B aut i i I m i f u i

ii S M i i •* 49

GÂZEIA TRANSILVANIEI
ito m e ia tâ
f |3| m © e o r g e iB a r iţr a
Cu tel dieprepil pectru popor, aristocraţii f i oíigarkí! nici 8$ de ore s-ar î\
faat tn »tere s i s u s ţ i i ainguri sfatul (Istoria Transilvaniei Ci BĂRiŢiS
Concesiune* anunţurilor şl abonamentelor i Frinia Agenţia
Eomânâ de publicitate Gîi ILIESCU Bucör«stí£s» Ionică I

ABONAMENTUL
R o d & fifâ * î Pfoţa JiboriaJU 98 Trai? luai Şase hmJ Un an
JAţ 7U 3ftfeţtfl j BacuFeşki, sa. Voevosi 00 Komtnia: 1.3 SO 60 Leî
APARE SEARA IN FIECARE Zî DE LUCRU S fre in á ta to : $3 60 90 Lei
T d h f o a B r a ş o v HM
W m is ta ţia j K k PM S r M

C r o n i c a B r a ş o v u l u i
uccesele mari ale (ărei C o m u n ic ă rile b iu ro u iu î
De când eu UBîver 5r;î&tea Pocuîară pe care noi f<eetîa reprezentanţi ai opi­
t » mare şi definitiv succes al putut fi bine informată de ade­ de p re să úm L o n d r a săptămânile pof.uii^fki or?şclnl nos­ niei publice ie înregistrăm -ca plăcere
cpturilor naţionale româneşti vărata noastră situaţie si toate tru sur<t aşa de in^or«* t* în cât mi- vi nu găsiri cuvinte da landă pontra
Ziarul „Times* pubiieăun important raisîar.e nouă «a ar pate® sä le sta* cile csrind, ctrt»rU?, şi cbl^r ?i mi­ eel cari s a luat iniţiativa şl mai ales
înfăptuit: Basarabia a fost plăsmuirile zdrobite. Un succes bîlească alt-fel. P fntra cei care muncescu
mare diplomatic pun© astăzi pri­ articol de fond întitulat M a ţ i i şi Ma­ cile mizerii, ?>. r u t
junoscută regatului român. ghiarii, scris de d-rui W. Steed, în Dl Vaiy s® afli fa prezent îctrV ;0 C â rd deuiî ciicf*? se întâlnesc
Delegaţii noştri de pace sub ma mare piatră edificiului să­ parte, ş! ia in sistenţa noastră. Tradu­ turneu de propagandă rp e !a univer­ t z , nu ?ncep (cam c c zvlâl b coco w e ) 'ă de zî eo^fcirlnţela-lecţil da la
"îtinua ac^une a primului mi- nătos la a cărei clădire delegaţii cerea acestui articol o d*u ca gdaas. sităţile englezeşti din provincie. cu scăr»nArmrci < ăfui care, 1 Universitatea Pooulară revarsă picuri
Schimbarea de graniţă nu se va gându-'.e de c«n-afo a det n'şşter âf' lumină în su? ete^e multora cari
>4tu Vaida, au reuşit să tran- noştri Ia Conferinţa ambasado­ D -nuî S te e d ne*a prom is că va mai face. Opinia pcbiivâ şi politica e n ­ cutare fa,, t, «iu de sisren j b.u;-atare- avut posibilitatea să se adape
publica ast fel de articole.
problema aceasta, care îa rilor au muncit cu râvnă. Fără Din ziare şi din con orbiri avute gleză e iagă dispusă de a modifica ssi care.- s.*u de s-'U^Dctea morco­ 1« adevăratul Izvor de iamină sl şti-
moment dat, era ameninţată să provocăm conflicte z a d a r n i c e , ca d-nîi Steed, Soton, Watssoo, Lea- clauzele econoîrice îa favoarea U n­ vului şi de nonei toalete pe i fţei şi mm alea "al proscrisei noas­
fie lăsată unei rezolviri mal dar cu încăpăţmare în luptă şi per şi M a Jge cu privire la «.hesîiu- gariei. care acum şi-a comatidst-o la Bucu­ tre Istorii. Profesorul P, Teodoraseu
frziate. Trebuie să spunem că, cu conştiinţa cauzei n o a s t r e , nil© cari ne interesează, am câştigat reşti m ă ^o&tâ, draga m?a, nici cu verva i cunoscută şi care zl da zi
Confrjîinţi din Loadra mal puţin nici mai mult ca 1800 lai**. se evidenţiază, cu cuvinte caide, co-
Mediat după ce „patrioţii ruşi“ drepte — am câştigat victoria. impresiile următoare: raun’cative ne duce pe meleagurile
Desigur că vom reuşi să ob ­ Itaîsa aoiijlneşte intenţiile guvernu­ D iscuta între ele leagă p® ch
1 căzut în lupta ior cu bolşe* Franţei arâtând-i-ne toate peripeţiile
Vizita d-lul prim-ministru lui englez de a face pace t a bolşe­ ti a ultimului Cii.--.v5 n d-lui profesor X* prin care a trecut limba franceză, di­
fcii, d-1 Tar da m încetat la Lon- ţinem t o a t e r e c u n o a ş t e r i l e aces­ san Y c:f re cu atâta vervă, ne-a r e ­
Vaida- vicii. In schimb. se car?; câ Lloyd
şi Paris a cerut ca problema tor drepturi naţionale, atât cât secând sufletul poporului francez fi
Gi’orge ar f, ap ii cat 'ie a spc’jini po­ dat istoria h k r..iu i\i ron ânc s F ra n ­ dându-ne şi multe îndrumări în pri-
^arabici să f i e pusă în dîgcu- măsura satisfacerei lor nu atinge Părerea generala e că a fost cel ţei a tu chiar a poporu'u: român, i >
mrfi oporinn timp ales p..ntru s servi litica lianei su Ucgaria şi B-lgaria. vio ţa caracterului acestui pepor.
Ine. D-1 Pelivan, distinsul ba- hotărâri pe cari munca de titan cauzei româneşti. Impresia caie & lă­ Miiieraad a deciarat azi ho târât, că toria ait-i, ceva chestiuni de chimie Profesorul ilie Cristea în fraze tăiate
sau de Geografie.
ftbean, a făcut o strălucită de azi nu Ie mai 'poate doborî. sat-o d-î prîm-minisira Vaida e din nu e de acord cu politica care ur­ E îmbucurător. în n arm oră, sebre, pline de înţelep­
ire documentată a cauzei Este însă un adevăr de ne­ Ccîe m si bune, câştigând mai cu m i fiişte pace cu Bolşevicii. Mi*?duc aminte de vremurile apro­ ciune şi de miez, în fraza tur­
tre şi sforţările comune au contestat că acţiunea primului «tam ă oaiueni politici prin francheia Liga naţiunilor piatului trc cut, de zi c e caii au ur­ nate ca în bronz ne dace fn primi)
ministru în s t r ă i n ă t ă t e ş i a de­ lui onestă. m at m ăreţîior sărbători a intrării A r­ ani ai copilăriei limbii noastre, me
Ş !*a complectat organizaţia. Avem arată siânciie de care s’a izbit îa
Jncă dela 14 Februarie biuroul legaţilor n o şti de pace a fost Prcpagînda aagttsri informaţia câ caută funcţionari ro ­
matei rom âne în Braşov.
