ANUL 5 1 .-N o . 1 6 .

3 6 0
8 p a g in i Luni 3Í Mal 1937
C a r a c t e r i s t i c a P r e ş e d in te lu i B e n e s c o n s tă în
f f
f a p tu l c ă p u t e r e a lui nu e s t e a lc ă tu ită d in to ta lu l
lib e r tă ţilo r p ie r d u te d e c o n c e t ă ţ e n i i să i.
N. TITU LESCU

........... mu jii■■■■■niiiii. iimummmn mmmmm— mmmmmmmmmmmmm,

300Icj pe 6luni v a jjIuxa _ Ccnträlä: 3-84—
30#
abonamente 600 iei pe un an Yubiu 2 i^^^ggR Q U R lL E ; B ucureşti, S tr, Const. Miile (Sărindar) Wo. 5 - 7 - 8 telefoane: .33

R ugul ^ P U T E R E A
C H E S T IA ZILEI p o |j t j c a e X t e m ă

c iv iliz a ţie i
A trecut aproape un an. Spania, rile de unde vin copiii aceştia se dă
„Problema succesiune! se va pune la culesul viilor".
D. VAIDA a cabinetului Chamberlain
de PERTINAX
căreia generalul Franco i-a decla­ un război religios. E o greşală. Se dă
rat război din dragoste, a fost pre­ mic, un război de bani, un război econo­ D. Neville Chamberlain a deve­ preventiv, care era legitim să. fie
făcută într’un rug pe care arde o Franco pentru bani... De aceea are nit primministru al Angliei în locul j aşteptat. Lumea n’a înţeles forţa
o atitudine anticreştină, şi d-lui Stanley Baldwin. Este un politicei engleze decât la o dată re­
civilizaţie întreagă. antiumană. De aceea masacrează
Dar numai atât? In definitiv, e populaţia şi bombardează oraşele m are eveniment. Trăimîntr’o epocă lativ recentă, când cabinetul fu au­
foarte posibil —ba numai aşa e neapărate“... de criză internaţională aproape per­ torizat de Parlament să împrumute
explicabil —ca răsvrătitul să nu manentă. Oricare ar fi libertatea de 150 de milioane lire sterline pentru
simtă nicio remuşcare în faţa ca­ Amasistat încă mulţi dintre noi, mişcări lăsată secretarului de stat a termina reînarmarea britanică în
tedralelor pe care le nărue răsboiu acum douăzeci de ani, la cel m ai la afacerile străine, e de la sine cei cinci ani viitori, această sumă
lui, războiul început de el. S’ar pu­ crâncen război. Se dădea fără cru­ înţeles că el este silit să se adre­ trebuind să adauge acelora ce vor
tea chiar să-i placă spectacolul zi­ ţar e în tr e na ţiu n i d ive rs e. A m a - se z e ş e fu lui g u v er n u lu i sa u într e ­ fi obţinute în mod normal prin im­
durilor străvechi stropite de sânge sistat apoi la revoluţii şi răsboae gului cabinet ori de câte ori o hotă­ pozite. Prea târziu! M aşina de
proaspăt. Orice aberaţie e în na­ civ ile. rî re i se pa re s u sc ep tib ilă d e a r ă zb o iu ge rm a nă e ra de m ult lansa­
tură. Inistoria acestui răsboi şi acestor angaja în mod serios tara. In fapt tă în plin.
