Sunteți pe pagina 1din 146

Parintele Anqhetuta Androne

Pdrintele Androne
Anghelutd s-a ndscut la
GLASUL SUFLETULUI
24 fehruarie 1955 in
comuna Latinu, judetul
Predict §i cu(/dntdri
Brdila. §coala primard
a urmat-o in satul natal,
dupa care dragostea
neldrmuritd pentru
Dumnezeu il face sd ia
o decizie hotdrdtoare
pentru viitorul sdu: va continua sd studieze la
Seminarul Teologie din Craiova. Dupa ce
termind studiile seminariale ca §efde promote
in anul 1979; devine student al Facultdtii de
Teologie din Bucure^ti. In 1979 este hirotonit
preot la parohia Hdldre§ti,judelul Vaslui. Pentru
activitatea sa d'eosebitd desfd§uratd in aceastd
parohie, P.S. Eftimie ii incredin^eazd parohia
Sfantul Loan, devenindprotoiereu de Barlad.
Pdrintele Androne se desparte de credincio^ii
parohiei sale la 25 august 1997, Idsdnd prin
testament urmdtorul indemn: .,Duceli mai
departe stindardul Ortodoxiei, pdstrdnd credinta
nealteratd".
Aceastd carte este o readucere
in inimile si sufletele noastre
a aceluia care ne-a fost
eel mai bun pdrinte duhovnicese.

Copili, maica preoteasd si


credinciosii pdstoriti

1
Pdrintele Anghelutd Androne

GLASULSUFLETULUI
Predici si cuvantdri

Tiparita cu binecuvantarea
P.S. loachim,
Episcop al Husilor

Bucure§ti, 1998
Redactor: L . Barbu Notd asupra autorului

„Lupta cea bund am luptat,


cdldtoria am savarsit, credinta am pdzit"
' • (Il'Timotei4, 1)

i n ziua de 25 august 1997 parintele Androne Angheluta,


protopop de Barlad, lasand toate grijile si desertaciunile aces-
tei lumi, s-a mutat din moarte la viata, devenind membru al
Bisericii triumfatoare.
Nascut la 24 fehruarie 1955 in comuna Latinu, judetul
Braila, a fost al cincilea din cei sase copii ai familiei Tanase si
Aurora Androne. Scoala primara a facut-o in satul natal, dupa
care a urmat cursurile scolii profesionaie „Progresul" din
Braila, pentru a putea sa-si ca.stige singur si cat mai repede
existenta materiaia.
Credinta insuflata de mama sa, dragostea netarmurita pen-
tru Dumnezeu 1-a facut sa ia o decizie hotaratoare: va pleca sa
urmeze cursurile Seminarului Teologie din Craiova, pe care i l
va termina la Seminarul Teologie din Neamt in 1979, ca sef de
promotie. Vacantele din perioada seminarului le-a petrecut
facand diferite ascultari si participand la programul religios de
la Manastirea Cozia de pe Olt, practica liturgica de aici ajutan-
du-1 sa devina unul dintre cei mai buni slujitori ai Bisericii. Tot
in anul 1979 a devenit student al Facultatii de Teologie din
Bucuresti. In vara aceluiasi an s-a casatorit cu Georgeta Cris-
ten din Barlad, judetul Vaslui, care i-a devenit nu numai sotie
devotata, ci si o vrednica si neobosita colaboratoare in activi-
tatea pastoral misionara. A fost hirotonit in acelasi an in paro-
hia Halaresti, judetul Vaslui, incepand activitatea de slujitor,
duhovnic si misionar. Nimeni nu poate contesta cate inimi
credincioase s-au luminat din invataturile predicilor sale, atat
de constiincios pregatite si rostite in duhul evlaviei. De multe
ori a indemnat si povatuit ca bolnavii sa fie cercetati si man-
gaiati, cei invrajbili sa se impace, cei carora nu le place munca
sa devina hainici, orf.mii sa simta dragostea celor din jurul lor.
cei despartiti si cu faniilii destramate sa se inteleaga si sa se
uneasca, dar mai ales a povatuit pe cei rataciti de la adevarata
ISBN 973-98327-5-x

5
Activitatea sa misionara a culminat Tnsa cu depistarea uneia
credinta sa se intoarca la randuielile Bisericii stramosesti. Ca
dintre cele mai dureroase rani ale Bisericii Ortodoxe Romane,
un bun paroh, a refacut toate cele cinci biserici din parohie, re-
si anume erezia „Turma Sfantului Hie", i n umia sesizarilor pa-
conditionand pictura uneia dintre ele, a cumparat casa paro-
rintelui Angheluta, Mitropolia Moldovei si i.P.S. Daniel au
hiala, la care a adus substantiale Tmbunatatiri, dar mai ales a
incriminat Tntr-o sedinta a sinodului mitropolitan Tnvataturile
innoit biserica din inimile credinciosilor. In nenumarate ran-
acestei grupari, considerandu-le eretice. Din momentul desco-
duri a organizat colecte materiale si banesti pentru ajutorarea
peririi acestei erezii, parintele protopop a fost amenintat cu
celor saraci. La Pasti sau la Craciun venea la orfelinatul din
moartea de nenumarate ori, lucru pe care 1-a facut cunoscut
Barlad pentru a bucura pe cei orfani cu diferite daruri. In anul
PS^ loachim si presei locale.
1990, impreuna cu maica preoteasa, boteaza peste 60 de copii
in ziua de 27 aprilie 1997, dupa slujba Invierii, omul sana-
din orfelinatul Barlad, copii abandonati, neincrestinati.
tos moral si fizic, fara nici cea mai mica afectiune Tn corp,
Pentru activitatea sa de peste 12 ani in aceasta parohie, P.S. cade secerat de leucemie acuta mieloblastica. Era constient ca
Eftimie i l promoveaza ca protoiereu de Barlad si paroh la Bi- o mTna criminals i-a declansat aceasta cumplita maladie. Chiar
serica Sfantul loan din aceeasi localitate. Venit la carma Proto- si Tn aceasta situatie, parintele nu a dezarmat, Tncurajandu-si
ieriei barladene Tn anul 1991, Tntr-o perioada foarte grea pen- sotia si fratele prin cuvintele: „De traim sau de murim, ai
tru tara si Biserica, parintele face nenumarate sacrificii pentru Domnului suntem".
Tndeplinirea misiunii sale. Astfel, reuseste Tntr-un timp foarte Parintele a fost un mare postitor si un om al rugaciunii. Nu
scurt sa schimbe Tnfatisarea bisericii parohiale. Dorinta si visul era zi Tn care parintele sa nu se roage, citind apoi un capitol
lui era sa ridice din temelie o biserica Tnchinata Prea Sfintei din Sfanta Scriptura, precum si' viata sfintilor din ziua respec-
Nascatoare de Dumnezeu, pe care o si ridica Tntr-o perioada de tive. Imbina armonios munca intelectuala sau fizica cu ruga-
un an de zile, Tmpodobind-o cu pictura si sfintind-o la 8 sep- ciunea, avand o evlavie deosebita pentru canoanele Maicii
tembrie 1996. Alaturi de aceasta bisericuta a construit si o Domnului. Constient ca o Tntalnire cu credinciosii parohiei sale
casa praznicala care avea si rolul de cantina a saracilor. nu va mai avea loc, lasa un testament preotilor din protoierie
in toata activitatea sa parintele s-a bazat pe Consiliul parohial care continea printre altele urmatorul Tndemn: „Duceti mai
nu ca pe un sobor de sfatuitori, ci ca pe o grupare de Tmpreuna- departe stindardul Ortodoxiei, pdstrdnd credinta nealteratd".
lucratori Tn problemele parohiei, parintele paroh stiind sa mobi- De asemenea, Tsi roaga sotia ca dupa moartea lui sa nu faca
lizeze cu blandete si diplomatie pe fiecare membru al acestuia. nici un demers pentru a afla adevarul despre Tmbolnavirea si
in iarna anului 1995 reuseste Tmpreuna cu credinciosii si moartea sa, pentru ca numai Dumnezeu este dreptate si adevar.
preotii din protopopiat sa stranga peste 150 de tone de cereale, Pentru parinte, viata de dincolo a fost o permanenta pre-
alimente, haine, paturi pentru crestinii ortodocsi din judetul ocupare, nu pentru ca s-ar fi temut de moarte, pe care de altfel
Harghita, care sufereau nu numai de pe urma inundatiilor, ci si a primit-o cu toata seninatatea, ci pentru ca aceasta Ti aparea
a vitregiilor istorice. ca 0 realitate mai presus de orice Tndoiala.
Dar activitatea sa misionara nu s-a limitat aici. Confirma Parintele Androne si-a parasit bunii credinciosi pentru tot-
acest lucru nenumaratele actiuni organizate Tmpreuna cu deauna, dar mormantul sau fiind Tn curtea bisericii pe care a
Facultatea de Teologie din lasi, corul „Osana", precum si cu construit-o, ei Tsi vor putea arata recunostinta aprinzandu-i
elevii Seminarului Teologie Roman, in anul 1996 a organizat un cate o lumanare si varsand cate o lacrima pentru sufletul sau.
miting anti-iehovist Tn centrul orasului Barlad, unde parintele a
rostit una dintre cele mai Tnsemnate predici misionare ale Tntre- Arhim. Vartolomeu
gii sale cariere preotesti, dand dovada ca este nu numai un ade-
varat crestin ortodox, ci si un adevarat roman care Tsi apara
credinta si neamul chiar cu pretul vietii.

6
Cuvdnt inainte Traim Tntr-un veac al ideologiilor, Tn care predica trebuie sa
fie sistematica, clara si exprimata pe Tntelesul credinciosilor.
Intr-un context istoric Tn care se Incruciseaza toate curen-
tele de gandire, se ataca toate filosofiile, se combat toate
„La inceput era Cuvdntul si religiile, se propaga toate eresurile, de la cele populare si
Cuvantul era la Dumnezeu si
Dumnezeu era Cuvdntul"
mistice pana la cele rationaliste si oculte, „care Tsi disputa
(loan 1,1) Tntaietatea si infailibilitatea", adevarul credintei noastre stra-
mosesti trebuie sa fie documentat si profund convingator, atat
teologie, cat si istoric.
Dumnezeu, Cuvantul Intrupat sau Logosul, ne-a lasat teza-
urul desavarsirii morale si al mantuirii prin Cuvantul vorbit si S-a tiparit acum, spre folosul duhovnicese al credincio-
exprimat in scris Tn cuvintele Sfintei Scripturi si Tn special Tn silor, cartea Tntru tot vrednicului de pomenire preotul iconom
cele ale Sfintei Evanghelii. Aceasta Veste Bund, pentru a f i stavrofor Androne Angheluta, fost protoiereu de Barlad,
transmisa neamului omenesc pana la plinirea veacurilor, a izvorata din Tntelepciunea si talentul sau oratoric.
fost Tncredintata de Mantuitor Sfintilor Apostoli si urmasilor fnzestrat cu inteligenta nativa, autorul si-a asimilat Tn
lor, poruncindu-le: „Mergeti Tn toata lumea si propovaduiti scolile teologice cultura generala si pe cea de specialitate, pe
Evangheha la toata faptura" (Marcu 16, 15; Matei 28, 19). care a Tmbogatit-o Tn tot cursul vietii sale cu lecturi din litera-
Biserica crestina, Tn trecutul sau istoric, prin marii ei pre- tura teologica si din cea a culturii nationale si universale.
dicatori, a deschis omenirii caile iluminarii si desavarsirii. Credinta si evlavia primite de Parintele Androne Tn „cei sapte
Prin Cuvantul vorbit si scris, Sfintii Apostoli, Tn special Sfan- ani de acasa" au fost dovedite Tn tot cursul vietii sale prin
tul Apostol Pavel, au convertit la crestinism lumea iudaica si post, rugaciune si fapte bune, precum si prin constiinta preo-
pagana; iar Sfintii Parinti, prin hotararile Sfintelor Sinoade si teasca si profunda traire liturgica. Elocinta oratorica autorul
prin scrierile lor, au curatit Tnvatatura ortodoxa de toate si-a dovedit-o Tn toata activitatea sa preoteasca prin predici
impuritatile si aberatiile eretice ale timpului respectiv. cu continut doctrinar, Tn care se reflecta adevarul biblic, pa-
Sfintii Trei lerarhi Vasile eel Mare, loan Gura de Aur si tristic si rational, respectandu-se principiile dogmatice, mora-
Grigorie de Nazianz, apoi Grigorie de Nyssa Tmpreuna cu Ata- le, liturgice, apologetice, istorice si canonice ale Ortodoxiei,
nasie eel Mare si mai tarziu Fericitul Augustin, prin cuvant si adica ale dreptei credinte.
fapta, au Tnscris Tn istorie epoca de aur a crestinismului. Cuvantul de Tnvatatura al autorului raspunde trebuintelor,
Marele nostru orator, Mitropolitul Antim Ivireanu, pre- Tntrebarilor, chinurilor si durerilor sufletesti ale credinciosi-
cizeaza: „Mare ticaiosie este cand se afla tacere Tn Biserica lor, combatand cu vehementa ideile sectare cu care se con-
lui Hristos, au din lenevie, au din neTnvatatura..." Preotul frunta Tn prezent Biserica Ortodoxa, „Mama neamului roma-
ortodox roman trebuie sa prezinte Tn fata credinciosilor pre- nesc", Tntr-un context democratic Tn care prozelitismul sectar
dici bine pregatite exegetic, patristic, stiintific si logic, care este ca si legiferat, neTntalnind nici un obstacol legal.
sa miste mai Tntai mintea si sufletul predicatorului si apoi sa Parintele Androne Angheluta s-a dovedit necrutator Tn
patrunda Tn inimile credinciosilor. confruntarea cu erezia „Turma Sfantului Hie", care a conta-
Biserica Ortodoxa Romana „trebuie sa-si predice adevaru- minat municipiul Barlad.
rile de credinta si principiile fundamental, doctrina sa dog- Fata de credinciosi, prea cucemicia sa s-a comportat ca un
matica, precum si invatatura sa morala, apologetica, liturgica, parinte, iar Tn calitate de protopop s-a dovedit fata de preotii
mistica..." cu sistem si cu elan. Improvizatiile, parafrazdrile protopopiatului un vrednic Tndrumator si iubit frate Tn
si moralizdrile exagerate nu mai conving astdzi pe nimeni. dragostea Mantuitorului nostru lisus Hristos.