Delirul prim elor y ie parcă fstov’sa cnrr.«l vieţii ei, «scormonind Izvoadele
csei din Londra comunica, în c o n d u s ă cu atâta vigoare şi tact In p reiă e redusă. E su^iinută nu­ mâni, d«y nu ştie cui să s? adreseze iot avântul d n sr-'fietîîa lomâniior vet hi şi vechii letopiseţ5. Profesorul
istă chestiune, e ă nimic nu î n c â t a reuşit să zmulgă vălul mai de revistele unitare Icqoire şi în aceastS privinţă. Atragum deoaa- Braşoveni şi ori- ce m a n .fe s ta n , dună ! Eiîescu, cu multă poezie în grai, stă­
e tn calea recunoaştere! Ba- negurei ce plutea peste dreptu­ Ghallego şl de cotidianui pre^blia- bită Kienţtune a m p lă importanţei a- acele ziio era lipsită de suflet, lipsită pân pe o îimbâ frumoasă, pe o limbă
care puţini ia noi o posedă, ne evocA
ibiei ca parte integrantă din rile noastre — v ă l aruncat d e risn Scoichman cari, sub masca de ceste) chestiuni Liga a ratificat cisu- de entuziazm.
interes reî'gios, süs|ia panctiii de zeie minorităţilor şi comumcaţlilor Măreţului îi luasn locul cârcoteai». iniregul nostru trecui, arătânda-ne
50mânia Mare. Cu toate acţiu- duşmanii noştri şi, în mare par­ vedere politic nngaresc. Mu*t mai fi kvi ale In te rnaţioa ale, m snle um brâ sie domnitorilor fi stră­
Na puieai să iefiripi o strb a re , nu
contrare, cercurile engleze te, contribuind prlntr’o acţiune Intensivă e activitatea agenţilor un ia legătură cu chastmnea m aghia­ puteai sranja o manifestaţie sufie- bunilor care pururi frământaţi "de
lţI fost convinse de dreptatea trecută riscată la întunecarea gări Feiî-nyl, de B ier( Banlti M’klos r i, rem arcăm , că atât cercurile engle­ teascS, zavistia şi ura credeai câ tro­ lapte, paruri zbuciumaţi, cu sacrificii
^*ei româneşti. lui. Cu atât mai mare f şi mai li Valy), a e iro r venire î* Angi«a s zeşti cât şi careuri!» ce ho-slo vace şi nează aci. enorme, ne-au păstrat moşia scuaipâ
]naIÜ câte una dar, J drepturile
''r încurajator ne
I -----------J------ --- apare
I succesul
^ for,t felicitată de auiorilâţ le engleze jugo-siovaca sont ds părerea, că în Cam în această staie sufletească şi cari imaculată ne*au Us&t-o moş­
in&le româneşti !ji caii duc o picpagand.4 ciandss- chestiunea sus amintită, c ri ce pas, ce-a găsit £rm u gri ar olar al înce­ tenire nouă.
_ _- o. . suat
. <
recu- i delegaţilor de azi ai päcei 1 Tim-
«.ut 1 r ■ a i T . •_i _1 __ Í ti^ă îs cercurile parlamentare, guver­ ori ce dem ers ar trebui făcut de c o ­ putului dezrobire!, când corpul didac­ Profesorul N. Orghidaa, unul dia-
Graţie acţiunei deschisă pul a "fost întrebuinţat cu foles namentale şl a cértararíior englezi mun acord şl in comună înţelegere tic din*Braşov a rnis bazele Univer- tre cei mai buni conferenţiari, ne
franeft a d-lui Vaida în străi- şi cu energie — reparând toate Succesul care Tau a^ut între paria între români, c e h o slo v a c i şi j.sgo- sită|ii populare, Rezultatul uriaşelor arată frumuseţile ţârii noastre, ca
jit®, încrederea ni este acor- greşelile trecutului. menian, îl dovedezcintcrpolărib des slovaci. Dnii Leeper şi Steedred, ca fcforţaîi aie corpului didactic dir? lo- ctmoscându-o să o iablm şl mai
iti şi tproblemele româneşti nu Trebue să n i arătăm bucuria voltaié în ţedlnţa de Ma^i a Cam^ i răspunsurile ia m emorandurile un­ ealitate au început să se simîă. mult. D-1 N. Orghîdan a re o cultură
ce-o simte întreaga naţiune şi, rei corn. pe care le redăm îa re- gureşti către conferinţa de pace ar Sufietul românesc a început sâ se vastă care in conferinţele dsale
li po^ ^ exploatate în altfel tre o ci de asemeni redactate pe bsza
it în sensul lor adevărat, îa ace laş timp, să ne exprimăm r u m at întoarcă ia adsvâr, şi să se manifeste nes te la fiece clipă.
S r Oresnwood a cărui fiică e mă unei înţelegeri reciproce. sşa diipâ cum el e* plămădit : din Profesorul Perieţeaaa ne d l no-
le de remarcat faptul că în speranţele pentru viitorul stră­ ritată după un ungur, cere publicarea frumos şl s u b ti l ; din înalt şi sublim. ţ uni de chimie de care mai ca toţii
jnile din urmă străinătatea a lucit ce aşteaptă ţara întregită. oficiala a atrocităţilor săvârşite de
trupele romane în Ungaria.
Sir S. Hoare (îusofil deciarai) in
CoMaiMB Cariei Marţiale Ia ioc ca sâ dv.-a buzna în spre la - avem nevoie.
tuneree, unde ca un criminal b& sco­ in fina Universitatea populară, Îb
eforturile ei de & da publicului di­
n Q & m m â 'ă m m ta lm T * u $ Q lo t tocească tot gunoiul f.inţel omeneşti, rective bune şi în cât mal multe di-
trp^lează în chestia atrocităţilor şi acum călăuzit do statunie oamenilor
Armele streinilor utimidârilor politice în Transilvania
şi Basarab a şi ce^e publicarea ta
d :23 Tjfag.siUrania, d«ia
1919, până la 3|1 1020.
de cultură, se îndreaptă spre lr mina.
r e c ţ i , a imerveaît pe lângă marii
Merge sfios î m â e drept. Sâ nu ui­ invsftşţi ai vechiului regat, rugânda-i
&â‘vlc în mijlocul nostru ^i sâ na
portului Cruce! Roşii,
Proza Irădăiorilor neamului. D-1 Lloyd George ín răspunsul dat Indivizi cari au răspândit
tăm însă jena care |i-o provoacă tre­ dea din prisosul cunoştinţelor ier,
cerea contrastelor. De la întunerec ia
»0 ţiae necesară publicarea a tro d ti- ştiri contrarii armatei romane lumină ! trebue câţi-va paşi nesiguri,
cin prisosul adevăratei culturi, scân­
Storurile ungurilor de a ne d’s- Român, Blestemat fie :-asal în care ţiloir. Cu privire ia Basarabia a cărei tei care să aprindă şi î n sufletul no-
ţţrfita în faţa gtreiuătâţlî nu mal ei au călcat pământul antecesorilor . _________ W eintraub Herman, din comuna până să vezi într’adevăr unde pe
populaţie, spune d-sa, © în mejori- T g-M nrăş, la 5 luai închisoare şi s*ra focul binefăcător al ştiinţelor fi
jose aslăzi margini, k m cunoscut noştri* blestemate să fie pentru v e d e tate română, nu s'a adus pâoă acam ce calc!.
insâ §i“i cunoaştem prea bina pe hienele războiului mondial. Ncî f*să 1030 iei ameadâ. Iată loadele Universităţii Populare al ariei. - Mistu
nici o acuzaţie. Prim-mintetml romfia
iţii vecini ai noştri, car? s p u n , că cari în josnicia noastră ne-am lis a t a dat instrucţii în sensul tís a fi re­ Indivizi cari au rostit cuvinte
vrea să trăiască fn boa® şi prie- să ajungem sub dominajiunta ier, trase imediat trupele rom âae t e ii ofensatoare la adresa far ii. poziţiilor de mai sus, ar contribui la
sşti raporturi cu rfgatal român, coi salutăm acu fii cu ochu umezi de nia stabilita ca fi 0 .3tieră fepre Ungă Deak Marton, din comuna Miras-
că au r»§ surprinde de loc fap- lacrimi pe fii patriei noastre, cari na- ria. Mlnorităţik din T rinsiivania vor laus ia 15 zile in.-hisoare.
mai ales dupâce şi străinătatea au salvat de aceşti ucigaşi mizera­ fi protejate prin clauzelé minorităţi­
Sporul leiurilor paralizarea vieţii economice, — i n ­
fractorii m vor urmări conform er-
doocnţel noastre Nr. 2779—1920, pu-
(aceput să se convingă tot mai bil!.* lor din tratatul da pace. Conf#nn|a Indivizi cari au adresat cuvinte f a o c ţ t o s â r l i o r d i n A r d e a l blicatâ îa „Gazeta Oficială* Nr. 9 0 / 1 9 »
alt de infinitul până k care e in Acesta-i tonul, acesta»! glasul a c e ­ amba^adorlior din P j r 's vacă nu a injurioase jandarmilor români
să se întindă perfidia ungu» lei foi ce cara cozi de topor, auş. decis asupra viitorului Biisarabiei. Biroul Presei din Cluj ne co­ 11/ 21 .
