CAPITOLUL V

GLASURILE GENULUI DIATONIC~DuR (A)

rnl "Gir.)

1. GLASUL AL III-LEA (INFERIOR)

Glas (Inferior) r"~ ra <>

Trei trepte mai sus de sunetul Di dip~reg:rstrul me;~iu110 (b,~;za de
,)! 1U j

pornire în formarea glasurilor), pe Ni superior, îşi află baza Glasul al

III-lea al muzicii bisericeşti. Însă, din cauza faptului că acest glas era
mult prea acut şi depăşea (ca bază, n. td. ) registrul mediu, s-a transferat
pe baza plagalului lui, pe sunetul Ga, întrebui~ţănd scara acestuia ;Şf
numindu-se Glasul al III-lea Inferior (Emo Tpho<;).

Mărturia glasului reprezintă:

Glas r' '' = Glasul al III-lea;
-
- -"
= oligonul arată că ehul are legătură cu Plagalul Glasului
1, iar cele trei caractere indică împreună faptul că baza
ehului se află la trei trepte deasupra bazei de formare
a glasurilor;
ra = baza glasului este sunetul Ga;
<> = ftoraua arată că glasul aparţine diatonicului moale
şi, atunci când pe Zo se pune ft6î~\îa structura
.P ,
intervalelor se constituie din ton mare, ton mare şi
semiton.

110 Vezi şi Cap. 111.2, Cum găsim treapta 1 sau baza fiecărui glas, p. 85.
 "
176 Glasurile genului diatonic dur (A)

Mărturia desenează denumirea muzicală a ehului, Nana:

Glas (Inferior) r"~ fa <>

~.P~~
I 12 I 12 I6 I 12 I 12 I 12 I6 I
cf
r' x. z' v' 1t ' bI r"
"\"\ <1 "\"\ "\"\ 9 Îi. "\"\

Apihima glasului este Nana:

I ,~ I
r' ~-~ r'
"\"\ N a a na "\"\
Glasul al III-lea Inferior se împarte în: Simplu sau Papadic şi
Glasul al III-lea Median (Meao<; TpiTO<;).
Glasul al III-lea Simplu sau Glasul al III-lea Papadic Inferior
(IIurru()lK6<; 'Eaw TpiTo<;) are ca trepte pincipale: Ga, Ke şi Ni superior.
Are cadenţe imperfecte pe Ke şi pe Ni superior, perfecte şi finale pe
Ga.
În acest glas se intonează polielee, laude pe larg, doxologii,
heruvice şi chinonice.
Glasul al III -lea Median se notează prin difonie descendentă

după mărturie: Glas {Inferior ) r"~ ra <> >~ (sau ~ )

În acest glas se intonează cântările irmologice şi stihirarice.
Atunci când cântarea este precedată de un stih, acesta din urmă
începe de la Ga, urcă până la Ke şi, în final, cadenţează în registrul
mediu, pe Pa, de unde debutează şi cântările de după stih.
Atracţii melodice se întâlnesc pe Di ( d' el' ) spre Ke, pe Zo superior
(d' el' ) spre Ni superior (atunci când melodia ajunge în tetrafonie), şi
pe Vu ( d d' ) spre Ga. Când face cadenţe pe Pa şi pe Ni, atunci preia
atracţiile melodice ale Plagalului Glasului 1 şi ale Plagalului Glasului al
IV-lea, în mod corespunzător. În anumite cântări, melodia staţionează
Glasurile genului diatonic dur (A) 177

şipe sunetul Di (tetrafonia Plagalului Glasului al IV-lea).

Anumite cântări cadenţează pe sunetul Ni. Atunci, ehul acesta
se numeşte Glasul al III-lea Paramedian (TpiToc; IIapalleaa.(wv) (de
exemplu: Condacul Naşterii Domnului Fecioara astăzi).

