Pagina a a MUNCA
Grupa sindicală —centrul muncii politice,
profesionale şi cultural-educative
desfăşurată de sindicate
Să conferim a c tiv ită ţii n o a stre
un c a ra c te r susţinut, perm anent
A d u n area g ru p ei sin d ic a ­
le de la secţia vop sito rie a
fab ricii de ciorapi şi tric o ­
ta je „A desgo“ d in B u cu ­
reşti, care a a n a liz a t sta d iu l
re a liz ă rii p la n u lu i de p ro ­
d u cţie în consens cu sa rc i­
nile am ple, de strin g e n tă
ac tu a lita te , ce rev in g ru p e i
în scopul îm b u n ă tă ţirii
m uncii politice, p ro fe sio n a ­
le, al fo rm ării şi d e z v o ltă ­
rii conştiinţei socialiste, a
a v u t ca tr ă s ă tu r ă d is tin c tă
resp o n sab ilitatea, s p iritu l
u n an im de ex ig en tă în a -
b o rd a re a p ro b lem elo r d e z ­
b ătu te. Este, fireşte, ac e a s­
ta o g a ra n ţie că m ă su rile
sta b ilite vor d e te rm in a o
p a rtic ip a re vie, a c tiv ă a
m em b rilo r de sin d ic a t la
to ate a c ţiu n ile ce vor fi in i­
ţia te . A sem enea m ă su ri au
re ieşit cu p riso sin ţă d in
dezbateri.
M u ncitoarea E lena Ş te ­
fan, o rg an izato ru l g ru p e i
sindicale, a su b lin ia t că, în
lu m in a in d icaţiilo r to v a ră ­
şului N icolae C eauşescu
d ate la C o n sfătu irea de lu ­
cru cu activ u l de p a rtid d in
dom eniul ideologiei şi al
a c tiv ită ţii politice şi c u ltu ­
ral-ed u c ativ e, colectivul de
la secţia vopsitorie se a n g a ­
jeaz ă cu în tre g u l său p o te n ­
ţial de m uncă să în d e p li­
nească e x em p lar sa rc in ile
profesionale. „A ici, la lo cu l
0 verigă im portantă
in form area trăsăturilor omului nou
O am eni în şalopete, a ş e ­
zaţi în cerc, cu m îin ile o-
d ih n in d u -se pe g en u n c h i
d u p ă o steneala u nei zile
p lin e d iscu tă c u 'în s u fle ţire .
G în d u rile se ex p rim ă d e s­
chis, ca în tre to v a ră şi de
m uncă pe c are ceasu rile
p e tre c u te lîngă dogoarea
g u rilo r de cu p to r sau la
m o d elarea fo rm elo r ce v o r
p rim i m e ta lu l sc h im b a t în
lav ă i-a u uim it. A d u n a re a
g ru p ei sindicale de la secţia
tu rn ă to rie a C en tralei in ­
d u striei u tila je lo r te x tile şi
artico lelo r casnice d in
B ucureşti rid ic ă o în tre b a re
care fră m în tă pe to ţi : a c ­
tiv ita te a grupei se situ e a z ă
la n iv elu l ce rin ţe lo r p o liti­
ce, profesionale, e d u ca ţio ­
nale ee se p re tin d u nei a-
sem enea m icro -co lectiv i-
tă ţi ?
„Nu s-a fă c u t to tu l p e n ­
tru ca în g ru p a n o a stră
sin d icală a c ţiu n ile să se
centreze pe m unca politică,
pro fesio n ală şi c u ltu ra l-e -
d u cativ ă — a ră ta şeful de
echipă V asile Iancu, o rg a ­
n izato ru l grupei. Ia tă , de
obicei, în a d u n ă rile lu n a re
se p rezen tau p rev e d e rile
p lan u lu i de p ro d u cţie p e n ­
tr u p erio ad a im ed iat u rm ă ­
to are şi felul cum am în d e ­
p lin it sarcin ile din e ta p a
p arcu rsă. F ireşte, este b in e
că procedăm aşa. T otul,
d u p ă m ine, se sch im b ă în
mod pozitiv dacă, în loc să
ex p u n em cifre şi indici, în -
tr-o p re z e n ta re şablon cum
s-a r zice, vom com enta r e ­
zu ltatele a c tiv ită ţii, vom
Măsuri pentru perfecţionarea
reţelei invaţămîntului liceal
în cadrul acţiunii de p e r­
fecţionare a învăţăm întului
liceal, incepind cu anul şco­
lar 1971/1972. unele licee de
cultură generală se transfo r­
mă în licee de specialitate şi,
in acelaşi timp, se înfiinţează
alte noi licee de specialitate.
I. LICEELE DE CULTURA
GENERALA CARE SE TRAN-
SEORMA IN LICEE DE
SPECIALITATE :
Liceul nr. 5 Arad. în Liceul
industrial de chimie A rad ;
Liceul nr. 3 „A lexandru 0 -
dobescu“-Piteşti. în Liceul de
m atem atică şi fizică Piteşti ;
Liceul nr. 2 Cîm pulung-M us-
cel, în Liceul sanitar Cîmpu-
lung-Muscel ; Liceul nr. 5 O-
radea, în Liceul sanitar O ra­
dea ; Liceul nr. 4 „Panait Is-
trati“ Brăila, în Liceul sani­
tar B răila ; Liceul nr. 15
Cluj, în Liceul de m atem a­
tică şi fizică Cluj ; Liceul nr.
n o stru d e a c tiv ita te — sp u ­
n ea ea — sîn te m ca in tr-o
fam ilie, a n im a tă d e în a lta
re sp o n sa b ilita te a m uncii, a
sa rc in ilo r sociale şi c e tă ţe ­
neşti. A vem , deci, îîn d a to -
rire a de a a cţio n a astfel
in c it fiecare zi să re p re ­
zin te p e n tru noi u n p as a s­
c e n d en t în d o m en iu l fo rm ă ­
rii co n ştiin ţei m u n cito reşti,
c a re se m a te ria liz e a z ă în
re z u lta te le în scrise p e g ra ­
ficu l c a lită ţii pro d u selo r, al
c re şte rii p ro d u c ţie i şi p ro ­
d u c tiv ită ţii m u n c ii“ .