Istoria cunoaşte un împărat care, revoluţii, nueste unsingur capitol în deci, prin forţa însăşi a lucrurilor, *
în tim p de pace şi-a dat foc pro­ care să se vorbească de atrocităţi prim ul ministru îşi asumă, în mate­ Ceeace trebue să aflăm astăzi,
priei capitale, si un calif care a ars săvârşite împotriva femeilor şi co­ rie internaţională, responsabilitatea este dacă d. Neville Chamberlain
—acumulate într’o bibliotecă — piilo r. Ş i în tr ’
a de v ăr n ic i un m o ­ s u p re m ă fie că ia ho tă r îr e a sa într ’o — noul prim-ministru —va accep­
zeci de secole de civilizaţie, fără ment n’a fost nevoe de vreo inter­ întrevedere cu titularul Foregin Of- ta moştenirea predecesorului său
să aibă scuza răsboiului. D. Franco venţie pentru apărarea lor. fice-ului, fie că provoacă o delibe­
o are. Şi la adăpostul ei, poate A trebuit să se ridice astăzi un rare ministerială. In m odul acesta, (Citiţi continuarea în pag. Il-a col. I)
merge până la năruirea întregului omîn numele creştinismului m euşi nu este exagerat să se spună că nu
edificiu al strămoşilor naţiei sale. al strămoşilor lui ca să fie nece­ num ai concepţiile particulare pe
Suntem gata să credem că pa­ sară o operă de salvare a copiilor cari poate să şi le fi format prim ul
m inistru, dar, —în afară de acestea C i t i ţ i i n
siunea d-sale pentru binele viitor din gura tunului.
al Spaniei e mult prea mare ca să Ş i u n a stfe l d e om m a i are p rie ­ — m işc ăr ile sp ir itu lu i ş i in im ii s a le
se împiedece de sentimente ce for­ teni, şi o cauză apărată aşa — şi chiar temperamentul său, pot a- pagii&a IlI-a:
mează crezul patriotului obişnuit. mai are adepţi! vea repercusiuni internationale. Nu
Patria, pentru d-sa, n’o însemna
nici oamenii, nici opera lor, nici
C. Băleanu degeaba d. Baldwin a făgăduit, în
Decembrie 1935, căsecretarul destat
la Foreign Office nu va m ai fi au­
Mlori ţa
trecutul ei. Ofi doar ideea —ideea
exclusiv a d-sale. torizat să negocieze în afară de t e x t ş i
Londra, cu excepţia doar a Genevei.
Cumnu sunt patriot spaniol, şi
nu pot înţelege Gerurile sub meri­
D. Stanley Baldwin pleacă în pli­ d e se n e de
dianul Sevillei, m i s’ar putea cere
să nu mă amestec în treburile şi
credinţele generalului pe care n’am
Q ^ c t e
cumsă-l înţeleg dela distanţa asta. G U V E R N U L a fix a t p re tu rile li­
nă glorie. Cu ocazia serbărilor în­
coronării, mulţimea l-a aclamat cu
entuziasm. Dar prestigiul şi autori­
tatea sa, şi le datoreşte m
D. NEVILLE CHAMBERLAIN
odului în şi încercărilor fără num
care, în Decembrie trecut, a desle- produs deci efectul moral, efectul
ăr. Ea n’a
Botaciu
Dar nu e numai atât. E altceva în cite. gat criza dinastică şi constituţiona- f
care oricine are dreptul să se a- P re tu rile ilicite ră m â n â n d iără lă. In 1926, el a sfărîmat greva
mestece. E un teritoriu care apar­ nici u n co n tro l. muncitorească, In 1936, a sfărîmat
ţine întregei omeniri, şi întregei
a lum
#
civilizaţii. E o porţiune sufletească IN A n g lia se v a p e rm ite d e sp ă r­
ii în care d. general Franco, ţe n ia p e n tru alien a ţie m in ta lă .
nu poate să facă incursii când vrea A tu n c i m a ria ju l e s te în p erico l!
greva regală. In gestiunea sa diplo­
matică însă. n’a dat dovadă de ace-
laş curaj şi de acelaş spirit clar vă­
UN POSTULAT
zător. In realitate nu se prea price­
şi ciim vrea, nu trebue lăsat s’o *
facă. Pe acest teritoriu, avemdrep­ F U N C Ţ IO N A R II d in C o n sta n ţa
tul să interzicem răsvrătitului pa­ au p rim it co ta d e sc u m p e te tip
pe în acest domeniu. îmi amintesc,
vorbind cu dânsul, în 1929, amfost A L D E M O C R A Ţ IE I
surprins de ignoranta lui în ceeace Autorul „Românismului“ şi al rui prin credinţa tuturor_ celor ce
triot să arunce hoituri, din vârful B u cu reşti. priveşte pactul renan dela Locarno. „Personalismului
săbiei sale. In numele suveranităţii Iar fu n cţio n a rii d in B u c u re şti energetic“ a făcut, tind — cum spune d. C. Rădulescu-
Amîncercat să obţin părerea lui a- recent, j câteva interesante precizări Motru — spre „respectul persoanei
acestui teritoriu care e civilizaţia, câ n d v o r p rim i co ta c o re sp u n ză ­ O. VAIDA: — Vi f a d e v i e o ant,. d m i lip s e ş te n u ­ supra unor probleme puse de acest asupra . democraţiei. omeneşti“...