GHga lo'i, din comuna Cij], poli- Pentru şeful resortului finanţator:
^scl mani ai neamului au scos*o la B ia- CarSiea publicării raportaloi Crucii t, ia 1 lanâ îachitjoa.e. muni :â : D ia g o n e sw m. p.
Ca#a-ce s a doare însă $ trebuie gov în tot timpul ecapatiei germa«? Roşii ee va lua eventttd îa c o n d J n urma scumpetei mari şi a
revolte î a tr tg neamul românesc fuiâudu i şi d*ndu-i num sle celui deraţle, Indivizi cari au ofensai ofiţeri depreciere i coroane ior, funcţio­
J c faptul că în opera lor de de* mai vechia
liftare Ungurii ae folosesc azi toc- ^G^zeia Transilvaniei*.
ial de arme oferite de zişii fii ai
cinstit ziar românesc

Noi şi tot nssm ul românesc ştim

Colânelnl Wtsdgenwood Intiezba ce
iDteníJonKazá că facă CSonshiul s u ­
prem pentru protecţia minorităţilor
români narii publici din toate părţile
Itilins NeasiSdter, d ;n com una B ra­ teritoriali i administrat de Con­
Ultima oră
aşi neamulai ramânesc. atât cS după retragerea trupelor ro- d*n Transilvania? C^noBşte d-nui L
Iatâmplător ne-a ajuns în mână mâise din Ardeal, redecioril „Gazetei Gearga rapoartele unor epîăcopi de.>
şov, ia 1 iunâ închisoare şi 2000 lei siliul dirigent , au cerut spotire a vonsilitd de miniştri
amendă. salariilor arătând că retribuţin-
BWMărul din 10 Februarie sl ziarului Transilvaniei* au treerjt îm p re u tă cu pre ojjiîiefisuni §i jafuri cari fc*au co Ana Cuorth, cin comuna S/orn, la nile stabilite in Iunie 1919 nu D iscu tarea prcecteSor re for­
oifuresc care apare în limba ger­ arm ata română Carpa|il, făcându-se mis acolo? 5000 lei amendă. m ei a g r a r e .
mană »Pester L’oyd*. Ia articolul părtaşi al calvarului de suferinţa î*.- D~î Lloyd George. Am avut o lângă Frlda Bolchover, d’n comuna*Clnj, le mai asigură existenţa. Aseară %'& ţinut ia ministerul de
sia da fand .Atestate româseşti cucate de neamul românesc. Iar discuţie cu prim-minisirai român, Ia 1 lună In» hisoare şî 3000 Iei Spor nea salariilor funcţiona­ extern?: un coarillu de miniştri, la
l^Npre România* acest ziar caută, »Gazeta Transilvaniei* u-a mai apă- care m’a asi^nrat, că va face toiul amendă. rilor publici a făcut obiectul de csre au luat part« d nii iulta Msnia,
prin o pervertire a adevărului, rnt de atunci, până când înfrângerea peniru a proteja minorităţile religi­ studiu încă dela sfârşitul anului .larga N. şi Bujor, preşedinţii corpo-
jănmească românească acea ruşine a Ungurilor a adus după ea revoluţia oase. Mi*a p i r a t sincer şi decis In Indivizi înarmaţi cari au atacat trecut, dar soluţiunea nu a fost rilor iegiaitoare.
WMBulni, zdreanţa care pe timpul în care neamul românesc din Ardeal accaitâ privinţă. (Kota Biroului învi­ la drum şi au furat bani. S ’a continuat discuţia asupra proae-
pwtyaţiei nerr.ţaşii apărea ia Braşov j ş ’-a snus cuvântul prin adunarea dela nuirile aduse nu le desminle). încă posibilă , fii,id<â snorul
Ispas Io&a, soldat din Reg. 7 P r a ­ trebuia votai prin Corpurile le­ tului de lege agrară.
tub numele hoţit de „G&zeia T rân- I Alba-Iuiia, Proectul reformei agrare p e n tra v e -
iShanlei*. Şl reproduce din acea » F.ţuica care în acel răstimp a apă­ Sir Hoare. Fiind protecţ’unea rai“ hova, un ?.n şi 2 luni închiioara.
norităţiior o chestiune internaţională, iancu Tudorache, soldat în Rcg. 7
giuitoare . chiui r tg a t uu va putea fi psazentat
{uetă pasagii de următorul conţi- rut la Braşo / nu a mai fost a . T r a n ­ Lucrările au înaintat de aşa corpurilor legiuitoare, de oare-ae dis­
tSRt» pentru a face azi pe străini să silvaniei* ci a celor ce au lucrat la c u ar fi Dl L. George apiicat să tri­ Prahova, ia un an şi 2 luni Închi­
f e l , încât datele necesare pentru cutarea lui n’a fost terminată de p a r­
creadă că vorbia în ea sentimentele ea. $1 te t al acelora e glasul care mită o comisie internaţională care soare.
P (lasol neamului românesc. să facă cercetări şi să se convingă Voicn Siel>a*?, soldat în Reg. 7 Pra­ întocmirea proiectului de lege tidul Naţional. Ministrul Mihalache a
vorbeşte atât de răguşit şi de scar
Ascultaţi dar după Pester Lloyd bos despre arm ata şi neamul româ­
dacă dispoziţiile Prim-Mînfstfuluî ro­ hova, ia un a n în-’hisosre. vor putea f i în vreme scurtă dat reîaţiuni in privinţa îniăm ânţări-
mân Be îndeplinesc, precum sperăm lor din tară.
vorbele Gszetei de pe s to n c i : înaintea guvernului regal şi de­ P â n ă la în to a r c ere a d lui
nesc. cu toţii. Indivizi cari au luat steâgal ro­
l i , P r i m u l document datează din Ne facem deci o datorie dacă re­ Lloyd George nu crede că e opor­ mânesc de p e casa comunală şi pus Corpurilor legiuitoare“. V a da actu a la fo rm a ţie a
Oct. 1916, aşadară din vremea când amintim neamului românesc, că între tun în momentul de faţă, am mare guvernului v a ră m â n e
trapele ungureşti şi nemţeşti au a- susţinătorii şi colaboratorii acelei G a­ încredere în noul Prim-Ministru ţii Van asvârlit în Murăş.
C o m b a te re a sp e c u le i c u Coariiiui ds miniştri a aprobat un
Inogst dm Ardeal armata regatului zete am aflat pe Vlaicu., pe Salica sunt convins câ el vrea să protejeze Patachs îoao, din oomuna Gh?rne- prueet d* îege ul ministrului de râz-
român. După Intrarea trupelor v oastre alţi ortaci la fel. minorităţile. Până nu mă conving de seg, ia 6 iuni închisoare. b a n c n o te le d e o m ie
boiu prin care ee cere regularea moş­
ictorloase, ziarul „Gazeta Transil­ Facă-şi şi neamul datoria, dacâ contrar, eu ţin ae oportun a trimite
vaniei* care apăre în oraşul de gra­ voim să susţinem şi sâ ne cinstim o comisiune. Demeter Gheorghe, din comuna Ordonanţă tenirii dispăruţilor în răsboiu.
Ghermeseg, la 6 luni înahisoare. S’a discutat apoi asapra remanierii
niţă Braşov, serbătorea iotrarea trn- dreptul de a mai vorbi despre o dem Col. Wedgenwood. Ce dovezi mai în legătură cu ordonanţa noastră şi compleclării guvcraului şi s’a h o ­
peior noastre în acel oraş. Articolul nitate naţională. evidente puteţi avea, decât raportul Indivizi cari n’au predat la ter­ Nr. 2779—-1920 dată îa contra «De­ tărât c i actuala formaţie sâ râmâe
IgMata cu o nemărginită irgioita bucurie fap-
idp episccpilor din Transilvania. calci; c a ordonanţa Nr 209 ) —1920, până ia s o a r e a d-lui Vaida.