Am re ţin u t cîtev a d in tre
m ă su rile p ro p u se în p la n u l
b iro u lu i g ru p ei sin d icale :
L a secţia v o p sito rie s-a u
în re g is tra t succese im p o r­
ta n te în ceea ce p riv e şte in ­
dicele de c a lita te a cio rap i­
lor. B iro u l g ru p ei sin d icale
c o n sid eră în să că p rin tr-o
m a i b u n ă o rg a n iz a re a p ro ­
cesului de p ro d u cţie, p rin
fo lo sirea in te g ra lă — în
flu x co n tin u u — a m a şin i­
lo r. acest in d ice p o ate să
a ju n g ă la lim ita m ax im ă.
S -a p ro p u s ca lu n a n o iem ­
b rie să co n stitu ie p e n tru
m u n c ito rii secţiei v o p sitorie
„ L u n a c a lită ţii“ . S u sţin în d
p ro p u n e re a , te h n ic ia n u l
C o n stan tin V a tră a ră ta că
tre b u ie să se în tre p rin d ă ,
im ed iat, în sp rijin u l dezi­
d e ra te lo r „L u n ii c a lită ţii
descifra cauzele lip su rilo r,
vom ex p lo ra, în ad în cim e,
aceste cauze şi vom sta b ili
m ă su ri p ro m p te şi e fic ie n ­
te. N um ai a stfe l ne facem
d a to ria de m u n c ito ri com u­
n işti de a an a liz a asp ectele
co n crete ale p la n u lu i în
co n c o rd a n ţă cu a titu d in e a
fa ţă de m u n c ă şi f a ţă de
b u n u l o'bştesc, fo lo sirea r a ­
ţio n a lă a tim p u lu i d e lu ­
c ru în tă rire a o rd in e i şi
d isc ip lin e i“ .
„A ceasta ar în sem n a,
cred eu — a d ă u g a tu r n ă to ­
ru l G heo rg h e B ad ea — să
fim critici, g a ta să se m n a ­
lă m d efecţiu n ile, d a r şi a u ­
to critici, să ne recu n o aştem
p ro p riile lip su ri şi să în c e r­
căm a le elim in a grabnic.
De m u lte ori, la a d u n ă rile
n o a stre de g ru p ă, n u p a rti­
cipă nici un m e m b ru al
co nducerii. De ce ? C onsi­
d e r că, de acu m încolo, a-
d u n ă rile g ru p ei sin d icale
v o r fi to t m ai in te re sa n te ,
cu to t m ai m u lte p ro b le ­
m e m a jo re ad u se în d ezb a­
tere. P ro p u n e rile să a ju n g ă
re p ed e la fo ru rile com pe­
ten te, să nu se îm p o tm o ­
lească pe un d ru m în cîlcit
şi, deci, să n u p rim e a sc ă
ră sp u n su ri de g enul : aş­
te p ta ţi p în ă e x tin d e m în ­
tre p rin d e re a şi a tu n c i r e ­
zolvăm ch estiu n ea lă rg irii
sp a ţiu lu i d e stin a t g a rd e ­
robei.
G heorghe T ă n a se a în tă ­
r i t o pinia colegului său :
„A d m item că a d u n ă rile lu ­
n a re ale g ru p e i tre b u ie să
fie, în a in te de to ate, ope­
6 Galaţi. în Liceul industrial
G alaţi ; Liceul din comuna
Bum beşti-Sadu, în Liceul in­
dustrial pentru construcţii de
maşini Sadu ; Liceul Seini, în
Liceul agricol Seini ; Liceul
nr. 2 Turnu Severin, în Li­
ceul industrial pentru indus­
tria lem nului Turnu Seve­
rin ; Liceul Scorniceşti, în Li­
ceul sanitar Scorniceşti ; Li­
ceul nr. 2 Cîmpina, în Liceul
industrial pentru industria
lem nului Cîmpina ; Liceul nr.
3 „Mihai Viteazul“ Ploieşti,
în Liceul sanitar Ploieşti ; Li­
ceul nr. 4 Satu Mare, în
Liceul industrial de alimen­
taţie publică Satu Mare ; Li­
ceul G ura Humorului, în Li­
ceul industrial m inier Gura
Humorului ; Liceul nr. 3 Su­
ceava, în Liceul sanitar Su­
ceava ; Liceul nr. 6 Timişoa­
ra, în Liceul sanitar Tim i­
şoara ; Liceul „23 August"
Bucureşti, in Liceul industrial
m etalurgic Bucureşti ; Liceul
7 ve c e n tra le ale în tre c e rii
„o seam ă d e a c ţiu n i p o liti­
co -ed u cativ e : fie c a re m u n ­
c ito a re să cun o ască şi să-şi
în su şească o b lig a ţiile ce-i
re v in în p ro cesu l d e p ro ­
d u c ţie ; m u n c ito a re le cu
în d e lu n g a tă a c tiv ita te în
m u n că să ră s p u n d ă — în
s p iritu l in tr-a ju to r ă rii to v ă ­
ră şe şti — d e cite o m u n c i­
to a re m ai n o u a n g a ja tă ; să
a c ţio n ă m p e n tru e lim in a re a
to ta lă a a c te lo r de in d isci­
p lin ă, a în tîrz ie rilo r şi a
a b se n ţe lo r ; d eo arece re z u l­
ta te le m u n c ii secţiei v opsi­
to rie d ep in d şi de re z u lta ­
te le a lto r secţii, b iro u l g ru ­
pei să p ro p u n ă c o m ite tu lu i
sin d ic a tu lu i ca in iţia tiv a
secţiei v o p sito rie să se e x ­
tin d ă la n iv e lu l în tre g ii fa ­
b ric i“ .