în numele acestui imperiu sufletesc to a re s c u m p e te i d in p ia ţă ? m a i... p u t e r e a ! . v / _ instrument. M ă privea speriat şi îm i Sunt adevăruri adânci, pe cari G e o rg e M ih a il-Z a m lire s c u
care e morala, în numele acestei tot repeta: „Epentru întâia oară că ]profesorul şi gânditorul de prestigiu
proprietăţi inalienabile care e o- aud vorbindu-se de toate acestea!”, unanim i recunoscut le exprimă în­
menia, d. Franco trebue împiede­
cat să facă experienţe cari viciază
atmosfera întregei omeniri.
Valul de duhoare al operei sale
dela Guernica este şi astăzi destul
de greu respirabil.
S U C C E S IU N E A Cu succesiu- vie Ia succesiune! Nu-i niciunul
nea Ia guvern care să se resemneze. Fiecare are gădueli ?
Cu tim pul, d. Baldwin a ajuns să se I
înţeleagă cu d. Eden şi cu cabinetul era
asupra câtorva principii generale: 1lescu-Motru
asistenta militară mutuală cu Fran- 1 Suntem în faţa
ta, înceeace priveşte apărarea fron- tegorică
Atunci, pentru ce discuţii şi tă- tierelor occidentale, alianţa cu Egip­ ţin, în faţa unui cărturar care îm­
tr’o formă limpede, directă. Cum
’ şi firesc, opiniile d-lui C. Rădu-
ecou
.
în opinia
au avut un puternic
publică.
unui gest de ca­
afirmare civică. Nu mai pu­
(mutaimai
S crisori p e rsa n e
In momentul acesta, marile ţări tul şi cu Irakul; cât priveşte cele­ prumută cuvântului autoritatea
civilizate caută mijlocul de a pune fB B se întâmplă la motivele Iui care sunt cele mai bine­ In scrisoarea expediată din Tauris, in
pe fiorosul patriot în imposibilitate JMm A B I noi exact ca şi cuvântate. Acele care n’au întrunit Pentru ce, şicane şi meschinării?! lalte probleme, în conformitate cu jpersonalităţii sale. ziua de 18 a lunii Saphar, 1711, Usbek»
Intr’un stat organizat, intr’un stat Covenantul dela Geneva, aplicarea Duşmanii democraţiei şi profitorii un persan de calitate, îi recomandă ro­
de a-şi continua experienţele. Vom g/B I d h l g cu o succesiune de când sunt nici unu la sută din imediată a sancţiunilor economice obscurantismului, < a căror ofensivă, bului său negru, şeful eunucilor, — cum
vedea poate, în curând, care va fi pur şi simplu, ca voturile pe ţară, au teoria geniilor constitutional, într’o logică normală, împotriva agresorului. — crescută din rea-credinţă, cu în­ trebue să se poarte cu femeile din sera­
acest mijloc. ca şl cu o moş­ neînţelese şi deviza: puţini dar succesiunea partidului national-ţă- P ro g r am fo a r te a m p lu şi fo ar te tregul ei arsenal de falsuri şi calom­ iul său dela Ispahan, pe care i l-a lăsat
1
rănesc nu mai poate fi pusă în dis-
Până atunci, Franţa, care a fost tenire oarecare. Mai întâi, succe­ grozavi. Par’că, in această materie cutiune. îndrăzneţ, dacă ne gândimla ceea- 1nii, — răuşeşte uneori să-i surprindă inTu pază.