FRAZE CARACTERISTICE GLASULUI

Glas (Inferior) r"~ ra <>

2.!:.
I I I " ~ I
1. r' - - : : : : : : : : ; ~~~-~ r'
'\'\ pen tru sIa va Ta cea ma re '\'\
r
I - I I ~
2.
~
~~~-~-~'--~~- ~ if
r'
9 şi în vea cuI vea a cu ului '\'\
r
I - I I I ~
3. _- ,-~~~'-J~~~-~~~- r'
~ ~ ~ if
9 Sfin te Îar de moar te mi lu ieş te ne pe noi '\'\
N 2 r
~ 11 3 T II ~ - I
4. r' - : ; : : y ~~'-J~~ ~ :? ---
'\'\ De n-ar zi di Dom nul ca sa bu nă tă ţi
n
~ 12 ~ I I~
~ ~::::::::; ~ ~ ~ ~ 1t
lor 9 în za dar ne-am os te ni 9
-f .o. II ~ I I ~
5. ~~~-~~~"'-J~~ ~
~ ~ r ~ 1t
9 de Dum ne zeu Mân tu i i to ru ul meu 9
N
~ , 1, r I ~
6. r' - ~~~-~~::::::::;~ ~ ~ v
'\'\ a u u u zi i mă Doa am ne c!\
n
I - ~" I r \: ~I
7. .-J ~" ~~ ~~ ~~
' ) -" . 1t
'\'\ pe e e Do o o om nu ul 9
178 Glasurile genului diatonic dur (A)

n N -... L
1~ 11 ~ 1 ~ r 1,
8. x. ~~~~~~~ ~I~~ r'
o o "-" :l d' o "-" . ,,

9 su fie te lor noa as T tre e e e 11

L r I!:::!. -...
.. .. I~" ,--... ,--... , 1 ~ r
9. ---~ ~ ~~'-..> -1
~ ., ~
9 mi lu ieş te ne pe e T no o
r
la;-
~-
d' o" r'
o oi 11
...-L
10. T~ 1 -...
~~~~~l::::....~~1
r' d'
11 Lă u daţi pe El în tru pu te ri le
n
~~ I 1 -...
~ ~
~- .P
-~~~-
r '--' d'
X. r ~
Lui 9 Lă u T da a ţi -L pe El <1 du pă mul
1 1-...
~~~~~ 1t
ţi mea sIa vei Lui 9

EXEMPLE MUZICALE

Din Stihologia Vecerniei, de Victor Ojog

Glas (Inferior) r"~ ra <>

!:::!. r
, .P 1
'-..>~~-~-~~--"~ X.
" '--' d'
Pu ne Doa am ne pa ză gu rii
d'
me e le <1
r -... I~ 1 -...
-
.PI
r
şi
I~
2 2 2
1 " 1 .. 1
.. 1 1 " -... 1.. ..
-~-~~-~--'-..>~~-- ~

u şă de în gră di re îm pre ju rul bu ze lor

1 ,,3 -...
-~~~- r'
'--' d'
me e e e le 11
Glasurile genului diatonic dur CA) 179

N ~ r
p
~ ~I , .P II "~
r 1 p p
1 - r
-'-J~--~~~~---I~
'-' cJ
Să nu a baţi i ni ma mea spre cu vi in te
2
1 ~ 1 1 1 rl
---~
cJ
-~~~---~~I
~ '-' '-'
de vi ele şug 9 ca să-mi dez vi no vă ţese pă ca a
12 1 12 ~
-~-~~~-
'-' cJ
r'
te le me e e e le 11
N 2 r
~ I.P ~I 1 - 1 " ~
-~ --~~~~-~~~--~
r __ '-' d cJ X
Cu oa me nii cei ce fac fă ră de le ge <1
2
1 ~ ~
3
1" 1 1 11
--~~~~~-~~-~,~~-
r cJ '-' '- cJ
r'
si
, nu mă voi în so ti, cu a le e si
, i lor 11

-
p

Cer
.c~~.P
1_ '
ta
p

-~--~--~~-
mă va Do
" '-'
lip

cJ
om nul cu mi Iă şi mă
r p I~
.c 1

---
1

cJ
va mus tra
p ~

~--~~~~~"-~~
r
1 ,,
r cJ
9 iar un tul de lemn al pă ă că to şi
1 1

- ~

lor
12
X.. ~~-~~~-
'-' cJ
r'
9 să nu un gă ca pul meu 11
1 1 ~

Din Stihirile Învierii, de Victor Ojog

Glas (Inferior) r"~ ra 9

.c
.-r
TI
-, Scoa te din tem ni ţă su fie tul
180 Glasurile genului diatonic dur (A)

.PI IID T ~
~--~~~~'-J~~
~ ~
~ 1t
r
meu T ea să la a u de nu me le Tău 9
r 2
, II~ 1 ".. .. 1.. .. I.P
--~~-------~
~ d' d' d'
Cu Cru eea Ta Hris toa se Mân tu i to ru
n

-
N
I~ 1 I~ II "
~-~~~'-,~~~~
r ~
?S- ~ ---1 1t
-~
le 9 pu te rea mor ţii s-a a dez le gat 9 şi în
Ţ3 II 11
2
T~
~-'-J~~-~~~~"-
'-../'" d' r ~
~ ~ ~ V
şe Iă du nea di a vo lu u lui s-a zdro bit cJ\
r -
JI~ II " . . .. T.P .. II " 1
--~~----'-J~--~~~
~ d' d' ~ d'
iar nea mul o me nese prin ere din ţă fi ina mân tu

- - '-J '-J
..;l
1 r ~ 3~ _I ~ II
~ ~~~
~

x. r
'-J~'-J~~~ II
x. ~

it 9 eân ta re Ţi i i e 9 tot dea u na a

2
II "
-
,1
.
'-~~
..;l
~ II
r'
du ee e '\'\

Din eântările Antifoanelor, de Maearie leromonahul

Glas (Inferior) r"~ fa <>

D

-.c
Ro
1t-
-~~---~-
~ d' d' --
bi
--~~~"-
r
ia Si
1

o nu
~ I~'~

lui Tu o ai seo os din

2
1 1

1--... r I~ rJ
- .P 1 1 " ~
2
1.. 1
~~~~~ --'-J~~-~--
1t ~