In p la n u l b iro u lu i g ru p ei
se p re v e d e ca în a d u n ă rile
lu n a re să se ţin ă e x p u n e ri
p riv in d p o litic a in te rn ă şi
e x te rn ă a p a rtid u lu i n o stru ,
u n e le c o n fe rin ţe ştiin ţific e
şi pe te m e ed u cativ e. „ P e n ­
tr u a o rg a n iz a o m a n ife sta ­
re p o litic o -e d u c a tiv ă , sp u ­
n ea E le n a Iv ăn escu , n u tr e ­
b u ie să a şte p tă m n u m a i a -
d u n a re a lu n a r ă a g ru p ei
sin d icale. Să co n ferim a c ti­
v ită ţii p o lltce şi c u ltu ra l-
e d u c a tiv e u n c a ra c te r su sţi­
n u t, p e rm a n e n t“ . T o to d ată,
a lte v o rb ito a re , în tre care
ra tiv e şi eficien te. S ă le ţi­
n em în să în co n d iţii accep­
ta b ile . O am en ii v o r să d is­
cu te cu m se c u v in e, în sală,
n u în g h e su iţi în tr-o odaie,
fă c în d e c h ilib ristic ă pe o
p iesă ră s tu rn a tă . T o v a ră şu l
B ad ea sp u n e a că se rio z ita ­
te a d e z b a te rilo r stă în a n a ­
liza p rin c ip a lă , desch isă a
o ric ă ro r p ro b lem e. S ín t de
aco rd că p e p rim u l p la n
tre b u ie să se a flă cele leg a­
te de p ro d u c ţie , d a r ace a s­
ta să se fa c ă fin in d co n t
de în d a to ririle şi d re p tu ri­
le fie c ă ru ia d in tre noi. A st­
fel, g ru p a sin d ic a lă ne va
o feri c a d ru l de în d e p lin ire
a n o rm e lo r m o ra le şi p ro ­
fesionale, de ce n u , ch ia r
şi a v a lo rilo r e stetice pe
care să le im p rim ă m m u n ­
cii, p ro d u se lo r n o a stre ".
„ A d u n ă rile lu n a re ale
g ru p e i sin d ic a le — su b lin ia
in g in e ru l V asile R o ta m ,
a d ju n c tu l şefu lu i de secţie
— d ev in m a i in te re sa n te ,
m ai efic ie n te d acă cifrele
de p la n v o r fi u rm a te de
p ro iecţii de film e teh n ice,
d acă v o rb in d d e sp re c a lita ­
te vom da şi ex em p le de
oam en i care au re b u tu ri,
d acă p o p u la riz ă m fru n ta şii
şi m eto d ele lo r de lucru .
In fo rm ă rile p o litice a su p ra
e v e n im e n te lo r in te rn e şi
e x te rn e , c o n fe rin ţe le şl
sim p o zio an ele teh n ice —
care n e tra n s m it c u n o ştin ţe
în d o m en iile p la n ific ă rii şi
o rg a n iz ă rii p ro d u c ţie i —■
tre b u ie să se d esfăşo are eu
p re c ă d e re în g ru p a sin ­
d ic a lă “.
„Dr. P etru G roza“ Bucureşti,
în Liceul pentru prelucrarea
autom ată a datelor Bucu­
reşti ; Liceul „A urel Vlaicu“
Bucureşti, in Liceul de m ate­
matică şi fizică Bucureşti ;
Liceul din Bechet se transfor­
mă în Liceu agricol şi se co­
masează cu Liceul agricol din
localitate ; Liceul din Odo-
beşti se transform ă în Liceu
agricol şi se comasează cu Li­
ceul agricol din localitate.
II. LICEE DE SPECIALI­
TATE NOI ÎNFIINŢATE
Liceul industrial Alba Iu-
lia ; Liceul industrial pentru
industria lem nului Arad ; Li­
ceul industrial energetic
Braşov ; Liceul agricol Măgu-
rele-Braşov ; Liceul industrial
Buzău ; Liceul industrial pen­
tru industria lem nului Tg.
Mureş ; Liceul industrial Tul-
cea ; Liceul industrial pentru
industria lem nului Focşani.
m u n c ito a re le V icto ria D ră-
goi şi M aria G heorghe, au
e v id e n ţia t fa p tu l că în o r­
g an iz a re a a c tiv ită ţii p o liti­
co -ed u cativ e tre b u ie să se
ţin ă seam a că m a jo rita te a
co v îrşito a re a sa la ria ţilo r
s ín t fem ei, care, în c a lita ­
te a lo r de m am e şi soţii, au
p re o c u p ă ri specifice. De a-
ceea, au so lic ita t să se in ­
c lu d ă în p la n u l b iroului
g ru p e i sin d icale în tîln iri cu
m edici, cu pedagogi şi p si­
hologi, cu ju ris tu l în tre p rin ­
derii. „L u crăm în tr-u n d o ­
m en iu a l fru m o su lu i — con­
fecţio n ăm ciorapi, trico taje,
b lă n u ri — sp u n e a M aria
C o n stan tin escu . N -a r fi lip ­
sit de in te re s ca, p e n tru toţi
sa la ria ţii, să se iniţieze, la
c lu b u l sin d ic a tu lu i, o a c ti­
v ita te d e e d u c a ţie estetică,
să se d e zb ată aspecte ale
m odei, a le a so rtă rii îm b ră ­
c ă m in te i“ .