eşti gardianul credincios al celor
întotdeauna în fruntea iniţiativelor siunea se consideră deschisă cu an­ n’ar exista o regulă constituţională ce constitue empirismul englez tra- 1şi poate să-i influenţeze pe cei nepre­ mai frumoase femei din Persia — ii a-
de mare expresie umană, a hotărît ticipaţie de îndată ce se ştie pre­ şi morală. N’ar exista un sistem de Şi Coaroana, caşi tara, va avea în ditional. Sancţiuni economice apli- Rădulescu-Motru gătiţi,
Í găsesc în convingerile d-lui C.
un răspuns fără minteşte călătorul persan —; ţi-am în­
să sustragă, pe cât îi e posibil în cis că boala este incurabilă. Or, organizare socială care să asigure acest organism politic şi în preşe­ cate cu hotărîre, duc deadreptul la replică. ■ credinţat ceeace aveam mai scump pe
condiţiile de azi, mitralierelor d-Iui boala guvernului este din cele cu naţiunii maximum de securitate. dintele lui, un puternic sprijin, o acţiune militară. Dar această defi­ Nu vom stărui asupra importan­ lumea asta ; tu deţii în mâinile tale
cheile acelor porţi fatale care nu se
Franco, cel puţin pe copiii spanioli. desnodământ fix. Succesiunea e Partiduţul de gradul al patruspreze­ leală colaborare si o mare putere niţie a politicii britanice n’a fost fă- ttelor declaraţii ale d-lui C. Rădu­ deschid decât pentru mine...
Gazetele franţuzeşti dau pe larg deci, virtual deschisă. celea, ca şi veşnicii colaterali, se în­ de realizări. cută decât, încetul cu încetul, în lescu-Motru. ] Sunt cunoscute citito­ Grija ta neobosită susţine virtutea,
reportagii asupra primirei făcutela In al doilea loc, şi in succesiunea scrie şi el. Par’că ar fi vorba de o D em ostene Botez mijlocul revirimentelor, şovăelilor }rilor noştri. Ne vom permite numai când începe să şovăiască. Dacă femeile
pe care le păzeşti ar încerca să treacă
Paris unui primconvoi de copii — la guvern, ca şi in moştenirile după tragere Ia loterie şi ţidula dela Bi­ să facem o simplă precizare, în le­ peste datoria lor, tu trebue să le tai
între 4 şi 12 ani — scăpaţi dela decesul unor oameni cu rude prea roul electoral central îi dă drept la gătură cu unul din adevărurile ex­ orice speranţă. Tu eşti spaima viciului
Bilbao, de gloanţele „patriotice“. simple, toţi cred că au un drept, iar un bilet care s’ar putea întâmpla să primate de autorul „Românismului“. şi coloana fidelităţii...
Cei m ai mulţi sunt astăzi orfani. dacă
restul au părinţii pe front.
Au fost primiţi în gara M
cărcată cu daruri pentru ei.
ontpar- '
'
cineva
eventual
totuşi îşi dau seamă că este iasă.
înainte,
să-l
caută
suprime.
n’au văzut îu viaţa lor pe defunct
să-l înlăture,
Aceasta-i mentalitatea pe care o
manifestă competiţiunea inimagina­
nasse de populaţie care a venit în­ Neamuri de gradul al 14-lea care bilă a tuturor partidelor. E desigur
ÚIOSE ARMONIZAREA
a c e sto r
PO
ra m u ri d e a c tiv ita te
„Democraţia — afirmă d-sa — Tu comanzi aceste femei şi tu te su­
plecând
meneşti,
dela respectul persoanei o- pui
duce în mod natural la
lor. Tu execuţi orbeşte toate voin­
ţele lor, şi le faci să execute, totodată,
legile seraiului, E o glorie pentru tine
respectul opiniilor. Adică regimul — să le faci serviciile cele mai josnice.
P e n tru a s e fo rm u la d o le a n ţe le său se complectează cu libera dis­ Tu te supui respectuos şi cu frica in
şi cuţie“. Şi mai departe: „Dar libera sân la ordinele lor legitime. Tu le ser­
lipsă de seriozitate şi psihologie de
Alături de comitetul care să le au ■ pretenţia să Înlăture copiii legi­ aventurier care încearcă orice: SALARIILOR p e n tru a se fa c e d e m e rsu rile n e ­ discuţie presupune o bază de discu­ veşti ca rob al,robilor lor...