M că (ascultaţi pasagiu reprodus din
min efecte militare.
Lloyd George nu vrea sâ reflecte­ dată >n privinţa circulaţiei obligatoa­ Proectele financiare ale
ChSfcetă! *' K e d ) hienele
N. " r&z ffiosl consilier al Resurfaliii ze ia faptele nici unui fost guvern Miklós M é n e k é , din comuna re a biletelor stampilate în Bucovina,
boiu,
boiu.U■- m iadial, basturztl ţigani, cari din România sau alte ţâri. Guvernul biin C. F., ia 103 iei amendă. guvernului.
^c&tâ s îîf ia l lor an Infectat aerul stânt Căitelor mai ordonăm următoarele :
D-1 minis.ru ad lnterlm la flnsnţe
s’a schimbat în uitimile sâptâmâni. 1. B ielele din sorta de o mîe de
Jipatriel m aghisre“ ea fost împrăş* Profesorul Aurel Clortea, fostul con Nu e închis sâ fi fost puse în p a r ­ Indivizi cari au rostit cuvinte c a rc a s e sunt a se primi tară consi­ Mihai Popovici va depune în câte-va
‘ntr* ducător director al gazetei noastre te aceste interpelări la cale chiar de ofensâtoare ia adresa AI. S. zue pe biroul Camerei două proeete
derare ia num ărul seriei ca care «unt
/^Poi conlinuă astfel articolul Oa* in vremurile cele mai grele, şi gpvcm pentru a-şi asigura pentru Reginei. provăzute, întrucât sunt stampilate de lege. Un proect se va ocupa ctt
*etei: luaimente locţiitor de director al gim­ viitor posibilitatea unei înrâuriri a impozitul pe avere. Se vor zocoti
cu stampUa „România — Timbru
naziului din loc, a fost numit de Santa Ani ea, d n comuna Budiul toate averile mobile şi imobile ale
•Aceşti mizerabili, cari se dau drept guvernului român.
Consiliul Dirigent, consilier la rezor- La interpelarea Dlui Maclean (şe­ da câmpie, ia 1 lună închisoare.* 2 La piâtiHîe în sumă d^ peste fiecărui cetăţean. Până ia 10.00® de
J®&şi ai Romanilor, s*aa purtat în Iii, averile vor ti scutite de taxă.
^Pul prtzenţai lor atei, îa cel mai t i l Cultelor. Transm item distinsului ful liberalilor în parlament în lipsa zece rrii coroane atât tn circulaţia
»losltor- profesor felicitările noastre. Dlui Asqaith) referitor la revizuirea
Indivizi cari au voii a înlesni fuga Din averile care trec de 10.000 de
ICbK, a ?a C ne urrp'e de paruc&lâi-ă, cat şi ia cele făcute din
• ^ b a fapmi ca ei s feu apropiat printr'o comislune a graniţelor ungu­ a doi spi&ni ce veniseră cu un partea organelor militare, primirea
ici se va scădea eceas+ă samă şi im-
de_noi şi că se numesc ro- reşti, care au fost, — după afirma­ aeroplan. biletelor d c â t a 10 000 coroane, s.tam- . po/Jt ii va începe cu 2 */o şi va merge
I
'i* Anunţăm ca bucurie că viteaza ţia Dsale — astfel trasate, încât lisa pilate cu stampila „România — Tim- i progresiv pânâ ia 12°/0.
,astră annaîăj a alungat aceste hi-
Oemiiis gnvsniiilDi faodex. României un teritoriu iocuit în majo­ Balayîti Ferenez, din comuna Za-
brn spociaî* e obligatoare. !
Ai doilea proect va fi relativ ia
Jau, la 3 luni închisoare. impjzHui pe averile din războia. Ave*
ie* Să ştie \oată lumea câ noi ru- — Guvernul suedzz a demisionat. ritate de maghiari. Dl Balîour r ă s ­ Ai xandru Z*gr.;«m, d a comuna
3 , In afaceri comerciale, 0 interzis
râe pâ iă ia ÎO.OOj de lei vor fi scu­
6m orie© legatari cari ne-ar lega de Regele a primit în audienţă pe fostal punde (răspunsul a fost făcut dă Di, a se condiţiona mijloacele de plata,
Leopper) ca graniţele sunt eeîe inai Bistnţa, îa 2 ani recuzi an e , pentru tite d e taxă. Dela 10.000 in sas, im­
JcŞti mizerabfii pe noi românii iran- prii» ministru şi preşedinte al parti­ exciudând biieieic de bancă de 16.000
ttvăneni A a Omorât pa uu caporal jandarin. pozitul va creşte proporţional dela
dului liberal, Meden, pentru a forma bune posibile, că au fo»t hotante, . Maiof C C arp, coroane.
2 0% -55% .
rrelu! cam a’au purtat ei aici, a do- nou! guvern, ţinând seamă de referinţele economi- | Considerând, câ nerespectarea di#-
comisar regal.
it că sunt nedemni de numeie de ce, etnice şi Militare şi câ nici o cq -
 Pagina 2
M ţ j j CB MjjjŞŢl Preşedinţia Consiliului -de
8 Merite.
Londra, — Ccnsiantinopolu! a fost
ocupat de forţe militare ş? mor ah:
e«gieze.
— ‘ia nrma înţelegerii între guver­
nul sovietic şi c*l englez toţi supiaşU
esgiezi snwt liberi a se întoarce îa
ţfera lor» afară de cei ceri m comis
c - m t ma\ m$f&: ■
— Ministerul ţjortiigbe*/, a de m in ­
orat. Pitşedinţele npibH cef a u i ^ r -
d n a t pe i t b \ democraţi Antonio,
Marco Silva cu loncârea Cafeiaetniuu.
— Vif.rşovia, La 4 Ma;tie a avat
loc sub prez dcaţM, m iststnJui aia-
cerilor streine, coaf<.Ho-ţ«i cu delega-
ţia î n b n t e z â s c M t ă l a Varşovia.
hp.í™..- ! . n ~ __ ».
Tiiraisai res>âa F io rtsu i a primit
în mod provizoriu şa. reprezinte Ro­
mânia ia păcii Cy Rusia.
la curând va sosi şi d d e g iţiu n e i
ieîonâ.
2,ew York. — Ziarul „World* arată
câ W-ison t a u tima Rot i trlrrJsâ se
epuue eâergic me&ţsmrtl imJnor in
ConiităDliîiOpOi.
»ei i c a i ii i lU Ê iE u Il
' Cuoinie rostite Ia înjrormardăre
de £)l. S&iQîor Aurel S c ir iu .—
iudarerată familie. Cu durere încon­
jurăm sieriul cu iăiniişiţe’tj pământeşti ale
iubitului nostru prieten Aurel Banta, do­
borât în 34 or« de io moarto năprasuieă,
cum numai tr*gî «tul doboară pe c«l mai
faini* dintre stejari. Viaţa lui ue 5;> ani
împliniţi taie o vildă. Este pildă de muncă
fărv preget, pildă de iubire de ţara şi neam,
pildă ds dragoste pentru căminul Iui, pen­
tru soţia şi copii săi, pildă de înţelepciune,
<?« esmpstaító ^i demnitate ea uw şi e«t.ă-
ţt*aa, pildă d# energie titn;iLă, de nimeni
ÎKiracutu. Fiu de preut din cornuca Vad,
ţinutul Făgăraşului, irate cu mult regre­
tatul şi *r»ditut istoriograf si neamului
Cfcconieul Dr. Augustîn Bunea, eminent
student al jşjcoalei comerciale buperioare
difj Br şov, cad« tatăl meu i*a fost pro-
f«aor. absolvent al Academiei de comerţ
din Viemtji întemeietor împreuna cu vred­
nicul pău asociat, Di Dana'aa Drăgânescu,
eeum Ud ani, a eui.oscatei Caas-ö da Co-
snerţ di* portul nostru, azi cu reputaţie
asr*peană? v*tfei membru şi fost vicepre-
ş«di*te al Camerei de Comerţ şi Industrie,
«treia i'a în chinui cri de câte ori a fost
eheaaat la lucru ştiinţa ţi experienţa sa,
epitrep al fejserie ei Mavromoiu pentru a
tsărei gospodări« purta cri-ştincască prijâ,
*i*J»fera furéator al Ligei Culturale pe
«sar» a ciaetit1# e* «urnele Iuî şi a sjutat’o,
teu« amic al păturilor muncitoreşti, căci
munea era pentru el o eredinţă, şi al ţă-
rânimei di» mijlocul căreia s’a ridicat
venit la Galaţi de tânăr, timp d<> p^ste b5
ani, prin munca necurmată şi cinstită, s’a
rrdicat la şiiuaţte socială de fruntoş al Co­
merţului, făcând onoare oraşnlui nostru,
iar pri* spiritul său viu şi profund precis,
prin inteligenţa pa superioară, preocupat
tetde&una. de ruírile probleme economică
ale ţârei, Aurel j unea rămâne o podoabe
ru istoria «eavoltărei Comerţului mare
remânesc, şi un exemplu mai mult al ge-
aiuîni bun al Ardealniui, căci ţii ne-u a-
rifcat îu toate sforţările lui cu in se poate
adună a?erea prin muncă, cinste şi eco­
nomie.