A b o rd în d cu se rio z ita te şi
ră s p u n d e re p ro b lem ele p r i­
v in d îm b u n ă tă ţire a a c tiv i­
tă ţii de e d u c a re co m unistă
a sa la ria ţilo r, d e zb aterile
d e sfă şu ra te în g ru p a sin d i­
c ală a secţiei v o p sito rie
constituie, a şa d a r, p re m ise ­
le unei m u n ci p o litico -ed u ­
c ativ e de v iito r, în scrisă in ­
tr-o la rg ă sfe ră d e eficienţă.
OCTAVIAN NICA
„P e n e d re p t s-a a b a n d o ­
n a t gazeta sa tiric ă a se c ţi­
ei, deşi se ştie că artico lele
scu rte, la zi, la obiect, o
c a ric a tu ră iz b u tită au efec­
te im ed iate, co n trib u ie la
re m e d ie re a deficien ţelo r.
P e de a ltă p a rte , com itetul
sin d ic a tu lu i a r tre b u i să a-
co rd e şi o m ai m a re g rijă
în in s tru ire a o rg a n iz a to ri­
lo r de g ru p ă, să cunoască,
p e lîn g ă asp ectele p ro cesu ­
lu i de p ro d u cţie, şi fră m în -
tă rile , g în d u rile, ideile oa­
m e n ilo r“ (V asile Ian cu ).
G ru p a sin d icală, a şa cum
re ie se d in d e z b a te rile vii
p u rta te de m e m b rii de sin ­
d ic a t p o ate să d e v in ă o v e­
rig ă im p o rta n tă în fo rm a ­
re a tră s ă tu rilo r om ului
nou. D ezv o ltarea c o n ştiin ­
ţei so cialiste im p lică a tît
c u n o aşterea p ro fu n d ă a cu ­
n o ştin ţe lo r p rofesionale, cit
şi p lă m ă d ire a u n e i a titu ­
d in i cetă ţe n e şti în a in ta te .
Locul p rin c ip a l de realiz a re
este acolo u n d e se d e sfă ­
şoară pro cesu l de p ro d u c ­
ţie, ia r cea m ai elocventă
re fle c ta re a în ţeleg erii în a l­
te lo r c o m an d a m en te ale
p a rtid u lu i este în d e p lin ire a
e x e m p la ră a sa rc in ilo r de
p lan , p ă stra re a a v u tu lu i
obştesc, d rag o stea fa ţă de
m uncă, sp iritu l re c e p tiv la
căile cele m ai b u n e de v a ­
lo rific a re a p o te n ţia lu lu i u-
m a n şi m a te ria l, co m b ati­
v ita te a m u n cito rească, d o ­
rin ţa de au to d ep ăşire.
NICU DUMITRU
La liceele de specialitate
rezultate din transform area
liceelor de cultură generală,
precum şi la liceele de spe­
cialitate noi înfiinţate, cla­
sele se constituie, de regulă,
prin opţiunea părinţilor şi a
elevilor care au fost admişi
in acest an şcolar în liceul
respectiv sau la alte licee de
cultură generală din locali­
tate sau localităţi apropiate,
potrivit condiţiilor stabilite
pentru fiecare specialitate.
La liceele de specialitate
rezultate din transform area
unor licee de cultură genera­
lă şi la liceele de specialitate
noi înfiinţate, la care nu s-au
ocupat toate locurile prevă­
zute în planul de şcolarizare
al inspectoratelor şcolare, se
organizează un nou concurs
de adm itere în perioada 13—17
septembrie 1971.
La liceele de cultură gene­
rală care se transform ă în
licee de specialitate anii II,
III şi IV vor funcţiona potri­
vit planului de învăţăm înt
pentru liceul de cultură ge­
nerală.
Inform aţii detaliate, privind
desfăşurarea concursului de
admitere, num ărul de locuri
şi specialităţile în care se
şcolarizează elevii, se pot ob­
ţine de la secretariatele li­
ceelor de specialitate.
N u în cap e îndoială, a p li­
c a re a n e in tîrz ia tă a celor
m ai noi cu c e riri ale ş tiin ­
ţei şi teh n icii c o n tem p o ra­
ne c o n stitu ie u n a d in tre
căile decisive ale p ro g resu ­
lu i ra p id în to ate d o m en i­
ile de a ctiv itate. Soluţiile
teh n ice in e d ite sa u îm b u ­
n ă tă ţirile ad u se celor e x is­
te n te — ca să ne re fe rim
d o a r la o la tu ră im p o rta n ­
tă a p ro d u cţiei — ce pot
c o n trib u i la rid ic a re a c a li­
tă ţii pro d u selo r, la scăd e­
re a co n su m u lu i de m a te rii
p rim e şi m ate ria le , la sp o ­
rire a ra n d a m e n tu lu i m aşi­
n ilo r şi u tila je lo r şi a p ro ­
d u c tiv ită ţii m uncii, o b iecti­
socialiste, îşi găsesc re fle c ­
ta re a în lite r a tu r a tehnică.
E firesc, de aceea, ca d ru ­
m u l c ă rţii de sp ec ia lita te
sp re m u n cito ri, m a iştri şi
in g in eri, re a liz a to ri ai tu ­
tu ro r b u n u rilo r m ate ria le ,
să fie m ai direct. N um ai un
dialog p e rm a n e n t, o rg a n i­
zat în m a re le a m fite a tru a l
secţiilor, a l a telierelo r, în
g ru p ele sindicale, po ate
creea un clim a t fe rtil
sch im b u lu i de idei, p o ate
stim u la g în d ire a creato are,
poate uni eficien t e fo rtu ­
rile o am en ilo r în d irecţia
o b ţin erii, p rin procedee
tehnologice noi, de succese
su p e rio a re în m uncă. R ăs­
p u n d e biblioteca teh n ică de
la U zina d e m aşini e le c tri­
ce d in B u cu reşti acestui d e ­
z id e ra t m a jo r ?