înlesnească trecerea prin Paris timi. Aceste competiţiuni, în succe­ poate se prinde. Există insă o re­ c e sa re în v e d e re a re u şite i, —U niu- ţie, adică adevăruri respectate r de Apleacă-te adânc in faţa celor ce
spre Ostanda, era şi un preot, aba­ siunea politică sunt tot aşa de gro­ gulă care-i la baza juridică a orga­ C o m isia a rm o n iză rii sa la riilo r na g en era lă a C a m e re lo r d e c o m e rţ toţi“... împărtăşesc dragostea mea; dar fă-le să
simtă in acelaş timp extrema lor de­
tele D’Lorranaga. Despridem câte- 1teşti ca şi cele din familii. Avem, re­ nizării unui stat constituţional. E ş i-a p r e z e n ta t m a i d e m u lt lu cră rile şi d e in d u strie a c o n v o c a t a d u n a ­ Am făcut anume acest citat, pen- pendenţă. Procură-le toate plăcerile
va din cuvintele pe care le-a rostit ' cunoscute, vreo 19 partide politice p riv ito a re la m in iste re le d e in te rn e re a g e n e ra lă a re p re ze n ta n ţilo r ca ­ trucă prin el putem explica de ce nevinovate; înşeală neliniştea lor; deî-
regula armonizării celor două voinţe
acest servitor al Bisericii creştine 1şi, mi se pare, mai sunt şi câteva care desemnează un guvern : vo­ ş i d e fin a n ţe . R e fo r m a a r n e c e sita , m erelo r. suntem deseori puşi în imposibili­ Eătează-le cu muzică, dansuri, băuturi
în faţa cetăţenilor veniţi în gara jpetiţii de rezolvat, căci aşa se con- inţa Coroanei şi voinţa poporului. la a c e ste d o u ă d e p a rta m e n te , un delicioase şi îndeamnă-le să se adune
In zile le d e 4 ş i 5 Iu n ie v o m a u zi tate să „polemizăm“ cu indivizi cari mai des...
M ontparnasse: stitue un partid: cu un semn, cu o sp o r d e un m ilia rd 74 m ilio a n e. c u v â n tu l a u to riza t al celo r c e r e ­
nu au respectul „persoanei ome­
petiţie şi un timbru de 8 lei plus Partidele serioase, când discută pro­ A c u m d . Iulian P e te r, m e m b ru al p re zin tă c o m e rţu l ş i in d u stria , — neşti“ şi cu atât mai puţin „respec­ Am reprodus aceste rânduri, fiindcă
....Se crede, în Franţa, că pe locu- ,aviaţie. Toate cele 19 partide vor să blema succesiunii, se gândesc în a c e ste i c o m isii, a e x p u s d -lu i B e n - şi d e ca re g u v e rn a n ţii vo r fin ea , tul opiniilor“. ii s’au părut esenţiale pentru alcătuirea
primul rând la această armonizare, to iu lu cră rile ca re p r iv e s c m in is te ­ Partizani ai adevărului şi ai li­ unui manual al bunului eunuc. Teamă
şi caută să descifreze din manifes­ re le d e d o m e n ii şi d e lu cră ri p u blice. d e sig u r, sea m ă . bertăţii de exprimare, în spiritul viu li-e însă ca o parte din cititorii noştri
DEJUNUL DELALEGAŢIA POLONA tările politice în curs, voinţa po­ S p o ru rile n e c e sa re — p e n tru a-
porului. Această voinţă se simte şi c e s te d o u ă d e p a r ta m e n te — a r fi —■■■........ —
din atmosfera vieţii publice şi din 241 IniîiOuîlC.
