Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
itniandez ie discuiia P a m u té i
ş l P e t r e c r e d in
c io a s a lu i o r d o n a n ţă a n u n ţ ă c * a u t r e
c u t doi a n i d* c â n d în veci n e u ita tu l
lo r, e r o u l
Z d r o b iţi d e d u r e
C o p le ş it d e d u r e r e Io n e l T e o d o re s c u
c u c o p i i H a m ţ i u ş i G n a tz ie ila , a n u n
ţ ă c ă s ’a u s c u r s 40 z ile d e la p i e r d e
S T O C H K O L M , 8 (R a d o * ). — C o r « - I oeew tă ţ a r * a ă m « d r e s c z p d i r e c t R u _ r e p ă rin ţi Rada r e a f u lg e ră to a re a sc u m p ei şi b lâ n d '
şi M a te i a n u n ţă
RecBBşiM p n i Bado mm
p ie r d u tă ş i ea, i a r p r in a c e a s ta ş i şi r o a g ă p r i e t e n i i şl p e cei ce l- a u c u n e - a p ă ră s it pen tru totdeauna dragul şi
află în momentul de faţă In An rugat oaspetele să remită salută b a za fin a n c ia r ă p e n tr u m e n ţin e r e a bunul nostru fiu, frate şi cum nat
n o s c u t şi a p r e c ia t s ă la p a r te .
glia, rile sale personale d-lor Molotov şi
D. Schwemik a mulţumit pre- Stalin.
u n e i flo te c o s tis ito a r e , tn a c e le a ş i c o n
d ifii d e p â n ă a c u m .
Constantly Şerbănescu
P lo to n ie r T. R.
P e m a r e f i tn a e r, A n g lia n u m a i
a re d e sp u s n im ic fa ţă d e S ta te le -
U n i t e : p u n c t e l e s a le s t r a t e g i c e a u i n
e s t é ó „solu ţie p rovizorie“ Cu
m ai
s u f le tu l
d u re re :
p u s tiit
to t
de
M a ria
Căzut 1« datori* tn luptele dels T a .
ta r c a - O d e s e .
P arastasul p e n t r u p o m e n ir e a sufletu
f u c u m n a t,
r in ?i G e ta
A u r e lia
s o r ă , R o m u l Ş te_
So
ne
lui său bun şl tân ăr se va oficia a
biBerl'ca Sf. Nicolae din corn. Rosctti,
jud. Ialom iţa, in ziua de 9 Oct. cor.
(C o n tin u a r e l-a ) măsuri de apărare împotriva unor
d in p a g . d e o fe r it n ic i a m e r ic a n ilo r f i n ic i s o
p o ţii, aduc la
eventuale acţiuni ofensive anglo- v ie tic ilo r .
STOCKHOLM 6 (Rador).— După e s t* recu n o sc u t de e n g le z i şl ame c u n o ş tin ţa c e lo r Eugenia solie, Ro
Pe de altă parte, Australia, din americane şi In celelalte insule A s tf e l s i t u a ţ i e a c t u a l * a M a r i i B r i cum anunţă serviciul britani« de ce l - a u I u b it şi dica fiica lui dra
ric a n i e a „o s o lu ţie p ro v iz o rie " . gă, Eufrosina m a
cauza rarităţii populaţiei sale — principale : Sumatra, lava, Borneo, ta n ii, s c r ie z ia ru l, e s te a c e e a c ă c h ia r
!n c a z u l u m i l s f â r ş i t f a v o r a b i l a l r ă z
informaţi uni, corespondentul A- C o re s p o n d e n tu l c o n s ta tă că co
a p r e c i a t că
e c u r s doi a n i d e
«’a u
mă, Fănică tată,
numai 7 milioane de locuitori pe Celebe, Filip ine. b o iu lu i p e n tru ea. M a re a B rita n i« genţiei REUTER Gordon Wátér d u r e r e şl la c r im i d e la p i e r d e r e a c e lu i Vasiliea soră, Co-
• suprafaţă de 7 milioane dé kmp. împotriva tuturor acestor nu ti eld, înapoiat «Un Italia la Ixm- la b o ra re a în tre B a d o g lio , e n g le z i m ai d r a g al lo r, e r o u l stică cumnat, Ma
n ’a r p u t e a o f e r i n i m i c d i n c e e a c e a r ri oara soră. Vic
şi a bogăţiei solului şi subsolului meroase obiective, împrăştiate pe fi p u tu t s ă - i a s ig u re • p o z iţia im p o r dra, declară că guvernul Badoglio şi « m e rîc a n i e s te „ a n o r m a lă " . Petrán Constantin to r cu m n at,. Ml-