„Aici, lîn g ă m aşin ă — ne
sp u n ea s tru n g a ru l G h eo r­
gh e S ta n — căp ătăm în d e ­
c u rsu l a n ilo r o e x p e rie n ţă
tem einică, valoroasă. D ar
a ceasta n u este suficient.
In c o n d iţiile unei resp o n sa ­
b ilită ţii crescînde, im puse
de re a liz a re a p lan u lu i, c u ­
n o ştin ţe le p ra c tic e se c er
co m p letate cu cu n o aşterea
te o retică a p ro b lem elo r de
pro d u cţie. D e aceea, soco­
tesc u lii ca volum ele in tr a ­
te în b ib lio teca te h n ic ă şi
a p ro p ia te sp ecificu lu i m u n ­
cii n o a stre să fie p re z e n ta ­
te m ai p ro m p t. P rin re c e n ­
zii a su p ra c ă rţilo r tehnice,
p rin o rg a n iz a re a de d iscuţii
— la c a re să p artic ip e in g i­
n eri, teh n icien i, m aiştri, şi,
d esig u r noi, m u n cito rii —
a su p ra u n o r pro b lem e noi,
am a v e a p u tin ţa să ne in ­
fo rm ăm la tim p d esp re
n o u tă ţile d in m eseria fie ­
c ă ru ia în p arte. P ro p u n ,
de asem enea, ca te rm e n u l
de în a p o ie re a v olum elor
îm p ru m u ta te să fie m ai
m a re d e 30 de zile. Iată, a -
cum , stu d iez o c a rtş in ­
te re sa n tă , in titu la tă „T eo­
ria asch ierii" şi aş dori să
o re ţin în că o p erio ad ă de
tim p. D ar lu c ra re a a fost
ac h iz iţio n a tă d o ar îh tr-u n
S ! Hűnpeatra m tablou
D um inică d im in eaţă. U n
so are b lin d de sep tem b rie
in v ită la re v e rii a u tu m ­
nale. C alea V ictoriei, p o p u ­
la tă m u ltico lo r, re s p iră a e ­
r u l specific d im in e ţilo r d u ­
m inicale. L a G aleria „G a-
lateea" S orin Ilfo v ean u e x ­
p u n e cîtev a p ic tu ri şi m ai
m u lte desene. A ştep t p ri­
m ii v izitato ri şi în a şte p ta ­
re a lo r fac u n fel de p ariu
cu m ine în su m i : cîţi d in ­
tre ei v o r recep ta m esaju l
pîn zelo r tîn ă ru lu i p icto r ?
M ă opresc la u n u l d in tre
ta b lo u ri — cel rep ro d u s în
fo to g ra fia a lă tu ra tă — şi
îm i pro p u n să rog cîţiva
d in tre v iz ita to rii expoziţiei
să mi-1 d efin ească su m ar
C îţi d in tre ei îm i v o r putea
fu rn iz a un titlu p e n tru ta ­
b lo u l a c e sta ?
U n p rim v iz ita to r face un
ra p id tu r de orizont.
— S în te ţi fo a rte g ră b it !
— ii în treb .
sin g u r e x e m p la r şi m ai sín t
to v a ră şi d e-ai m ei care vor
s-o îm p ru m u te. B iblioteca
teh n ică a r tre b u i să aib ă
deci m ai m u lte ex em p lare
p e n tru fiecare titlu solici­
t a t “.
L a rîn d u l său, stru n g a ru l
A u rel Şoropa, considera
n e cesară re în fiin ţa re a g ru ­
p elo r de d o cum entare.
„ F o rm ate d in tr-u n te h n o ­
log, u n m a istru şi u n c iti­
to r fru n ta ş, grupele, în g ri-
PREZENTA CÂRTII TEHNICE
in secţii, la locul de muncă
ja căro ra in tra p re z e n ta re a
de recenzii şi rezu m ate ale
c ă rţilo r re cen t a p ă ru te , i-
n iţia u to to d ată şi- d iscu ţii
a su p ra d ife rite lo r volum e,
în stric tă le g ă tu ră cu p re o ­
c u p ările n o astre concrete.
N u în p u ţin e cazuri, acest
dialog se fru ctifica în d es­
cop erirea şi u tilizarea de
noi rezerv e in tern e, p in â a -
tu n c i n eobservate. C onsi­
d e r că a r fi n im e rită şi
re o rg a n iz a re a b ib lio tecilo r
d e secţii. N u cîtev a v o lu ­
m e, d ep ăşite de tim p , în ­
tr - u n r a f t p ră fu it, ci c ă rţi
de actu a lita te , cu pro b lem e
c a re să n e a ju te în m ese­
r ie “ .
