ANUL X V I, N o.
5 6 1 6 , M arţi 5
R ep ortagiile zilei
Pria caíeneie. cu misiii ş:
Misiiül de lux şi vânătorul de oameni, Este
misitia o profesiune necesară?
Nu e u n secret p e n tr u n im e n i, că
m arile afaceri, a fa cerile „ producti­
v e “, ca ?t cele care sfârşesc adeseori
p r in tr ’o bruscă descin d ere a p a rc h e ­
tu lu i la sed iu l com ercial (era să z i­
cem bandei)) se în ch eie în cafenele.
O categorisire a lor, d u p ă n a tu ra « -
facerilor stau v o lu m u l lo r nu este
deloc uşoară, dar toate a u un fa cto r
com un : m isitu l. R ă stu r n a t pe p e rn e ­
le m o i ale elegantelor „ cafeuri“ de
Pe calea V ictoriei sau B -d u l B ră tia -
nu, sau ch ib iţâ n d pe lângă o m asă
de table sau pichet, ju c ă n d u -şi d is­
cret „polul“ sau „cen ta “ când pe
m âna unuia, când pe a altuia, m isi­
tu l este p lă m ă d it din acelaş aluat.
El n u tră eşte din m u n ca lu i — m u n ­
că în sens p ro d u c tiv v o rb in d — pe
el n u-l in teresea ză p ie rd e rile mu
câştigurile celor pe care i-a în cu rca t
In vreo com binaţie, v is u l lui e ste în -
casr-ea com isionului. D in când în
când câte o cam panie d e presă, câte
u n sv o n tre c u t d in gură in gură,
câte o ra zzie n p o litiei, bagă p u ţin
spaim a în rânduri. O zi, două, cafe­
nelele stau goale, apoi u n u l câte
u n u l reapar — zâ m b ito ri sau poso­
m orâţi, după fe lu l cum le-a m e rs in
răstim p. C âteodată unu l n u man apa­
re si a tu n ci cafeneaua fierb e. E v e n i­varăşii care au „lucrat" şl care acum
m e n tu l se discută, vin a la fel, în co r­se ospătează voioşi. El, omul care a
dată precis în te x tu l de lege. cu a r ­
ticolul şi p a ra g ra fu l resp ectiv si eu
osânda ce se cuvine. E o ro ta ţie
p erm a n en tă în tre m is iţi u n jo c a- unei maşini superbe, a femeilor în­
prrnpe, rare m erge la n e sfâ rşit st din
cerp u n ii m a i norocoşi a b ia apucă
să g u ste iar a lţii se satură.
IN AŞTEPTAREA CLIENŢILOR
L^nnS uşa unei cafennln Hi a treia
i r i i ţ trei cetSteni tntre două vârste sa
pl'şţi-^.r vizibil in fata unei mese pe
cere r' - ' ^ r u l cu toate insistentele nu
a reu*" să pue încă a consumaţie. Din în cafen elele d e lux. A id c a fe n e a u a
când în rând, unul scoate un ceas din nu e ste un loc u n d e să se înch eie
huzuriarut vestei, îl priveşte şl se adre­ a faceri im p o rta n te , ci locul sa u m ai
sează celorlalţi : Unsprezece fără un b ine zis sed iu l c o m ercial a l m isitu -
sfert şi nimic. Ceilalţi ridică din umeri lut, u n d e p o a te fi g ă sit la wra s f e r ­
şi continuă a se uita la uşa de intrare tu lu i, sa u p u n c tu l d e p le c a re sp re
a cafenelii. Umil din ei tresare deo­ cine ştie ce in s titu ţie .
dată. In cadrul uşii a apărut cineva,
un om scund, gras, cu aerul nesigur al om cu re la ţii. C u n o ştin ţe le lu i se în ­
unui provincial. Roteşte o privire cir­ tin d p e u n p la n u ria ş: a re redaţii în
culară prin încăpere, face câţiva paşi fam ilii, îin în tre p rin d e ri, colegi de
nehotărît şi apoi se opreşte. Misitul şcoală în m in is te re şi ru d e , f r a ţi
?-a prins, li întreabă mieros:
Se fac ultim ele socoteli pentru încheierea afacerii,..
•— Căutat! pe cineva ? te a tre , h o te lu ri saiu... în ch iso ri. P o a le
p ro c u ra d e o p o triv ă b an i, senzaţii,
— Mda...
— Avefi nevoie de ceva? Spuneti-mi b ă u tu ră , sau fem ei, p o a te a r a n ja a -
mie — eu cunosc plata, pot să vă
procur...
Cetăţeanul şovăie. Nu-I cunoaşte şi
a auzit atâtea despre Bucureşti... Mi­
situl însă îşi cunoaşte meseria. Trage
un scaun, i-l oferă se aşează apoi şi el
şi aruncă răstit o comandă chelneru­
lui : — Două cafele repede, ce stai?