Dar dacă *1 iasă mu.t îndureratei sale
familii o însemriită ar ere, pe care putem
Kiee In deplină conştiinţă, că a făcut-o nu­
mai prin muncă şi cinste, mai presus do a-
ceasta issă el lasă moşieuire copiilor uunume
b’:n pe care ei au datoria sâ -1 cinstească
şi trenereze ' în toată viaţa lor.
Aurel Butea deşi nu a făcut pc^itică
militantă, é fost însă cu mint a şi sufletul
totdeauna ia mijlocul nostru, dându-ne
preţioasele sala sfaturi, aşa că despre el
se poate aice că a aparţinut democraţiei
aoastre naţionale ce se ridică astăzi din
straturile adânci ale neamului pentru a asi­
gura destinele românismului.
In numele acestei democraţii naţionale
pe care iluBtrnl defunct a iubit o atât de
mul*, ta numele Lisei Culturale, al cărei
fuudator fericit a fost, fericit pentru că a
văzut împlinit visul milenar al înfăplm. ei u-
nităţei noastre naţionale, ss cuvine, pentru
Irumoaşei» sale însuşiri şi pentru virtu­
ţile sale, să aducem memorii iubitului
nosttu prietin Aurel Bunea, omagii de
pieasă recdDOştiuţă, — iar familiei sale
profaná ié şi umilele noastre sentimente
de condoleanţe în ceasul acesta de dure­
roasă despărţire de tot ea i-;î fost mai
s-cump po lume,
Dumnezeu primeaseă-i sufletul în lun ea
drepţilor, eâei om drept a fost Aurel Bă­
nea. Ami a. .
Qalaţij 26 Februarie 132Ö.
Informa R È.
IiiofeSáftrea Băsacii
d i a I i i . Ijaci din laouarie 1920
Banca A tisiro -U ao ră din localHăts a
în c e p u t ik h íd iu ía .
Opeiatluni tu 5ocs foaite i^strâns
tnsâ. Lu;hidarea va dura mai multe,
luni. ;.
hy&h ■ C ă’re toţi funcţionalii pa-
blici din jüd?|ul şi oraşul Braşov. în
vederea i. lafUsiţârii unei Aşocia-
ţin ni a tutert.? fuucţiorîarilor publici
diB Transilvania, Bănat şi păi ţi ie uo-
gbrece, &ud^4 ! jugnli* ca în timpul
cel mal scurt !a fiecare aa'oritate
(oficiu) sâ be a îiâ g ă câte un comitet
interim?.!, care apoi aceste comitete
ímpreönú vor dUcota înfiinţarea sos
ctimitei Aâociaiîunu Tüt ca acca^tă
ocaziunc se va dis-*.nta şi tnfilnta?ea
pilei Cooperaţiie de consum a tan c-
ţionarilor -publici din judeţaî «i cra-
şoi Braşov, Timpul §i locul digestii­
lor se va îa re cunoscut ncuilor co«
mit?te pe eale ziaristici.
Braşov, 7 -Martie, 1920.
Corniţei ele infaim&le dsla , adm;ni~
strofia ftnanciü/a j i fustiţ a.
Sdib&râ. Dura uncâ îa 7 Martie a
avut ioc iu ss? î gimnaziului fomdn
din Ioc, se* barca ti ta de corp a! d i ­
dactic.
 fost o serbare foarte reuşiră şi
vom da o dare <ie »eaaiă in »îumă­
rul de mâiiO.
Din lip %fi do spolia, impie?ii]£ da
călătorie coiegului nc-ttru, nu.
apar în nfjcaârui no;tru de az'.
A r i s . Concert*! iieana*Da-i»
ţat pe ziua ú t 0 Martie a, c. un se
va ţine din catJ^a unor impedimente.
Ziua ţinerii se va auiiiţa prin ziare»
A r i s . Biroai Federalei Cooperaţi«
velor s*a mutat in Srr. Porţii Nr 47 .
c o m u n ic i
In ziarul „Chemarea“ a apărut o aerie de
articole prin care />« ataci.şi insultă, M. C
Gl. ealificându se elementele cele inai de
vaioare ale oştirei eu cuvintele des hoţi,
păduchi, învârtiţi, sedentari', etc.
Ori, ofiţerii care flcătneee azi M. C Gl.,
au fost în marea lor majoritate răniţi, p»
front, unde s’au disiioa şi foarte mu ţi din
ei posedă ordinul Mihai-Vi'eaiU.
Ziarul justifică aceste insulte ca abuzu­
rile şi actele incorecte ce s’ar fi petrecut
I în 1^i7, adică acum 2 ani la mina de c&r-
• buni . AsSti-Comăneşii.
I Pentru moti?ul că u ii d<n coproprietarii
i minelor este rudă iniepărtafă prin alianţă
eu şefui de atunci şi de astăzi al hf. C. Gl.,
I iar altul era prefect sub guvernul Marghi-
| \°.mr \ u trag? p?it pe f dW te concluzia că
M O. Gl a patronat hi chiar s&vârgit loate
ebuzuvile care eventuai s’au petrecut îa
administraţia acestei mine, iar pe du aliă
parte se afirmă, cu litere groase că din a-
ceaatâ cauză actualii ofiţeri ai M C. Gi.
sunt „hoţi, învârtiţi, sedentari, otc/
Insultele adresate de „Chemară*** nu pot
atinge demnitatea şi cinstea acelora care
şi-au pus necondiţionat viaţa, munca ->i
pri ceperea lor pentru apăra-ea i»lereselor
comuna, totuşi pentru ca opinia publică să
poată cunoaşto adevări 1 în acesstă privinţă
se f«ce cunoscut uimâtoarele :
1. Mina de cărbuni Asâu-Courneşti apar­
ţine D-lor Cv prii, Etacovici, Tacă şi Fe-
traecu.
2. Mina ca şi toate ' ele) ai ia instaîaţiuni
idustriale care au lateresat apărarea ţârei,
a fost îu baza jurnalului Consiliului de Mi­
niştri Kr. IGtsy din i’4 Oct. 1U15 militarizată
ţi rechiziţionaiă. da M. li, în Februarie i9j.6,
câad M C. Gl. na exis<a.
Măsura a fo.it luată îu scopul du a ae a-
eisTura stocul de combustibil esre era ne­
cesar transporturilor militaie în csz demo­
bilizare,
Iu moment-1 rechix.iţi^năvoi şi miii tar i-
ză'ii ti mi na era proprietatea unui supus
g-nnuu.
3 Mobilizările pe loo ia acea tă mina au
fost tăcute de către M St. M. odată cu re-
thiziţiunaiea ei adecă îndure de intrarea
nuastră in îăsboiu.
De altfel regimul nu a fost o favoare
specială acordată acestei mine, de oaiere
principiul s’a aj iicat toturor insts aţiundor
industriale din ţar.t c..re ei au clii n ate să
satisfacă interesele noastre de apărare
lu tot timpul râ boiului M. St. M p. s.
a fost acela cure a mărit, pentru motivele
care se vor arăta, numărul mobilizaţilor pe
loc la această mină.