„C ărţile teh n ice s ín t u n e ­
o ri com plicate, cu term en i
g re u accesibili — a ră ta ra -
b o to ru l G heorghe Iord ach c,
o rg an izato ru l grupei sin d i­
cale n r. 4, m aşini. în ţe le ­
g e re a lo r a r necesita, de a -
ceea, ca in g in erii şi te h n i­
cienii din fab rică să se în -
tîln e a sc ă m ai des cu noi,
p e n tru a com enta d ife rite
c ă rţi, p e n tru a în cerca să le
p ă tru n d e m sensul şi c o n ţi­
n u tu l. în acelaşi tim p, b i­
b lioteca teh n ică a secţiei
tre b u ie să d esfăşoare o ac­
tiv ita te m u lt m ai am plă. In
p re z e n t ea a re o e x iste n ţă
fo rm ală . De cîteva lu n i a
d is p ă ru t şi p anoul cu a n u n ­
ţu r i p riv in d a p a riţiile în li­
te r a tu r a tehnică. L a b ib lio ­
teca teh n ică sín t m u lte vo­
lu m e ded icate m uncii la
raboteză, însă p u ţin i d in tre
noi ştiu acest lucru. De a -
ceea consider n ecesar că
p o p u larizarea c ă rţilo r n u
p o ate av ea Ioc global, ci pe
profesii, le c tu ra lo r a ju tiu -
d u -n e să m ărim , la Cota
CRONICA PLASTICĂ
— F oarte. T reb u ie să a-
ju n g şi eu la atelier.
M ai aştept, şi g aleria În­
cepe să se populeze. Solici­
taţi, v izitato rii acceptă „jo­
c u l“ propus şi în cea rcă să
d efinească tabloul. R edăm
m ai jos cîteva titlu ri p ro ­
puse, în so ţite de m otivări
sum are.
V A SILE CHIŢA C — te h ­
nician chim ist, B ucureşti.
„Singurătate“. P a re a fi un
om ab a n d o n a t în tr-u n colţ
d in tr-u n re s ta u ra n t pustiu.
V A SILE NEAGOE — ţin e m ai m u lt de co n fo r­
m edic, A lex an d ria. „ N a tu ­
ră sta tic ă “. Se in sistă a su ­
p ra peştelui.
C IL IC A VASIESCU —
stu d en t, B ucureşti „C om po­
ziţie“. S em n ificaţia şi se n ­
su rile in cu lcate pînzei se
refu ză u n ei d escifrări f a ­
cile.
ADRIAN IONESCU —
m ecanic, B ucureşti. N -aş
p u te a ră sp u n d e acum ce
m ax im ă, ra n d a m e n tu l m a ­
şin ilo r, să red u cem consu­
m u l de m ite r ia le “ .
„ P re z e n ta re a c ă rţilo r să
se fa c ă in c a d ru l a d u n ă ri­
lo r g ru p e lo r sindicale, ca
d e a ltfe l to a te a c ţiu n ile b i­
b lio tecii tehnice. Ş i n u ' o
p re z e n ta re p reţio asă , ci lă ­
m u rito a re , c a re să sco ată în
e v id e n ţă m etodele şi p ro ce­
deele a v a n sa te c are p o t fi
p u se în p ra ctică. U tile a r fi
şi co n su lta ţiile a c o rd a te de
in g in e ri şi te h n ic ie n i a su ­
p ra u n o r n o ţiu n i m ai com ­
p licate, ceea ce n e -a r a ju ta
să în ţeleg em şi m ai bine
c o n ţin u tu l lu c ră rilo r te h n i­ lu c r u ; re c o m a n d a re a
ce. A r tre b u i re v ă z u t ş i . b ib lio g rafii p e n tru in v e n ta -- E ste o ca le fru c tu o asă de
fo n d u l d e cărţi. M u lte sín t
d ep ăşite. Am c ă u ta t
c a rte d esp re co m u tato rii de
re g la t şi de p o rn ire a m o­
to a re lo r şi n -a m g ăsit decit
c ă rţi in actu ale. S in t d a te
fo lo sito are în c ă rţi a p ă ru te
în lim b i stră in e , însă, cu m e n ta re şi p u b lic a ţii te h ­
din p ăcate, n u se fac
Un mercurial
(Urmare din pag. I)
ţie ale depozitului C.L.F. din
P iatra Neamţ, ni s-a părut
deosebit de blîndă.
Un caz aparte l-a constituit
gestionarul Dezideriu B re­
nner (unitatea C.L.F. 4, tot
din P iatra Neamţ.) care, deşi
avea întocm it procesul ver­
bal de inventariere, vindea
încă m ărfurile la preţurile
vechi, situaţie sem nalată de
cetăţenii unei echipe de con­
trol obştesc şi inspectorilor
de stat. Şi aici, penalizarea
faptei cu o am endă de 600 lei
ni se pare im proprie, actul
necinstitului vînzător fiind
în fond speculă şi cîştiguri
ilicite prin obţinere de supra-
preţuri la unele m ărfuri de
stat. Nici Ion Spiridonescu,
care vindea păsări sub firm a
X.A.S. Roman, n-a scăpat o-
chiului atent al gospodinelor.
M aria Ivănescu, Ana Finder,
re p re z in tă tab lo u l. P oate
d acă m ai trec pe aici...
S. C. — elev la o şcoală sen ţială a artei, d esch id e­
te h n ic ă — B u cu reşti (ne rea sp re lu m e re c la m ă un
ro ag ă in siste n t să-i p u b li­
căm d o ar in iţialele, ceea
ce, fă ră a înţelege m otivul,
facem totuşi). U n „Jo c de
că rţi“ cu sine însuşi. P o ate
un ap el la destin, p o ate o
in v o caţie a d re s a tă n im ăn u i. ţin in d de fo n d u l in tim al
Şi a sta n u p e n tru că ta ­
bloul, n o n fig u rativ , a r fi un
rebus, ci p e n tru că... (u r­ re a a rtistic ă , cum sp u n ea ci­
m ează o m o tiv aţie c a re neva, „se n a şte acolo u n d e
m a ţia sp iritu a lă a u n u i tî-
n ă r cu v ăd ite p reo cu p ări
a rtistice, decit de pînza
care form ează su b iectu l
discuţiei).