îşi freacă mâinile o clipă şi apoi su­
pune pe bietul om la o serie de între­
bări meşteşugite al căror rezultat este
că în câteva minute ştie tot despre ce
e vorba, ce vrea omul, cât de „greu“
este, şl ce se poate câştiga la afacere.
Luat pe repezeală, cetăţeanul e dat
gata. Când afacerea poate fl încheiată
imediat, e uşurat de „dulcea povară“
cum 9pun misitii In limbajul lor în
câteva clipe, când trebue să dureze
mai mult i se ia un mic acont asupra
celor ce se vor realiza în viitor, acont
care depinde de afacere şi starea de
năuceală a clienţilor. La plecare, clien­
tul nu uită deasemeni să plătească
consumaţia — misitul socotindu-se în­
totdeauna tnvitat. Şi vânătoarea do
oameni reîncepe, în aoelaş coif al ca­
fenelei, sau poate la intrarea ei, sau la
eolfuî străzii. Uneori ziua se scurge,
Fapte diverse din Capitala
Impresionant accident de tren
in g a r a
Um groaznic accident de tren s'a
Întâm plat eri noapte în G ara d e Est.
C etăţeanul Anton G heorghe din
str. N ufărului Nr. 37, voind să se C ine a a v u t în serv iciu p e
urce in trenul de Constanţa, a alu n e­ to area d in fo to g rafie, în e ta te
cat sub roţile trenului care se pu­ a n i şi c a re se a n g a ja la s tă p â n
sese în mişcare.
Nefericitul s’a ales cu am bele pi­
fe rite n u m e false, stâ n d 2-3
cioare şi cu m âna stângă, dela an te­ l <
braţ, am putate.
In stare gravă a fost transportat
la spitalul Witting, unde a fost in­
ternat.
Un cetă ţea n je fu it
în tr a m v a i d e ... o f e m e e
D. A lex. Ţ ucă, din str. V ictor E-
m a n u e l Nr. 25, a re c la m a t P re fe c tu ­
rii de poliţie, că o fem ee n ecunoscută
i-a f u r a t d in b u z u n a r p o rtm o n e u l cu
26.000 lei şi actele d e id en titate.
F u rtu l s ’a în tâ m p la t îtiF ’un vagon
d e tra m v a i d e pe linia 20.
C opil g ă s it
Pe bd. Palatului Cotroceni a fost gă­
sit abandonat un copil de sex fem enin.
Asupra lui s’a găsit un bileţel din
care reiese că fetiţa este botezată şi
poartă num ele Elena.
Copilul a fost internat la azilul Can-
tacuzino.
O cto m b rie 1943
Curentul
Cu inima sfâşia­
tă de d u rere Pa-
raschiva soţie. Sub povara ace­
M arioara, Finica leiaşi chinuitoare
copii, loan, Ghei suferinţe, familia
ghina, părinţi. Dalban anunţă că
Lainea. Tudor. s ’au Îm plinit doi
Ionică, Petcu. ani He nesfârşită
Stan, fraţii, Cris­ durere de când
tina, Nuţa, surori cel mai drag al
T udor si Lazăr lor
cum naţi, precum
Gh. Dalban
afaceri c°p,H construesc tancuri T 34
Relatările unui paraşutist bolşevic prizonier
şi fam iliile înrudite anunţă cam arazilor
şi p rietenilor cel cunosc îm plinirea a 30
de zile dela m oartea scum pului şi iubi­
tului lo r n eu itat în veci
Radu I. Constantin
Sublocotenent activ artilerie grea
A căzut pe câmipul de onoare la D al-
nik-Odesa.
Parastasul s’a oficiat în prezenta fa­
miliei la m orm ântul lui, din cim itirul
asupra lipsei de mâna de lucru, foametei,
Soldat
Căzut ră n it grav în luiptele dela D al-
nic după doi ani de suferinţă în spitale
Eroilor Tighina.
