000
franci; am refuzat insa vend,
intrucht cunoscdtorii apreciaza va-
learea lui la 600.000 franci. Dupa
ult am aflat, matusa d-tale a vrut
doar sa te induca in eroare; pentru
ea asti asuratica, i era usor de pre-
vazut ea Inteo buna zi l'ai fi van-
dat, cunoscandu-i valoarea reada.
hottil".
MN III MI MI MR INIMINO
Tubul: Lei 22. *i Lei 32.
INN IM NO- 11111111-11=-1101 -NB 111111111..--
www.digibuc.ro
dupti PETER PONG
La citirea acestor randuri, dansa-
toarea leinà. Cand îi reveni, anun-
ta
Peste doue zile, olitia ienezd
primi o telegramti dela Nisa ..Ho-
: a Antemizei, dar mângiiind un pui
tul arestat. Colierul de perle gäsit
asupra lui".
Peste cinci zile aparu un inspector
de politie, care inmân'a 'dansatoarei
colierul sustras.
,,,Apasur, explic4' inspectorul de
politie, a intampinat mari greutafi
cu colierul Spezele lui de ca.-
latorie au deptisit suma de 5.000
franci. Dar n a reusit sa plasezeper-
lele. Vezi ea sunt... false in adevar!-
Atunci de ee mi-a scris ca vake-
rea kr e de 600.000 franci ?"
Din razbunare pentru neplacerile
pe cari avut. A tinut sit te ne-
caliesti cel putin i d-ta Inca odatii".
o DESCOPÉRIRE ENIGMATICA
S'a vorhit dote de o deseoperire
factual din intaimplare la Roma,
uncle niste docratori de terasamente,
sapand piimântul in apropierea ba-
rierci Salaria, au dat de niste
trei la numär : una princi-
paid, invecinatà de douii mai mici.
Interesul se concentreazà asupra ee-
lei mai mari, care a ofeirt cautilto-
rilor .o stlapriza.: in zid se desettide
RADIO PERFECT All
ipTr9
numni pain
RADIOL31110%
IIIP
19
o bona, sub care e sapat un bazin
patrat i adânc. Tot sub bolta, pe
zidul chilitrtei ce Il incadreazà si de
fieeare parte a unei firide goale,
sunt cacteva picturi drag*, tacute
de un mester indomanatec,; la
stânga, Diana; tnarmata ca un arc,
vanând printre arbori, douti càpri-
ocre ; la dieapta, o nimfa, tovartisa
de caprioare, in loc de al urmari.
Invatatii fac mii de ipateze : pen-
tru monseniorul Wilpext, autoritate
in materie de arta crestineasca pri-
e vorba pur i simpdu de un
baptister (loc unde se boteaza),
pieturile sund simbolice ; trebuie sa
vedam in Diana imagine pagânis-
mului, caraalungti doparte de botez
sufletele inca salbatece, si Im nimfa,
credinfa crestina care le etrage
spre ea.
Dar profesorul Paribeni, director
al Muzeului Termelor din Roma,
spune ca neest edificiu criptic este
in mijlocul unui cimitir pagan, ca
bazinul e preu adane (2 an. 50) pen-
tru a fi putut servi de baptister,
dealtfel, dr fi prima oara cand
se vede Diana si tovarkele ei figu-
rand inteun simbol -erestinesc. A-
costa si este punctul cel mai intere-
sant din aceasta neintelegere dintre
invatati.
0 altil ipoteza, foarte de crezut, e
cil aceasta constructie subpaman-
teana a putut sti fie azilul uneia din
sectele religioase secrete care au a-
bundat sub domnia agitata a lui
Septimiu-Sever.
NM 1111111111-
ME MN MN
MO NM NM
 Fo to Ilustraliunea Române, Radulescu,
DESVELIREA STATUEI LUI TAKE IONESCU
www.digibuc.ro