8 9
Volumul de predici sugestiv intitulat „Glasul sufletului"
portretizeaza in mod ideal calitatile slujirii preotesti si ora- Predica la Duminica
torice ale autorului. Cartea cuprinde predici duminicale, dupd Botezul Domnului
predici la praznicele imparatesti si la sarbatorile de peste an,
predici misionare si ocazionale.
Predicile sale sunt documentate exegetic, patristic si istoric,
„Pocditi-vd, cdci s-a apropiat
in continutul lor reflectandu-se si calitatile de om de cultura
impdrdtia Cerurilor"
ale autorului; din ele se poate aiimenta atat inima credincio- (Matei 4, 17)
silor, cat si capacitatea predicatoriala si oratorica a preotilor.
Stilul variat si placut este inmiresmat cu frumusetea vesni-
Drept maritori crestini, *
ca a cuvantului dumnezeiestii Scripturi. Acest volum de pre-
dici, conceput si alcatuit pe intelesul tuturor, predispune la o
profunda meditatie si traire crestina. Istoria neamului omenesc ne infati.seaza o multime de in-
tamplari cand regretul sincer, cainta pentru o greseala savar-
Cu regretul in suflet ca iubitul nostru Parinte Androne sita fata de semenul nostru sau pentru incalcarea cu buna stii-
Angheluta nu a avut fericirea ca, in viata fiind, sa-si editeze nta a unci legi, sau a unor invataturi morale a adus indreptare,
personaf opera si cu convingerea ca prin aceasta lucrare el impacarea cu eel caruia i s-a gresit si linistirea constiintei
ramane prezent in sufletul preotilor si credinciosilor care l-au care era zbuciumata, pana la acel moment fericit, de regretul
cunoscut si iubit, din toata inima acordam binecuvantarea pentru ceea ce a savarsit.
arhiereascS de tiparire a acestui volum, care, ajungand la citi- Nenumarate sunt si cazurile cand dimpotriva, in loc de a
tori, va implini in continuare opera sacerdotala si misionara a se manifesta regretul pentru greseala savarsita, s-a persistat
acestui distins preot, trecut prin voia Bunului Dumnezeu in in greseala si aceasta a dus in cele din urma la prabusire.
bucuria si fericirea vesnica, pe care cu totii o dorim si o Dar cea mai expresiva confirmare a celor de mai sus ne-o
asteptam la timpul randuit. ofera istoria sfanta, Cartea Cartilor, izvor nesecat de invata-
tura aducatoare de mantuire: Sfanta Scriptura.
f lOACHIM
Dureroase si triste au fost urmarile pacatului protopa-
Episcop al Husilor
rintilor nostri Adam si Eva, care, din dorinta patimasa de a
deveni asemenea cu Dumnezeu, au calcat cu buna stiinta
dumnezeiasca porunca de a nu manca din pomul cunostintei
binelui si raului. De aici au urmat izgonirea din rai si bleste-
mul lui Dumnezeu care apasa si astazi ca o sarcina grea si
chinuitoare faptura omeneasca.
Vedeti, iubiti credinciosi, cat de usor s-a lasat Eva amagita
de sarpele viclean de a manca din fructul oprit, cat de usor"s-a
savarsit aceasta calcare de porunca si ce urmari nefaste a
adus pentru intregul neam omenesc. Dar cat de indurator si
milostiv ar fi fost Dumnezeu fata de Adam daca acesta, intre-
bat fund de El de ce a mancat din pomul oprit, in loc de a in-
cerca sa arunce vina asupra femeii ce i s-a dat spre a-i fi ala-

11
turi, s-ar f i smerit, s-ar fi prostemat inaintea lui Dumnezeu si Cat de folositoare si alinatoare de grele suferinte spirituale
I-ar fi cerut iertare pentru greseala savarsita ! este pocainta ! Cati dintre noi, care simtim povara pacatelor
Dumnezeu, in marea Sa milostivire si iubire fata de lume, noastre, nu mergem la preotul duhovnic spre a ne marturisi si
n-a lasat-o insa prada pierzarii si deznadejdii, ci a prezis inca a lua dezlegare de la Dumnezeu ? Caci spune Sfanta Scrip-
de cand au gresit primii oameni si apoi prin profetii Ve- tura: „Daca marturisim pacatele noastre. El este credincios si
chiului Testament ca va trimite in lume pe Fiul Sau eel Unul drept sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata
Nascut spre mantuire de pacat, dupa cum ati auzit citindu-se nedreptatea" ( I loan 1,9).
in Sfanta Evanghelie. Indata ce Mantuitorul Isi incepe activi- Sa ne amintim ce a facut imparatul si psalmistul David
tatea Sa pamanteasca, da indemnul: „Pocaiti-va, caci s-a dupa ce a pacatuit greu inaintea lui Dumnezeu, intai pentru
apropiat imparatia Cerurilor". ca a varsat sange nevinovat numai pentru a-si atinge scopul
Ce a vrut sa spuna Mantuitorul nostru lisus Hristos prin patimas, caci a trimis pe Urie, barbatul Batsebei, pe care mai
cuvintele „Pocaiti-va" ? A vrut.sa spuna ca daca nu vom ara- tarziu a luat-o de sotie, acolo unde este lupta mai grea pentru
a pieri in lupta si sa nu mai fie astfel stingherit de nimeni in a
ta parere de rau fata de pacatele noastre si daca nu ne vom
lua pe Batseba de sotie. Greseste in al doilea rand prin cal-
cai de ceea ce am lucrat rau, nu vom lua iertare de la El. Con-
carea inaintea lui Dumnezeu a poruncii Decalogului care
form invataturii noastre ortodoxe, nu exista om care sa nu
spune: „Sa nu faci desfranare".
aiba pacat. Sfantul loan, in intaia sa epistola soborniceasca
spune: „Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi indata ce David este mustrat de catre proorocul Natan
pentru nelegiuirile facute, printr-o reusita parabola, asema-
insine si adevarul nu este intru noi" ( I loan 1, 8).
nand sotia lui Urie cu o oita pe care a sacrificat-o tot eel sa-
Dupa cuvantul Sfantului loan toti suntem pacatosi, toti rac, isi recunoaste greseala, are constiinta pacatului si smerit
suntem atinsi de aceasta boala molipsitoare, care este pacatul. se intoarce la Dumnezeu, cerandu-I iertarea pacatelor sale.
Daca, dupa cuvantul Sfintei Scripturi. cei pacatosi nu vor Toata viata sa a fost o pocainta desavarsita si nu i-au lipsit de
mosteni imparatia lui Dumnezeu, ce se va intampla cu pe buze memorabilele cuvinte: „Miluieste-ma, Dumnezeule,
omenirea care este victima pacatului ? dupa mare mila Ta ... ca am gresit Tie ..."
Dumnezeu a randuit insa, dupa cum bine ati auzit in Sfan- Ce a facut Sfanta Cuvioasa Maria Egipteanca cand si-a
ta Evanghelie de astazi. medicamentul eel mai vindecator al dat seama de viata nelegiuita pe care a dus-o in tinerete, caci
bolii noastre spirituale: pocainta. Aceasta este atat de nece- inca de mica s-a lasat prada instinctelor si poftelor trupesti ?
sara in viata crestina, incat nu putem castiga sub nici o forma Cand a ajuns insa la lerusalim cu corabia pe care savarsise
lertarea greselilor noastre de la Dumnezeu fara a o savarsi. cele mai mari nelegiuiri si voia sa intre in biserica pentru a se
Importanta pocaintei se vede si din atentia pe care i-a dat-o inchina Sfintei Cruci o putere nevazuta o retinea.
insusi Mantuitorul. indata ce isi incepe activitatea Sa mantui- Ridicandu-si ochii si vazand pe zidul bisericii o icoana cu
toare n-a spus: faceti milostenie sau alte acte de a capata chipul Maicii Domnului incepe sa-si bata pieptul si-i fagadu-
mantuirea, ci a spus: „Faceti pocainta, pocaiti-va". ieste ca de aici inainte si cu trupul, si cu sufletul se va dedica
A spus acest lucru Mantuitorul Hristos pentru ca pocainta slujirii lui Dumnezeu, daca o va lasa sa intre in Biserica sa
premerge celorlalte fapte bune. sarute Sfanta Cruce. Maica Domnului i i implineste aceasta
Pentru ca ea a fost indicata a fi cea mai potrivita cale prin rugaciune si dupa ce pleaca din Biserica se duce in pustiul
care putem lua iertare de la Dumnezeu, Sfanta Biserica a lordanului, unde duce o viata supusa celor mai chinuitoare si
numarat-o i n randul celor sapte Sfinte Taine ale Bisericii. aspre nevointe ascetice. Cand Cuviosul Zosima, care era i m -
(loan 20, 23). boldit de gandul mandriei ca nu mai era nimeni ca el, cu via-

12 13
ta curata si placuta lui Dumnezeu, o gaseste in pustiu, s-a mi- Frati cresfini.
nunat si si-a dat seama ca, intr-adevar, Dumnezeu are multe A m vazut ce insemnatate are aceasta taina a pocaintei. Sa
vase alese ascunse de ochiul omenesc. ne intrebam si noi cu ce plecam in inimi si in ganduri la case-
lata, frati crestini, dintr-un vas al necuratiei si al Tnclinati- le noastre ? Cele aratate astazi aici au trezit in noi acea ho-
ilor josnice, prin pocainta si marturisirea pacatelor inaintea tarare de a pune inceput bun inaintea lui Dumnezeu si de a
lui Dumnezeu, Maria Egipteanca a devenit o sfanta, care indrepta viata noastra ?
ocupa un loc de mare cinste intre sfintii praznuiti de Biserica Daca, intr-adevar, cele expuse aici au biciuit constiinta
noastra, in rare s-au adunat de-a lungul multor ani vicii si
noastra.
pacate care nu au fost date la iveala din fel si fel de mofive,
Nu se poate concepe, frati crestini, o viata placuta inaintea sa alergam atunci, fratilor, la preotul duhovnic sa ne marturi-
lui Dumnezeu fara actul pocaintei. Pocainta este aceea care sim pacatele inaintea lui Dumnezeu, sa ne linistim astfel
ne reabiliteaza, ne aduce iarasi la cinstea pe care am pierdut-o constiinta noastra care ne osandeste atunci cand gresim si
pacatuind, pentru ca atunci cand pacatuim, gresim fata de traim sub spectrul pacatului si al groazei de munca vesnica.
Dumnezeu care este Creatorul nostru; pacatuind, noi nesoco- ^ Sa nu amanam pocainta noastra de pe o zi pe alta pentru
tim si necinstim pe Dumnezeu, Care ne-a facut dupa chipul si ca riscam sa avem soarta femeii despre care v-am vorbit as-
asemanarea Sa. Cat de mult gresim, fratilor, cand amanam tazi, prinsa in cursa diavolului.
pocainta de pe o zi pe alta, ce periculoasa prejudecata poate Sa nu ne descurajam dupa ce am savarsit un pacat. Sa ne
sa fie gandul: „ma voi pocai la batranete" sau „acum nu pot punem inceput bun si sa ne exprimam regretul sincer fata de
greselile savarsite.
sa ma pocaiesc, pentru ca am de facut cutare lucru".
Sa avem mereu in mintea noastra cuvintele Mantuitorului
Fratilor, este cea mai grava greseala in care putem cadea, Hristos care spune: „Mai mare bucurie se face in cer pentru
deoarece diavolul viclean se foloseste de cele mai iscusite un pacatos care se pocaieste decat pentru 99 de drepti care n-au
mijloace de a ne mentine in aceasta stare de taraganare a nevoie de pocainta".
mantuirii noastre. Ascultati o mica istorioara despre cum reu- Sa rugam si noi pe Bunul Dumnezeu sa ne mentina si sa
seste diavolul sa impiedice o femeie, care nu era statornica in ne intareasca credinta si sa ne ofere prilej de mantuire prin
hotarari, sa castige mantuirea. Inca de mic copil aceasta voia pocainta ca sa dobandim, ca si talharul de pe cruce, raiul, nu-
sa se duca la biserica. In drum spre biserica, diavolul, care mai strigand catre Dumnezeu: „Pomeneste-ne, Doamne, cand
luase chip de om, i i spune ca nu este frumos sa mearga la bi- vei veni • .itru Imparatia Ta". Amin.
serica pentru ca acolo rad oamenii de ea ca este mica si sa se
duca atunci cand va fi batrana. Vicleanul diavol, renumit in
manevre reusite, izbuteste sa o convinga. Aceasta duce o via-
ta destrabalata si ajunge in sfarsit la capatul vietii. Cand, ba-
trana fiind, merge la biserica, se intalneste iarasi cu vicleanul
diavol. De data aceasta diavolul i i spune: „Daca n-ai fost la
biserica cand erai mai tanara, acum nu-si mai are rostul,
deoarece esti batrana si ai putea pricinui neoranduiala si haz
in biserica". Si astfel a murit aceasta femeie, fiind castigata
de vrajmasul adevarului.