şi războiului total din Uniunea Sovietică încetând din viaţă în ziua de 1 A prilie
1943
Cu aceeaşi ne­
m ărginită durere
Maria soţie. Ma­
De c u râ n d u n p a ra ş u tis t sovietic pe zi, hrana lor constă în mare rioara fetita lui
c a re fusese la n s a t cu m isiu n ea de a dragă Ion şi Ma­
parte numai din pâine mucegăită, ria părinţi, fraţi,
să v â rşi a c te d e sa b o taj în sp atele supă şi cartofi“. surori, cumnaţi
fro n tu lu i g e rm a n d in R ă sărit, s'a p u s şi cum nate a-
la d ispoziţia a u to rită ţilo r germ ane, Totuşi construirea tancurilor P entru tot restul nunţă parastasul
continuă încă cu miile, dar nu se
v o lu n ta r şi fă r ă să-şi fi în d e p lin it vieţii adânc în­ de un an pentru
m isiu n ea. E ste v o rb a de N icolaj A ta - poate şti, cât timp va mai putea d u rerate Verona scum pul şl neui­
n asew ici S am ogorin în v â rs tă de 31 dura acest supra-efort al femeilor mam ă, Florica tatul lor
soră, anunţă îm ­
d e ani, o rig in a r din M oscova. A tră - şi minorilor prost alimentaţi. In lu­ plinirea unui an Tudor Niţu Videanu
g â n d u -i-;e a te n ţia că n u este nevoie na Maii, deci două luni după în­ dela m oartea d ra­ Sublocotenent
să sem neze cu n u m ele său ra p o rtu l ceperea maréi ofensive de vară, a- gului lor. eroul Locotenent post m ortem
Decorat cu Mihai Viteazul
a s u p ra situ a ţie i d in U n iu n ea S o v ieti­
că, m ai ales dacă m ai a re în sp a ţiu l
ceastă ridicare în massă a bărba­ Ion iliuţă Căzut vitejeşte în luptele dela Zariza
o cu p at d e sovietici, rude. a c ă ro r si­
ţilor din industrii a atins maximul Căzut vitejeşte în luptele dela Sta­ la 15 km. de Don în ziua de 5 Oct. 1942,
posibil. lingrad.
tu a ţie a r p u te a -o p ericlita, el a ră s­ S'luja religioasă s ’a oficiat la biserica
p u n s că nu m ai p o a te fi v o rb a de aşa Femeile şi copiii cari în agricul­ Sf. G heorghe Nou, în ziua de 2 Oct. c.
ceva. M o tiv area pe oare o ad u ce ne tură sunt mai numeroşi decât în
p u n e în lu m in ă u n tab lo u cu a d e v ă ra t industrii, trebue să se bazeze mai
t
Aurel Chr. Va- :|f
em o ţio n an t, căoi so ţia sa V era P e tro w - mult pe munca lor, deoarece trac­ sil iu frate, im - ||
n a a d is p ă ru t în C u b an cu „o rd o n a n ­ toarele stau inutilizabile din cauza preună cu fami- M
ţa “ u n u i co m isar sovietic, sora sa lipsei de carburanţi şi de mecanici. Idile înrudite au ri
M a rja a căzu t în lu p tele dela O rei ca Nicolaj Samogorin s’a mirat de nem ărginita du- 0
„ s e rv a n t“ a l u n ei p u şti m itra lie re , ia r Veşnic întristata rere de a anunţa
modul în care germanii au reuşit ta soţie M arioara
fiu l său de 11 an i, a d is p ă ru t în S i­ parastasul de 6
să lucreze câmpurile, neprezentând îm preună cu co­ luni al dragului ;fî
b eria. pii tăi dragi Co- lor
-;c 2 írr. X . Şi copii în Siberia? Da, spune nici o diferenţă, ca în timp de pace. stică şi Paraschi-
In aşteptarea clienţilor.,. Nicolaj Samogorin, care a lucrat Puţinul pe care femeile şi copiii, va,
soră,
tată.
socri
frate,
şi
Mircea Vasiliu
întâi în industriile de tancuri dela după zile de muncă, îl salvau de cum naţi, îm preu­
Sublocotenent aviator
colhoz şi sovhoz, trebuia aparat Decorat cu V irtutea A eronautică clas#
fără ca misitul să poată încheia o afa­ facer; sa u ospeţe, so cietăţi an o n im e Stalingrad şi apoi după evacuarea nă cu nepoţii, anunţă pierderea prea crucea tie aur şi Crucea de fier cl. II
cere. Cu capul în piept priveşte la to­ sau chefurj m o n stre , p o stu ri sa u d i­ lor a fost şi el dus dincolo de Uráli nopţile cu puşca in mână de furia iubitului lor erou Căzut la datorie în ziua de 6 A prilie
poporului înfometat.
plom e, to ată însă m b an i grei, n u ca specialist şi tehnician de tancuri. Nicolae Moraru 1943 şi înm orm ântat ia Odesa
Slujba pom enirii s’a făcut la G alaţi
p e n tr u el, D o am n e f e r e ş t e ! Oi p e n ­ Foametea! In timpul iniţierii Iui Sergent în ziua de 2 O ctom brie 1943.