M. Sewastos democraţii
—-■— -—
al democraţiei creatoare — al acelei să
care rămâne,
—■ * spune d. profesor C. Rădulescu-Mo­ după cum îual
nu bănuiască vre-un gând ascuns:
;ă le-am extras, adică, din vre-un ma-
al bunului dictator, şi că le-am a-
ranjat pentru — uzul vremii...
rezultatele consultării directe. Am­ tru, nu numai imperativul unei anu­ Nu dorim să se facă confuzie intre
P a tru m in iste re a r în su m a un N Ă Z B Â T I I mite realităţi sociale, ci şi imperati­ •ăvaşul lui Usbek şi intenţia miliarda-
bele aceste indicaţiuni arată con­ vul civilizaţiunii însăşi — m ărturi­ •ului american care vrea să angajeze un
cordant ca succesor: partidul na- sp o r d e u n m ilia rd 315 m ilio a n e. sim că nu am avut niciodată tăria iictator.
A ş te p tă m să se în c h e e lu cră rile
ţional-ţărănesc. p e n tru to a te d e p a rta m e n te le .
PĂCAT !... să trecem dincolo de linia de de­ r&Pentru înlăturarea oricărui echivoc,
Din atmosfera publică rezultă că A rm o n iza re a sa la riilo r v a in tr o ­ marcaţie a obiectivităţii, a bunului recomandăm scrisoarea II din „Scri-
Primirea monetelor de 100 lei de iorile persane” de Montesquieu; dacă
marea majoritate a populaţiei nu-şi d u c e o rd in e în tr ’un d o m e n iu ha o tic, argint este obligatorie. simţ şi a evidenţelor. lutorul francez a urmărit cumva nişte
vrea dictatură şi nici aventură. E în ca re d o m in ă z e c i d e le g i —s ta ­ Păcat că nu-i obligatorie şi pose­ Sunt arme pe cari nu ştim şi nici, tsociaţii de idei, nepotrivite — astâ-i
un instinct al naţiunei, — un instinct bilin d situ a ţii n e d re p te ş i fă ră se n s. darea lo r ! nu înţelegem să le întrebuinţăm. 1 ,reaba lui...
de conservare prin care se simte U n in g in er, un m e d ic , un p r o fe ­ Kix Aşa cum sunt adevăruri ce vor bi-j F. Dima
de unde vine primejdia. Suntem un so r, etc., s u n t a ltfe l p lă tiţi —d u p ă
popor care-şi iubeşte libertatea, şi c u m fu n c ţio n e a ză p e lâ n g ă o in s ti­
In Americă s’a format încă din
care, în libertate, şi-a găsit clima­ tu ţie sa u alta.
tul prielnic pentru desvoltarea ca­ S e c ite a ză c a zu l u n e i în v ă ţă to a re ,
Gânduri desăptămânacopilului 1900, un comitet al bibliotecilor
lităţilor şi aptitudinilor sale. Spon­ a ta şa tă p e lângă o d ire c ţie s p e c ia ­ pentru copii, căruia i se datorează
taneitatea Iul creatoare nu poate fi lă, ş i c a re a re a c e la şi sa la r ca s e ­
pusă în calapoade rigide. Marea c re ta ru l g e n e ra l al m in iste ru lu i d e
mulţime nu adoptă fobiile sau filiile in stru c ţiu n e publică.
care circulă în lumea politică. Ea T re b u e d e p u s, o d a tă , râ n d u ia lă
are un bun simţ special şi o mare în d o m en iu l sa la riilo r. C ă ci n u m a i
independenţă de judecată. Ea are a tu n ci v o m p u te a a v e a o so lid ă a r ­
Biloteci pentru copii de IZABELA SADOVEANU
p rim a bibliotecă pentru copii în
Franţa. „L’Heure Joyeuse”, Rue
B outebrie lângă Saint Severin, pre­
cum si reorganizarea bibliotecilor
pentru adulţi. Anglia are peste 700
de bibliQ itşci pentru copii, în Ger­
mania sunt sute de asociaţii, cari
încredere în buna credinţă a d-lui m o n ie a d m in istra tiv ă . Cu prilejul „Săptămânii copilu­ bliotecă publică, fără a fi Încetat se ocupă cu Iiterătura pentru copii
Mihalache, în cuminţenia lui, cu­ R ă m â n e d e v ă z u t c â n d v o r e x is ta lui“ s’au organizat procesiuni m ai de a fi un centru de documentare i s’au creiat. dacă nu biblioteci a-
minţenie cu care poporul acesta p o sib ilită ţile b u g e ta re , ca re să p o a ­ mult sau m ai puţin spectaculoase şi informaţie pentru cercetători si s num e pentru copii, cel puţin secţii
a răzbit prin timpuri. Ea are crite­ tă p e rm ite tra d u c e re a in fa p t a a- şi... chiar un concurs de o d e pen­ erudiţi, trebuie să fie m ai ales un
riile ei de judecată, bursa ei de oa­ c e ste i r e fo rm e im p e rio s c e ru tă d e tru slăvirea laptelui dar nici po­ „Institut de consum de lectură“ în bibliotecile publice pentru adulţi.