14
Omilie mica la Duminica a IV-a intelepti decat inteleptii si mereu mediteaza la distanta care-i
din Postul Mare desparte de desavarsirea dumnezeiasca.
Deci smerenia este caracteristica celor smeriti cu duhul si
care-i ajuta sa dobandeasca imparatia Cerurilor.
„ Fericiti cei ce plang, cd aceia se vor mdngdia."
„ Vazand multimile, lisus S-a suit in munte, a sezut, si Trebuie sa intelegem de aici ca plansul, ca si rasul, are o
ucenicii Lui au venit la El. Si deschizdndu-Si gura, ii cauza. Dar nu orice plans aduce mangaierea de care vorbeste
invata zicdnd: Sfanta Evanghelie. Este o mare deosebire intre plansul unui
Fericiti cei sdraci cu duhul, cd a lor este impdrdtia inrait pentru ca au dat gres actiunile sale talharesti si plansul
cerurilor pentru pacatele savarsite. Deci numai aceia care plang pentru
Fericiti cei ce plang, cd aceia se vor mdngdia. pacatele lor, manifestandu-si regretul pentru ele, dobandesc
Fericiti cei bldnzi, cd aceia vor mosteni pdmdntul. mangaierea. Despre aceasta intristare ne vorbeste Sfantul
Fericiti cei ce fldmdnzesc si inseteazd de dreptate, cd Apostol Pavel: „...intristarea cea dupa Dumnezeu aduce po-
aceia se vor sdtura. cainta spre mantuire, fara parere de rau; iar intristarea lumii
Fericiti cei milostivi. cd aceia se vor milui. aduce moarte" ( I I Corinteni 7, 10).
Fericiti cei curati cu inima, cd aceia vor vedea pe Mantuitorul nostru a fericit nu numai pe cei care-si plang
Dumnezeu. pacatele proprii, ci si ale semenilor, aratand prin aceasta iu-
Fericiti fdcdtorii de pace, cd aceia fiii lui Dumnezeu se birea crestina pe care ne-a propovaduit-o si aratat-o El.
vorchema. Celor care plang pentru acest fericit motiv Mantuitorul le
fagaduieste mangaierea harica, adica pentru viata viitoare,
Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, cd a lor este impdrd-
imparatia cerurilor, adica bucuria.
tia cerurilor „ Fericiti cei bldnzi, cd aceia vor mosteni pdmdntul. "
Fericiti vetifi voi cand vd vor ocdri si vd vor prigoni si Blandetea este singura calitate care dovedeste bunatatea si
vor zice tot cuvdntul rau impotriva voastrd, mintind din iubirea fata de aproapele.
pricina Mea. Cei care au aceasta fericita calitate nu murmura aproape-
Bucurati-vd si vd veseliti, cd plata voastrd multd este in lui si nici impotriva lui Dumnezeu.
ceruri!" (Matei 5, 1-12) Ajungem la culmea blandetii numai cand vom fi impli-
Astazi vom explica aceasta pericopa evanghelica, aratand nitori ai cuvantului Mantuitorului:
invatatura Bisericii Ortodoxe despre cele noua fericiri rostite „Binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi, faceti bine
multimilor de Mantuitorul Hristos pe muntele Maslinilor. celor ce va urasc pe voi si va rugati pentru cei ce va supara si
Ce inseamna „Fericiti cei sdraci cu duhul, cd a lor este va prigonesc" (Matei 5, 44).
impdrdtia cerurilor" ? Dar din acest verset reiese ca noi trebuie sa fim blanzi, ca
„Cei saraci" inseamna cei care se smeresc pe sine de bu- celor blanzi Dumnezeu le-a fagaduit ca vor mosteni pamantul.
navoie, alunga din inima lor tot gandul trufas care a facut^sa Numai cei blanzi si tematori de Dumnezeu pot trai in pace
cada din slava cea cereasca Lucifer cu toata ceata sa, din i n - si mosteni pamantul fiind ascultatori ai cuvantului lui Dumne-
geri luminati devenind diavoli intunecati. zeu, care spune: „invatati de la Mine, ca sunt bland si smerit
Nu trebuie sa confundam insa saracia duhului cu lipsa de cu inima, si veti afla odihna sufletelor voastre" (Matei 11, 29).
intelepciune. Prin cei saraci cu duhul trebuie sa intelegem „ Fericiti cei ce fldmdnzesc si inseteazd de dreptate, cd
acei oameni care vor sa apara asa in fata lumii; ei sunt mai aceia se vor sdtura. "

16 17
Cuvantul „dreptate" are aici intelesul din Vechiul Testa- sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni buna-
ment, insemnand „cucernicie". Cei flamanzi si insetati de voire" (Luca 2, 14).
dreptate sunt toti aceia care doresc cu infocare sa infaptu- „ Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, cd a lor este impd-
iasca binele. rdtia cerurilor "
„ Fericiti cei milostivi, cd aceia se vor milui. " „Dreptate" are intelesul de dreapta credinta si dreapta
Milostenia este rodul iubirii de Dumnezeu si de aproapele purtare, viata neprihanita, sfintenie in care, bineinteles, este
cuprinsa si virtutea sociala a dreptatii.
si se arata prin ajutorarea materiaia si morala a semenilor
nostri. Pentru dreptate au suferit proorocii si chiar Mantuitorul a
fost rastignit pentru aceasta.
Faptele milosteniei trupesti sunt:
„Fericiti vetifi voi cand vd vor ocdri... "
- hranirea celui flamand
Mantuitorul fericeste pe aceia care vor suferi^ defaimari,
- adaparea celui Tnsetat
prigoane si chiar moarte din pricina credintei intr-insul.
- imbracarea celui gol
De aceea ucenicii Lui nu trebuie sa se teama de lume si de
- cercetarea celor in necazuri si nevoi
cei din lume, a caror putere poate urmari §i ucide doar trupul.
- cercetarea celor bolnavi
- gazduirea calatorilor
Frati crestini.
- ingroparea saracilor si a celor pe care nu are cine sa-i
Am aratat in cele de mai sus ca viata noastra, pentru a pu-
ingroape.
tea sa evolueze din bine spre tot mai bine, de la nemultumitor
Mai sunt si fapte ale milosteniei sufletesti: la ceea ce ne poate multumi, trebuie sa fie traita dupa voia lui
- intoarcerea celor rataciti la calea adevarului si a celor Dumnezeu, care voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la
pacatosi la calea virtutii cunostinta adevarului sa vina.
- invatarea celor nestiutori si nepriceputi De aceea sa nu precupetim nici o straduinta in vederea
- sfatuirea celor ce au trebuinta de sfat lucrarii mantuirii noastre.
- rugaciunea catre Dumnezeu pentru aproapele nostru Sa incercam de azi inainte sa punem in aplicare aceste
- mangaierea celor intristati invataturi date de Mantuitorul Ucenicilor Sai.
- a nu ne razbuna pentru raul facut de altii, ci a rasplati Sa fim mai induratori, mai iertatori fata de aproapele nos-
raul cu bine tru, sa fim blanzi, smeriti, iubitori de pace, de adevar, sa fim
- iertarea greselilor savarsite de altii fata de noi insine. doritorii prosperitatii vietii noastre sufletesti si materiale.
„ Fericiti cei curati cu inima, cd aceia vor vedea pe Dum- Sa nu fim numai teoretic crestini, ci sa ni se zica si sa ni
nezeu. " se atribuie aceasta calitate pe buna dreptate. Pentru a merita
Cei curati cu inima sunt mai intai cei nevinovati si lipsiti acest lucru trebuie sa ajutam pe cei neajutorati, sa cercetam
de viclesug. Acestia au ajuns la acel stadiu de desavarsire pe cei bolnavi, sa imbracam pe cei goi, ca la venirea infrico-
incat i l pot vedea pe Dumnezeu din aceasta viata. Curatenia sata a Mantuitorului Hristos sa ne invrednicim si noi sa au-
inimii este cea mai "insemnata conditie pe care o cere Mantui- zim fericitele cuvinte: „Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu,
torul la indeplinirea oricarei fapte. de mosteniti imparatia cea gatita voua de la intemeierea lu-
„ Fericiti fdcdtorii de pace, cd aceia fiii lui Dumnezeu se m i i . " Amin.
vor chema."
Pacea este eel mai mare ideal spre care aspira toate popoa-
rele, este eel mai mare bun social, bun care este laudat si de
ingeri in noaptea Nasterii Mantuitorului: „Slava intru cei de

18 19
Predica la Duminica a V-a din Postul Mare le-o da Mantuitorul in acest sens este umilinta, smerenia sau
slujirea aproapelui.
Sa vedem ce-a vrut Mantuitorul Hristos sa spuna uceni-
cilor Sai prin cuvintele: „Dar intre voi nu trebuie sa fie asa, ci
„Dar intre voi sd nufie asa,
care va vrea sa fie mai mare intre voi sa fie slujitor al vostru".
ci care va vrea sd fie mare intre voi,
sd fie slujitor al vostru, Tocmai despre smerenie, modestie sau umilinta mi-am
y/ care va vrea sd fie intai intre voi, propus sa va vorbesc in cele ce urmeaza.
sd fie tuturor slugd"
(Marcu 10. 43-44) Frati crestini,
Nimic nu este mai placut ochilor lui Dumnezeu ca sme-
Frati crestini, renia. Prin smerenie noi intelegem de fapt a ne diminua cali-
tatile, lucrurile pe care le facem inaintea oamenilor, inseamna
in viata de toate zilele, modestia omului cu o demnitate intr-un cuvant a ne face mai mici, a face pe aproapele nostru
inalta a fost apreciata ca fiind cea mai pretuita calitate, pentru sa traiasca cu o impresie mai putin placuta decat si-ar fi for-
ca modestia sau smerenia este mama faptelor bune pe care le mat-o in urma darii la iveala de catre noi a tuturor calitatilor
face omul si ea este aceea care evita neintelegerile, certurile si meritelor. Toate acestea insa trebuie facute cu un singur
si implicit consecintele triste ale acestora. scop: de a placea lui Dumnezeu, de a le tainui inaintea oame-
Ceea ce se opune insa smereniei este mandria, care este nilor si de a le arata lui Dumnezeu, care toate le vede.
pricinuitoare de cele mai mari dezastre umane. Lucifer, i m - Sfantul Apostol Petru ne indeamna in Intaia Epistola So-
preuna cu ceata sa de ingeri luminati, au cazut din slava in borniceasca: „Tot asa si voi, fiilor duhovnicesti, supuneti-va
care au fost asezati de Dumnezeu din cauza mandriei, a gan- preotilor; si toti, unii fata cu altii imbracati-va intru smerenie,
dului trufas de a deveni asemenea cu Stapanul sau sau poate pentru ca Dumnezeu celor mandri le sta impotriva, iar celor
mai mare. smeriti le da har. Deci, smeriti-va sub mana cea tare a lui
Fiecare dintre noi suntem creati dupa chipul si asemana- Dumnezeu, ca El sa va inalte la timpul cuvenit" (1 Petru 5, 5-6).
rea lui Dumnezeu, fiecare dintre noi suntem frati, egali in tot lata deci ca Sfantul Apostol Petru ne indeamna la supu-
ceea ce Dumnezeu a dat spre impodobire fiintei omenesti. De nere, care este sora cu smerenia; eel care este smerit este si
aceea nimeni dintre noi nu trebuie sa manifeste de^arta dor- supus. Exemplul suprem de smerenie ni-1 da insusi Mantuito-
inta de a deveni mai mare fratelui sau. rul Hristos prin rastignirea Sa pe Cruce, luand aceea§i pe-
in Sfanta Evanghelie ce s-a citit astazi Mantuitorul nostru deapsa de ocara ca a talharilor si facatorilor de rele. Caci
lisus Hristos. in timp ce venea din ludeea spre lerusalim, spune Sfanta Scriptura: „S-a smerit pe Sine, ascultator facan-
invata pe ucenicii Sai cum sa vietuiasca pentru a fi cu adeva- du-Se pana la moarte, si inca moarte de cnice" (Filipeni 2, 8).
rat urmatori fideli ai Sai. Printre altele, le vesteste ca la leru- Mare si infricosatoare smerenie ! Dumnezeu, in marea Sa
salim va fi prins si predat arhiereilor. intrucat intre Apostoli mila fata de neamul omenesc, pentru a-1 scoate din robia
se iscase neintelegere pentru ca lacov si loan au cerut de la pacatului n-a ocolit umilinta, smerenia adanca, caci El s-a
Domnul sa stea unul de-a dreapta si altul de-a stanga in Im- desertat pe Sine de slava Sa dumnezeiasca, a luat trup ome-
paratia Sa, Mantuitorul i i invata in chipul eel mai solemn si nesc si a adus mantuirea lumii. Cel ce este smerit cu inima
intelept ce trebuie sa faca pentru a fi placuti inaintea oame- este si bland, asa cum a zis Mantuitorul Hristos: „invatati-va
nilor si inaintea lui Dumnezeu. invatatura de capatai pe care de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima" (Matei 11, 29).

20 21
Nu se poate concepe o smerenie din partea noastra fara a
Cu adevarat fericit este acel om care a dobandit mama vir-
urma intocmai cuvantul Sfintei Evanghelii, care ne indeamna
tutilor - smerenia caci ea este icoana vie si asemanarea
sa fim smeriti, sa nu fim mandri. Mantuitorul nostru lisus
insufletita a lui Hristos.
Hristos, cu putin timp inainte de insUtuirea celei mai impor-
Cand Dumnezeu hotaraste trimiterea Fiului Sau in lume,
tante si infricosatoare taine - Sfanta Euharistie - arata uceni-
ca sa ia fire omeneasca, atunci El a cautat cel mai curat, cel
cilor un extraordinar exemplu de smerenie.
mai smerit si cel mai vrednic suflet de a primi in pantecele
fecioresc pe Fiul lui Dumnezeu: Sfanta Fecioara Maria. Ma- Cand ucenicii erau adunati la masa, Mantuitorul Hristos
rea sa smerenie, supunerea fata de Dumnezeu reiese din cu- S-a sculat de la cina, S-a dezbracat de haine si, luand un ster-
vintele cu care se adreseaza ingerului: „Iata roaba Domnului. gar, S-a incins cu el. Dupa aceea a turnat apa i n vasul de
Fie mie dupa cuvantul Tau !" (Luca 1, 38). spalat si a inceput sa spele picioarele ucenicilor si sa le
Fericita Elisabeta, mama Sfantului loan Botezatorul, cu stearga cu stergarul cu care era incins. Ucenicii raman pur si
glas mare se inchina Sfintei Fecioare, aratand ca este nevred- simplu uimiti de acest act de smerenie desavarsita, lucru care
nica de aceasta cinste pe care i-o face Maica Domnului ve- se vede din intentia Sfantului Petru de a-L opri pe Man-
nind la ea: „Si de unde mie aceasta, ca sa vie Maica Domnu- tuitorul ca sa-i spele picioarele.
lui meu la mine ?". Atunci Mantuitorul le explica ceea ce a facut: „Deci daca
De cand primii oameni au nutrit gandul mandriei de a Eu, Domnul si Invatatorul, v-am spalat voua picioarele, si voi
deveni asemenea lui Dumnezeu si stapaniti de acest gand au sunteti datori ca sa va spalati picioarele unii altora", aratand
mancat din pomul oprit, au pierdut linistea si fericirea care prin aceasta ca cel care vrea sa fie cel dintai trebuie sa se
domneau in paradis inainte ca Adam si Eva sa fi cuibarit in smereasca pe sine si sa fie cel din urma.
mintea lor acest diabolic gand. Cutremuratoare smerenie, Fiul lui Dumnezeu sa spele pi-
De la acest act de neascultare, de nesupunere fata de cioarele creaturii Sale !
Dumnezeu, care a adus asupra omenirii tot felul de necazuri Acest obicei al spalarii picioarelor la iudei facea parte din
si suferinte, mantuirea se castiga cu arma cea mai sigura si ritual, dar nu era indeplinit decat de slugi si acestea nu erau
eficace - smerenia. obligate, pentru ca acest act era considerat prea injositor pen-
Smerenia este considerata poarta mantuirii, mama virtu- tru demnitatea omeneasca. Si lata deci ca Mantuitorul ignora
tilor crestine. Precum mantuirea nu se castiga decat prin po- toata aceasta cinste, toata aceasta demnitate omeneasca si
cainta sincera inaintea lui Dumnezeu, tot asa pocainta nu se indeplineste pracfica celui din urma servitor. Nu este alt exem-
castiga decat prin smerenie. De aici insemnatatea smereniei plu mai edificator in ceea ce priveste practicarea smereniei.
pentru viata credinciosului.
Ea este absolut trebuincioasa pentru orice credincios. Ea Frati cresfini.
este mai pretuita decat celelalte fapte bune pentru ca ea inalta In ceea ce am prezentat pana acum exista o invatatura cu o
pe om la inaltimea fericirii si slavei dumnezeiesti. insemnatate extraordinara pentru viata noastra cre§fina pla-
Dumnezeu doreste sa fim ascultatori, iar nu nebuni. cuta lui Dumnezeu si anume: de a fi smeriti, de a fi umili si
Precum orice lucru pretios nu se poate dobandi decat prin de a sluji aproapelui nostru !
munca si osteneala si precum aurul nu se poate gasi numai Viata de toate zilele vine sa confirme ideea ca smerenia
scormonind pamantul la suprafata, ci sapand i n adanc. asa si
este mama tuturor virtutilor. Nu este nevoie sa mai aminUm
smerenia, aurul virtutilor crestine, nu se poate dobandi decat
faptul ca istoria ne infatiseaza de nenumarate ori efectele
numai printr-o osteneala din partea noastra, numai afundand
binefacatoare ale smereniei.
mintea noastra in adancul starii lucrurilor.