Atât înaintea mobilizărei noastre iblG
cât şi în tot jimpul lâsboiului, cererile de
mobilizări pe' loc pe ca.e le făceau în ui fe­
rite stabiliment« ir.dustriaie militarizate au
font întotdeauna studiate şi admiae numai
de o comisiune mixtă care funcţiona In a-
c»*t scop la M. St. M. p. s. iar nu la M
C. Gl...
4. In timpul războiului mixa n’a nrs nicd
odată, si iiii'i chiar indirect, sub autoritatea
M- G. G l ...
Până în Ianuarie ll'lV, mina a depins d‘?
Hg n v w h ) fA Q ; i H B q n y
ií^ iu l O.UÖ1 l U u%i ! J ü i u o5J á
— flû iy à m lïà |
Crmitetul Ciucti roţii naţionale Braşov
a aranjat în ziua de 18 Februarie a. e. ua
bal în ioioiiul aaestei inetituţiuoi
Balul a reuşit, atât din punct de vedere
moral cât şi maturi i, întrunind toate auto­
rităţile eivre şi militare, toato personalită­
ţile repr: zentante aie oraşului, dt-iegaţiile
Ke ani unii or de femei ale naţionalităţilor,
X>recum şi o societate aleasă şi numeroasă.
Rezultatul material a fost üupâ scâdei'ea
chaltueleloc avute, de 14,000 cor. venit curat.
La această irumoasâ serbero ce nineia-
eere ni a a oferit concursul binevoitor m
mare măsură din partea ;
D-lui Comandant al garnizoanei Colonel
2N. Mdiailescu.
Diui î.^aior plesnilă dela lagărcl prizo­
nierilor, care ne-a tăcut proectul decorsţii-
lor şi împreună ca D-n'n ofiţeri fi lagărului
au luat asupra lor executarea, iofrumseţâud
sal» eu cruci şi tablouri decorative.
D-lui. Color ei P. Bt nţea Keg. 83, car«
ne-a pus la dispoziţie, tot personalul popo­
tei pentru preparare t bufetului, făeăndu-na
şi toate înlesuirlie da transport şi ie pa: 4
prin re^,
iJ-iui L-Colonel Dr. Curta comarnicului
spitaiului de Divizie, Diui U.aivr Voina
comenduirea pieţei p-ntru ajutorul of.rit.
Corpurilor de trupă care cu bunăvoinţă
ne au pus la dispoziţie lemnele nseesaie,
pentru încălzitul şalelor.
L'-nilor cavaleri de onoare eiviii şi mili­
tari, cari au contribuit la frumosul suoets
al baiului.
Dea-emenea am primit concursul D-nei
Lucreţia Lupan, care ue-a pus la dispoz ţie
frumoasa şi interesanta mobilă, aparţinătoare
odinioarâ Domnitorului Cuza; tot o fru­
moasă mobilă ne-a iost împumutatâ de D-na
Zoe Damiart.
Frumoasele covoare naţionale, ne-au fost
puse la dispoziţie de D-neie Burduloiu, So-
eaei, Oniţiu, Meteş, Moga, Leucă.
Afară de Comitet am primit conctir?ul
D-nelor Meteş, Hosan, Laţicu, Soeaci, car»
au lucrat cu mult ze! pentru reuşita balului;
iar D-nele Dr. Talăşescu şi Ursulescu au
luat serviciul binevoitor îa befet.
D-şoara Stella Duşoiu a pictat frumoasele
tablouri cu ordinea de dans,' iar Dşoarele
Tani Saftu. Marioara .şi Elena Prişcu, Luţa
Nayiea, Mai ia şi Valeria Lupan, Elena şi
După o lângă snferînjă
M a r la B u in a r iu
născută D. Ciipâ^aă, soţia diui Z,
Butneria, tnvâţâîov pisnsioaae, a în­
cetat dm v h t a Luni ia ora 10 din?,
în etate de 76 a ai.
In ster rr’â i tarea va avea loc M ar­
curi îa orele 3 p. m, dia locuinţa
proprie, Valea morilor A. Ni*. 17 în
cimitirul St. Treimi ps Tocile.
Să-t fie ţS-âaa uşoara.
Jalnica, fam ilie.
f(%. Societatea păjişteniior „Cru-
cea Dfeptâţu“ aduce îa cunoştinţă
cifrica membrii ia această so-rielate
poate ii membru orice cetăţean care
nn aie moralui pătat. Înscrierea t-.z
fîice la cas;?fai beeretaruî societăţii.
Membrii v e J ii sunt rusfaţ! a-^i achita
| 'tfexe^e. -- Braşov, 5 Martie 1920. —
j /. Peiigrad cassâr, G. Gâmulea se-
I cretSif.
I B r. Be&tia, med;c practician
J fost tnedis ia spitale şt specialist în
| bosle de piei« şi sexuala cons. 11 — 1.
1 2 —4. Strada Castei aiul Nr. 70 Braj-ov.
I __7 —-20
«ÀZETA TRANSILVANIEI Nr. 4 1 1931
Neaprobân^ti-se rezultatul îicita-
ţiuvei {inntă ia xiua de 14 Februarie
19*20, pe« tru furnizarea a 3B.000 bu­
M. R., iar dela această dată pânâ ,1a eşirea căţi traver#® âe ştojar, secuud&re şi
noastră provizorie din răsboiu în Martie de p iele , m arfă e n g le z e a sc ă
Vd18 a treout sub autoritatea Ministeralui 4680 bucăţi traversa de ştejar speciale,
d« Industrie. necesare ia refacerea liniei feraie do
C u r e l e B a i a t a P a t e n t . ..D i c k
M. C. Gl. a pese la dispoziţia scr«or au­ centură a forturilor, ee publioă o nouă
torităţi şi numai la cererea lor scrisă, mij­ îioita^ie, care va ţine iu z ua de C u re le d e p ă r d e c ă m ilă
loacele da care ele au avut nevoi» pentru A m b a la g iiîrî cu c a u ciu c ş i g rafit A s b e s t
a spori producţia minei. 5 Aprilie st. n. J920 ora 11 a. n \ în
Bucureşf , iu localul Ministerului de P lă c i de im p r im a t, m a rfă e n g le z e a s c ă
Cererile erau justificate atAt de imposi-»
bilitatea în caje se gineau C. P. R., din Răsboiu, direcţia geniului {palatul
O l e iu r i a m e r i c a n e D ie se l, M o tc il.
cauza lipsei de combustibil, de a satisfac« Cercului MiLt^r).
nevoile militare, rât h de faptul câ Gene-
ralul Zaharoff fostul Comandant al armatelor Coiidiţiunile privitoare acestei lioi- Oleiuri D u r O şi O l e i u r i m a g n a
taţiuni sainii aceleaşi pievâaute în pu*
ruse din România, a ămeninţat îu scris» şi U n s o r i a m e r i c a n e (pentru uns)
verbal că eramtuză Moldoca dăcd nu î se blicaţiunea No 21013, înserat?» ît\ Mo-
asigu ră silnic n um ărul do ir ea ari da c'xre niu.ru! oficial No. 222 doîa 29 I a ­ Uferează cu promptitudine.
orca jjf.voe pentru alsmeniarea trupelor auia.
Cam pe de o p»rie nevoia de combusti­ nuarie .1^20, pagina 114B3. *
Sîţaeerreşil, Pasag. Imobiliara, Sçara F.
bil era absolut reali, Iar pe de altă parte P. Ministru de R^zboiu Ostlsiţl, Str. Bolyedere Nr. 1
' pentruca comandantul rus să nu poată a* i Director superior şi Inspector ieehnîc
C o n s t a n ţ a , Str. Lahovar Nr. 4 ^ *
vea mai târziu cm adevărat motive cu care { al Gemului
eventual ar fi pxuut justifica r. ăsura cu | 9— 10
coro ne ameninţa, îoat-3 autorităţile au gâ- \ (ss) G et erai de Divizie Adj. i s f r a t e .