învârtit toată ziua combinaţii de mi­ tr u p e rso an a in flu e n tă c a re a r a n je a ­ Nicolaj Samogorin în şcoala de pa- D ecorat cu V irtutea M ilitară.
lioane, care a făcut să treacă pe sub ză. U neori in tră şi el in v reo com ­ raşutişti, el a avut ocazia să ajungă B ărbăţie şi C redinţă
Căzut !n luptele dela Cuban pe ziua Nemângâiati Ele­
ochii naivilor perspectiva unui palat, a b in aţie, d a r v ia ţa u şo ară d e tr â n d ă ­ la Moscova. Iată ce spune el în a-
vie, fa n te z ia în v eşn ică g o an ă d u p ă de 8 August 1943. na soţie, P aras-
ceastă privinţă: „Foametea care P arastasul de şase săptăm âni s’a ofi­ chiva mamă. Pau
velite in blănni, a restaurantelor lu­ co m b in aţie n u -i d ă pace, şi re v in e la ciat la biserica din com. Soooale (Ia­ la, Doria, Elena
domneşte în rândurile populaţiei de
xoase, a grămezilor de bani se întoar­ v ech ea ocu p aţie. U n eo ri d ev in e şi lomiţa) la 25 Sept. c. şl Maniu surori.
ce acasă fără a avea uneori banii ne­ escroc, d a r fo a rte r a r şi n u m a i fo r­ acolo este de nedescris; niciodată Marin şi M arioa­
cesari unui bilet de clasa II la ţa t de îm p re ju ră ri, ca să facă c u v a n’a avut ocazia să vadă aşa ceva. ra frate şi cum-
tramvai ! u n „b in e“» in tr ’o afacere... Chiar şi bursa neagră a alimente­ nată precum şi
Misitul] de lu x a re acces in fa m i­ lor este inexistentă, iar pe străzi Cu aceiaşi adâncă şi nem ângâigtă celelalte rude a-
OMUL CARE TRAEŞTE DIN durere, Săndica soţie, Sucică copil. Va- nunţă că în ziua
liile cele m ai bune. T o a tă lu m ea îi se cerşeşte o coaje de pâine“.
RELAŢII c u n o aşte m eseria , to a tă lu m ea a re si'le. Emil, Enache şi Sinica, Nicuşor de 5 Octombrie
Cu to tu l a ltfe l se p e tre c lu c ru rile nev o ie d e el. T o a tă lu m ea îi a d m iră
Cine este sănătos, trebue să copiii, precum şi cum naţii Simion, Con­ a. c. va avea loc
plece ca soldat, sau mai bine zis, stantin, Didina, Florica, Oostel şi Mie- in biserica Sf. Panlelinuni din comun*
a m a b ilita te a . U neori to ţi se te m de luş, fraţi şi toate rudele şj prietenii, I.acu-Sărat B răila parastasul de doi ani
ei, d e lu c ru rile pe oare le ştie pe este trimes „la moarte“, după cum anunţă că au trecut 6 săptăm âni dela al iubitului lor
so co teala fie c ă ru ia d in tre ei, d a r n i­ spun locuitorii de aici. La tunurile stingerea din viată a scum pului lor Gheorghe Sârbu
m e n i n u în d ră z n e şte să -l d ea a fa ră . anti-aeriene servanţii sunt femei. Fundăţeanu Dumitru Sergent
E om ul pe c a re p ro v id e n ţa l-a se ­ Ana Donajewa, bolşevică în vâr­ In regimentul de artilerie anti­ Căzut eroic în ziua de 5 Oct 1941 la
Caporal, în etate dc 27 ani
m ă n a t în d ru m u l celo r ce p osedă stă de 18 ani e „solldat şi tankist“ aeriană Nr. 885 sunt 660 de femei, Căzut eroic în ziua de 15-16 8 1943 Tătarca şi înm orm ântat provizoriu 1#
a v e ri p e n tr u a -j a ju ta 1« risipi* Marien thai lângă Odesa.
dc 2 ani care îşi asigură pe această calc hra. în luptele dela Capul de pod Cuban,
M isitu l de lu x e p r in ex c e le n tă u n re a lor. P arastasul de şase săptăm âni s’a ofi­
Toate aceste lu cruri au rostul lor
na. Soldaţii au întotdeauna pâine ciat la 25 Sept. cor.. în biserica paro­
pe care tu trecător naiv sau grăbit Din această cauză el a ajuns abea sau pesmeţi, cam 200 de grame pe li ială Radu N egru Ialom iţa. Cu inima sdro-
încerci zadarnic să-l înţelegi. In toaiă târziu în prima linie de luptă. Deşi zi şi 100 grame dc zeamă lungă fără ţxită de durere ş!