23
22
Socrate, care era mare filosof si cunoscator al multor tai- Predica la Duminica Floriilor
ne, afirma: „Stiu ca nu stiu nimic".

Fratilor,
„MuUime multd care venise la praznic,
Este pentru fiecare dintre noi un gest de buna cuviinta, de
auzind cd lisus vine in lerusalim,
buna convietuire in societate, atunci cand practicam modestia. au luat ramuri de finic si
Cat de placut este acel om care si-a dobandit o buna repu- au iesit intru intdmpinarea Lui."
tatie intr-un domeniu de activitate unde-si indeplineste scru- (loan 12, 12-13)
pulos obligatiile, cand in loc sa-si evidentieze calitatile, plin
de modestie afirma ca numai datorita lui Dumnezeu si a unor
Fratilor,
cauze fericite a ajuns ce a ajuns si nu datorita lui.
Este cea mai placuta atitudine pe care o adopta cineva fata i n aceasta perioada austera din viata noastra de crestini,
de un frate al sau atunci cand se arata a fi rezervat, a vorbi perioada caracterizata prin renuntari de la multe preocupari
cumpatat, a nu manifesta tendinte de afirmare diabolica. lumesti, de la desfatari si pacate, in vederea pregatirii noastre
spirituale pentru a intimpina cu vrednicie cea mai mare sar-
batoare crestina, ne este dat sa ne bucuram in duminica de
astazi de acele frumuseti si voiosii duhovnicesti pricinuite de
praznicele domnesti inchinate Mantuitorului Hristos.
Acum, cand multi dintre crestini, osteniti de povara feri-
cita a postului, a abstinentei, asteapta cu nerabdare invierea
Domnului, au bucuria de a intimpina fastul sarbatoresc al
duminicii de astazi, cunoscuta de toti sub numele de „Intra-
rea Domnului in lerusalim" sau „Duminica Floriilor", „du-
minica primaverii".
Daca celelalte duminici care au trecut de la inceputul
Sfantului si Marelui Post, in sumbrele si jalnicile cantari:
„Usile pocaintei deschide-mi mie, Mantuitorule, caci cu pa-
cate grozave mi-am spurcat sufletul", ne prezentau chipul
adevaratei pocainte, praznicul imparatesc de astazi constituie
o adevarata incoronare a ostenelilor noastre, a nazuintelor
noastre spre mantuire.
Cu diferite prilejuri, Mantuitorul ne este prezentat in Sfin-
tele Evanghelii sub chipul doctorului ceresc vindecand multi
infirmi, paralitici, demonizati.
De asemenea, Mantuitorul ne este prezentat sub chipul i n -
vatatorului prin excelenta, asa cum am vazut in Evanghelia
duminicii trecute. El mustra pe ucenicii sai lacov si loan pen-
tru ca se certau intre ei pentru intaietate in imparatia Ceru-
rilor. Cu priceperea si autoritatea celui mai competent si

25
1
bland invatator, Domnul l i se adreseaza: „Nu §titi ce cereti; Cine poate sa arate cu adevarat atmosfera plina de entu-
intre voi sa nu fie asa, ci aceia care vrea sa fie intai intre voi, ziasm, de bucurie si clocotire creata de aceste multimi ne-
sa fie sluga". Insa, ca profet si invatator, Mantuitorul i i insti- rabdatoare sa afle si sa intampine pe imparatul cel Mare ?
inteaza pe ucenici ca Se va sui la lerusalim si va fi predat ar- Din sentimente pline de respect profund, de ospitalitate si
hiereilor si carturarilor. admiratie multimile incep sa astearna pe calea pe unde avea
Aceasta trista profetie se implineste in aceasta zi, cand I sa treaca Hristos hainele lor, vesmintele lor de pret.
se face de catre multime cea mai fastuoasa primire in cetatea Unii dintre ei, dupa cum am vazut in pericopa evanghe-
lerusalimului. lica, au taiat ramuri de finic si le purtau ca pe niste stegulete,
Ce a insemnat de fapt, fratilor, intrarea i n lerusalim a aceasta fiind expresia celei mai inalte pretuiri acordate Man-
Domnului nostru lisus Hristos ? Ne-am intrebat noi vreodata tuitorului Hristos, Oaspetele cel Mare, oaspetele ceresc. Salta
ce insemnatate are sarbatoarea de astazi i n viata noastra si te bucura, cetate a lerusalimului, ca astazi Dumnezeu te in-
crestineasca, pentru ce se numeste „Duminica Floriilor" ? vredniceste de marea cinste de a veni sub acoperisul tau !
iata intrebari la care, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi ras- Astazi Mantuitorul lumii intra in cetatea altarului pe care
punde in cele ce urmeaza. se va aduce jertfa pentru intreaga omenire, rascumparand-o
din robia mortii vesnice. Nu se pricepe sa strige altceva nici
Fratilor, batranul, nici tanarul, nici pruncul, decat numai „Osana, Fiul
Intrarea in lerusalim, la Duminica Floriilor, a insemnat l:ui David, bine esti cuvantat Cel ce vii intru numele Domnului,
incheierea si incununarea lucrarii publice a Mantuitorului. A imparatul lui Israel !"
mai invatat Mantuitorul cateva zile in templu, dar era deja Drumul acesta pe care-1 face astazi Domnul spre lerusa-
Saptamana Patimilor. lim, ultimul din activitatea Sa publica. este drumul netarmu-
Nimeni nu poate prezenta mai frumos fastuoasa primire in ritei sale iubiri fata de neamul omenesc. este drumul dureroa-
cetatea lerusalimului pe care l-au facut-o Mantuitorului sei impliniri a operei de rascumparare.
multimile ca pericopa evanghelica ce s-a citit astazi. lata ce Urmat de micul alai al Apostolilor si de multimea care fus-
spune aceasta pericopa: ,JDeci, cu sase zile inainte de Pasti a ese martora a evenimentului minunat al invierii lui Lazar din
venit lisus in Betania, unde era Lazdr pe care il inviase din morti. Mantuitorul intra in cetatea lerusalimului suferind in
morti. Sufletul sau. Era de asteptat ca Mantuitorul sa Se bucure de
Si l-au fdcut acolo cind si Marta slujea. Iar Lazdr era aceasta primire pe care l-o fac multimile. de aceste torente de
unul dintre cei ce sedeau cu El la masd. ovatii si cuvinte de lauda. dar nu Se bucura. El. dimpotriva, Se
A doua zi, multime multd, care venise la praznic, auzind intristeaza pentru ca in virtutea atotstiintei Sale stia ca toate
cd lisus vine in lerusalim, au luat ramuri de finic si au iesit imnele de slava inchinate Lui acum se vor transforma peste ca-
intru intdmpinarea Lui si strigau: Osana! Binecuvdntat este teva zile in racnete pline de ura: .,Ia-L, la-L. rastigneste-L !"
Cel ce vine intru numele Domnului, Impdratul lui Israel.'" Tu mergeai trist, plangand in adancul sufletului, Mantui-
(loan 12; 1,2, 12) torule, vazand primirea pe care Ti-o fac acesti oameni. care
lata, frati crestini, cat de frumos ne descriu Sfintele Evan- nu urmareau decat singurul lor scop: eliberarea de sub jugul
ghelii minunatul eveniment al Intrarii Domnului in leru- greu al exploatarii romane. Ei nu vedeau in Tine pe Elibera-
salim ! Orice comentariu este de prisos. Mantuitorului I se torul cel Mare, care a venit pe pamant, care a intrat astazi i n
face o cu totul aleasa primire, ca unui imparat atotputernic. cetatea lerusalimului ca sa zdrobeasca moartea, sa scape
Cine poate sa descrie intru totul aceasta primire plina de omenirea de jugul robiei mortii vesnice. Ei vedeau in Tine o
fast ? persoana politica, un conducator de o§ti, un razboinic reduta-

26 27
bil, care va conduce operatiunile de lupta Tnnpotriva autorita- cruce si, cu toate acestea, accepta cu supunere, blandete si
tilor romane. iubire planul dureros al rascumpararii neamului omenesc.
O, cata amagire a putut sa existe in tine, Israele ! Cat de Pentru aceasta a venit El in lume, pentru acest ceas al
mult te-ai inselat punandu-ti sperante desarte in Mantuitorul durerilor care se apropie.
lumii ! Pentru aceasta merge El acum la patirna Sa cea de buna-
Pentru ca Mantuitorul este imparatul pacii, El vine smerit voie, ca sa ne faca pe noi mostenitori ai Imparatiei de veci,
si bland, sezand pe asina - , un animal batjocorit si bland; nu caci „Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau in lume ca oricine crede
vine in chipul cuceritorilor pamantului, calare pe cal, simbo- in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica"
lul razboiului. De fapt, acesta a fost adevaratul sens al Intregii activitati a
Domnul Hristos intra astazi smerit i n lerusalim, cu un Mantuitorului pe pamant: luand asupra Sa pacatele omenirii
suflet zbuciumat de durere, care suferea de pe acum chinurile sa le nimiceasca prin rastignirea Sa pe cruce. Tot ceea ce a
salbatice la care va fi supus de cei care astazi Ii inalta osanele. facut pentru noi Domnul, a facut numai din iubire.
El stia ca acesti oameni care astazi 11 ovationeaza peste putin lata de ce intra astazi Mantuitorul in lerusalim, ca o data
timp se vor transforma i n cei mai cruzi dusmani ai Sai. cu El sa intre impacarea noastra cu Dumnezeu, o data cu El
Atmosfera aceasta plina de bucurie exploziva, acum la sa intre iubirea care este Lege de temelie a imparatiei Sale.
primirea Ta, Mantuitorule, se va schimba intr-o ura clocoti- In acest sens in icoana Floriilor este „Cel ce vine intru nu-
toare in fata arhiereilor Ana si Caiafa, in fata procuratorului mele Domnului, imparatul lui Israel" si nu-L mai asteapta
Pilat. Toti acesti iudei fanatici, care astazi I t i sunt prieteni, tremurand robul, ci poporul necajit si smerit al lerusalimului,
peste cateva zile vor strapunge fara mila preacurata Ta coasta. care tinea in maini stalpari de finic - semnele biruintei prin
Ei vor fi aceia care in modul cel mai crud cu putinta Iti vor iubire - si strigandu-I „Osana", adica „Mantuieste-ne pe noi" !
pironi preasfintele Tale maim si preacuratele Tale picioare ! lata deci semnificatia sarbatorii de astazi, iata de ce si noi,
Acum Iti astern in cale vesmintele cele mai de pret, atunci
credinciosii prezenti astazi la Sfanta Biserica, tinem in mai-
vor arunca sorti si pe hlamida batjocoritoare cu care vei f i
nile noastre ramuri de salcie care nu sunt altceva decat
imbracat.
„finicul" din Evanghelie.
Acum ramurile de finic sunt expresia netarmuritei bucurii
Mergand cu aceste ramuri in maini nu facem altceva decat
de a Te avea oaspete, iar in timpul infricosatoarelor Tale pati-
mi se vor transforma in spinii ucigatori din care T ' se va sa actualizam minunata primire care I s-a facut Domnului in
impleti cununa care-Ti va fi apasata salbatic pe preasfantul lerusalim, in duminica frumoasa a Floriilor.
Tau cap.
Stia de asemenea Mantuitorul ca va fi vandut de unul din- Frati crestini.
tre ucenicii Sai, ca fetele radioase de bucurie ale ucenicilor La o saptamana care ne mai desparte de cea mai mare bu-
care explica tuturor ca Cel care intra acum in cetate este curie a crestinilor, invierea Domnului, socotesc ca este cu
lisus, proorocul din Nazaret, se vor crispa in curand si vor totul potrivit sa facem o analiza a vietii noastre spirituale.
radia in loc de bucurie tristete, amaraciune si spaima. Saptamana aceasta sa cautam sa fim mai buni, mai iubitori
Stiind toate acestea, Mantuitorul isi continua drumul. De si mai ingaduitori cu aproapele nostru.
altfel. El vestise ucenicilor ca va fi prins si predat arhiereilor Sa alungam ura din inimile noastre, din casele, din fami-
inca de la plecarea lor din Galileea spre lerusalim. liile noastre si sa cautam pacea, semnificatia sarbatorii de
Mantuitorul vede toate suferintele pe care avea sa le in- astazi, pentru ca Domnul a intrat in cetatea lerusalimului sa
dure pentru neamul omenesc, culminand cu moartea Sa pe aduca pacea.