său, reprezintă o mare putere de imensul spaţiu al Pacificului şi la ta n tă în a lia n ţa c u b a n d iţii m o n L o c o te n e n t p o s t- m o r te m miişor şi A drian
atracţie, fiind un continent bun de distanţe considerabile de bazele a- d ia li. D a c ă a r v o i s ă În cerc« s - ş l d e c o r a t cn C o ro a n a R o m â n ie i tn g r a d u l nepoţeii lui dragi,
anunţă parastasul ; m
colonizat şi pus în valoare, pentru mericane şi britanire, nu se pot în
Planurile de v i i t o r
p r o c u ra n o u ! b o g ă ţii d in b u n u r ile a l d a a v a l e r cu s p a d e ş l p a n g lic ă d e
t o r a , e a e 'a x Iz b i I m e d i a t d e a m e r i V i r t u te M ilita r ă d e’ 40 zile, al y
un stat ca Japonia cu o populaţie treprinde decât operaţiuni aero- c a n i ş l d e b o l ş e v ic i c a r i n ’a r l ă s a s ă C ă z u t v it e j e ş t e p e n t r u P a t r ie , în z iu a scum pului lor, soţ, tată, cum nat,
deasă şi care are nevoe de spaţiu navale urmate de operaţiuni te l i s e i a n i m i c d i n p r e r o g a t i v e l e lo r , d e 12 O ct, 1941 l a O d esa. frate şi unchiu
vital. Niri americanilor nu le poa restre prin debarcări de forţe sub
te conveni o Australie dominată de protecţia marinei de război şi a
japonezi, care ar pune în primej aviaţiei transportată cu port-avioa
n u m a i o u v o r b e u m f la te .
A r r ă m â n e c a a tr e i a Ip o te z ă p e n
tr u o p o litic ă d e e c h ilib ru , n e v o ia a -
ale Camerei de corner! americane P a r a s t a s u l p e n t r u p o m e n ir e a
tu l u i său b lâ n d s e v a O ficia D u m in ic ă
10 Oct. a. c., In b is e r ic a d in C e rb ia
z a m (H u n e d o a ra ).
« u fle -
Dumitrescu A. loan
Sergent ctg. 1934
Căzut tn ziua de 14 August 1943, M
die într’un viitor apropiat, sau de ne. Căd particularitatea acestui m e r ic a n ila r şl s o v ie te lo r d * u n I n te r S T O C K H O L M 6 ( R ^ d b r) . — C o r e s d a d u p ă ră z b o iu . f ă r ă a a ş te p ta în - luptele din Cuban.
părtat propria lor siguranţă. Aşa teatru de război este imensitatea m e d ia r î n o e e a o s p r iv e ş te re la ţlu m tle p o n d e n tu l a g e n ţie i D . N . B . a n u n ţă ; c h eerea a rm is tiţiu lu i P arastasul se va oficia în ziua de
L a L o n d r a ®e d e c l a r ă c ă a c e s t p l a n Ioana şi P etre Petrescu părinţi, P as Sâm bătă 9 Oct. 1943, ora 11 a. m., în
se explică operaţiunile ofensive a- spaţiului maritim şi distanţele con d i n t r e a c e s t e d o u ă p u t e r i . T o tu ş i f o s P la n u r ile d e v iito r a le O am e re l de
a m e r i c a n a r dia p r i l e j u i c a o o m e r ţ u l cal şl Vasiliea Petrescu frate şi cum bis. „Schim barea la faţă“, din Capul
mericane din spaţiul arhipelagului siderabile. tu l a m b a s a d o r a l d - lu i R o o s e v e lt la C o m e rţ a m e ric a n « a n fo st c o m e n ta te
e x te r io r a l S ta te lo r U n ite s ă o b ţin ă nată, ing. A lexandrina şi Viorica P e Câm pului, corn. Breaza (Prahova).
Dela San Frandsco la Tokio, sau M o s c o v a d. D a v ie s , a d e c l a r a t d e c u în c e r c u r ile c o m e n c ia l« d i n L o n d r a trescu cum nată şi nepoată, arh. C-tin
Solomon şi din partea sud-orien- r â n d hă n u p o a te fl v o r b a d e d ife o p o z iţie e x tr e m d e p u te r n ic ă .
