gamă ele nuanţe ele 1a ppp la ff.

Contrastu] este realizat prin ~punerea

acestuj fond unei melodii lirice evocatoare în nostalgica ei expref?ie.
Alt~ rnod. t_o

Jîi -· ,.....,

h Jî
--====
ce antrenează: Tritreaga::orches1:iă ţrţtr-o ci~sfăişu.p:re ··săÎ:băitorea;~ă, încu-
C :i nunând ·concertul - această capodoperă a genului „plinrt, de prospeţimet
mi ritmuri pătrunzătoare şi melodii m~unat armonizate': 119 •
· Conce1·to rus se (Concertul rus) pentru vioară şi orchestră, opus ·29
De remarcat prezenţa unor formule melodico-ritmic e deduse din (1883), marchează o nouă fază în gândiref simfonică concertantă a lui
1m1.ctica cfmtului şi dansului popular spaniol de tipul ~cesta, Edouard Lalo, caracterizată prin extjnderea sferei inspiratoare în zone
intonaţional-folclorice de factură rusă şi norvegiană.
într-o alcătuire eterogenă, ( Prelitde-.Allegro, Chants msses- Lento,
~~ r~
1m r fr Inter1tiezzo-.Allegro non troppo, 1.-ntrocluction, .Andante, Chants r-usses-Vi-
1:ace ), Concertul rus reprezintă o inedită încercare de sinteză între concert
.J şi suită, cu o muzică dominată de poezia şi farmecul cântecelor ruseşti.
Remarcabilă este capacitatea compozitorului de a crea în spiritul.
ce conferă muzicii prospeţime şi inedit expresiv. . ., . muzicii populare, demonstrată pentru prima dată în Simfonia spaniolă.
Partea a treia, Intermezzo, ~4.llegro non troppo 118 , m forma de lied Parfumul muzicii ruse transpare încă clin prima parte Preludiu-.A.llegro,
tripartit simplu (AB.A.), este o autentică Habanera într-o expresie tragică O formă liberă ele sonată într-o desfăşurare amplă, nelipsită de pasaje de·
pasional;1, amintind de unele momente din Carmen de Bizet. . . virtuozitate, dar păstrând permanent nealterat fondul armonic de mare
Partea a patra, .Andante, contrastează cu părţile anteri~are prm .. : plasticitate şi l:>ogăţie.Jn~lţif9l9ră._: .. ,·. •,y : · : ' : · ' :,i·),:-s'•:c:,.:·:'"-:~,,·,~,,-::.,, .·;<,.·~,';,·.,, ...

folclorul·andalu z.·· . . . · . · :;~.:-:;-'.'.· ·-- . ~, · . ... _._.: , i_ •,: .., :-- care răzbate specificul intonaţional rus,
Partea a cincea, Rondo, ..Allegro, îmbină m mod măiestrit trasa,- ·
iurile specifice formei de sonată cu cele ale rondo-ului, într-o desfă_şurare
exuberantă de voioşie şi robusteţe. Remarcabilă ca forţă de expresie este
tema refrenului,

ce se prnluno-eşte ·în I nte·rtnezzo-._ un„ veritabil scherzo, . contrastant cu:

ultima parte~ 1-ntrodiwere.A.ndante, Câ-ntec rns, Vivace, un fi1:1-al exuberant,
o adevărată fantezie· concertantă · în care vioara solo ... este solic_iţată la
m Din moti-.;e inexplicabile, unii interpreţi o omit din concert~ De menţionat fa~tul
,·'.~:. .:~::::t:< :. .:·:~~;,:.r~2..0,~r:,'~::'.:'.2::~.,?:~ :::.:..::::.. ~•=- ~-'.:....·~ · ~. . :·::::~~--- ~-: · ····· ·-·· -- ;:·: ,,·;... :..._
că George Enescu, unul din renumiţli interpreţi ai Simfoniei spaniole,_ dăd~a o l~Ită _apreciere
tocmai acestui moment. ·· ' , ,>G~-:.,1 \_',, 11 ~; ,i;;; ;~ ' 1 '
1 110 P. I. C~~~vski,· ~~pă audierea Ia Pari;l;'a concertului din 3 martie 1878.