28 29
in numar cat mai mare sa Tndeplinim crestinescul act al Predica la Duminica Sfantului Apostol Toma
sfintei spovedanii si sa^ne impartasim, de va fi cu pufinta, cu
totii in ziua luminata a invierii.
Fratilor, saptamana aceasta care a mai ramas pana la i n -
vierea Domnului, numita a Pafimilor, este dupa parerea mea
cea mai frumoasa din Umpul anului bisericesc. „Pentru cd M-ai vdzut, ai crezut.
Nici o alta perioada din calendarul nostru cresfin nu ne Fericiti cei ce n-au vdzut si au crezut"
ofera atatea momente de inaltare spirituala, de petrecere in (loan 20, 29)
comuniune cu Dumnezeu, ca saptamana Pafimilor.
lata de ce spun ca este foarte bine ca in numar cat mai
mare sa veniti in aceasta saptamana la Sfanta Biserica pentru Fratilor,
a lua parte la slujbele religioase consacrate Pafimilor Dom-
nului nostru lisus Hristos. Nici un cuvant, oricat ar fi de ales, oricat ar fi de minunat,
Nimic nu e mai frumos pentru un crestin ca i n aceasta nu poate sa descrie bucuria, exaltarea si safisfactiile duhovni-
saptamana sa mai lase din preocuparile acestei lumi si sa cesti pe care toti crestinii ortodocsi le-au trait in aceste prea-
vina aici, i n Sfanta Biserica, sa ia parte la slujba. luminate si maiestuoase zile de Pasti.
Batrani, fineri, copii, cei care au posfit si cei care nu au Orice apreciere este neputincioasa sa evalueze multitudi-
posfit, veniti sa ne impartasim cu totii din hrana cea nepieri- nea de foloase spirituale pe care ni le-a adus marele si lumi-
toare care se gaseste aici in Sfanta Biserica. natul praznic al Invierii Domnului.
Rog pe bunul Dumnezeu ca in aceasta minunata zi de Flo- Ne aflam inca in aceasta fericita perioada din viata noastra
rii sa va binecuvanteze cu spor in casele dumneavoastra, sa- spirituala, de adevarata delectare sufleteasca. Purtam inca in
natate, bucurii duhovnicesU, belsug spiritual si material si sa suflete ecoul melodioaselor cantari si minunatelor imne con-
intamginati cu vrednicie si cu bine marele si luminatul praz- sacrate, preaslavirii si cinstirii minunatului praznic al invierii.
nic al Invierii Domnului. Amin. in aceste zile fiecare dintre noi sa-si manifeste netarmurita
bucurie si veselie pentru cea mai sfanta dintre sarbatori, pen-
tru cea mai aleasa dintre praznice, praznic al praznicelor si
sarbatoare a sarbatorilor.
Aceasta, fratilor, pentru ca invierea Domnului este cea
mai mare dintre sarbatorile crestine, este piatra de temelie a
credintei noastre, a mantuirii noastre; iata de ce i s-a si con-
sacrat spre cinstire, spre deosebire de celelalte praznice im-
paratesfi, fiecare duminica din fimpul anului.
Daca va veti intoarce dumneavoastra cu mintea putin ina-
poi, mai exact la cuvintele Sfintei Evanghelii din duminica
trecuta de la vecemie, care se numeste in popor si „a doua
Inviere", va veti aminti desigur de faptul ca Domnul, dupa ce
a inviat din morti, S-a aratat ucenicilor Sai care se adunasera,
de frica iudeilor, intr-o casa. Cu ei nu se afla insa unul din
Apostoli, pe nume Toma, zis si Geamanul.

30 31
Nefiind de fata i n momentul cand Domnul S-a aratat Si lisus le-a zis iarasi: Pace voud! Precum M-a trimis pe
celorlalti ucenici, Apostolul Toma, primind vestea cea mare Mine Tatdl, si Eu vd trimit pe voi.
ca Hristos a inviat din mormant, pilonul credintei sale ce- Si zicdnd acestea, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati
deaza incet, incet, in fata prapastioaselor lovituri ale indoielii Duh Sfdnt; cdrora le veti ierta pdcatele, le vor fi iertate si cd-
si necredintei. rora le veti tine, vor fi tinute.
Dar Domnul i l salveaza din valurile involburate ale ne- lar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamdnul,
credintei, ale zabavniciei de a crede si Se arata din nou Apos- nu era cu ei cind a venit lisus. Deci au zis lui ceilalti ucenici:
tolilor cand acestia se aflau din nou impreuna si de data Am vdzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacd nu voi vedea, in
aceasta era si Toma cu ei. La numai sapte zile dupa invierea mdinile Lui, semnul cuielor, si dacd nu voi pune degetul meu
Sa, Domnul Hristos Se descopera lui Toma, prezentandu-i-Se, in coasta Lui, nu voi crede.
El insusi, ca cea mai graitoare dovada a invierii din morti. Si dupd opt zile, ucenicii Lui erau iarasi induntru, si Toma
Fratilor, cuvintele Mantuitorului adresate Apostolului impreund cu ei. Si a venit lisus, usile fiind incuiate, si a stat
Toma sunt cuvintele care ni se adreseaza noua tuturor, sunt in mijloc si a zis: Pace voud !
cuvintele care mi-au creat cea mai potrivita ocazie sa va Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tdu incoace si vezi mdi-
vorbesc astazi despre felul cum trebuie sa fie adevarata cre- nile Mele adu mana ta si o pune in coasta Mea si nu fi
dinta in Dumnezeu, ce fericire poate sa dobandeasca fiecare necredincios, ci credincios.
dintre noi dintr-o credinta sincera, nesovaielnica. A rdspuns Toma .si I-a zis: Domnul meu si Diimnezeul meu !
lisus i-a rdspuns: Pentru cd M-ai vdzut, ai crezut. Fericiti
Fratilor, cei ce n-au vdzut .si au crezut.'" (loan 20, 19-29)
Omul, aceasta fiinta cugetatoare care a fost inzestrata de Vedeti, fratilor, cat de frumos ne descrie pericopa evan-
Dumnezeu cu atatea calitati superioare oricaror vietuitoare ghelica momentul in care Domnul Hristos i l convinge si pe
terestre, s-a aratat totdeauna a fi plin de curiozitate, de indo- Toma de adevarul invierii Sale.
iala, de dorinta patimasa de a se convinge personal de multe Toma, despre care ne vorbeste Evanghelia, era si el unul
adevaruri. din cei doisprezece Apostoli, facea si el parte din grupul uce-
Dar de cele mai multe ori aceasta curiozitate 1-a condus la nicilor care L-au insotit pe Domnul in tot timpul activitatii
cele mai mari catastrofe, la insasi pierderea fericirii raiului, la Sale pamantesti.
insasi ruinarea lui ca om. in Sfintele Evanghelii nu gasim prea multe detalii despre el.
Nimic nu poate exemplifica mai frumos credinta sovaiel- intre Apostoli el ocupa un loc modest, iar Sfantul loan
nica a omului ca pericopa evanghelica ce s-a citit astazi, cand Evanghelistul i l aminteste de doua ori in Evanghelia sa: o
prin Apostolul Toma ni se da noua tuturor o lectie, o i n - data cu prilejul mortii lui Lazar, prietenul Domnului, iar alta
vatatura, mai bine zis un indemn dumnezeiesc de a crede fara data cu prilejul cuvantarii Domnului de la Cina cea de Taina.
atatea conditii in adevarurile mantuitoare. Prin ce este condamnabila totusi atitudinea Apostolului
lata ce spune pericopa evanghelica: Toma ?
„Si fiind seard in ziua aceea, intaia a sdptdmdnii (dumi- Facand o analiza profunda a starii sale psihologice vom
nica), si usile fiind incuiate unde erau adunati ucenicii de vedea ca el nu este rriai putin credincios decat ceilalti Apos-
frica iudeilor, a venit lisus si a stat in mijlocul lor si le-a zis: toli in posibilitatea invierii. Ba, dimpotriva, el credea ca
Pace voud! Domnul va invia.
Si zicdnd acestea, le-a ardtat mdinile si coasta Sa. Deci s-au El se indoieste, incepe sa se clatine in credinta cand cei-
hucurat ucenicii, vdzdnd pe Domnul. lalti Apostoli i i comunica mareata veste ca Hristos a inviat.

32 33
Acum incepe sa lucreze omenescul din el si sa se-ntrebe: incuiat cerul pentru trei ani si sase luni, timp in care n-a cazut
oare sa fie chiar asa ?, cum e posibil ?, vreau sa vad, vreau sa pe pamant o picatura de ploaie, a pogorat foe din cer de la
ma conving personal de acest adevar, asa cum de altfel facem Dumnezeu de a mistuit jertfele, apa si pietrele de pe muntele
si noi oamenii, zabavnici de a crede. Carmel.
Desi a fost permanent alaturi de Domnul, desi L-a vazut Sfantul Vasile cel Mare ne spune: „Cel ce vrea sa aiba in-
mereu cu propriii sai ochi, desi L-a auzit cu urechile sale vor- tru sine aceasta credinta mare nu trebuie nicidecum sa-si faca
bind, iata ca acum, cand e vorba de un adevar ce intrece pute- vreo grija despre viata sau despre moartea sa, ci de ar vedea
rea lui de intelegere omeneasca, i i paralizeaza gandirea, rati- chiar fiara salbatica sau ridicari de draci sau de oameni rai, sa
unea lui se blocheaza pentru a crede ceea ce este vrednic de nu se inspaimante deloc, ca unul ce cunoaste ca sunt fapturi
crezare. ale unuia si aceluiasi Facator si impreuna roabe cu el si nu au
E nedrept sa-i imputam numai lui Toma aceasta necredin- nici o putere asupra lui de nu va ingadui Domnul".
ta, aceasta dorinta de a se convinge numai prin propriile-i Credinta este sintetica si rapida. Ea nu are nevoie de intar-
simturi de adevarul invierii. zieri, de analize, de procese verbale stiintifice. Credinta vie
Sfintele Evanghelii arata ca mai inainte de a l i Se arata lucratoare prin iubire ne dezvaluie ceea ce nu se poate dovedi
Domnul si ceilalti Apostoli au avut aceeasi necredinta ca si matematic, stiintific. Nimic nu ne poate ferici precum credin-
Toma. ta sincera in adevarurile mantuitoare.
Sfantul Evanghelist Marcu ne spune: „Dupa aceea, Dom- lata de ce Mantuitorul spune lui Toma: „pentru ca M-ai
nul S-a aratat in alt chip, la doi dintre ei, care mergeau la o
vazut ai crezut, fericiti cei ce n-au vazut si au crezut", prin
tarina. Si aceia, mergand, au vestit celorlalti, dar nici pe ei nu
aceasta aratand ca sunt mult mai fericiti aceia care cred cu
i-au crezut. La urma, pe cand cei unsprezece sedeau la masa,
mai multa usurinta si seninatate in cuvintele lui Dumnezeu,
li S-a aratat si i-a mustrat pentru necredinta si impietrirea
auzite din propovaduire.
inimii lor, caci n-au crezut pe cei ce-L vazusera inviat" (Mar-
cu 16, 12-14). Domnul stia, in virtutea atotstiintei Sale, ca adevarul i n -
vierii Sale va fi cu greu acceptat peste veacuri de oamenii za-
Dupa cum vedeti, toti Apostolii au avut aceasta indoiala,
pentru ca au incercat omeneste sa cuprinda adevarul de ne- bavnici de a crede, de aceea fericeste pe aceia care nu ridica
cuprins al invierii, caci necredinta vine din micimea noastra, pretentii absurde, de a crede in Dumnezeu numai daca-si vor
din neputinta noastra de a intelege ceea ce este mai presus de pune, asemenea lui Toma, mainile in coasta Mantuitorului.
orice intelegere. Aceasta nu inseamna ca daca cred in Dumnezeu trebuie sa
Fratilor, credinta noastra trebuie deci sa fie exprimata fara cred fara sa cercetez, asa cum multi dusmani ai crestinis-
nici o umbra de indoiala. Sa credem ca ceea ce vom cere de mului fac uz de scornirea calomnioasa „crede si nu cerceta".
la Dumnezeu (bineinteles ceea ce este folositor mantuirii Nu, fratilor ! i n Sfanta Scriptura nicaieri nu se gaseste
noastre) vom obtine negresit. acest citat „crede si nu cerceta", ci, dimpotriva, se spune:
Mantuitorul ne spune: ,.De veti avea credinta cat un gra- „cercetati Scripturile".
unte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici Sfanta Evanghelie de astazi ne prezinta chipul reprezenta-
dincolo, si se va muta; si nimic nu va fi voua cu neputinta" tiv al aceluia care voieste sa se convinga personal, experi-
(Matei 17, 20). mental, despre orice adevar, de orice natura.
Credinta puternica a constituit pentru toti sfintii Vechiului Prin felul in care i s-a adresat Mantuitorul Apostolului
§i Noului Testament conditia savarsirii minunilor. Asa a fost Toma a statornicit pentru totdeauna adevarul ca cel care vrea
Sfantul Hie Tezviteanul care, avand credinta in Dumnezeu, a sa se convinga despre existenta lui Dumnezeu, despre dum-