această viată de cafenea, a misitului tehnician şi specialist al uneia din grăsime. Nicolaj Samogorin arată în veci nem ân­
sau su ro ri, p rin re s ta u ra n te . b a ru ri. e un amestec ciudat de putregai şi ecle mai mportante industrii, el a că Marele împrumut de Stat socia­ Cu sufletul tot gâiată mamă Pau
m w vm destrăbălare, un consum de im agina­ list nu este decât o mare „înşelă­ m ai sbucium at de lina şj fraţi Pe­
fost trimis pe front, dar munca în d u rere Lenuţa so­ tre şi Pavel Pe-
ţie şi de energii care su rp rin d pe omul uzină continuă. „Copiii ajută la torie a lui Stalin“, care se prezintă trof anunţă că se
ţie sl m am ă P e­
învătat «ă trudească o zi Întreagă. construirea imenşilor T 34. Copiii sub forma unei reţineri din salariul tra, care zadar­ împilnesc doj ani
D ar poate că in circulaţia bu n u ri­ nic te aşteaptă. : de când ne-a pă­
lor, în imensul cere vijios în care se lucrează în minele de cărbuni şi lucrătorilor, care în cursul anului răsit scum pul no­
soacră Anistiţa.
învârtesc oraşele m ari, m isitii sunt copiii culeg recolta. Timpul lor de 1942 a fost evaluat la un quantum frate T raian şi stru fiu şi frate
necesari, aşa cum sunt necesare o lucru durează 14, 16 şi chiar 18 ore egal cu salariul pe patru luni. su ro rile Elena
Marin Vlăduţ
mulţime de alte profesii ciudate. şi cum naţi Gogu
Ionel şi Ion Am- Fruntaş T. R.
.A ä Căzut pe ziua de 10 Oct. 1941 înm or­
E u g . R a d ia n zoiu, nepot M iti­
că precum şl nepoate şl neam urile a- m ântat fiind în corn. Poliova G ara Vi-
— OXOXOXOX •
I. P. S. Mitropolitul Visa»
xoxoxoxo-----
IM M iliM Ifc lAIKKW propiate, anunţă că s ’a scurs un an de goda.
durere, de când a plecat d in tre ei dra­
gul lor, eroul
Nicolae Urecbiatu
Parastasul ş’a oficiat pe ziua de 2 Oc­
tom brie oor. în biserica Sf. loan Ro-
şiOTii de Vede.
rion a vizitat mănăstirea Caporal
Căzut eToic în luptele dela Stalingrad Cu aceiaşi sfâ­
Sf. Pantelimon din pe ziua de 29 Septem brie cor. şietoare durere şi
Transnistria O descriere zguduitoare Pom enirea sufletului lui de
Sf. Gheorghe din Giurgiu.
viteaz chiinuită tot mai
s’a oficiat la 18 Sept. cor,, in biserica mult de lipsa ce­
lui mai bun şi
iubit soţ d-na Le­
ODESA, 3. — I. P. S. S. Mitro­
politul Visarion, Conducătorul Mi asu p ra foam etei din China Cu aceiaşi n eţăr- şg,
Maria mamă
nuţa C. M itru a-
nunţă că au tre ­
cut şease luni de
siunei ortodoxe însoţit de părintele SHANGHAI, 3 (Europapress). — O In micul orăşel Aoishan au fost în ­ când şi-a jertfit
protoereu Silvestru Vatrici şi pă­ Paulina şi Ionel :f| viaţa pe atarul
descriere zguduitoare a foametei din mormântate p este SOOO cadavre ne- soră şi frate. Tă- m
rintele Vasile Stihi, protodiaconul naşe şi Floarea: !t Patriei
părţile Chinei Meridionale, controlate identlficate, până la primăvară. Sa­
catedralei din Odesa, a vizitat mă­ d e guvernul mareşalului Ciang Kai tele sunt transformate în cimitire. Nicolae şi Anica. iţi
Ioachim şi Ionită
Mitru M. Constantin
năstirea de călugări Sf. Panteli­ Shek, redă o comunicare din sursă Pretutindeni se văd oseminte şi cra­
unchi şi mătuşi | | Sergent de ani 34
mon. I. P. S. S. Mitropolitiul Visa ciungkingheză. din partea unui mar­ nii omeneşti. Mort pe aiua de 30 M artie 1943 1*
precum şi fam i- ff
rion s’a interesat de stadiul în care tor ocular american, anume Arthur In lacuri şl bălţi plutesc cadavre liile înrudite a- ff portul Anapa şi înm orm ântat in com.
Duff, care a stat mai mult de patru în putrefacţie. Ca mai înainte câinii, Anajskaja.
se găsesc lucrările de reparaţiune n unţă că s ’au
luni In regiunea lovită d e foamete. astfel caută acum nenumăraţi copii scurs 10 luni de Slujba religioasă şi parastasul s ’a o-
ale Sf. mănăstiri. El relatează că 40 la sută din popu­ în gunoaie, după oase. Zeci d e mii jale şi aşteptare de ficiat in biserica Sf. Ion din Roşiorii
când dragul lor, de
eroul Vede.
laţie moare treptat de foame. Aju­ de copii, spune americanul, vor muri
torul p e care guvernul dela Ciung- d e foame, dacă nu le va veni aju­
Stănescu Nicolae
king, încearcă să-l dea, nu este mai tor până la sfârşitul lui Noembrie.