şi Bia Petrescu frate şi cum nată, Anca
tală a insulei Noua Guinee, împo Yokohama, sunt 9000 km., dela San r e n d e î n t r e S t a t e l e U n it* ş l S o v ie te
d u p ă c u m a n u n ţ* o te le g r a m ă d a t* -------OXOXOXOX • x o x o x o x o ------- şi locot. c o l . Ion Alex. Lungu soră şi
triva Japoniei, având ca obiective Francisco In Australia, 12.000 km. şi c ă i n t e r e s e l e a c e s t o r ţ ă r i s u n t c o de c o r e s p o n d e n tu l d in L o n d ra al
Adunarea consiliului na cum nată, anunţă ou aceiaşi durere, p a
ocuparea bazelor japoneze din a- şi până la coasta chineză, 14.000 m une. z ia ru lu i „ S v e n s k a D a g b la d e t” . A- rastasul, care se va oficia în ziua d e 9
eeste regiuni- Japonia Insă dispu km. P o l i t ic a d e J a c a r s A n g li* a r e t o a t e c e s t* p l a n u r i p r e v ă d c ă e x p o r t a t o r i i ţional al frontului tinere Oct.', ora 101/*, In biserica M avrogheni
(Sosea) a Scumpului lor Öu inim ile zd ro . ;.
-J ne de un triplu baraj In Pacific şi Dela centrul de gravitate din sp e ra n ţe le s e ' a s e a m ă n ă cu a cee a d e a m e r ic a n i v o r a v e a d r e p tu l eă trim i bite 'd e > d u rere ?
de un puternic baraj In oceanul Japonia la Singapore şi în insulele a ved s ă t r e a c ă f ă r ă a s u f e r i v r e - o tă re p re z e n ta n ţi în ţă r i s tr ă in e p e n tru tului spaniol Petrescu P. Peîre Şerban, tată Mi- I
c io c n ir e , î n t r # S c y l l a ş l O a r ib d a . a p re g ă ti c a le a c o m e rţu lu i a m e r ic a n - hai şi G heorghe
Indian, căd, In mfiinele sale sunt Sumatra şi Java, sau până In Aus M A DRJTD 8 ( R a d o r ) . — S u b p r e ş e
r C ă p ita n
C a v a le r a l O rd . C o ro a n a R o m â n ie i cu fraţi, Iosif şi Ion ;ş
cheile Singapurulul. tralia de nord, sunt între 5500-6000 d i n ţ i a ş e f u l u i t i n e r e t u l u i s p a n i o l s ’a s p a d ă şt p a n g lic ă d e V ir tu te M ilita r ă cum naţi, Elena şi |i
Atâta timp cât Japonia va stă km., iar până In Pacificul de nord d e s c h is M a rţi la M a d rid a d u n a r e a cé Căzut pe câmpul de luptă in ziua de M aria . surori, a- %'<
pâni fortăreaţa Singapurulul — (zona Aleutinelor), 9600 km.
fosta bază No. 1 a Maréi Britanii De aceea americanilor le-ar tre
din Extremul Orient — ea va do bui forţe considerabile aero-navaie
Slujbe religioase pentru Regele l l á d a *1 t r e i l e a C o n s i l i u N a ţ i o n a l a l
f r o n t u l u i t i n e r e t u l u i s p a n i o l.
Tn d i s c u r s u l ţ i n u t c u a c e s t p r i l e j ,
şe fu l tin e r e tu lu i sp a n io l a s c h iţa t p r o
8 O ct 1941 şi înm orm ântat provizoriu în m ujţă cu d u rere
curtea spitalului din
Melitonol, (M area de Azov),
Veseloje, lângă m oartea, scum pului lor fiu şi frate
Constantin lordachi
mina căile de comunicaţii «Un Pa- şl terestre şi timp îndelungat ca
dfic şi din oceanul Indian ce trec să poată ataca rând pe rând atâ
Boris 1
11 g r a m u l d e l u c r u ş i n o d le m i s i u n i a l e
tin e r e tu lu i «panio l p e n tr u la m a ce
Cu inim ile sdro- ^
bite de durere
Fruntaş
Căzut In luptele Sikosk, la 17 Oct,
1942.