34 35
nezeirea Sa, poate face aceasta numai prin credinta si nu prin Predica la Duminica Mironositelor 9
experienta.
Lui Toma tocmai de aceea i-a ramas numele de „necre-
dinciosul", pentru ca a vrut sa se convinga personal de ceea ,yAu cumparat miresme,
ce el credea fara sa vada. ca sd meargd sd-L ungd pe El"
(Marcu 16,1)
Fratilor,
Oare cati dintre noi nu ne indoim in sufletul nostru aseme- Fratilor,
nea Apostolului Toma ? Cati dintre noi nu am ridicat absurda
pretentie: voi crede in Dumnezeu, insa sa mi Se arate ! Cati Nici un cuvant, oricat ar fi de ales, oricat ar fi de minunat,
dintre noi nu rostesc cuvintele „cred intr-Unul Dumnezeu"
nu poate sa exprime satisfactiile, bucuriile si veseliile duhov-
numai cu buzele, iar cu mintea sunt departe de Dumnezeu !
nicesti pricinuite de marea si luminata zi a Invierii.
Nimic nu poate sa justifice lipsa noastra de credinta care
Orice apreciere este neputincioasa ca sa exprime la ade-
se accentueaza pe zi ce trece.
varata valoare sumedenia de foloase spirituale pe care noi,
Noi am vrea sa-L analizam pe Dumnezeu segment cu seg-
toti crestinii ortodocsi, le-am obtinut din maiestuosul si m i -
ment, in vreun laborator, ca pe oricare obiect.
nunatul praznic al Invierii.
O, de cata nebunie si ticaiosie este tn stare omul !
Cum se poate cuprinde cu mintea Cel ce este necuprins ? Purtam inca in suflete ecoul melodioaselor cantari, a prea-
Cum am putea sa-L intelegem pe Aceia care e mai presus de frumoaselor imne inchinate cu evlavie celei mai sfinte dintre
orice intelegere ? sarbatori, praznic al praznicelor si sarbatoare a sarbatorilor.
Eu, fratilor, spun ca e mult mai de dorit ca sa ne coboram Si, cu adevarat, asa este, pentru ca invierea Domnului este
fiecare in sufletul nostru si sa ne curatim toate sertarasele con- cea mai mare sarbatoare a crestinismului, este piatra de te-
stiintei de pacla necredintei, a dorintei desarte de a ne convinge melie a credintei noastre ortodoxe. Cu ea sta sau cade intrea-
de adevarurile dumnezeiesti numai pe baza de probe. ga noastra invatatura.
Ce poate arata mai bine pe Dumnezeu ca bunastarea noas- lata de ce, fratilor, puterea ei spirituala, bucuriile si man-
tra, bunatatile de care beneficiem, pacea din tara noastra, gaierile aduse de ea se repercuteaza, cu multa intensitate, de
sanatatea noastra trupeasca si sufleteasca ! aproape doua mii de ani, in fiecare dintre noi.
Sa strigam si noi cu cuvinte de lauda catre lisus cel Inviat: in fiecare duminica Sfanta noastra Biserica cinsteste ma-
Doamne lisuse Hristoase, nu-mi trebuie sa Te vad pe Tine retia si frumusetea evenimentului minunat al invierii.
deoarece sunt un nevrednic. Aceasta fericita perioada a penticostarului, perioada de
Vreau, Preabunule, ca Tu sa-mi intaresti slaba mea cre- adevarata delectare sufleteasca, inglobeaza cele mai fru-
dinta in preasfant numele Tau si astfel sa ajung in imparatia moase imne prin care laudam pe Hristos cel inviat.
Ta cea vesnica unde sa ma veselesc in vecii vecilor. Amin. in duminica trecuta, am trait cu totii emotia si indrazneala
Hristos a inviat! Apostolului Toma de a pipai cu propria mana coasta Mantui-
torului Hristos, convingandu-se astfel personal de marele
adevar al invierii Domnului.
insa nici o duminica din timpul anului nu are o dedicatie
specials, nu arata atat de expresiv calitatile incontestabile.
meritele, devotamentul si delicatetea sufleteasca a femeii

37
36
crestine ca duminica de astazi, cunoscuta si insemnata in ca- ^i ziceau intre ele: Cine ne va prdvdli noud piatra de la
lendar sub numele de ,.Duminica Mironositelor". usa mormdntului ? Dar, ridicdndu-si ochii, au vdzut cd
Ziua de astazi este deci dedicata exclusiv femeii crestine, piatra fusese rdsturnatd; cdci era foarte mare.
mironositelor care, aprinse de dor sfant, au mers dis-de-di- $i, intrdnd in mormant, au vdzut un tdndr sezand in par-
tea dreaptd, imbrdcat in vesmdnt alb, si s-au spdimdntat.
mineata la mormant, sa unga cu miresme pe Domnul lisus,
Iar el le-a zis: Nu vd inspdimdntati! Cdutati pe lisus Na-
Cel ce inviase.
zarineanul cel rdstignit ? A inviat! Nu este aici lata locul
lata de ce socotesc ca ziua de astazi imi ofera cel mai po-
unde a fost pus.
trivit si cel mai placut prilej prin care sa evidentiez insemna-
tatea femeii in crestinism, locul pe care-1 ocupa femeia in sa- Dar merged si spuneti ucenicilor Lui si lui Petru cd va
nul vietii omenesti, chemarea femeii si ce indatoriri reies din merge in Galileea, mai inaintea voastrd: acolo II veti
vedea dupd cum v-a spus.
aceasta chemare pentru familie si neam.
Si iesind, aufugit de la mormdnt cd erau cuprinse de fried
si de uimire si nimdnui nimic n-au spus cdci se temeau"
Fratilor,
(Marcu 16, 1-8)
Daca pentru lumea veche s-au putut socoti ca ideal al fe-
meii amazoanele, acele femei razboinice, care urcau pe cal lata, fratilor, cat de frumos ne descrie Sfanta Evanghelie
si-si ardeau sanul drept ca sa poata manui mai bine arcul, pe fapta demna de toata lauda a sfintelor femei mironosite infla-
firmamentul crestinatatii au rasarit „in ziua cea dintai a sap- carate de dorul sfant, sa vina sa unga cu miresme pe Invata-
torul si Domnul.
tamanii", cand Hristos a inviat, „mironositele". Intre cele do-
ua aspecte se pot stabili aseman^ri: lepadarea de sine, vointa Aceste femei mironosite sunt exemplul femeii cresfine,
de a sluji altora si taria sufleteasca. Dar, deosebirile dintre ele sunt pilda de sfintenie, devotament si frumusete spirituala.
sunt mult mai mari: in vreme ce amazoanele slujeau prin Au fost si ele femei, au avut aceleasi trupuri torturate de
toate acestea celor pamantesti, toata truda mironositelor a suferinte si neputinte, dar au avut o vointa darza, un curaj
fost pentru cele cere.sti. sfant, pentru ca in fimp ce ceilalti Apostoli se imprastiasera
Cele dintai se sprijineau pe puterea lor fizica, cata vreme de frica iudeilor pe la casele lor, femeile mironosite au mers
mironositele s-au sprijinit pe puterea lor sufleteasca. dis-de-dimineata, in vazul tuturor, la mormant sa unga cu
Au trecut doar doua zile de cand losif din Arimateea a miresme trupul Domnului.
ingropat trupul Domnului in mormantul sapat in stanca si lata de ce pentru dragostea, devotamentul si marinimia
sfintele femei mironosite: Maria Magdalena, Maria, mama lor, Mantuitorul le-a invrednicit sa auda cele dintai vestea
lui lacov, si Salomea, mama celor doi frati Apostoli, lacob si invierii Lui, sa-L vada cele dintai inviat din morti, caci pe
loan, fiii lui Zevedeu, cele doua surori ale lui Lazar, Marta si cand mergeau ele sa vesteasca ucenicilor, lisus le-a intampi-
Maria, si Suzana in ziua cea dintai a saptamanii, cumparand nat zicand: „Bucurati-va, iar ele, apropiindu-se, au cuprins
miresme, au venit la mormant ca sa unga trupul lui lisus, pre- picioarele Lui si I s-au inchinat".
cum se obisnuia la iudei. Fratilor, daca barbatul este capul familiei si al societatii si
lata ce ne spune pericopa evanghelica: daca a fost inzestrat de Dumnezeu cu putere si cu inteligenta
„Si dupd ce a trecut ziua sdmbetei, Maria Magdalena, creatoare, el are insa un mare neajuns. i i lipseste gingasia,
Maria, mama lui lacov, si Salomea au cumpdrat miresme tandretea, delicatetea. Aceste calitati fara de care viata ar fi
ca sd vind sd ungd trupul lui lisus. dura, lipsita de farmec, le are femeia si cred ca nu gresesc
Si dis-de-dimineatd, in prima zi a sdptdmdnii (Duminica), daca afirm ca sunt inerente firii femeiesti. Femeia este stapa-
pe cand rdsdrea soarele, au venit la mormant. na caminului si fata de barbat are intaietatea inimii. Sufletul

38 39
ei simtitor si delicat pare facut pentru a mangaia, a suferi si a O data insa cu venirea Domnului Hristos in lume, femeia
compatimi. Mai mult ca orice el e deschis pentru durere si a fost ridicata la cinstea ce i se cuvine. Acum a incetat de a
mai bine ca orice el are darul de a alina. Fiind din fire simti- mai fi sclava barbatului si se bucura de cinstea, sfima si res-
toare si delicata, femeia il intrece pe barbat in evlavie. Asa se pectul societatii ca una care este si ea chipul lui Dumnezeu.
explica de ce cele mai multe locuri din biserici sunt ocupate Sa nu uitam ca Fiul lui Dumnezeu S-a nascut dintr-o feme-
de femei. Ea este mai credincioasa, mai pregatita de jertfa. ie si prin aceasta El a redat onoarea intregului neam femeiesc.
Sufletul femeii prezinta spre deosebire de cel al barbatului o lisus, Imparatul Imparatilor si Domnul domnilor, a fost purtat
alta framantatura, o alta consfitutie psihica. El este mai plin pe bratele unci mame si de atunci fruntile mamelor din lume
de duiosie si compasiune. Daca ne vom referi la chemarea fe- stralucesc cu un nimb de raze ceresti.
meii, ne vom referi in primul rand la aceea de mama. Oricat In clipa cand ingerul a rostit „Bucura-te, Marie" lanturile
s-ar schimba vremurile, domeniul de lucru al femeii ramane robiei s-au smuls de pe mainile femeilor. De atunci femeia
viata casnica, familia. O, ce inalta chemare ! Sa rodesti din este pretuita si respectata.
trupul tau viata, sa modelezi acest aluat care este copilul si sa Datorita venirii lui Hristos i n lume femeia se bucura de o
faci din el o fiinta curata, placuta lui Dumnezeu si oame- deosebita cinste. Ea e plapanda si totusi impune sUma, e sla-
ba si totusi apare pretutindeni fara sa se teama ca cineva o va
nilor ! Nici ingerii din cer nu au acest dar de a da viata.
lovi si rusina.
Numai prin aceasta femeia isi dovedeste absoluta sa tre-
Exemplul femeilor mironosite l-au urmat, de-a lungul a
buinta in lume: toate celelalte le putem inlocui, de toate cele-
aproape doua mii de ani, milioane si milioane de femei crestine.
lalte ne putem lipsi, numai de mame niciodata...
Biserica aduce un pios omagiu mamelor care s-au invred-
Mamele asigura trainicia unui popor. De aceea Sfanta B i -
nicit de la Dumnezeu de mari daruri.
serica a acordat o deosebita atentie familiei ridicand-o la ran-
Astfel a fost Sfanta Elena, mama imparatului Constanfin
gul de Sfanta Taina, constituind-o sub forma ei monogamica. cel Mare, Antuza, mama Sfantului loan Gura de Aur, Moni-
A m putea spune ca in familia crestina rolul preponderent ca, mama Fericitului Augustin, Nona, mama Sfantului Grigo-
i l are femeia. Nimeni si nimic pe lume nu poate inlocui acti- rie de Nazianz.
unea binefacatoare a mamei in familie. Parintii capadocieni datoresc in cea mai mare parte credin-
Cine invata pe copil bunele deprinderi, prima rugaciune ? ta, evlavia, dragostea si ravna sfanta mamelor lor care au fost
Cine-1 invata pe copil pentru prima data sa-si insemne chipul exemple vii de traire a invataturii si spiritualitatii cresfine.
cu semnul Sfintei Cruci ? Cine alta, decat mama, atunci cand
copilul este bolnav nu da dormitare ochilor, inaltand rugaciu- Fratilor,
ni fierbinti pentru insanatosirea sa ? i n general in ziua de astazi femeia neamului nostru isi in-
Se cunoaste starea de umilinta si desconsiderare a femeii deplineste cu cinste chemarile ei. Totusi, sunt destule cazurile
in lumea antica. Femeia era intr-o stare vrednica de plans. de lipsa de constiinta in viata conjugala.
Era sclava barbatului, fara nici un drept, numai aceia de a Se constats cu mare durere o decadere a vietii familiale.
munci si de a naste fii in durere. Barbatul avea dreptul de via- Certurile, dezacordurile, adulterele, divorturile se inmultesc
ta si de moarte asupra femeii si asupra copiilor, drept nein- tot mai mult si aceasta din cauza ca femeia isi aroga nejust
gradit de nici o lege. Ea nu avea libertate, nu putea vinde, unele drepturi, unele libertati. isi neglijeaza familia, copiii,
nici cumpara, nu putea hotari asupra averii sale, ba ceea ce isi paraseste fara nici o remuscare caminul. Este de-a dreptul
era culmea injosirii si a desconsideratiei era ca nici de propriii ingrij orator acest lucru deoarece el duce la subrezirea traini-
ei copii nu se putea bucura. . ciei familiei si prin aceasta la anarhie, la haos in societate.