Goana după wolframln Portugalia mult decât o picătură d e apă p e o
piatră încălzită.
Zilnic foametea cere mii d e noui
Mii de înfometaţi îşi caută salva­
rea în fugă. Drumurile străbătute de
a ceste coloane ale foamei prin re­
Soldat ctg. 1942
şi-a je rtfit viaţa pen tru Ţ ară si Cruce,
căzând vitejeşte la 19 N oembrie 1942,
în luptele dela Cotul D onului, localdta' Cu m ultă durere
C ând su ed ezu l C h a rle s S ch eele a în a in te de război, p o rtu g h e z ii n u victime, numai în această regiune a giunea muntoasă, sunt marcate pe tea Klinovea, unde a fost îngropat. Marghioala m a­
d esco p e rit a c id u l tu n g sten ic, n u ş i-a d ă d e a u nici o a te n ţie a c e ste i p ie tre cărei producţie d e orez nu poate fiece pas de prezenţa cadavrelor a P arastasul a avut loc în ziua de 2 Oct, mă, Costică. Du­
n eg re, ase m e n e a c ă rb u n e lu i şi c a re hrăni decât numai un sfert din popu­ celora care au murit d e foame în la biserica Sf. Treim e Ghencea. m itru şi Saveta
în c h ip u it ce ro l e x tra o rd in a r a v e a să
jo a c e d e sc o p e rire a sa u n secol şi ju ­ n u av ea a ltă fo lo sin ţă d e c â t să fie laţie. drum. fraţi, Anica şi A-
a m e ste c a tă c u a lţi b olovani, la con­ glaia, cumnaţi
m ă ta te m a i tâ rz iu . anunţă moartea
T u n g ste n u l se p re z in tă su b d ife rite
fo rm e d in tre c a ri cea m a i o b işn u ită e
W o lfra m ite , c o m b in a ţia acid u l tu n g ­
ste n ic cu fieru l.
stru c ţii grosolane.
Azi, lu m ea a în e b u n it d u p ă ea... L a
b u rs a n e ag ră, se v in d e p â n ă la 800
escudos k ilo g ra m u l (u n escu d o s face
Slovacia trebue să rămână Cu tot mai adân­
că
rioara
du rere
îngeraşul
soţie.
lui.
Ma­
Ionel
Ana,
eroică a dragului
lor
Angheluş Gh. loan
W o lfram u l se rv e şte a stăzi, n u n u ­
m ai la fa b ric a re a fila m e n te lo r p e n tru
cam 70 lei) şi cine p le a c ă la a d u n a t
d im in e a ţa cu u n sac, se în a p o ia z ă un s ta t in d e p e n d e n t îndurerata,
m ândra lui mamă
anunţă
dar
îm plini­
Sergent M ajor
decorat eu V irtutea M ilitară şi Cruce#
de Fier
lăm p i e lec trice, ci şi la aceia a p ro e c - s e a ra cu w o lfra m d e 3.000 escudos,
tile lo r şi a b lin d a je lo r. m u n c a fiin d u -i n u m a i că s ’a a p le c a t BRATISLAVA, 3 (Rador). — Co pentru viitorul nostru de libertate rea când
unui an
a plecat
de Căzut eiroic în luptele dela C uban-
Caucaz la 11 August 1943. A fost în­
R lin d a je d e ta n k u ri, c u ira se m arin e, şi l-a a d u n a t. respondentul agenţiei D.N.B. co­ şi independenţă”. d in tre ei pentru m orm ântat Ţa cim itirul eroilor rom âni
v â rf u ri d e obuze, u n e lte p e rfo ra to a re m u n ic ă : D. ministru Tido Gaspar, tatul lor W erkne-Bokanskaja..
P e n tr u a a d u n a w o lfram , lu c ră to rii,
lu c râ n d cu v iteză m are, to a te d a to -
resc w o lfra m u lu i c a lită ţile lo r de
fu n c ţio n a rii şi-a u p ă ră s it tre b u rile , şeful Oficiului slovac de propagau Isiecescu Ion
reziste n ţă . E l a d e v e n it azi cheia p o ­
ţă ra n ii, câm p u rile. F e m e ile p o a rtă d in dă, într’o cuvântare ţinută la radio
g re u p e u m e ri şi p e cap, coşuri cu slovac, cu ocazia aniversării sem-
800 morţi, rezultatul M aestru principal
Căzut la datorie.
te n ţia lu lu i în m a te ria l al b e lig e ra n ţi­
lor.
b o lo v an i n eg ri, b ă trâ n ii tâ ră s c c ă ru ­ nărei pactului tripartit, a susţinut
c io are d u p ă ei.
ultimului atac aerian Slujba religioasă s’a oficiat la bise­
rica A dorm irea Maicii Domnului, la 18
Se g ă se şte în C hina, în B irm a n ia , că Slovacia trebuie să rămână un împotriva Bologniei Sept. ort., la T. Severin.