IO A N TÄU TU — p ensio­
nar. B ucureşti. (Poposind
adesea în fa ţa şevaletului
p ro p riu , p en sio n a ru l b u cu -
re şte a n frecv en tează cu şi nu n u m ai p e n tru ei.
p recăd ere „ p ic tu ra clasi­
că"). „N u în ţeleg tab lo u l 1“
Vineri 10 septembrie 1971
tra d u c e ri p re a m u lte, m ă ­
car parţiale, de capitole
sau p re z e n tă ri în lim b a ro ­
m â n ă a p rin c ip a le lo r în ­
v ăţăm in te cuprinse" (Ion
C ristea, aju sto r).
F rezo ru l G ab riel S tancu,
de la secţia d em aro ri, v o r­
bea d esp re o p o rtu n ita te a
c re ă rii u n o r v itrin e cu cărţi
în secţii, ia r a lţi oam eni ai
m uncii de la U zin a de m a ­
şini electrice a u c e ru t :
d ecalarea o ra ru lu i b ib lio ­
tecii teh n ice cu o ju m ă ta te
de oră, p e n tru ca îm p ru ­
m u ta re a c ă rţilo r să se p o a­
tă face d u p ă p ro g ra m u l de
de p ro p a g a re a c ă rţii tehnice.
to ri şi in ovatori, în fu n cţie
o
de tem a d e ex ecu ţie ; p re ­
zen ta re a c ă rţilo r noi, o d a ­
tă pe şăp tăm în ă, d ire c t la
locul de m u n că ; in tro d u ­
cerea în in fo rm ă rile te h n i­ p e rio ri la to a te p rodusele
ce e d ita te de O ficiul de do­
n ice şi a u n o r cu n o ştin ţe
M aria Popov, şi altele, îm ­
preună cu o echipă de control
obştesc aflată in acţiune, au
solicitat recalcularea m ărfii
cum părate şi au dat astfel
în vileag necinstea vînzăto-
rului, care-şi însuşea la fie­
care kilogram un plus în ju ­
rul a doi lei. A facere grasă,
dacă ne gindim că pentru
cele 500 de kilogram e de car­
ne de pasăre, aflate în distri­
buire, cîştigul ilicit s-ar fi
putut ridica la frum uşica su­
mă de 1 000 lei. Faptă dove­
dită pe viu, aten tat direct la
punga cu bani m unciţi ai
cum părătorului, „găinăria" lui
Spiridonescu s-a soldat cu
trim iterea în faţa tribunalu­
lui.
Şi totuşi, cine-i acest .Ton
Spiridonescu din comuna Gi-
rov, aflat în calitate de vîn-
ză to r? .U n individ fără drept
la gestiune, cu alte trei con­
dam nări pentru speculă, de-
M IH A I PR O D A N — m u n ­
citor, B u cu reşti. Z iceţi-i
d u m n e a v o a stră cu m v reţi,
că e to t aia.
PE TR E PL O T O G E A —
in g in er silvic, B raşov. „O m
de ştiin ţă “ (Nu p o ate m o ­
tiv a titlu l propus, acuzînd
n eînţelegerea).
ION V A SIL E — . şofer,
P iteşti. „C eva aşa...“. Am
m ai v ăzu t şi eu tab lo u ri,
d a r ca ăsta...
M A R IN V A SILESC U —
stru n g a r, B u cu reşti. „! ? !“
(N edum erirea este su b li­
n ia tă de o rid ic a re din
u m eri şi cu a sta, opinia
stru n g a ru lu i b u c u re şte a n în
fa ţa pînzei se consum ă d e ­
finitiv).
N e op rim aici. Sigur,
un ele opinii şîn t a m e n d a ­
bile, sigur, u n ta b lo u poate
ex ista şi fă r ă titlu , d a r t a ­
bloul acesta a re u n titlu :
„PO R T R ET “ . S -a r fi p u tu t
n u m i în să „O p era n r. 1“
— cum su g era u n v iz ita to r
— sau p o ate „O pera n r. 6“ .
D ar dincolo de lu c ru l aces­
ta, u n tab lo u , in titu la t
cum v a sau a ltfe l, o ri poate
fă ră titlu , a r tre b u i să fie
to tu şi o o p e ră de a rtă ca­
p a b ilă să com unice cu v i­
zita to ru l fie în p lan u l gin-
d irii, fie in cel al tră irii, al
em oţiei d irecte. Şi c h ia r
d acă n e d u m e rire a este o
sta re de re c e p ta re a u n u i
obiect a rtistic , n u se po ate
m iza pe o u im ire p erp etu ă,
pe o p e rm a n e n tă rid icare
de um eri. C oordonata e-
n ecesar p u n ct d e contact
în tre c re a to r şi b e n eficia­
ru l actu lu i a rtistic . A rtis­
tu l poate p ro p u n e în opera
de a r tă a d e v ă ru ri m ai g reu
sau m ai u şo r d escifrab ile,
p e rso n alităţii sale creato are.
D ar să nu u ită m că v a lo a ­
acest „eu“ in te rio r ai a rtis ­
tu lu i in tîln e şte „eu l“ socie­
tăţii, tim p u lu i şi istoriei
sale şi, ex p rlm în d ifniver-
sul lo r u m an, dfevine con­
ştiin ţa lor p re z e n tă şi id e a ­
lul lo r în a in te m e rg ă to r“ .
E ste aici o te m ă d e m ed i­
ta ţie p e n tru o b u n ă p arte
d in tre p ictorii n o ştri tin eri,
1 MARIN STOIAN
p riv in d , de p ild ă, a c tiv ita te a
b o b in ato rilo r.
In fa ţa acesto r opinii ju ­
dicioase, se p u n e în tre b a ­
rea : sín t co n d iţii p e n tru
ca b ib lio teca teh n ică să sa­
tisfa c ă ra p id cerin ţe le ju s ­
tific a te ale o am en ilo r m u n ­
cii ? D esigur. B iblioteca
d isp u n e de p este 12 000 vo­
lum e, fă r ă a m ai v o rb i de
m a re le n u m ă r de p u b lica­
ţii perio d ice din ţa r ă şi
s tră in ă ta te e x isten te aici.
