fonică franceză din acea ioadă

stă per
tăt oar e de tip cicl ic. Viv ian e (18
82) ,
nua nţă dist inct ă în inu zlca sim rar ă
m_ul d!·ag_ostei şi. °:,l
în form e dez vol O an fin, ele sen sibi lita te,
clară si înc adr ate
~cij or (189 0), Poe Pau l DU KA .S (18 65- 193 5) , mu
137 zici
tins " şi el de
î7i si
poe rd simfonic, Sim fon ia ş1 orc hes tra, ş1 Poe mul pentru„ vioa ra şi orchestra,
bern o! o adu ce şi rec ept iv la nou . ,,A
2) pen tru voc e un spi rit pătrunzător şi viu , des chis as - în mu zica sa sim fon ică - asimi-
influenţele lui Fra nck , Pau l ,Duk
1niiri1: (189 n.
(1896), iată zes trea creaţiei
sim fon ice a· lui Ern est Oha usso
pen trii lim baj gra mat ica sa fiin d simţ
itor înnoită, dete r-
în si bem ol m•a jor şi Poe mul le~z ~ elem ente le noi de
Din tre ace stea , doa r Sim fon iaţa de con cert prin calităţile ]or rem ar- mm and mo der nita tea muz icii
sale.
vioară 8i orchestră s-au imp
us în via
r, frumuseţea melodi că şi arm oni că, prin
Ext rem de exi gen t cu sine în privinţa creaţiei, Pau l Dukriin as nu a dat
sono rită ţilo lucr ări, toa te însc du- se ca
dec ât un număr rest
ine ditu l de
cab ile, ' prin
şi pro por ţia arh itec turi lor son ore. publ icit ăţii rân s
ice fran cez e. Din tre lucrările
ech ilib rul
ulta t al uno r efo rtur i con stan te de a ade văr ate cap odo per e ale muz icii sim fon Ber lich inge n şi Polyeiw-
Sim fon ia în si bemol maj or, rezial, se remarcă prin uni tate a ans al?~ hes tral e : Uve rtur ile Le Roi Lea
r, Goetz de
7), ulti mel e
l tem atic iniţ sale orc şi L'A ppr ent i sorc ie·r (189
trat a ciclic un mat eria a mij loac elor de exp resi e,
a dramaturg1e1 te; Sim fon ia în Do maj or (189
6)
tăţile lor dra mat urg ice, prin
blul ui, prin dep lina stăpânire e. Tem ele sim fon iei, cu exp resi a l?r ele- dou ă s-au imp us în viaţa de con cert prin calicom pon istic , ca o consecinţă
simfonice şi a tehn icii orc hes tral ucrări con tinu e, urm ând
legi le nes cris e ale pla stic itat ea mel odi ilor ; prinete arm oni ce şi tim bra le.
rafi nam ent ul
giacă Slmt sup use uno r prel cum şi pred ilec ţia
arenţa sonorităţilor, prerep
pe~ tru ate şi var iate pal
dezv~ltării ciclice. Transp
a une i bog
rez ent ant de sea ma al Do maj or, amp lu dezvoltată,
se însc rie prin tre ulti mel e
jocu l de lum ini şi um bre fac din Cha uss on un Sim fon ia în
dus e de muz ica fra nce ză din această perioadă.
lucr ări , 189 7), ,,Sc her zo" după Goe
cez . de ace st fel pro the,
ent· i so·rcfrr (Uc enic ul vrăjitor suc ces rap id şi răsunător, dev enin d
pre -im pre sion ism ulu i fran
sup us şi Poe m,u l pen tm vioară şi orch~s~ră L'A .ppr
Aceleiaşi tratări cicl ice este din tre luc ran le osc ut un
cum îl numeşte aut oru l, a cun lucrări sim fon ice ale rep erto riul ui uni ver -
op. 25, ded icat mar elui vio lon ist bel gia n Eug ene Isay e, una ula re
ţime, spo nta nei tate şi mod erni
lon isti c. din tre cele mai pop -
ndu-şi aceeaşi vig oar e, prospe
erto riul ui vio una
de rezistenţă şi de forţă ale rep dec lara t, poe mu l se dist ing e sal, păs trâ dul , pân ă în zile le noa stre ,
m poe tic de- a rân
Făr:l- a ave a la bază vrefill pro utul său nar ativ , prin ma rea bogăţie
gra muz ica sa dec enii
ţin tate , ,,Vl·ăjind" prin ni. ·
prin exp resi a sa lirică, prin conltătorului, prin construcţia sa originală, sufl etel e a mii şi mii de mel oma
rles GO UN OD , auto rul
emoţională ce o tran smi
te ascu d într e ele simf onic ă, a fost abordată, şi de Cha
în m·i bemol maj or) şi a alto r
t în car e epis oad ele, con tras tân Mu zica
un adevărat con cert mo nop arti , sun t orâ ndu ite într -o desfăşurare două , sim fon ii (pri ma în re maj or, a dou a
dra mat ice) a ntă pen tru pia n pedalier
ne 1·eţ.ine atenţia Sui ta concerta
(un ele liric o-n arat ive. alte le ca~e
, grad ată, UI: măr ind u-s e atin ger ea unu i pun ct culm in3: nt p~striţ , lucr ări din car e
continuă ş1 măie
ai. în fina l, pregătit minuţios
com poz itor ul îl plasează tocm ă - dată de trat are a variaţională a tem ei ş·i orchestră.
f?nică, fra~ceJ!Jlli@ ză _e:~denţiază _ contr~~uţi~C'~••·i'•·; .·.
De _nr~emei:iea, creaţia r. sh,n
j'
forţ
mu lare de
J1·os~ii~1·
·,Î,~{~ 11·1e,
r,eţ1lit\,~,;
9t:
1
prin con tinu a acu
~~ltl~a,~;f;b; }1lţ;.
;~;,_;era n -~î;" ş1 1nereas~c1, p }r,;Ji7hPI~J J_,_;J Q.t1;1
Jir~-, ;~~i~; 'i~'~• .'"''; C4':•· }z;,', 'C4,f; îM}.~f t.~~~1 !\,,J! vl~ri~ ~21~1. \11!i~t.iWJ/ ·ma ue
iniţiale. 1 ii!\::1\Jfii:1·il)î?i":r:t_i.~.•·(~~l,ţ(J),~~if11l, .,i~lliJ~· i}"TI .
,~,]tQ .~Jlrk 11i.~·
1