&’t do datoria lor să sporească la maximum | D r. Geniului (ss) Colonel, \ \ S.
posibil şi cu ori ca »-(tei iiicin producţia ml- |
reior de cârbam', şi de petrol dela Comă- p. oontormitate şeful B ro n laî 2
neşti şi Momeşti, singurele pe care le mai ! N.‘. 27911. l/i l[ 920. Ştrb^Bssca,
ró*" dam. |
the.itiunea c-a atât do gravă Sn-ât Gu- |
vernul a di-pus să ac» couceatrejie, fărA in­ R e g ia M o n c p o lu n lfîr S tatu lu i
terzic ra ia aceste mine maximum neoesar j BlrectkRfia Ripionslâ Cluj
de mij;oaee de oo«d»cere şi de execuţie. ]
In a-'est scop ia MiaL^terul de Industrie î
fnneţiona o comisie technicâ n?ixt,â, din
care făceau parte şi ofiţeri aliaţi streini,
j
{ F u b l i e u t i u n e
U R EŞTI — S frad a Lipscani 74.
comisiunea de a aviza la toate mijloacele
posibib) pentru a spos i producţia combus­ Pentru punerea în aplicare a legei (în d r e p t u l s t r ă z i i B ă c a n i) .
tibilului, tot Ministerul a numii pe D-I Co- rnonopoiur lor. conform decretuiui-lege
tescu fostul Ministru, cn di;ector generai 4709 din 1919. se face cunoscut tu­
al combustibilului care >’a instalat Îs. Comă-
neşti şi supraveghea personal fuucţionaxea turor celor ce poosdâ: chibrituri, hârtie
şi exploatarea minelor' de ţigarete fn cărticele sau tuburi şi
— E N -D E T A I L
Toate nevoile minelor erau satisfăcute do brichete pentru aprins că sunt obligaţi
Minister şi M. C. Gl. humai în basa cere­
rilor scrise po care ia iacea D-l Cotescn. síi facă pânâ la 15 M arte 1920 la T c s ie n s s tă tilc în m si
\ Direqiuniie financiare d n judeţul unde
6. Ancheta c ’re s’a făcut 1a minjl, a avut
ioc sub Guvernai Marghiloman in toamna j îşi au depoz tate aceste art cole, urmă­
anului 1&1Ö, când M. *.. GL era desfiinţat. | toarea declara;iune :
Astfel ilind, cin** e;4e de bună credinţă,j
ti a ncaiiî ^ă iac*.< . C. Gl de a* r *
| DECI A RAŢIUNE
pmtsabil că na s'a luat îu 1918 măsuri in
contra vinovaţilor dacă lntr’adevăr eiau fost. Subsemnatul.^....... din Comuna....__
Da altfel in urma campaniei de presă pe Strada,...... Nr„,.... declar că posed
care a adm-o in 1S18 jurnalul Art na, Gé­ cărticele... cut i de tuburi... ...cutii
nt raiul Prezan a cei’ut Minislesul i de In­ cu chibrturi şi vă rog să bine-voi|i
dustrie telegrafic bft anchetele ctzul şi să
ia măsuri contra vinovaţilor ori c'na ac fi a’mi libera un numsr d c . . t.mbre pe B- M EU
ioat ei. cari îmi iau obligaţiunea a Ie lipi pe
6. La a doua mobiliza’e a noastră în Oc- f ecare bucata d n sus arătatele fa­
ion brie JSiB, mina a fost din nou rechizi­ bricate. 5 1 DB POSTAV
ţionată şi personalul remobilizat pe ioc in
büza jurnalului Con sili iui d> Jdin'ştri Nr.
b88 dm 9 Soemb löld.
19^0 Luna Martie (Semnătură)
Timbrele \o r fi eiibeidte declaranţi­
ss liferează prompt din depozitele noastre
De atunci şi pană astăzi mina a depins
neîntrerupt de Ministerul de industrie, Iar lor dela 15—20 Martie 1920 de acele Galaţi şi Constanţa
Comandantul mi’ii-r al ilinei de M. St. M. Direcţiuni financiare contra plă]ei de
p. 8... 5 bani de fiecare timbru, declaranţii
7. Actualmente M C. GL a cerut dm nou Extract Quebracho „FORESTAL“, BCR*WN
fiind oblígaii a le lipi pe toate cărti­
feă reia chestiunea şi să fce pedepsească toţi celele, cutiile cu tuburi şi cutiie cu BRAND*1, Natron, Chromtan, Degras, Moellon,
aceia care abuzând do împrejurările şi de
sitasiţia lor ao comis acte incorecte. chibrituri ce posedă, iar Direcţiunile
Ministerul a luat masuri in acest sens. financiare v : r avea dreptul de a con­ Untură de peşte, Glucozâ, Sodoil, Oleină albă fî blondă*
trola atât exactitatea declareţiunii cât U l e i efe iTafnt- Lsr&'cs. r t ' î m a c a r i a t e .
Mimi Neguş, Elv ir* Mereţiu; D-^oarele Că* ş apl cărei timbrelor.
păţină şi Brumboic, au făcut invitările per­ Dela această dată orice fel din fa­
sonale, plfisând biletele noastre în maie bricatele m a;t sus menţionate se vor Bucureşti: Paaag ul Imobiliara, Scara F .
număr.
Coniiseiia D*îui Aldica, a pus îa dispozi­ gâs 1 netimbrate, vor fi confiscate şi Galaţi: Őtr. Belvedere Nr. 1. v
ţia noastră. în mod gratuit toato vasele pen­ contraven enţ«1, în posesia cărora se Constaata Str. Lahovari Nr. 4.
tru prepararea îngheţatei. vor afla, vor fi pedepsiţi conform le­ 1«
La vinderea biletelor am primit na sur­ gei monopolurilor.
plus do taxă uela următoarele D-ne şi D-ni; îl& B^sgsr& -.-;s3
Colonelul P. Lungea în numele corpului Brichetele, vor fi( depuse, împreună
oiiţersse Keg. 89 snma da 1500 cor. \ aieria cu o U>ă de 2 lei de bucată, Ia Di­
Misiei 800 «or. X. N. 240 cor. Lneo Pet.eu recţiunile financiare ale judeţelor res­ sâît |Taî
20l> cor. JD-nii Fabr’canţi Wiiheiut Bcherg, pective, care le vor trimete Direcţiu­
201 cor., Georg isehmuizler 200 cor., Wii-
holm Schreiber 200 cor., Fradii Schütz 200 nilor finánc arc din Cluj, Braşov, Sibiu FABRIC.
cor., Király‘Lejoa 20-.' cor, Bauca Onttalâ şi Timişoara, unde vor fi marcate şi
filiala lirtişov i£0 cor.. Dir.- de bancă Heer apoi înapoiate posesorilor prin aceleaşi
140 cor., Aueust von Bomches MO ot>r., i.; \-
ri* B. Baiulescu 100 cor., Aron Suciu iOO Direc.iuni.
prompt din depozitele n o a s tre
cor., Maiorul Coliban ICO cor., D. Comanici Nr.” 6 ;44 din 18 Feb. 1919.
ICO cor,, D. Căpăţaţâ 100 cor., lohan Al­ ialaţissu Cosstirsţa
bert 10Ó tor., Dr. I. Garoiu 100 «or., F. 2—2 Direcpunca Regională Oiuj.
Bruteanu ICO cor., PeLcu Mnnteanu 100
cor., Dumitru Orghidan 100 cor. Patru Parei f i S E U La Piaţa american şi australia»
100 cor., ioan Ciur cu 100 cor.. Thomaa irf i #«• '
Scheescr şi Galtz 100 cor., Bologa, Czink I U L E I de Palm Lagos
şi Werzár IlO •or., Hesshaimer ICO cor-,
Dr. Dapntr .100 coi., George Söci 100 cor., U L E I de Cocos, Ceylon şi Gochîn
K. li. b0 cor., Eugen Bârsan SO c<>r., lek-- u ÏÏ> M j
iius-Apotheke 70 cor, D-l Primar Schneb Bucureşti; Pasagmi Imobiliara,. Scara F .