P rin u rm a re , n u b aza m a ­
te ria lă lip seşte, ci p reo cu ­
p a re a tu tu ro r fa c to rilo r
ră s p u n z ă to ri p e n tru a de­
p la sa c e n tru l de g re u tate
diri să lile b ib lio tecii în sec­
ţii, la locül de m uncă, aco­
lo u n d e se c o n fru n tă oam e­
n ii cu p ro b lem ele com plexe
p e c a re le rid ic ă în d e p lin i­
re a p la n u lu i şi a n g a ja m e n ­
tele lu a te în în tre c e re a so­
cialistă. A stfel, a ju to ru l spe­
c ia liş tilo r şi a l că rţilo r
(p e n tru ac h iz iţio n a re a că­
ro ra se in v estesc a n u a l sum e
im p o rta n te ) v a fi n em ijlo ­
cit, co n cret. C om isia in g i­
n e rilo r şi teh n icien ilo r, co­
m ite tu l sin d ic a tu lu i tre b u ie
să-şi facă o p reo cu p are de
p rim ord in d in m u n ca de
p e rfe c ţio n a re a c a lificării
p rofesionale, h o tă rîto a re
p e n tru c re ş te re a p ro d u c ti­
v ită ţii, p e n tru o b ţin erea u-
n o r p a ra m e tri c a lita tiv i su ­
realizate.
D. NICU
apreciat
lapidare şi abuz in serviciu,
dar care. pentru a-şi desfăşu­
ra mai departe indele nicirile
infracţionale, a reuşit să ob­
ţină de la conducerea I.A.S.
Roman angajarea ca gestio­
nară a soţiei sale, care n-are
nimic comun cu comerţul în
afară de calitatea de sem na­
tară a unui contract de mun­
că superficial.
Deşi noul m ercurial fusese
publicat cu patruzeci şi opt
de ore înainte de intrarea
lui în vigoare, totuşi, fapt in­
credibil, în unele unităţi de
deservire cu legume şi fruc­
te nu se întocm iseră inventa­
rele şi nu se afişaseră noile
preţuri nici în dim ineaţa zi­
lei de 3 septembrie, nici mai
tîrziu, spre prînz. In Piatra
Neamţ, în Tirgu Neamţ
(chioşcul de lingă policlinica
oraşului), în comunele Tar-
cău, Dămuc, G rintieşti etc.,
cei însărcinaţi cu ducerea la
bun sfirşit a acţiunii nu p re­
cizaseră stocurile şi nu afişa­
seră tarifere reduse. In Bi-
cazui A rdelean, ziua de 4
septem brie era pe sfîrşite şi
totuşi delegatul respectiv nu
apăruse pentru a realiza ope­
raţia de inventariere. în alte
localităţi, merceologi ca D.
Rusu şi delegaţi ca Doina
Costea. stabiliseră cantităţile
de m arfă după ochi sau lăsa­
seră din fugă un act fără v a­
loare, pentru unul sau două
din produsele vizate pentru
ieftinire.
Vina pentru asem enea stări
de lucruri revine in primul
rînd organism elor comerciale
judeţene, orăşeneşti şi consi­
liilor populare comunale care,
fie că n-au dat im portanţă
cuvenită acţiunii, fie că aii
trim is la faţa locului salariaţi
superficiali, grăbiţi să sem ne­
ze un docum ent im propriu şi
să lase in urm ă nocivitate in­
fracţională şi lipsită de răs­
pundere, haos scriptic gene­
rator de necinste.
Am asistat, in diferite si­
tuaţii, la combaterea pe loc a
unor grave anomalii, cum a
fost cea existentă la depozi­
tul C.L.F. P iatra N eam ţ (şef
D. Ursache), unde se mai
puneau in circuitul comercial
m ărfuri la... „preţurile vechi",
unde lipsea o evidenţă clară
a produselor existente în
custodie (şefă contabilă Eca-
terina Nemţeaftu), abateri a-
m endate drastic şi pe bună
dreptate. N -am înţeles însă
de ce doar un singur condu­
cător de C.L.F. a fost sanc­
ţionat pentru grave neglijen­
te în munca de conducere a
operaţiei de aprovizionare şi
schimbare a preţurilor (N.
M arina, directorul C.L.F.
P iatra Neamţ, 700 lei am en­
dă) şi de ce au fost omişi de
la sancţionare conducătorii
I L.F.-urilor din Roman şi
Tirgu, , Neamţ, cel al I.L.FÍ-
ului judeţean (Cojocaru). şe­
ful magazinelor I.A.S. (Popa)
sau cel al sectorului interco-
operatist (Ghevarsuc), în ale
căror sfere de activitate s-au
m anifestat destule abateri de
la o deservire corectă.
O decizie im portantă, cum
a fost cea a Consiliului popu­
lar judeţean Neamţ, venită
să creeze condiţii mai bune
de aprovizionare maselor,
s-ar fi cuvenit să fie aplicată
şi onorată cu mai m ult simţ
de răspundere. .
A cţiunea echipelor de con­
trol obştesc, prezenta în te ­
ren a inspectorilor de stat
şi a miliţiei, curentul creat
in rîndul opiniei publice pen­
tru respectarea norm elor cin­
stei şi soliei tudinij comercia­
le, au constituit, lăudabile
initiative şi o vie manifestare
pentru com baterea unor ne­
reguli m enite să umbrească
eforturile depuse de forurile
judeţene în scopul asigurării,
unui com erţ eficient şi civili­
zat.