Glasul 5

(plagalul glasului 1)

1. Glasul 5 din Πα (Baiat)

2. Glasul 5 din Κε (Hussaini)
3. Glasul 5 Frigian (Agem Curd)
4. Glasul 5 Nahawand
5. Scara (macamul) Hisar
6. Scara (macamul) Nisabur (Nișambur)

1. Glasul 5 din Πα (Baiat)

 Mărturia:
 Scara: diatonică, dar cu Ζω’, în 90% din cazuri, Agem, folosind ftoraua
de agem
Πα - 10 - Βου – 8 – Γα – 12 – Δι – 12 – Κε – 6 - Ζω΄ - 12 - Νι΄ - 12 - Πa’
 Treptele principale și cadențele: are cadențe principale pe Πα, Δι și mai
puțin pe Κε și cadența finală pe Πα
 Atracțiile: de regulă, Ζω’ se cântă agem (între Κε și Ζω’ este un ton de
6); foarte rar găsim Zω’ normal în glasul 5 din Πα
 Formula glasului:
- stihiraric: Πα—Κε—Δι—Γα—Βου—Πα
 Tactul: numai stihiraric și papadic; nu se cântă niciodată irmologic ( În
Buchet există Binecuvântările Învierii pe glasul 5 din Πα care nu se mai
cântă irmologic, ci stihiraric – este o partitură modernă)
 Alte caracteristici:
 este un glas mai complicat, care se întinde pe un spațiu
mare, de 2 scări, de la Δι de jos la Δι’ de sus
 este un glas des folosit
 o greșeală frecventă care se face este aceea că atunci când
se cântă glasul 1 practic, fară partitură, pentru că se urcă
foarte mult și se fac cadențele glasului 5, se trece, de fapt,
în glasul 5
 toate stihirile la „Doamne strigat-am” se termină în Δι și
numai Doxologia se termină în Πα

1
2. Glasul 5 din Κε ( Hussaini - lb. persană = „cineva bun” )
 se cântă mai ales irmologic
 este un glas diatonic prin excelență (folosește scara diatonică)
 este un glas mai simplu, mai ușor, cu un interval foarte mic, între Γα și
Πα’ de sus
 Ζω’ se cântă normal, diatonic, de regulă; Γα este atras spre Δι; extrem
de rar, poate coborî în Βου și, în această situație, Γα se cântă normal, iar
Βου este diez

3. Glasul 5 Frigian
 în greacă se numește Frios, iar în arabă Agem Kurd
 este un glas derivat din glasul 5
 este des folosit
 nu se cântă niciodată irmologic, ci doar stihiraric sau papadic (!! Toate
glasurile derivate nu se cântă irmologic.)
 Ζω’ este mereu Agem și Βου este mereu Agem, folosind ftoraua de
agem pe ambele
 are următoarea scară:
Πα - 6 - Βου – 12 – Γα – 12 – Δι – 12 – Κε – 6 - Ζω΄ - 12 - Νι΄ - 12 - Πa’
 are cadențe pe Πα, Δι și Ζω’ Agem
 are un interval mare între Ζω şi Γα’ de sus
 există un glas 5 Frigian, dar cu cadenţa finală pe Δι, numit Farahfaza

4. Glasul 5 Nahawand
 este un glas derivat din glasul 5
 mereu are pe Ζω’ și pe Γα Agem (!!! Ftoraua Agem nu funcționează
decât pe Βου și pe Ζω’, deși, în acest caz, se pune pe Γα (şi se mută
scara de pe Βου la Γα, prin care ajunge Βου-ul se devină mai sus)
 are următoarea scară:
Πα - 12 - Βου – 6– Γα – 12 – Δι – 12 – Κε – 6 - Ζω΄ - 12 - Νι΄ - 12 - Πa’
 are cadențe pe Πα, Δι și mai puțin Kε
 poate urca până în Κε’, fiind glasul cu intervalul cel mai mare dintre
toate glasurile

2
  în România, așa se cântă glasul 5, cu Βου sus (nota mi din muzica
occidentală); s-a pierdut glasul 5 diatonic
 În concluzie, există 3 feluri de Βου: sus – ca în glasul 5 Nahawand,
normal, diatonic – ca în glasul 5 din Πα Baiat și jos – ca în glasul 5
Frigian

5. Scara Hisar
 „Hisar”, în limba arabă, înseamnă „asediu” → asediu de Κε de către Δι
și Ζω’
 folosește ftoraua Hisar
 scara:
Γα – 18 – Δι – 6 – Κε – 6 - Ζω΄ - 12 - Νι΄
 nu este un glas independent în psaltică, dar este în muzica orientală; se
folosește în combinație cu glasul 5 Nahawand (când deasupra lui Δι se
cântă Hisar, sub Δι se cântă Nahawand, adică Βου se cântă sus, şi, de
obicei, deasupra lui Πα’ se cânta pe glasul 6)
 este un glas foarte complicat; poate ajunge până în Κε΄ de sus, dar nu
coboară foarte mult – numai până în Νι

6. Scara Nisabur
 Folosește ftoraua Nisabur (Nișambur – în limba persană), care, deși se
pune pe Δι , nu funcționeză pe Δι, ci pe Γα și pe Βου – ftoraua seamănă
cu agem
 se modifică și mărturiile (Βου, Γα, Δι) până la Κε, exclusiv
 nu este un glas independent în psaltică, dar este în muzica orientală; se
folosește în combinație cu glasul 5 din Πα, cel mai des și, mai rar, cu
glasul 6.
 scara:
Πα - 14 - Βου – 12– Γα – 4 – Δι