Şj,Jntrţadevăr,, Şirnfdnia a şasea este unică în felul ei atât: prin' sub~

d:i,(>: P~1)e:;,~,;'~ :t~~fa _~Vtzls .·Allegr? modera.to'.;:; priiţ graţJ.a şi.t.exµg~~:a~t~

. 1
~la_st1c,ă_3i ~m__zJc1~. cre,eaza. un. con~rast f~ţă d_e fsecţţunile .~pţ~ri,p~r.,e:, q 98~
fermdu-1 .trasatun de schorzo, Cea1kovski real1zeazµi aiţţ un v(lriţabiUiiter2
mezzo s!mfo:r~fo de p~are plasticit~te,_ sugeJtivit~te şi efic;ienţă J:µ d,ţam~tur·gi~
gen~~ala ~ snnfome1: Const:ucţrn sm1pl~., făra izbuc~iri pasjonal~, partea.
a tre:a se 1mpune prm rnuzJC•a ~a deosebit de elf'ganta. graţioa.ş{1 şi şepjJlă.
stanţa melodică, în devenirile ei continue în. cadrul arhitectur;i cYadri-
partite, cât şi în cea tematică ce „va rămâne pentru toţi o ghicit.oare",.
destăinuirile subiective putând fi tălmăcite tot subiectiv de fiecare ascul-
tător în felul său. ,,~ste un epos, povestea unei vieţi, o meditaţie asupra
rosturilor lucrurilor;~asupra'o1riillui, expre~da unui crez şi a unei conţepţii
despre ~uJJ!e'' .,:- după '~1]111: 119te~ză Wilhelm.Berge!' ~1,. dar ţ9-ţ aşa poate
fi şi alţce;1:â; muzica 'dăvedindu~~i forţa incom·ensurabilă de generalizare şi
pluridime11:siqnalitate expresivă.. _ .. •. . • ,. .
Ca şi în simfonia precedentă,, Ceaikoyski creează o temă generatoare 302
pe cam o expune ca un prolog, în Adagio, ele o construcţie aparte pe
un ambitus de cvinţă ascei1<lentă,, cu 9 e:xpre~i~ şumb1•ă,, patetică,?

!
i

i
Dar şi aicj s9 face auzită, tema iniţială, (leit-moth~ul desti nul~1i) e?,:v11~ă. de
1

clarinet şi fagot, în nuanţ,e stinse (pp ), lipsită de avânt. ·· · . "

ParJea a l)atra - Finale. Andante maestoso. Allegro 1.:ivace - deşi
debuteaza, la fel ca l)artea înkU, cu acea introducere de un lirism dureros.
totuşi, prin tematismul şi concepţia clrarnaturgică 1 se impune ca un a.de~
vărat triumf al lJinelui af-upra atl-..endtăţilor. al cărui motiv iniţ.ial se constituie drept e1ement generator al temei prin-
J?rhna ternă, de factură,
' ~;:~~ih':"J,IJqa3:q ,,1qci, /'f-1'1},?•, ffll)Jil~)}).~E:.°} ;!'~!.~)~, 9Jfhee1;t~lf . .~Y~'i.~
0

t·conferăi
· ·muzidi
• . vigoare
.., si ·, , deter111in„111cl totoda·t·•"<1
· voiosie < · ·
c• 1 ·· b
6C. 11111 area,
iziono1!1l_?I ~cme1 _desti3:1~lui, aţenuâ~du:i i!np1~esia de duritate şi dezo1are
nostalgica, confermdu-1 m schnnb forţa, ş1 maretie.
,· 'Simf?n~a ~ şasea ( PftP,f„ica), 1n si ?ninor, OIJ~S 71 (1893) este ultima
ş1 cea ~nai re.pr~ze~t~..ttrn creaţi~_~ 1m Ceai_koyski. Insuşi compozitorul Surprinzătoare este şi apariţfa temei a doua, pregătită min'uţfos prin
spune~. _,,o consider m mod hotarat cea mai bună si îndeosebi cea n1°,i rarefierea sonorităţilor p:î.nă la o tota1ă liniştire, în nuanţ.e de PJJ ~i ppp,
s_1~cera d~ntre toa.te lucrările mele. O iubesc aşa cum ~-am iubit niciodată..
ueuna dm celelalte odra.sle muzicale ale mele" 299 r urmate de o pauz,1, cu coroană.
căruia dedic-ată De un lirism copleşitor, cu 9 expresie reţinută dar patetică, melodia
. î3: scriso~rea că~re nepotul său V. L. Davidm:, îi este
~!m~oma, Oe~ikovs_lu Y01:b~şte şi de existenţa unui program·. ;,care· va expusă după indicaţia compozitorului: teneramente, ·1nolto canfo:'ţ)iŢe, con
iamane ~~ntr~ tvoţ1 o gl11c1to~re'! .... ,,Acest program, sci·ia el, este ·tot
ce poateA fi ma1)mt3:uns de sub1ect1v1S111 şi, deseori în timpul peregrinărilor
compunand-o m gand, am plâns foaTte mult" 300. " 30 1 W. G. Bergcr, J\Iu:ica simfonică romantică (1830-1890), Editura ::'\Iuzicală, :ducureşli~
1972, pag. 294.
3o2 Interesantă structura melodică în care apar şase din sunetele temei Ciai:conei din
299
A. Alşvang, opus cit. pag. 598.
300 lbid. Simfonia a patra ele Johannes Bruhm s.

255