40 41
Cum putem sa ridicam pretentia de a fi copiii nostri oa-
meni de baza ai societatii cand, in calitatea noastra de parinti,
Predica la Duminica a IV-a dupd Pasti
am neglijat sa le dam educatia corespunzatoare. (Duminica Sldbdnogului)
Sunt mame, in ziua de astazi, care considera ca au savarsit
un lucru grozav cand au reusit sa-si invete copiii sa injure pe
Dumnezeu. „Si lisus a zis sldbdnogului:
De aceea astazi ne trebuie mame cinstite si credincioase. Scoald-te, ia-ti patul tdu si umbld"
Ne trebuie mame care sa priveasca nasterea de prunci ca pe (loan 5, 8)
cea mai mare binecuvantare a vietii. Ne trebuie mame a caror
mandrie sa fie copiii sanatosi, frumosi, bine crescuti. Frati crestini,
Aceasta duminica a mironositelor sa constituie pentru
fiecare mama sau pentru aceea care vrea sa devina mama un Cat de minunata este natura ce ne inconjoara, cat de plina
exemplu de traire spirituala si materiaia. de farmec si frumusete ! Nici pana, nici penelul, nici cel mai
Sa rugam pe Bunul Dumnezeu sa va binecuvanteze in ingenios artist nu poate sa redea intru totul frumusetea si
aceste minunate zile cu harul Sau, sa va indrepte pasii inimii splendoarea naturii.
dumneavoastra, ai gandurilor dumneavoastra pe drumul care Omul, cu puterile sale limitate, fund inzestrat cu inteli-
duce in imparatia Sa cea cereasca totdeauna, acum si in veci. genta si pricepere, aspira mereu spre tot ceea ce este bun, fru-
Amin. mos, desavarsit si cauta mereu sa dezlege misterele vietii, sa
desluseasca taine mari si de multe ori aceste incercari se sol-
deaza cu reusite. Dar niciodata omul nu va putea sa inteleaga
ceea ce este mai presus de puterile sale, ceea ce este cu nepu-
tinta de cuprins, ceea ce este autoritatea si puterea absoluta
care guverneaza intregul univers: pe Dumnezeu cel vesnic,
autorul acestor splendori si lucruri atat de marete.
A i c i este piatra de hotar, aici omul trebuie sa-si recu-
noasca infinita sa inferioritate fata de Creatorul cel Mare, aici
omul trebuie sa-si piece cu smerenie capul in fata atotputer-
nicului Dumnezeu care numai prin simpla putere a cuvantu-
lui a creat lumea cea vazuta si cea nevazuta. A m vazut In
Evanghelia din duminica trecuta ca in virtutea iubirii si a pur-
tarii Sale de grija, Dumnezeu i-a dat omului femeia spre a-1
face fericit, creand astfel prima familie din care s-a nascut
neamul omenesc. Dar cum datorita pacatului cu nefastele
sale urmari, aceasta fericire a fost umbrita in cele din urma,
aceasta fericire se curma cu cea mai grea suferinta: moartea.
Mantuitorul Hristos biruie si aceasta grea suferinta, moartea
vesnica, facandu-ne pe toti mostenitorii imparatiei cerurilor.
In Evanghelia de astazi. In necuprinsa iubire fata de nearnul
omenesc si in virtutea atotputerniciei Sale, Mantuitorul isi

43
dovedeste originea Sa dumnezeiasca, puterea Sa asupra ne- lata, fratii mei, ca Mantuitorul Hristos isi dovedeste inca o
putintelor si nevolniciilor omenesti, vindecand pe slabanogul data puterea Sa absoluta asupra firii omenesfi, asupra crea-
din scaldatoarea Vitezda. turilor Sale care, desi acum sunt martore acestui eveniment
De aceea astazi mi-am propus sa va vorbesc despre pute- extraordinar, pun la indoiala originea dumnezeiasca a Man-
rea Domnului Hristos asupra oamenilor si despre puterea cu tuitorului Hristos, ba, mai mult, isi vor uni glasurile in racne-
care a fost inzestrat cre§tinul spre a nu mai fi robul mortii tele pline de ura: „Ia-L, ia-L, rastigneste-L !". intr-adevar,
vesnice. numai Fiul lui Dumnezeu putea sa rabde si sa suporte batjo-
curile si umilirile la care a fost supus de neamul omenesc ne-
Frati crestini, recunoscator. Prin aceasta a confirmat pe deplin puterea Sa
Este aproape incredibila perseverenta i n rabdare a slaba- cea dumnezeiasca asupra slabiciunii firii omenesti si asupra
nogului din Evanghelia de astazi, care de treizeci si opt de vanitatii omenesfi.
ani astepta vindecarea de la Dumnezeu. Cum si in alte cazuri Pe cat de umilit a venit Mantuitorul in lume, pe atat de pu-
Mantuitorul a mai savarsit fapte minunate, vindecand fel de temic si infricosat Se va arata la a doua Sa venire, cand va
fel de infirmi, orbi, schiopi, paralitici, nici de asta data nu ra- judeca neamul omenesc dupa cele ce a lucrat fiecare.
mane indiferent fata de indelungata rabdare a acestui slaba- Supunerea Mantuitorului Hristos lui Dumnezeu Tatal, fa-
nog. De multe ori ucenicii 11 intrebau pe Mantuitorul Hristos cand intru toate voia Sa cea sfanta pentru a duce la inde-
cand savarsea vreo vindecare a vreunui infirm: „Invatatorule, plinire planul dureros al rascumpararii neamului omenesc din
cine a pacatuit, acesta sau parintii lui, de s-a nascut cu aceas- robia pacatului si a mortii se vede si in momentul cand este
ta infirmitate ?". Mantuitorul le raspundea ca nici acesta, nici prins de catre soldati, iar Petru, incercand sa opuna rezisten-
parintii lui n-au pacatuit, ci s-a nascut asa tocmai ca sa fie un ta, loveste pe una dintre slugile arhiereului. Atunci Mantui-
prilej de a arata multimilor atotputemicia lui Dumnezeu, ori- torul i i spune: „intoarce sabia ta la locul ei, ca toti cei ce scot
ginea Sa dumnezeiasca si iubirea Sa fata de neamul omenesc. sabia, de sabie vor pieri, sau ti se pare ca nu pot sa rog pe
Acum, cand langa Poarta Oilor, in scaldatoarea Vitezda, mul- Tatal Meu si sa-Mi trimita acum mai mult de douasprezece
timea de bolnavi asteapta vindecarea de la Dumnezeu, slaba- legiuni de ingeri ?" (Matei 26, 52-53), aratand prin aceasta ca,
nogul traia clipe de grea incercare, amagindu-se in sufletul in calitatea Sa de Dumnezeu atotputernic, ar fi scapat foarte
sau cu sosirea clipei fericite a vindecarii. Dar traia calvarul usor de acesti soldati, ba i-ar fi facut una cu pamantul. Dar
unei amanari zdrobitoare, binesfiind ca nu are pe nimeni care lucrarile lui Dumnezeu nu se aseamana cu cele ale oamenilor,
sa-1 arunce in scaldatoare, lucru care-i storcea ultimele rez- pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosului, ci ca
erve de rabdare, care-i sporeau povara asteptarilor. acesta sa se intoarca si sa fie viu. El a venit in lume spre pace
intr-o astfel de stare plina de amaraciune, intristare, sus- si spre mantuire, nu spre pierderea neamului omenesc.
pine nenumarate si grea suferinta isi face aparitia atotstiu- De aceea si Mantuitorul Hristos cu blandete si bunatate
torul si blandul Pastor, care cunoastea suferintele acestui daruieste vindecare slabanogului din Evanghelia de azi. Sfi-
slabanog si pune capat sfasietoarelor, chinuitoarelor asteptari. indu-L totusi cu putere dumnezeiasca, mirarea noastra rama-
Mantuitorul i i porunceste cu autoritate dumnezeiasca: ne insa mai mica decat in fata unei minuni asemanatoare sa-
„Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla". Spre uimirea tuturor, varsite de Sfantul Apostol Petru cand 1-a vindecat pe slaba-
acest slabanog care era privit de toti doctorii si inteleptii vre- nogul din Lida adresandu-i-se: „Enea, vindeca-te pe tine
mii ca o enigma pentru medicina si-i considerau infiiTnitatea Hristos ! Scoala-te si-ti strange patul tau !". Sfantul Apostol
imposibil de vindecat, isi ia patul si, nedumerit si el de sana- Petru, consfient fiind ca prin el lucra lisus Hristos, ca puterea
tatea si taria ce-i dominau sufletul si trupul, merge la casa sa. sa era de fapt puterea lui Hristos, nu se indoieste cu nimic in

44 45
sufletul sau poruncind cu autoritate duhului acesta de slabi- spus ucenicilor Sai: „Iar celor ce vor crede le vor urma aceste
ciune sa paraseasca trupul pe care 1-a chinuit atatia ani. semne: in numele Meu, demoni vor izgoni, in limbi noi vor
Nu lipsita de asemanare este si vindecarea ologului din grai, serpi vor lua in mana si chiar ceva datator de moarte de
nastere, care sedea si cersea in fiecare zi la poarta templului. vor bea nu-i va vatama, peste cei bolnavi isi vor pune mainile
Acest nefericit isi indreapta privirile catre Sfintii Apostoli si se vor face sanatosi" (Marcu 16, 17-18).
Petru si loan in speranta ca va capata ceva care sa-i asigure
existenta. Nu sfia ca acum el va capata cel mai mare dar din Frati crestini.
partea lui Dumnezeu, prin placutii sai, vindecarea de slabici- In viata de toate zilele multe sunt necazurile si obstacolele
unea sa. care ni se pun i n cale si care ne impiedica de a fi placuti
Staruind in rugamintea sa catre Apostoli, Petru a zis: „Ar- inaintea lui Dumnezeu prin savarsirea sfintelor Sale porunci
gint si aur nu am; dar ce am, aceea iti dau. In numele lui lisus si prin straduinta noastra de a ne curati de pacate.
Hristos Nazarineanul, scoala-te si umbla ! Si apucandu-1 de Dar nimic nu e cu neputinta pentru cel ce crede si pentru
mana dreapta, 1-a ridicat si indata fluierele picioarelor si cel ce este urmas al lui Hristos care a biruit moartea si pe
gleznele lui s-au intarit. Si sarind, a stat in picioare si umbla, diavol si o data cu el autoritatea, stapanirea intunericului
si a intrat cu ei in templu, umbland si sarind si laudand pe asupra omenirii. Taria sufleteasca, rabdarea de granit a
Dumnezeu" (Fapte 3, 6-8). slabanogului din Sfanta Evanghelie ce s-a cifit astazi sa con-
Vedefi, fratilor, cum lucreaza darul lui Hristos in vasele sfituie pentru noi un exemplu demn de urmat. Dupa cum rab-
sale cele alese, vedeti cum Sfantul Apostol Petru. cu o cre- darea acestui nefericit a avut drept rasplata vindecarea cea
dinta si convingere puternica in cuvintele Mantuitorului care mult asteptata, eliberarea sa din legatura neputintei, tot asa si
spune: „De aveti credinta cat un graunte de mustar veti zice noi sa privim necazurile vietii, suferintele si diferitele boli
muntelui acesta muta-te de aici acolo si se va face asa", reu- care vin asupra noastra ca pe o incercare din partea lui Dum-
seste sa vada efectul si adeverirea cuvintelor Mantuitorului. nezeu care ne pedepseste ca un parinte ce ne iubeste, bine
Nu numai Sfantul Apostol Petru a fost inzestrat de Dumnezeu stiind ca Dumnezeu pe cine iubeste si cearta. Sa nu disperam
atunci cand ni se intampla vreo nenorocire, sa ne intarim
cu puterea aceasta de a vindeca toata boala si toata nepufinta.
sufleteste, sa ne consolidam sufletul si sa ni-1 purificam in
Toti sfintii care si-au inchinat viata lui Dumnezeu, care si-au
vederea primirii celei mai pretioase comori: viata vesnica.
lepadat grija cea lumeasca, preocuparile exclusiv materiale si
au ales ca ideal suprem apropierea tot mai mult de Dumnezeu Sa ne traim viata noastra in Hristos impartasindu-ne cu
si desavarsirea lor sufleteasca. au dobandit de la Dumnezeu precuratele Sale Taine, astfel incat sa putem spune impreuna
darul vindecarilor, darul izgonirii duhurilor necurate din cu Sfantul Apostol Pavel: „Nu eu mai traiesc, ci Hristos
oamenii chinuiti de aceste nepufinte si duhuri diavolesfi. traieste in mine. Si viata mea de acum, in trup, o traiesc in
credinta in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe
Asa a fost Sfantul Mucenic Dimitrie izvoratorul de mir
Sine insusi pentru mine" (Galateni 2, 20).
care prin rugaciune staruitoare catre Dumnezeu i l invinge
prin tanarul Nestor, pe ingamfatul Lie care omora multi cres-
fini, aruncandu-i de pe un pod inalt in sulite ascutite.
Asa a fost Sfantul lerarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor
Lichiei, care a mustrat prin vis pe imparatul care condamnase
la moarte pe trei tineri nevinovati si multi alti sfinti care s-au
invrednicit de la Dumnezeu de acest dar minunat, de aceasta
putere de a vindeca toata boala. insusi Mantuitorul Hristos a

46
Predica la Duminica a V-a dupd Pasti Tocmai despre setea lui Dumnezeu dupa mantuirea sufle-
tului omenesc si despre setea credinciosului dupa Dumnezeu
(Duminica Samarinencii) mi-am propus sa va vorbesc i n cele ce urmeaza.

Frati crestini,
„Doamne, dd-mi aceastd apa Sfanta Evanghelie de astazi ne prezinta primul popas, pri-
ca sd nu mai insetez, ma chemare a paganilor la crestinism facuta de Insusi Man-
nici sd mai vin aici sd scot apd"
tuitorul Hristos. Acest mare eveniment s-a petrecut poate din
(loan IV, 15}
voia lui Dumnezeu care voieste ca toti oamenii sa se mantu-
iasca si la cunostinta adevarului sa vina. Datorita faptului ca
Drept maritori crestini, s-au iscat niste neintelegeri i n randul fariseilor cu privire la
lisus Hristos, pentru ca El ar boteza mai multi ucenici decat
La fiecare pas pe care-1 facem in viata simtim si vedem loan Botezatorul, Mantuitorul paraseste ludeea si Se indreap-
prezenta Bunului Dumnezeu. Atat de mult ne iubeste Dum- ta catre Galileea. Dar pentru a ajunge i n aceasta regiune a Pa-
nezeu incat in fiecare clipa ne intinde bratele Sale parintesti lestinei trebuia strabatut un tinut al carui nume era Samaria.
si ne cheama la El pentru a ne bucura de binecuvantarea Sa, Trecand prin acest tinut, ai carui locuitori erau desconsiderati
de fericirea vietii de veci. si socotiti de iudei tot atat de lipsiti de grija lui Dumnezeu ca
A m vazut in cuvantul rostit in duminica trecuta rabdarea oricare dintre pagani, Mantuitorul, istovit de calatorie. S-a
de granit a slabanogului de la scaldatoarea Vitezda, astep- asezat la fantana lui lacov, in fata cetatii Sihar.
tarea sa in suferinta. Desi de treizeci si opt de ani suferea, nu A i c i , o femeie samarineanca vine pentru a scoate apa.
si-a pierdut cu nimic increderea in Dumnezeu, in sosirea cea- Mantuitorul Hristos Se foloseste de o slabiciune fizica, setea,
sului fericit al vindecarii. Ca o rasplatire a acestei rabdari i n - pentru a face o splendida legatura a celor trupesti cu cele su-
delungate, Domnul nostru lisus Hristos i-a daruit vindecarea, fletesti. El cere femeii samarinence apa cu cuvintele: „Da-Mi
aratandu-Si puterea dumnezeiasca si iubirea Sa fata de nea- sa beau !". Femeia ramane nedumerita la auzul acestor vorbe,
mul omenesc. Tot ce a facut Dumnezeu pentru acest slabanog deoarece era constienta de starea de desconsiderare In care se
.si i n alte multe cazuri asemanatoare constituie dorinta lui aflau locuitorii Samariei fata de iudei.
Dumnezeu de a mantui sufletul omenesc, dorinta Sa cea Cuvintele Mantuitorului au fost rostite de El tocmai ca sa
sfanta ca tot neamul omenesc sa abandoneze lumea pacatului arate pe de-o parte starea de slabiciune a firii omenesti chinu-
si sa apuce pe calea cea stramta care duce la mantuire. ite de sete si prin aceasta firea Sa omeneasca, fiind si El om
Evanghelia de astazi ne prezinta inca un moment din care adevarat, iar pe de alta parte setea Izbavitorului lumii dupa
cu multa claritate se desprinde motivul, scopul venirii Dom- sufletul femeii. De aici putem deduce cu usurinta de ce a
nului Hristos in lume, setea Sa dumnezeiasca pentru man- venit Mantuitorul acum la aceasta fantana, de ce a venit El in
tuirea sufletului omenesc. lume. Daca Domnul Hristos n-a ramas indiferent fata de toate
Dialogul care are loc intre femeia samarineanca si Man- suferintele fizice omenesti, cum va putea sa ramana indife-
tuitorul scoate la iveala viata tainica a omului, lumea pacatu- rent fata de infirmitatile sufletului, fata de slabiciunile si ne-
lui, cele ascunse care dezonoreaza demnitatea omeneasca si putintele spirituale ? lata ca Mantuitorul foloseste setea tru-
ne pune in lumina atitudinea plina de mila si iubire parin- peasca drept motiv si bun prilej prin care a prins vorba cu
teasca a Mantuitorului Hristos, setea Sa dupa sufletul ome- samarineanca. Dar si femeia era insetata dupa apa cea vie,
nesc, dupa mantuirea omului. dupa cuvantul vietii de veci si de aceea, din randuiala dum-