70 cor., Banca Centrală 70 cor., Coaii Proca 35 H. f , b u n ă stare pe
fcO cor., Con. -Vaaiolu 50 cor., Dir. Ioan cauciucuri masive, Str. Triumf ului I f i î l l î W Galaţi: Str. Belvedere 1.
KUJU.UVAS-, l
C.pu 60 eor., Dna Iioşca 50 cor.. D-na
Safran o 40 coi'., D. Berbecm* 40 cor., Dr. No. 6, Bucureşti. 2 —3
loachim Citirea 40 cor., Alexandru Suru
40 eor., Holosy dir. de bancă -40 cor., Dna
Leucă 40 cer, Victoria Gniţiu 40cor., Hesa- “V“ «Ï?. ».'.** *v.v* Kr'*' ■- •
nstmer 40 cor, Göneral v. Wertz 40 cor.,
i te BHBi rosnâfs, âacă i b ti
Dr. Alexandru Dobt esen 30 c*r., O. Oomu-
nescu 80 cor , V. Popeecu 30 cor., Axente
Banciu 80 co *., l>r. Cosii Oancea B0 cor., ' ÈârSüemti ş> frizezi ia Putlicsţime
Ioan Panţu 80 cor . Ioan Dragomir 80 cor., MINISTERUL L I BASBOI
Hesshaimer jnn. 20 cor-, Dr. Jekeliu^ 20 D i m i t r i e D u r a c u Aiellarui tie reparaţii al artileitei grele.
cor., Col. Băneiiă 10 cor., Maiorul Bordea
20 cor.. Ionel Burdu osu 20 cor , N. Baboi»
20 cor., Dir. Chelariu 20 cor., Valorii» Gher-
Strada Le&gă 52, pentrs că e Atelierul de reparaţii al artileriei
grei* a*§od nev«e i * : . *’
T<ian 20 cor., Ţinţ^riu 90 cor.. Învăţătorul 2 - 6 frizer român- 450.000 kgr. lemne «1« fo« oteu^ă tore;
Garoiu 20 cor., Căp. Alexandrescu 29 cor,
Maiorul Popa 10 eor , N. N. 10 cor., Dr.
len 10 eor-, Leoyold Gugenby-ger 10 cor.,
Tuturor susnumiţilor D-ni şi D-ne, cura
Aducem la cunoştinţa Onor.
public din Braşov şi împrejurime,
86.000 kgr. koes.
So aduce la cKBOştiu(a ganarală tfi
pentru această furnitură atelierul de
ne-au dat sprijinul lor moral şi material Se aÎfes!?
VWm ’ ‘
« primăm în. numele comitetului „Crucei că în z,ua de 1 Martie a. c. vom reparaţii Ch tila, va
ai artileriei grele instalat la
ţia e liaitaţie in aiua de 1&
Roşii'4, cea mai călduroasă mulţămită. care vorbeşte limba maghiară, ro­
deschidem Str:Agrişelor Nr. 13, Martie 1920 ut, n, era l o dim. pentru
Marta B. Bam hm ti Mânu Burduloiu mâna, eventual şi cea franceeft. V a un salon de modă pentru băr­
preşedinta. cassieră. aproviziouarea lor.
primi loruinhl, întreţinere şi remane-
Măria Gr. Pope seu raţiuiie bună, In orele libere ar putea baţi, care să corespundă tuturor Licitaţia se va ţine la eonformifeat©
secretaiă cerinţelor modeme. cu art. 72—83 din legea ©ompt&biii»
să dea isopi de limba română. Ofer­ ţaţei publica cu oferte închiee «are se
tele suri; a i-'e adresa la Qabor, * Confecţionăm costume civile vor prezenta personal de ofertanţi îa
Govasna 2 . 3—6 şi uniforme, după ultima modă,
&<! iii» »/ X.'±wí<’ Mí aiua licitaţiei.
cu gust şi cu hi are exactitate, Ofertele vor i i însoţite de garaaţia
Ministerul ds Rizboiu având nevoa P. H. pe lângă preţuri convenabile. legală, de 10 la sută din care ,5 la
eă tipârea^ea trn număr de registre Rugând Onor. public sprijinul sută la ţinerea licitaţiei într’o reeipiaă
şi imprimata iieo-csasre armatei, s* a- a Casei da depuneri, iar restul de B
duce ia cunoş inţa tipografii Qt cari sân binevoitor, semnăm
la sută la facerea contractilui sau re*
doresc a executa lucrarea, ea ee va Cu toată stima ţinută diu primele transporturi.
ţiue licitaţie la Secţia E chipam ertulu Pe ziua de 1 Aprilie a. c. se 5 — 6 Isi ofertă se va arăta precis felul
E leaa F îa la şf Cis-
Str. Laso->r Cafca-g1. 17, in ziua de 2 va înfiinţa, în localul g&rei Bra­ materialelor, preţul pe mia de chilo-
Martie 1320, ora 12. gram ^ şi tei meiml de predare în g ă ­
Modelele ş con^ijiiie de tipărire şov, un curs inferior de telegraf, Aducem Ia cunoştinţa Onor. rile de expediere.
se pot vedea tn orice ai între o re b mişcare şi comerţ. Se primesc Public Braşovean şi jur ca am S u p r a o f e r te şi oferte ce nu înde­
IIV* şi 13 ia această, Direcţiune. tineri dela etatea de 18 până la adus din nou un plinesc condiţiumle de mai sus nu se
Iu ziua licitaţiei se va prezenta o- 34 ani, cari sunt pe deplin sănă­ primesc.
fetteîe închise şi cu garanţia de 107 * toşi şi au absolvat cei , puţin 4 M a r e t r a n s p o r t d e Comandantul atelierului de reparaţii
dia valoare. al art. grele.
clase medii, vorbesc şi seriu per­
l E s p s s t o r fesSsnSo a! Im iesdeufiîi
intendent General de Dimzie , ZSiiarlH-
iei- t româneşte.
Petiţiunile de primire se vor
Vi No. 2113. Maior, Decebal lonesea
No. 50905. 29 Februarie 1920. înainta până la 15 Martie a. c. şi suntem la disposiţiunea publi­
! 0 8
’A—S la Direcţiunea Centrală C. F. R. cului să satisfacem comenzile cu
preţuri convenabile. In ziua da 21 Martie 1S20 la orele l i a.
seiviciul de Mişcare Cluj. alătu­
Depozitul se află în Braşov în m. tn cancelaria parohiala din Comnna A»
J/f rând următoarele acte: paţa, se va vinde prin li dtaţi«* publică 128
iiatAt Pivniţele Cafenelei Transilvania. stângeni lemne de t»g prima caaiţ^attv
a) Extras de botez Preţul do strigare al nr.ui atingea 2&6 co­
b) Atestat şcolar 1 0 -1 0 „BRAŞOVUL“
Comitetul parohial al B'sericti Sf. roane.
K iooke diu Braşov—Soliei, exprimă c) Certificat de moralitate. g®aletate kmnimu B«waâaă Dorito/il d« a l'eita sânt tedatoriţi a de­
pune vaiiial de 10"/® iar preţal întreg ime­
mulţămită publică erezilor reposafca* Pe timpul cursului vor primi diat după licitare.
| lui Dum itru Roncea, pentru donaţia* o diurnă de 10 lei pe z l Depărtarea de unde s© efiâ îemnale
i nea de K. 500, testară de reposatul 2 s vânzare- pană îa gara este . .
în curs se primesc acei petiţi­
I p enira „Ortelinaiul din Scitei“ şi în-
J c»ss»ată de epitiopia B:sericei. onari, cari se obligă, că după ter­ O c ă ţ e i i û® o bu-'ătărensâ la o
O
minarea cursului vor rămâne V a ri U po?».;t4 m ilitară în
Biroul Comitetului parohial G, Dumitriu» Str. Fabricii Nr. 2.
dela Biserica 6 /. JSOcolatt minimum 5 ani tn serviciul Cailor 2 ~ Piraşov. Informaţ uui la admini «yraţia
d m hKiSov-Schei. ferate. 3*3 ziaru lu i. 3—3
Tjaoirr»?]» 4 , ê Oomp Braşov^