B·i-i k, 1 ;.A.J.101:g~g9: .

f ~:µ,te?l~; 1¾q11,c9ţtW,r .sµi;i,~9_:ţiiaJ; Ş.hJ\lY ~rt:ura;J 1.U';rn~µi.d .··ac-
ţţşţl?iHta t~f:t.', şjt_r:ezo:ţi~nţa;. _în;_ cqp.ş ţiiµţa:_:lll~rţl tţ\. ;p1,1b~tc ;., com pozţtorJ;L:, ruşi
a,ţ, ~ce~ţţl;:P.~ţ·ţq~de:,îm.hrăţişe;;i,~_ă. progt,~mţ\(ti1;11,::p~.ţ„rmnaµtţc .( deyenit. p_ri~."'
cipiu de creaţie ·ai ,·,Grupului celor. c.i:r;te;tt'),:,cp11ferind1=1:-i'J19(:sensmi· şi
Yalenţe expresive, în funcţie de specificitatea rusă, de talentul, vigoarea
si subiectivitatea fiecărui creator.
, .. , _,_ BalakirQY., .., :M:usorgs~i,·.. _Jlo;rodi.n, ..~ Riniski;.1torsak oi( şi : Ceaik9Y ski
ui·mălesc: affr1i1ar~a~ st>ecifiqulUi:'.µaţtonal•·;;ş,fAl'i.o_fil~âtă;'.îru.îJffea}iâ~';lotz-sii:n:-
-fonică4"'o'fÎ~îare~â'Ffetâ:'fe""'ue•·te'Hfi!:'·uespriil,t1r~11t'"naîiiij7~:tv1it~-ŞCfstoria
" Nici Uvertura pe;. tema unui. •marr spa1~iol. (185~), corilpu_să la suges-
tia )uL Glinka, nu ,a, răspuns' unor ilnperatrve e.stet1ce s~pen~oare.
. Ceai care: 1-a. impus'. însă,':'constiţ,uindu:.se- c_a,:un ~~evar~t. 1~odel,
a fost Uvertura pe trei terne ru,se (1856) -~ compoz1tor~l fn?-d vad~~ mflu-
-enţat de Kamarinskaia lui Glinka:-,--în car~ pr~lucreaz_a~tr~1 melodu ~01)1;1-
lare, contrastante.1) rin caracterul lor: pnma.cantab1l a., mtr-m1 autentic
.i:ltil rusesc, · ·
.' J

rţ1să, tablouri Îantastic·e ·şi de basm, ·gasindi.1-le corespo11dente, în dim~n-

siuni sonore nionumcntale/J., constitliite
',.,_,...,,' . ',,.. • .. ~,· .~ .•.
"'.
într-un.
,,.,_,_,.,..,,,P; • .. ~~ J,• -.: ,.• r . j • •·
sistein;:unifar, determiriat
. . . . ~- -·,., ,..
dl1:·perspe_ctiva:j1aţională"'ă,'mesaJul'q.i şt semJJifţcaţ,iilor.;
I

.... ·~ ..·
. Crcaţii''.simfonică şi conceit~nt~ iuRă dii1 :·aqeastă/ l)_eri9adă' "evfcien-
ţiază în fond stadiul înalt de maturizare la care a' ajuns muzica rusă,
nrnlte dintre realizări - remarcabile în I)la.nul arhitectural şi emoţio­
nal '--- trecând· în patrimoniul universal.

*
În această persi)ectivă a dcnniriţ simfonice tuse, Mili Alei'eevic.
BALAKIREV (1837 :._1910) 266 :_ sufletul şi anifuat'orill ',,Grupuluî Qelor
a doua ritmică, de factură dansantft,
cinci" - a avut un rol determinant, prin contribuţia• sa esenţială;··rnnd
primul care s-a remarcat ca un demn continuator al principiHor estetice
ale lui Glinka ~i Dargomîjski, în muzica sa eYidenţiindu-se preocupar(•a

··fî~?%A\i~k~:;, ~~~IER~~tfr)1wb~~;': --~~; trJJ~:t;~:~:ftJ;.!•iJ:~k?~î;1~~; \ttb·;r~t~t'··•·,~-•·, ·

1 1

evutător de noi forme şi 1:,1:().~~lţtăţi de afirmare a specificului naţfonali

·La·· Balakircv' ..'.J.:>Î'edoni.ină, preferinţa pentru ..s.inlţql),izp.:f~~"cfrntecul1:1.i po-
pular - du1)ă principiul ·lui Glinka -: ,,~opoi:ill ·c:ree~,ţâ mu~ic~, -i~r noi
compozitorii O notăm şi o· aranjăm" 26_7 -~ ţăru_ia conferă O în~eş~nJn­ f
tare armonică şi polifonică măiestrită, _înca;drată în arhitecturi muzicale ~i a treia intermediarit,.
echilibrate.
A început prin a compune Concertul pentr~, picm ş1'. orchestră opus 1,
in fa. minor (1856), o lucrare monopartită de faţţură· romantică, ·cu_ q u-
şoară tendinţă S})re virtuozitate în partida pianului, o primă tentatj,vă de
a crea o muzică da factură rusă, lucrarea înscriindu-se şi ca o primă rea-
lizare a muzicii ruse în domeniul concertului instrumental, fără· îiisă a
întruni atributele unei capodopere şi f~.ră a fi reprezentatiYă pentru sti-
lul şi concepţia estetică a compozitorului .. · -

266 l\Iili Alexecvici Balakirev

s-a născut la Kijni-Kovi;orod, la 2 ianuarie 1837. A stu-
diat matematica da:r s-a consacrat muzicii, devenind iniţiatorul „Grupului celor cinci". în 1862
a Jnfiinţat Şcoala de muzică gratuită. Dirijor la capela curţii imperiale, Balakirev a militat
pentru promovarea muzicii ruse. Pianist şi dirijor, Balakirev s-a impus prin creaţia sa simfo-
nică, de cameră, instrumentală şi vocală. A exercitat o puternică influenţă asupra muzicii ruse
in devenirea sa naţională. A murit la Petersburg, l~ 29 mai 1910.
267 E.
l\I. Gordeeva, Grupnl celor cinci, op. cit., pag. 16. ·

230.
231