C opiii câ ştig ă în tr ’o zi c â t câştig a u stat independent.
în B oem ia, în A rg e n tin a , în B olivia. p ă rin ţii, în tr ’u n a n d e m u n c ă g re a ! îndurerata Geor-
Şi în P o rtu g a lia . Şi, în ace st tim p , la n u rile ră m â n p ă ­
Oratorul s’a pronunţat în favoa­ ROMA, 3. (Ep.).—Conform cons­ geta Gh. Viezure
soţie cu eej pa­
răsite , re c o lte le se fac d in ce în ce rea independenţei poporului slovac tatărilor făcute, ultimul atac aliat Sdrobiţi de dure- | | tru copii din Rân
m ai sărace. T o t n o rd u l P o rtu g a lie i sub egida Germaniei. „Lupta noa­ aerian contra oraşului Bologna a re Sm aranda so­ cărior-M useel. a-
stră, a spus d. Tido Gaspar, este costat 800 morţi. Atacul este cel Niţă şi Ioana pă­ ţie, M ioara fiică
p ie rd e a n o ţiu n e a v a lo rii b an u lu i...
G u v e rn u l p o rtu g h e z a tr e b u it să in ­ hotărîtoare pentru viitorul nostru mai greu pe care l-a înregistrat rin ţi, Ştefan şi
nunţ m oartea so­
ţului meu
te rv in ă . S ’a in te rz is c ă u ta re a m in e ­ liber. De aceea noi ne-am asociat vreodată Bologna, şi a fost efec­ Jeni frate şl cum­ Gheorghe Viezure
re u lu i su b p ed ep se severe, în tim p u l in această luptă cu factorul ce a tuat în trei valuri pela orele 11 di­ nată, M arin Dio-
m u n c ii câm p u lu i. D e ţin e re a n e a u to ri­ contribuit la constituirea şi organi­ mineaţa. Intre clădirile distruse în nisie şi Nicoliţa
zată , d e w o lfra m a fo st d e c la ra tă ile­ zarea statului nostru liber şi ne-a centrul oraşului se află biserica Nicu
cum nat şi soră,
Georgescu Căzut eroic
Sergent T. R.
fost brigadier silvic
în luiptele dela 19 Noéra
brie 1942 în Cotul Donului, ca şj ta ll
d ie E s t gală.
E n o rm ele beneficii a le în tre p rin d e ­
rilo r şi e x p o rta to rilo r a u fo st lim ita te.
garantat independenţa în cadrul Sacro Cuore şi Mascarella, Arena şi Zoia cum nat
Europei noui. Noi luptăm deci în del Sole şi facultatea Ştiinţelor Co­ soră, şi soră Angela
anunţă îm plinirea a 2 ani dela
său în războiul oelălalt pentru Intre
girea Neamului.
acest războiu pentru noi înşine şi merciale. m oartea scum pului lo-r Fie-i ţărân a uşoară. Dormi în pac
C in e au avut»o G ra tie a c e sto r m ă su ri en ergice, p o r­ dragul meu.
în s e r v ic iu ? tu g h e z ii s ’a u v in d e c a t de fe b ra a u r u ­ C-tin Vârtopeanu
se rv i­
de 26
pe d i­
lu i n e g ru : e x p o rtu l d e w o lfram , m ai
im p o rta n t d e c â t a c e la al v in u lu i de
P o rto şi M ad era, p e rm ite B ăn cii de
S ta t, să a d u n e co n sid e ra b ile re z e rv e
I» Finlanda s’a inaupral Odesa.