Va a vi i Ion 9 şi pe mi ne din pa timi la vi

1 I~ ~ 1 12 ~ 1
-~~~-~~~-~~~-
~ ~ d'
r'
~a a ţă mă seoa a te Cu vâ ân tu u le '\'\
Glasurile genului diatonic dur (A) 181

r
~
2
1"';;;;;;'" 1 1 .P 1 1
'-..J~-~~---~-'-..J ~ ~
~ d' d' -....
Cei ce sea mă nă în a u stru cu la crimi dum
2
1 .. 1 ~ 1 1
x. ~-'-..J~~~~~~
~-­
d'
ne ze ieşti 9 se ce ra vor spi ce în tru bu

cu ri i i i a vi e ţii ce e lei dea pu u

~ 1 ~
~~- r'
d'
ru u rea '\'\
r
I~ 1 I ~" 1
-~-~~---~~
~ d' d' ~
~~ d'
SIa vă Ta tă lui şi Fi u lui şi Sfân tu lui

- Duh
x.
9
1

r n
1 -.P 1 ~ I - 1
~-'-..J~- ~~~~~~- ~~
~ ~
Şi a cum şi pu ru rea şi în ve cii ve ci lor
1
~ţ~~ 1t
A mi in 9
2 r ..
.. 1 - 1 " .. 1_ 1 " .. ~ 1
-----~-~~--- ~ d' d' x.
Prin Sfân tul Duh toa tă bu na dă ru i re 9
n
1 <j? 1 I~ I ~ 1
~--~~"~~~"'-..J~ -~~-
~ r d' r ~~
că cu Ta tăI şi i cu u Fi ul 9 îm pre u nă
2
1
rJ
- 1" 1 r
1t
-- - ~~'-..J~~~
.P ~
stră lu ce e şte 9 în tru ca re le toa a a te
182 Glasurile genului diatonic dur (A)