prin strâmtoarea cu acel aş nume. tea obiective situate pe un teatru S O F IA , 8 (R a d o r). — C o re s p o n - 1 lo r c a b in e tu lu i, p re c u m şi tn p re - v in * . pen tru totdeauna, P arastasul se va oficia Duminică 10
Japonia mai dispune şi «le alte de război atât de vast. Trebue a- -------OXOXOXOX • x o x o x o x o ------- Sofia şi Marin Oct. a., c., ln biserica din com. Şotânga
d e n tu l A g e n ţie i D N B t r a n s m ite : I z e n ţ a a m a i m u l t d e 10,000 p e r s o a n e . Caraonş părinţi, (Dâmbovita).
baze importante tn numeroasele pol să ţinem seama şi de posibili M i e r c u r i, I n t o a t e b i s e r i c i l e d i n I D e l e g a ţ i i d i n n u m e r o a s e l e r e g i u n i 0 l e Noul miniştri italieni Sevastia şi colo
Insule ce formează barajele ce le tăţile Japonid de a reacţiona sub B u lg a r ia »’a u o f i c i a t s l u j b e r e l i g i - ţ ă r i i a u v e n i t ţa M ă n ă s t i r e a R ita nel Diacon eseu
opune Inamicilor săi anglo-ameri - forma contra-ofensivei. In acest p a s e c u p r i l e j u l î m p l i n i r i i a 40 d e p e n t r u a d e p u n e c o r o a n e p e m o r m â n M I L A N O 4 (X p .). — D . M u s s o l i n i cu oopil, soră şi
cani : Hongkong, Manila din insu scop, Japonia a orânduit mobiliza 'z i l e d e la m o a r t e a R e g e l u i B o r is a l f ttl m u l t i u b i t u l u i R e g e d e f u n c t O a n u m i t p e d r. R u g g e r o R o m a n o c a cumnat, Nicu, A-
I ll- le a . d e l e g a ţ i e d e 500 d e b u lg a r i d i n M a m i n i s t r u a l l u c r ă r i lo r p u b l ic e . E l e s t e lexandru şi Le- Z drobită de du
lele Filipino, Wake, Guam şl cele rea totală şi continuă să pună în n ă s c u t t n a n u l 1895 ş l f a c e p a r t e d e
nufa fraţi şl soră, re re şi cu inim a
I n d u p ă a m i a z a z i l e i d e M a r ţ i, R e c e d o n i a a d e p u n la m o r m â n t u l R e g e
din Noua Guinee, care l-au rămas valoare potenţialul săit de război. g in a Io a n a , P r in c ip e le C y r il ş i P r i n lu i o c o ro a n ă d e a r g in t, ca e x p r e s ie m u lţi a n i d in p a r tid . în a in te
Florian şi Eufro-
a v e «1 sina, George şl Sofi fraţi şl cumnate,
Îndurerată Iose-
în stăpânire. Japonia a luat apoi R o m u lu s S e iş a n u na soră, anunţă
c i p e s a E u d o x i a , p r e c u m ş i s u i t e l e lo r a r e c u n o ş t i n ţ e i p o p u la iţie i d i n M a c e p o s tu l d e s u b s e c r e ta r d e sta t. anunţă că s’au scurs 2 ani dela pierde că s’a ecurs un
a u a s i s t a t la o s l u j b ă r e lig io a s ă o f i d o n ia . C u o r g a n i z a r e a p r e s e i a f o s t î n s ă r rea celui mai mic şi drag copil şi frate 8n de su ferin ţe
dela pierderea iu
c ia tă f n M ă n ă s t i r e a R ila . M ie r c u r i M i n i s t e r u l d e I n t e r n e a i n t e r z i s t n c i n a t L u lffl M o lin i.
d i m i n e a ţ a , a f o s t o f ic i a tă s l u j b a r e t o t c u r s u l z i l e i d e M i e r c u r i o r ic e r e -------OXOXOXOX • x o x o x o x o -------
Ilié M. Caracaş bitului şi m ult
Ionel Tărăbâc
bit să ia p arte la parastasul oe se v a a căzut in luptele din ziua de 9 Oct.
l u p t ă p r e v ă z u t tn R ă s ă r i t . G E N E V A t (R a d o r). — C o re s p o n - oficia la 9 Oct., orele 10, In A lexandria, 1942, la. E riw ahskji Caue^z.
b ă t u t e la c o n f e r i n ţ a tr ip a r tită d e la | 2. C r e a r e a u n u i a l d o i le a f r o n t t n biserica Sfinţii Apostoli. Sâm bătă 9 Oct. cor-, se va oficia un
d t n tu l a g e n ţie i D . N . B . tr a n s m ite :
M o sco va :
1.