meni. in te re su l o b ştesc. In Italia prim a sală de lectură pen­
meneală de hrana sufletească. pentru toti acei ce vor să-şi desă­ tru copii s’a înfiinţat în 1912. Orga­
Marea majoritate a poporului nu L a n o i, c a şi în F ra n ţa , e d uc aţia v â rşea sc
PROBLEMELE PIEŢEI şi instrucţiunea sunt lăsate absolut anglo-saxoane punctul de vedere nizată după concepţia engleză si a- ă cun oş tinţele. In ţările
face politică militantă; ea judecă o-
biectiv şi votează. Şi rezultatul vo­ C riza eco n o m ică a p ro p iin d u -se numai pe seama scolii. De ce m ai care se urmăreşte prin creiarea bi­ mericană. ea a dat cele m ai bune
turilor s’a văzut. Partidul naţional- d e s fâ r ş it şi o o a re c a re p ro sp e ri­ trebuie „Bibliotecă pentru copii“? bliotecilor pentru copii este „fami­ rezultate $i a servit ca model pen­
ţărănesc este cu mult înaintea tu­ ta te în c e p â n d să se a c c e n tu e ze d in Nu sunt biblioteci şcolare si chiar liarizarea acestora cu cartea ca tru toate cele ce s’au înfiinţat ul­
turor partidelor de opoziţie şi atât z i in zi, —re a lita te a a p u s la o r ­ biblioteci pe clase? Bibliotecile şco­ instrument de lucru“. Orice biblio­ terior. In Olanda si Belgia s’au în­
de aproape de'guvern încât te în­ d in ea z ile i o su m ă d e p ro b le m e noui, lare sunt folositoare dar ele sunt tecă de copii are la dispoziţie serii fiinţat secţii speciale pentru ei la
trebi dacă acesta nu şi-a cheltuit şi p e lângă p ro b lem ele v e c h i n e re zo l­ numai un pas pentru gustul de citit. întregi de ilustraţii, strânse în ai- numeroasele biblioteci publice pre­
zestrea... care-i inalienabilă. Ba, se v a te în că . Ţările de mare cultură dau însă bum uri şi clasate pe chestiuni, co­ cumsi la Budapesta, m ai aproape
In primul plan dela stânga, d-nii: Mitiţă Constantinescu, Vaier Pop, poate ca, până la sfârşitul alegerilor, P e n tru c a p ia ţa să se în v io r e z e o deosebită atenţiune bibliotecilor lecţii de diapozitive si film e pentru de noi. o sală anum e pentru copii
d-na Arczisewschi, iar pe al doilea plan d-nii: I. Lepădatu, Byrka, în totalizarea pe ţară, partidul na- d e fin itiv , se cere ca ş i S ta tu l să a- publice pentru adulţi, ca si pentru proectii fixe si animate pe lângă în splendida bibliotecă, organizată
Cancicov, Ia dejunul oferit de Arczîsewsky în onoarea guvernatorului ţional-ţărănesc să depăşească şi ju te la rid ica rea c o m e rţu lu i şi in ­ copii. Pătrunde, dîn ce în ce m ai bogate colecţii de cărţi pentru copii
Băncii Polone, numărul de voturi al guvernului. d u s tr ie i, m u lt, co n ce p ţia m o d e rn ă c ă o b i- de toate vârstele. (Continuarea in pagina a Ii-a)