1 1 " ~ 1
~~~~~-~ r'
vi ia ză şi se miş că 11

Ceea ce eşti mai cinstită, de Nectarie Frimu

Glas (Inferior) r"~ fa 9

...
T
.c ~
--
d'
1

Mă reş te su fie te al meu pre Dom

..!J.
~ x. ~~~~ I ......:;;:".,.~~ I ~ ~~
.. d' r
nul 9 şi s-a bu cu rat du hul meu T de Dum
II ~ 1 12~ 1
~ :--; ~ ~ ~ " ~ ~ ~ ~ 1t
~ r ~

ne zeu Mân tu i i to ru ul meu 9

N 2
1 " 1 1 .p .c 1 1
-~~~---~~-~~~- '-.-/ '-.-/ d'
Ce ea ce eşti mai cin sti i tă de câ ât he ru
2 ~ 2
1 _" I.. ~ II 1 1 1
d'
- x. ~--~~-~~~---
.. d' '-.-/ Cf '-.-/
vi mii 9 şi mai slă vi tă fă ră de a se mă na
n r
- 1 1 ~ J-
1
2
1 1
~~~~~~
~
~~~ 1t ~~~~~-
~
'T'
a re e de ~
cat se ra 'fl.i 1· mn·· 9 ca re făa raw stn
d' .
ca W •
ClU

1 .P 1 13 ~ l II
~~--~~-~~~-
Cf '-.-/ Cf ~--
~ Cf
ne pe Dum ne zeu Cu vân tul ai năs cut 9 pe ti ne
2
1" 1 1 ~ 1 ,2 1
:--;~~~~-~--~~~~~- ~
~ Cf '-.-/ '-.-/
cea cu a de vă rat Năs că toa a re de Dum ne ze eu
Glasurile genului diatonic dur (A) 183

1
~~­ r'
ă'
te mă rim 11

Din Doxologia de Neagu Ionescu

Glas (Inferior) r"~ ra <>

r
-I , .P 1 ~ I ~
~-~~~~~'-J~--~
r ă' X.
Mă ri re în tru cei de sus lui Dum ne zeu 9
1 1 ~ 12 113 ~ 1
~~---~~~~
cJ '-./
-~~-~
'-./
şi pe pă mânt pa a ce în tru oa a meni bu nă

~, I~~.....::::....
\.. ă'
1
r'
vo i re 11
r

Lă
- u
::::::::; ~ ~ ~ ::::::::; ~ ? -
dă ă mu Te
I~

bi i ne te
1
'T'
cu
-
vân
1 1 ~ 12 1 1
~
~~---
cJ ' - . / ~~~-~- ~
"'~~~
tăm 9 ne în ehi năm Ti, i ie te mă rim mul tu
, mim
2
1 " 1 1 1 ~ 1
-C"':!..~~~~-~~ ~~ ? - r'
Ţi e pen tru mă ri rea Ta cea ma a re 11
N
1 " .P 1 12.e 1 ~
- ~~ ~::::::::;~~~~- ~~ ?
Doam ne Dum ne ze eule Mie lu şe elul
1 ~ 12_ 1 ~ I 1
---~ '-J~-~~~",~~~~-
ă' ~ '-./ ~
lui Dum ne zeu 9 Fi ul Ta tă lui ce la ce ri dici pă
1 ~ ~ 2
1 .eJ .P 1 12 ~ 1
~~-~~
.............., 1t ---~~~--'
'-./ cJ
ca tul lu u mii 9 mi lu ieş te ne pe noi ce
 184 Glasurile genului diatonic dur (A)

12 J 1 1 -.... 1
~~J-JJ-~~"-JJ- r'
'-...../" d'
la ce ri dici pă ca a te le lu u mii "

Pri
- me eş te ru gă ciu u ni le noa
l II 1 -.... I ~
x J---~ J J~,-JJ'-..J~~
.. d ' . P '-'
stre 9 Ce la ce şezi de-a dreap ta Ta tă lui şi ne
1 12 -.... 1
-~-JJJ- r'
'-./ d'
mi lu ie eş te pre noi '\'\
N 2 r 2 3
,
1 " 1 - 1 " -.... 1 <il 11 î'
-JJJJ--~~-'-..JJ-­
'-./ d' d' '-./
Bi ne eşti cu vân tat Doam ne Dum ne ze ul Pă rin
2
II " -.... 1 1 1 -....
J~~-~ Xd'J---~J~~- X
.. r d'"
ţi lor noş trii 9 şi Iă u dat şi prea mă rit 9
12 1 1 -.... 1
~-- J J J J - - J J J - r'
'-./ '-./ d'
es te nu u u u me le Tău în veci Amin '\'\

Din Cântarea a IX-a a Canonului Întâmpinării Domnului

Glas (Inferior) r":--U ra <>

_2..c
II 3,,
r _3 r
I II.. -.... .. r II ' 1 "
-'--J~~-J~~---I
.P r
Nu pri ce ep Cu ra a tă ni i ci
3
~"
f r 3
II
-,,-
-....
r '-..Y
J~~--~~J-
11
'-...../"
rÎ

d'
-....
r'- '
Î

î în ge ri nici oa a me e nii '\'\ Mai

 Glasurile genului diatonic dur CA) 185

că şi i Fe cioa a ră ce e e e

- ~
ti
~"
-(

ne
r

e
.P rî
~~~--~~~-
s-a
11 3