C aporal, în etate de 27 ani
Căzut în ziua de 5 O ctom brie 1941. la
P arastasul p en tru odihna
îndurerata lui mam ă Marja, M arioa­
ra şi G heorghiţa, Pena şi Culiţă. Pe-
sufletului tn c ă şi Tanţa, Viţa şi P r. Aurel surori
zile in de „a u r g a lb e n “ cu o are P o rtu g a lia
a re şi v a a v e a a tâ te a o pere sociale de
o noua facultate de medicină lui s ’a oficiat Sâm bătă 2 Oct. 1943. în şi cum., prof. Jean şi Niti. Nicu
bişerica M ântuleasa din Craiova. Floarea fraţi şi cum nate, cu durere în
şi
în d ep lin it... suflet anunţă îm plinirea a 2 ani dela
H E L SIN K I, 3. (Rador). — C ores­ a d o u a U n iv e rs ită ţi în c a re lim b a de m oartea neuitatului lor, eroul
p o n d en tu l ag e n ţie i DNB tra n s m ite : p re d a re este fin landeza. Veşnic cu Inima
-------O X O X O X O X • x o x o x o x a - ——•
La U n iv e rsita te a d in T u rk u a a v u t
copleşită de du­
re re şi cu ochii
Dumitrescu Stellán
din cavalerie
Un parc de vite la abator loc S âm b ătă 0 cerem onie so lem n ă în
p re z e n ţa p re şe d in te lu i rep u b licii, p r e ­Până la ce vârstă vor fi plini de lacrimi
Ion tată şi Păuna Căzut în apropiere de Odesa, în ziua
m am ă părinţii, de 3 Sept. 1941, în luptele dela M ihai-
P e lân g ă a b a to ru l co m u n al se va şed in telu i consiliului de m in iş tri şi a
în fiin ţa u n p a rc de v ite în care vor m ai m u lto r m em b ri ai g u v e rn u lu i, în
mobilizaţi ofiţerii de frate Mihai, soră lofca şi înm orm ântat în curtea m ănă­
stirii Vizacopole.
Elena, unchj Pe­
fj ad ăp o stite 700 de b o vine şi 700 de c u rsu l căreia, F a c u lta te a de M edici­ rezervă japonezi tre cu fam ilia şi Parastasul s’a oficiat în ziua de 2
O cţ_1943^Jn corn, G itndu, Ialomiţa,
porcine, care v a form a stocul de re ­ n ă a cărei în fiin ţa re fusese de m u lt G heorghe cu fa­
zerv ă p e rm a n e n t al A b ato ru lu i. p ro e c ta tă , a fost in a u g u ra tă . TOKIO, 3 (Rador). — Corespon­ milia precum şi
In acest scop s’a a p ro b a t p rim ä ­ D ecanul fa c u ltă ţii p ro feso ru l Ju v a , dentul agenţiei D. N. B. transm ite: toate rudele a- Adânc îndureraţi Veta şl Costică pă­
r e ! de d e leg a ţia econom ică u n îm ­ a a tra s a te n ţiu n e a în c u rsu l d is c u r­ In cadrul măsurilor destinate să nuntă dului
pierderea prea iubitului şi blân­ rinţi, Elena Soţie, N atalia şi
lor fiu şi frate fii,
Paulicâ
anunţă cam arazii şi cunoscuţii că
p ru m u t de 30 m ilioane dela C red itu l su lu i pe care l ’a rostit, m ai a le s asip- îngăduie purtarea războiului total,
ju d e ţe a n care va se rv i ca fond de r u l. p ra considerb'ilelpr sum e d o n a te de
m e n t p e n tru c re a re a acestu i parc. ministrul de război a comunicat Badea I. Stan (Stelică) Joi 30 Sept. 1943, s ’a îm plinit
de când au plecat dintre noi pe vecie
un an
c ă tre b in e fă c ă to ri cunoscuţi şi a n o ­ Vineri că amânarea acordată până Sergent post m ortem dragul nostru
nim i. p rin a ju to ru l căro ra a p u tu t ctg. 1943
lu a fiin ţă cea de a doua U n iv e rs ita te în prezent studenţilor supuşi obli­ Căzut rănit la Cotul Donului pe ziua Covlea Marin
fin lan d eză gativităţii serviciului militar va fi de 27 Noembrie 1942 şi încetat din viaţă Elev T. R.
RAPID
S3 i’vv.- u după care pleca, fu rân d iu Cu acest p rile j .p reşed in te le s ta tu ­ anulată cu începere dela 8 Oc­ la P24 F ebruarie 1943.
arastasul de 6 luni s’a oficiat Sâm ­
Căzut la Stalingrad.
Tot la această dată s’a sfinţit Troiţa
e ru i de îm b ră c ă m in te şi obiecte c a s ­ lui R yti a fost o n o rat fiind p ro cla­ tombrie. bătă 18 Sept. 1943 în biserica A dorm irea eroului şi parastasul de 1 an, la biserica
nice, să se p re z in te la B rig ad a I J u - m a t m em bru de onoare al S ocietăţii In acelaş timp, vârsta de mobili­ Maicii Domnului din com. Ocina, jud. Sf. Nicolae din Parohia Degeraţi (Me­
dio a ră d in P re fe c tu ra Pol. C apitalei, U n iv ersitare, p e n tru c ă în m od p erso ­ zare a ofiţerilor de rezervă a fost Prahova. hedinţi),
n u m ita fiin d a re s ta tă . n al a c o n trib u it la în fiin ţa re a -acestei ridicată dela 40 la 45 de ani.