tema întâi.

- în succesiunea de terţe descendente·- anticipă, procedeul

lui 13ra,hms din Si'.mfonia a 1 V-a (şirul de terţe descendente şi răsturnă­
rile lor).
A. li~ mod t? J. :/39
Dl ~
~
51: F ~ ~ J ....-I
J V, I li

~ 1
1
3 d.■ lfrJ 'Ja:l~gJJ
Remarcăm, de asemenea, în acest debut al părţii întâj (măs: 26),
prezenţa unui motiv pe care îl va relua în Simfonia a III-a, înaintea.
finalului. Allegro moderato, prima parte a secţiunii înttU, păstrează fon_n~,
clasică de sonată în care tema întfti, viguroasă şi dinamică, este constrrnt~
în formă tripentapartită (A B A C A), unde p:·ima s~cţiune se fondeaza.
fţ@ .t l?e primele note ale cunoscutei. secvenţe gregonene Dus Irae.
t
. AII~ rnodt.i>

a stilului
l\lai remarcăm şi finalul amplu, dens orchestrat, ca o caracteristică.
său.
\V1 ~;an I l d!;l,lt;.;î§Jiaii JiJ_l) ;J;li-4@\
. . ;p
Adevărată
culme, Simfonia a trefo în do minor 109 , marea capodo-
peră a lui Saint-Saens, reprezintă, un moment important în evoluţfa gfrn- Din acea:-:;tă idee muzicală, pe baza unor sunete şi inten·ale melodice„
dirii simfonice, sh;temul organismelor melodice dovedindu-se a fi posibil Saint-Saens îşi extrage întregul material al si~foniei,_ realiz:\ucl O co.n-
reductibil la esenţial, oferind astfel un hnpunător exemplu <le tratare ci- strucţie !!hrantic{t, de o impresionant[t unitate temfttică, mtr-o mare vane-
.., ~
tate de procedee şi metode stilistice origina1e. . ..
cl~ă,~~o~m~~~ăsi~i~ă~~~inntcl~~~~µ~~~~J~~~; ~~~.~.·.~.J.M.·. ~.-.~~.~~~~-~~
~.~;~~~~•~l~i~0~~~-~~~~~~~~~~N~-~~~~i~~~;,:
c-~~ 7
ele cofitrfbuind l~ sporirea tensiunil dran1atice. lata, spre cxe1npl~, l~ina
. h·,-,,,/ c•,,· ,,., °"' ~., si;~f~~·i~cc•-~st~" C ~nst1:1~ită, p~
0

f~~damentele simfoniei clasice, dar a <loua a p{trţii înttti într-o înveşm:\ntare polifonic[t măiestrită, pastmncl
evenimentele sonore, de izbitoare noutate, abundă sprijinind evidenţierea, nealtcraUt pulsaţia originaEi a ternei înLî.L
şi J)Otenţarea ideaticii şi a conţinutului emoţional. Desfăşmarea acestor
evenimente este încredinţată unei orchestre dt alcătuire romantică - 1-------:-n 1
la, care, pentrn prima dată, se adaugă piancl şi orga, cele două mari in- ,___..--,
·.1
- ,-~i ~
strumente cu claviatură, pe care compozitorul le stăpânea la perfecţie~ I I
p
şi se realizează în cadrul a două mari secţiuni în care se pot delimita toate
cele 1mtru mişcări ale unei simfonii tradiţ,ionale (Introdiwere, .A.llegro~ 1fl I "' '
Adagio, Scherzo şi lNnal ). _
Simfonia,, construită pe baza secvenţei. gregoriene Dies Irae, debu-:
VI
tcază. printr-o introducere Aclagio în cadrul că.reia se ,impune intervalul
------=
de Rec undă, mică, descendentă, ·încadrat într-o cantilenă ce are marele
.,... - ..-,;-
merit, <le a crea de la început o stare tensională, ce contrasteazrt cu sono.:
rit(~ţile aerate rezultate dintr-o orchestraţie de ma.re rafinament şi acurateţe.
___,
=
109
1/e
Simfonia a lreia, dedkată lui Liszt, a fost executată. ln primă aµdipe ,ln anul 1886
(19 mai), 1a Londra şi tn ·1887 (9 ianuarie), la Societatea Concertelor Conservatorului din Paris.