să
""-'
ă vâ âr
d'
~

şit
r
11
.c 3r -J r
II " I " ". ~ • r II
-'--~~~-~~~---r-I
În mâini ţi ne Si me o o o on
3 -( r
-~,r,~
- ~" rî ~
3
.P
II 11
~~~--~~~-
""-' d'
....
I
-,
bă ă trâ nu ul îm bră ă ţi şat 11 pe

--~~~-~~~---I
r
al
3
II "

Le e
r

gii
,.J
I "

Fă
r

ă că
II
• ~

to o
•

o or
r
-"
II
3

şi
~

i
r

- ~
stă
~~~
-(

pâ
~~~--~~~-
â nul
II
3

tu
""-'
u
.P

tu u
rl

d'
~
~ II

ror 11
....
I

.P
.c
~
-,---~~~
~
Năs
~
că
I

toa
" ~~
a a
1~
2

re
-
~
~

de
-!:. •
e
~--
r
e e
1
2 r r 2.c
~~ -r; ~" ,--~ -r;I~ ,--~~~~I ~ ~
---1 ~ I

Du u um ne e e ze e e e e eu 11
I-
~ ~ 1~ 1
,. r ~ I~ I " 1 I
- - '__~""J-~~~--~'__~~-
2 2
,

'- d' d'~ "-......./' d'

nă ă dej dea a a tu tu ror creş ti i ni i 10

,~~~
'-- ---1 ••
. . ~ I ,....!.....~~-
I ---1
I ,- -r; -
'--
'--. ~
o o or 11 a co o pe ră a a a
r 2
rl ~"
~~

ă ă ze
186 Glasurile genului diatonic dur (A)

~ r2~
---
~ ~ 1 ~ I
2

~-; I ~ ~ t.....!:.... ~ ~ I G ....

I
"- "-
~ ~ d'
e e şte e e e e e 1.1. pre cei ce
I r r 1
2
~I ....., 1
2
I
"-~~~~~ ~--~~~-
~ a~a d~'aJ du Iesc
na . spre '--'tI" 1 lIne
. d'. ~\ \

2. PLAGALUL GLASULUI AL III-LEA DE LA GA

(VARIS)

Glas ~ ra <>

Derivarea unui glas plagal din cel autentic se creează la o

distanţă de pentacord descendent perfect (42 de secţiuni). "Naşterea"
plagalului Glasului al III-lea nu se realizează pe sunetul Zo, aşa cum
reiese din sistemul diapasonului (EuJaYwy~, Hrisant, Paris, 1821, cap.
VI şi II), ci pe sunetul Zo ifes, în concerdanţă cu intervalele roţii la o
distanţă de pentacord perfect faţă de baza autenticului; glasul rezultat
s-a numit, la rândullui, tot varis. Însă, din moment ce Zo ifes nu era
"statornic" , după cei din vechime (aşa cum mărturisesc şi Hrisant şi
Hurmuz), s-a transferat pe baza glasului autentic, pe sunetul Ga unde
există aceeaşi structura intervalică a tetracordului de bază!!!.

Acest lucru era arătat şi prin urcarea în tetrafonie la începutul

cântărilor în Varis, la mărturie, atât în scrierea veche cât şi în

exighisirile celor Trei Dascăli

Cântările irmologice şi stihirarice ale Glasului Varis (din Ga)

III "Are aşadar [Glasul Varis 1în Papadichie şi în Irmologhionul Calofonicon baza

pe Zo, funcţionând cu intervalele sistemului Diapason. În genul stihirari şi irmologic

are baza pe Zo funcţionând cu intervalele roţii; iar această bază este mai joasă cu
un semiton, deoarece, însă, acest Zo după sistemUl Diapason nu este statornic, iar
intervalele pornind de la el - Zo Ni, Ni Pa - sunt identice cu Ga DI, Di Ke, pentru
aceasta s-a transferat baza lui Varis sthiraric şi irmologic pe sunetul Ga (E/(Jaywy~,
Hl;isant, Paris, 1821, cap. VI şi II)