Glasul 4

1. Glasul 4 Leghetos
(1) Irmologic (Siga)
(2) Stihiraric (denumit Baiat, când se termină în Πα și Siga, când se
termină în Βου– la arabi; Aghia din Πα – la greci)
2. Glasul 4 Aghia din Δι
3. Glasul 4 cromatic aspru (dur)
4. Glasul 4 cromatic moale (Huzam)

1. Glasul 4 Leghetos
1) Irmologic (Siga)
• Mărturia:
• Scara: - diatonică
Πα-10-Βου-8-Γα-12-Δι-12-Κε-10-Ζω΄-8-Νι΄-12-Πα΄
• Treptele principale și cadențele: cadențe principale pe Βου, Δι, mai
puțin Γα, Πα ; cadența finală este pe Βου
• Atracțiile: Πα fiind tonul cel mai de jos, mereu se atrage spre Βου
(adică Πα este mereu atras spre Βου cu o singură excepţie, şi anume,
când se trece de el în coborâre, atunci cântându-se natural diatonic) ;
Ζω’ urmează regulile de la glasurile diatonice (este ifes cand este tonul
cel mai de sus sau când se trece de el în coborâre și este natural cand se
urcă în Νι sau mai sus); când Κε este tonul cel mai de sus, este și el
atras spre Δι, dar aceasta nu este o regulă generală, Κε cântându-se
după cum spune dirijorul
• Formula glasului: Δι – Γα – Βου ( Le-ghe-tos )
• Tactul: irmologic
• Alte caracteristici:
 Este un glas original, principal, din care se derivă glasul 8 (glasul
4 original avea baza în Δι – coborând 4 trepte, ajungem la Νι,
care este baza glasului 8 = glasul 4 plagal)
 Dintre toate variantele de glas 4, acesta este cel mai des folosit
des folosit
 Intervalul glasului este mic – între Πα și Νι΄(mai puţin de o
scară)
 Nu este un glas complicat, este un glas simplu, dar nu la fel de
simplu cum este glasul 1 din Πα, fiind puțin mai dezvoltat

1
 2) Stihiraric (Baiat/Siga)
• Când glasul 4 Leghetos se cântă stihiraric și papadic, unii muzicieni
spun că nu este același glas 4 Leghetos, ci un alt glas 4, cu cadența finală
pe Βου și cadența principală, perfectă pe Πα
• Cadrul general al glasului 4 Leghetos stihiraric este același cu cel al
glasului 4 Leghetos irmologic, dar cadențele sunt puțin diferite (la
glasul 4 Leghetos irmologic – Βου, Δι, mai puțin Γα, la glasul 4
Leghetos stihiraric Βου, frecvent Πα, mai puțin Δι )
• Având frecvent cadență în Πα, seamănă foarte mult cu glasul 1 din Πα
• Începe din Βου
• Toate stihurile stihirilor de la ’’Doamne strigat-am’’ încep din Πα și se
termină în Πα; la fel și stihirile; numai doxologia începe din Πα și se
termină în Βου (de aceea nu putem spune că acesta este un alt glas – pt.
că are cadență finală pe Βου)
• Formula glasului: Πα – α – α
• Intervalul glasului este între Νι și Νι’

2. Glasul 4 Aghia din Δι

• Teoretic, este un glas diatonic, dar, practic, el nu este un glas diatonic,
scara lui fiind diferită de cea diatonică, prin atracțiile pe care le are
• Nu este un glas oriental; se crede că este singurul glas cu rădăcina
grecească pură;
• Formula glasului: Aghia (Δι – Δι – Δι –Κε – Δι – Γα – Δι – Κε – Ζω΄ - Δι)
• Începe din Δι; Γα este atras spre Δι (Γα diez); Βου, când este tonul cel
mai de jos, este atras spre Γα, iar Ζω΄ este atras spre Κε (Ζω΄ ifes) (spre
deosebire de alte glasuri papadice, la acest glas, atracția lui Ζω΄ spre Κε
este regulă; când se trece de Ζω΄ în urcare, se cântă natural – situație rar
întâlnită, glasul având întindere foarte mică); astfel acest glas ajunge să
își schimbe scara
• De regulă, se cantă papadic (în 95% din cazuri); există, însă, și încercări
mai vechi, sau moderne, prin care se încearcă să fie cântat stihiraric sau
irmologic (de ex. Catavasiile de Florii – la arabi, acestea se cântă în gl. 4
Leghetos)
• Este singurul glas care se cântă papadic și are intervalul mic – între Βου
și Νι΄

2
3. Glasul 4 cromatic aspru (dur)
• folosit pentru podobia „Spăimântatu-s-a Iosif”
• folosește scara cromatică dură a glasului 6
• sunetul de bază este Δι, are cadențe pe Δι și pe Πα și finală pe Δι; are
formula lui specifică, ce nu se repetă la nici un alt glas
4. Glasul 4 cromatic moale
• în acest glas se cântă toate troparele glasului 4
• se cântă numai irmologic
• începe din Δι și se termină în Βου – glasul Huzam (aceasta este
diferența majoră față de glasul 2, în rest, fiind identic cu glasul 2)