;; exa
..· : ·, ·t~~QÎii'.ii;U~J);l~;1;r vuJ;A1 Ji:,ţ~ ;~l.}t _ · o ven av1 ia srm 1on 1c c as1c
onic1; Rom a,
c,,,;\i°,Fi.~;.;tţţ/:_r:')_'\;;~.':i;i,J:iiiÎ
··· ··· · · ·

\,;:a,' ,; ;~,.i,;,;,;
1 ·
pol itim bra l -, al Fan tezi ei simf
'l!f..,• ... ,,, ··~ • · ·· ··.·. ·•·.·

··· ,.,.,. ·· ..,..,,. ···~,.;ş.~ i"'·"'""'"'""'w~ ·~ frumuseţe melodică şi colo rit ext rase din mu zica ele scenă la Arlez·ian<:i de
•
'"'F · "·· ·
"· ...
Jl' · ·.. ·r•"·· ·· , ·"

al celo r clouă suit e sim fon. ice . . . , . .

1..e.nto e mr:s \trio~ G Alf ons e Dau det ş.a.. crea ţia sa alcătuitr1.
~= Y ~i L__Q.E225J i J I J p r P-r I
.Alături de el, Jule s•M AS SENd'or ET s~a imp us prin
Oi1, verti tre de Phedre
ta Pom peia (1866) şi Su-i te ches tre (187 2),
, din Siti drarnat-i'.qu.es
3), Sce nes
✓--·-
_-o '•
(187 4), sela car e. adaugă Scenes pitoresqiies (187 (188 0), Sce nes, alsacfrnnes
to e m;o ler;o so nap olit aine s
pres Sha ktSp ear e (1875), Scenes
fl l~l"\
cl'a l des crip tiv este
nes de feerie (i88 3), lucrări în
., car e elem entu
'"~~
(188 2), Sce prin tema tică , ci şi
~
figu rân d nu num ai
pre dom ina nt, com poz itor ul pre I'i nou a eră, a
tim bra le şi înlănţui arm onic e)
pri n lim baj (un ele combinaţii
t ~
Deb uss y.
~-- :,ţ' ~ mu zicH fran cez e inarcată de put
ern ica per son alit ate a lui Cla ude
. ·., 'f ,., 'j
1

*
• • ;
. / '
' :1. \~

I j
r I f rl F'
:
f f ·1!,J Ed iL J j f IT erva torul ui din Pari s,
~
mbri e 1865 • .t\. fost· elcv al Cons
? S-a născut la Pari s, la 1_ octo şi Şcoa la Normală (1926),
13

i~. Prof esor la O>n~e;-v~tor ·(190

9) la
stud iind cu Guir aud şi Dubo ajulu i, cu toate că a sufe rit influ enta lui De-
inali tatea limb
e pas ajel e. soli stic e· de virt uoz
itat e Paul Duk as s-a impu s prin orig
orch estra l. Dint re lucrările. sale
~-au i~pu s ':· L' Âppr enti sor-
genereazănoi stru ctu ri mel odi ce, în car · buss y; Se remarcă prin colo ritul ·p~ris~· Ja' 17 mai: 1935.
cer tan t al lucrării.' ·· BarlJe-bleue (1912). _A mur it ia
determină car acte rul con cier (1896) şi opera Arianne ,et

10,0