C onducerea
O p e r a ţiile
s o v ie tic i
V e s t v a f i d e z b ă t u t ă t n ta b ă r a p u t e
a lia ţilo r d in I ta lia . r ilo r v e s tic e , ca te m ă p r in c ip a lă a
n u c o n s id e ră c o n fe r in ţe i tr ip a r tite . N e g r e ş it r e p r e
Trei contratorpiloare sovietice P r e ş e d in te le R o o s e v e lt a n u m i t p e
d. J o h n C a l d w e l l m i n i s t r u a l , S t a
W-
parastas de un an in biserica Bogdan
Vodă din. Rădăuţi.
D um nezeu să-l odihnească după
rs.
t e l o r U n i t e t n E ti o p i a . je rtfa lui.
te a tr u l d e r ă z b o iu d in Ita lia u n a l z e n ta n ţii
d o ile a f r o n t . O p e r a ţ i i l e d i n I t a l i a s ’a u r i n ţ ă v o r
s o v i e t i c i la a c e a s tă c o n f e
c ere, în a in te a d e s b a te r ii scufundate în M area N eagră D . C a ld w e ll a fu n c ţio n a t u n tim p
tn p o s tu l d e c o n s u l g e n e r a l tn E tio
f
d o v e d it d e o v a lo a r e fo a r te în d o ie l p r o b le m e lo r ş i ţe lu r ilo r p o litic e , u n i p ia . CM s u f le te le lri- In veci nem ân-
n ic ă a ţa ju d e c ă m a re ş a lu l b r i t a n i c t a te a p l a n u l u i s t r a t e g i c d e a n s a m b l u . d u r e r a te G o g u şi gâiaţi şi cu ace
B E R L I N , 8 ( R a d o r ) . — I n r i n a d e d e m H A R K O V , © o n a tm lt l n 1988— — OXOXOXOX.# x o x o x o x o ------- T a n ţ a p ă r in ţi, iaşi nem ărginită
lo rd M iln e r . S itu a ţia s tr a te g ic ă r ă F o r u r ile c o m p e te n te g e r m a n e a c c e n 6 O c to m b rie , a v io a n e STU K A g e r
m â n e ţ i m a i d e p a r te în v ă lu ită î n n e tu e a z ă a s u p r a fa p tu lu i c ă a lia ţii a u m a n e a u a c u f u n d a t ln M a re a N ea
1987 ş l «m m a v e a • d e p la s a re de Avioanele engleze au N io u şi D ra g u
f r a ţi, Ş te f n n la şl
d u rere Constanţa
soţie, L ivioara şi
2 .2 0 0 d e to n e .
g u ra . T r e b u e p r in u r m a r e s ă s e b ir u ie p ie r d u t m o m e n t u l a c e s ta , c a r e p o a ţ e
p e o c a m p a n i e l u n g ă f i c o s t i s i t o a r e tn a r f i s t â n j e n i t s a u î n g r e u n a t o p e r a
g ră , la s u d -v e s t
c o n tra to rp ilo a re
de O r îm e e a .
« o v le tic e ,
tre i
p r in tr e H A R K O V p u te a a tin g e • v ite z ă d e
violat neutralitatea R o d ic a s u r o r i, a-
n u n ţă p ie r d e r e a
Radu copil, anun
ţă pe această
I t a li a , c a r e î n o r i c e c a z n u p o a t e r e ţ i i l e g e r m a n e <fin R ă s ă r i t p rin în o a r e s e a f l a ş l o o n t r a t o r p l l o r u l m o - 48 d e n o d u r i . Elveţiei s c u m p u lu i şl n e
u i t a t u l u i lo r
cale rudele, prie
tenii şi cunoscuţii
l ie f a d e c ă t n u m a i r e z u l t a t e l i m i t a t e . c e r c a r e a d e f o r m a r e a u n u i a l d o i le a
D acă G e r m a n ii v o r r e u ş i tn c ţirs u l fr o n t. S itu a ţia s tr a te g ic ă d e a n s a m m m m B E R N A , 8 (R a d o r). — C o resp o n Dumitrescu George-C-tin că «’a scum
an dela m oartea
un