48 49
nezeiasca si din trebuinte trupesti, vine in plina zi de vara la parea sa din izvorul vietii care este Sfanta Euharistie. Atunci
fantana lui lacov pentru a scoate apa $i pentru a primi spre cand Mantuitorul Hristos ne spune: „Daca inseteaza cineva
neasteptata ei bucurie apa vietii de veci. sa vina la Mine si sa bea. Rauri de apa vie vor curge din pan-
Din convorbirea avuta cu Mantuitorul si-a dat seama ca tecele lui" (loan 7, 37-38), ne face chemarea plina de iubire,
adevarata ei sete era dupa apa cea vie, din care „cel ce bea nu chemarea parinteasca de a inseta dupa desavarsire, dupa cu-
va inseta niciodata", si-a dat seama ca Cel care a cerut apa ratirea noastra trupeasca si sufleteasca i n vederea primirii
pentru a-Si potoli setea este izvorul vietii, este Cel care a celei mai mari jertfe a crestinismului, Sfanta impartasanie.
venit sa izbaveasca omenirea din robia pacatului, este Mesia Multi sfinti pe care Sfanta noastra Biserica i i cinsteste si-au
cel prezis de prooroci. Asa se explica de ce femeia si-a igno- consacrat trairea lor slujirii neconditionate lui Dumnezeu. Ei
rat setea trupeasca, mergand in cetate si spunand cu uimire au fost receptivi la chemarea Mantuitorului: „Luati jugul
toate cele ce s-au intamplat. Meu, caci jugul Meu este usor si sarcina Mea usoara".
Fratilor, momentul intalnirii Domnului Hristos cu femeia Asa a fost Sfantul Antonie cel Mare, Sfantul Cuvios Pavel
samarineanca la fantana lui lacov este unul dintre cele mai Tebeul, Sfantul Pahomie cel Mare, care nu si-au potolit setea
importante pentru viata crestinului. Este intalnirea setei lui lor dupa Dumnezeu decat numai retragandu-se din zgomotul
Dumnezeu dupa sufletul omenesc cu setea credinciosului lumii cu toate pacatele ei. in linistea pustiurilor inaltandu-se
dupa Dumnezeu. Este momentul marcant cand se distruge cu sufletul lor pana la Dumnezeu, L-au simtit aproape, de
zidul despartitor dintre rase, dintre popoare, cand si paganii multe ori au savarsit minuni si acestea nu sunt altceva decat
sunt chemati sa se bucure de privilegiile religiei iubirii, este consecintele unei vieti desavarsite, ale unei trairi cu totul pla-
momentul in care Mantuitorul ne face fiii Sai, iar intre noi cute lui Dumnezeu.
frati, este momentul care ilustreaza sfintele Sale cuvinte: „Eu Asa au fost inzestrati de Dumnezeu cu darul de a vedea
sunt painea vietii; cel ce vine la Mine nu va flamanzi si cel ce gandurile, spiritele omenesti. Asa Sfantul Preacuvios Anto-
crede in Mine nu va inseta niciodata" (loan 6, 35). nie cel Mare a vazut sufletul parintelui sau Paul din Teba
in tot timpul activitatii Sale mesianice, Mantuitorul Hris- cand se inalta la cer.
tos a fost insetat dupa sufletul omenesc, 1-a chemat mereu la
Asa a fost marele si cinstitul inaintemergator al Domnului
El pentru a-1 adapa cu bucuria vietii fericite, fara durere si
Hristos, Sfantul loan Botezatorul, care a fost inchinat Dom-
grija. Pentru aceasta a venit El in lume, pentru a suferi moar-
nului inca inainte de nasterea sa. De mic copil paraseste viata
tea plina de batjocura pe Sfanta Cruce, pentru a indura umili-
si obiceiurile lumesti si-si concentreaza toate fortele fizice si
rea si dispretul acestui neam nerecunoscator pentru ca dupa
sufletesfi slujirii lui Dumnezeu i n post sever si in rugaciune.
acest cortegiu de grele suferinte sa pecetluiasca cu prea
scump sangele Sau pe Sfanta cruce mantuirea omului. ras- Datorita vietii sale curate, ingeresti, a fost apreciat si chiar
cumpararea din moartea cea vesnica. Dumnezeu mereu ne laudat de Mantuitorul ca fiind cel mai mare dintre barbatii
cheama la E l , mereu ne intinde bratele Sale mantuitoare. nascuti din femei. Toate acestea sunt rodul setei sale dupa de-
Totul depinde de atentia noastra, de importanta si grija noas- savarsire, dupa Dumnezeu.
tra pentru mantuire, de felul cum raspundem Mantuitorului
atunci cand bate la usa inimii noastre. Frati crestini,
Oricat ar fi omul de pacatos, atunci cand se intoarce la Femeia samarineanca despre care ne vorbeste Sfanta
Dumnezeu, atunci cand sufletul sau inseteaza dupa Dumne- Evanghelie de astazi sa insemne pentru noi omul dornic de
zeu, va primi alinarea. isi va potoli setea sufleteasca prin le- adevaruri dumnezeiesti, omul insetat dupa ceea ce este ne-
padarea de lumea pacatului, prin purificarea sa si prin ada- muritor si vesnic: apa cea vie sau viata cea vesnica.

50 51
Prin convorbirea pe care a avut-o Mantuitorul cu aceasta Predica la Duminica a Vl-a dupd Pasti
femeie sa intelegem primirea tuturor pamantenilor, fara deo- (Duminica Orbului)
sebire de rasa sau limba, in obstea sfanta si dreapta a religiei
crestine (Galateni 3, 28).
Desi samarineanca, facand parte dintr-un neam desconsi-
„Noi stint cd omul acesta este pacatos..."
derat de iudei, in urma primirii „apei celei v i i " de la Mantui- (loan 9, 24 )
torul Hristos, adica a invataturii mantuitoare, aceasta femeie
devine, dupa cum ne spune traditia, mama crestina, cu sapte
Frati crestini,
copii, iar sub imparatul Nero a primit moarte de martira, po-
menita in calendar sub numele de Martira Fotini.
lata deci, fratilor, care a fost urmarea setei dupa Dumne- Dumnezeu a trimis in lume pe Fiul Sau cel Unul Nascut
zeu. Aceasta femeie dintre pagani ajunge sa se Tmpartaseasca spre a usura lumea de povara cea grea a pacatului, sa scoata
de marea cinste de a fi trecuta in randul sfintilor marturisitori. omul din prapastia in care a fost aruncat din cauza neas-
Sfanta noastra Biserica ne tnvata ca Dumnezeu Se desco- cultarii, sa-1 repuna in starea de fericire in care se gasea ina-
pera aceluia care-L cauta, iar celui care nu-L cauta nu Se inte de cadere. Pentru aceasta timp de trei ani si jumatate
descopera. 11 putem cunoaste pe Dumnezeu prin ratiunea Mantuitorul a predicat multimilor Evanghelia imparatiei, ta-
noastra luminata de credinta. maduind nenumarati bolnavi sufleteste si trupeste. in Evan-
Sa ne adapam sufletele noastre cu „apa cea vie" care este ghelia din duminica trecuta am vazut cum Mantuitorul Hris-
rugaciunea curata catre Dumnezeu. Dar dintre rugaciuni nici tos face primul popas la usile paganatatii, chemarea Sa cea
una nu intrece ca importanta rugaciunea liturgica, pe care noi parinteasca pentru primirea adevarului mantuitor si de catre
o aducem in Biserica, in centrul careia sta Sfanta Euharistie. pagani. Mantuitorul Hristos invata pe femeia samarineanca
De aceea sa ne straduim, sa ne programam lucrurile noastre care sunt adevaratii inchinatori ai Tatalui ceresc. i n Evan-
gospodaresti in asa fel incat sa nu lipsim duminica de la ghelia de astazi, Mantuitorul Hristos isi arata inca o data mila
Sfanta Biserica, care este izvorul cel curgator de apa vie. Sa netarmurita fata de nevolniciile omenesti vindecand pe un
orb din nastere. Prin aceasta Si-a confirmat inca o data atot-
putemicia Sa, originea Sa dumnezeiasca. Dar nerecunosca-
torul popor, in loc sa fie multumit de minunile, vindecarile pe
care le facea Domnul Hristos, isi manifesta ura, invidia §i
dispretul pentru Binefacatorul lor. Asa vedem din Sfanta
Evanghelie de astazi atitudinea rautacioasa, dusmanoasa a
fariseilor fata de Mantuitorul Hristos. Ei indraznesc sa nu-
measca pe Omul lisus, Fiul lui Dumnezeu, perfectiunea ab-
soluta, pacatos, indraznesc sa calomnieze pe Cel care este
mai presus de orice gandire si orice putere.
Nimic nu-i mai usor decat sa arunci o vorba nedreapta i m -
potriva semenului, dar nimic nu-i mai urat, mai degradant si
mai primejdios in acelasi timp.
De aceea, in ceea ce urmeaza mi-am propus sa scot in relief
anticamera uciderii: calomnia sau condamnarea cuiva pe nedrept.

52 53
Frati crestini, chemat in sobor pe cel vindecat ca sa marturiseasca el insusi
De cand Mantuitorul Si-a inceput activitatea de rascumpa- ce parere are despre Hristos. Entuziasmat peste masura de
rare a neamului omenesc din robia pacatului a fost calomniat, bucuria care-i stapanea trupul si sufletul luminate acum de
a fost condamnat pe nedrept. El fiind adevarul intruchipat, ochii trupului si ai sufletului, vindecatul i l marturiseste cu
iata-L descris de viziunea omeneasca „om pacatos", „om curaj pe Mantuitorul ca fiind adevarat prooroc. La acest ras-
care nu tine sambata", „om care nu este de la Dumnezeu". puns mania si ura fariseilor, expresie a celei mai inraite calom-
Sfanta Evanghelie de astazi ne demonstreaza clar rautatea nii, explodeaza. Lovesc cu palmele pe vindecat si-1 dau afara.
omeneasca, invidia si ura pe care le nutreste neamul omenesc Vedeti, fratilor, din aceasta atitudine ce inseamna calom-
fata de Binefacatorul nostru, rod al unei calomnii inversunate. nia, ce inseamna o vorba nedreapta impotriva semenului.
Fariseii pe care Mantuitorul i-a numit morminte varuite, Daca acest lucru este condamnat ca fiind deosebit de grav in
dusmani ai Mantuitorului Hristos, Il calomniaza in chip in- societatea in care traim, iar calomniatorul este privit ca un in-
drSznet - am putea spune chiar obraznic - , afirmand: „Noi vechit in rele, ca unul ce lucreaza impotriva voii lui Dumne-
stim ca omul acesta este pacatos". zeu, cat este de grav in cazul Mantuitorului care n-a avut pa-
Desi nu aveau cu ce sa-L invinuiasca, nu aveau nici o cat, care n-a calcat niciodata normele rehgioase si sociale ?
dovada ca sa le justifice acuzatiile, ei cautau sa-L compro- Calomnia este sabia care spinteca chipul sufletesc al
mita pe Domnul Hristos, cautau sa-L prinda in cuvant, dar de aproapelui, i l desfigureaza in fata lumii si-1 ucide.
multe ori se retrageau rusinati pentru ca Mantuitorul le Ea a fost arma folosita de carturari si farisei in sustinerea
dovedea netemeinicia acuzatiilor lor. Evanghelia de astazi ne mincinoaselor lor invinuiri aduse Domnului. Cu ajutorul ei
infatiseaza dar intentia fariseilor de a X acuza pe Mantuitorul L-au adus pe Mantuitorul la judecata inaintea arhiereilor Ana
de nerespectatea Legii mozaice. si Caiafa, apoi inaintea procuratorului Pilat si a tetrarhului
Domnul Hristos, plin de mila fata de acest nenorocit care Irod Anfipa. Toate batjocurile, suferintele groaznice la care a
nu s-a bucurat de lumina zilei de la nasterea sa, i l vindeca fost supus si moartea pe cruce au avut ca punct de plecare
ungandu-i ochii cu tina si trimitandu-1 la scaldatoarea Siloa- calomnia, acuzatia unui nevinovat pe nedrept. Ca sa con-
mului sa se spele. stranga pe Pilat sa aprobe hotararea lor, fariseii si carturarii
Dupa ce s-a vindecat, orbul n-a mai putut tainui binefa- aduc Mantuitorului invinuiri polifice spunand despre El ca a
cerea atat de mare fata de el a milostivului lisus si a marturi- atatat poporul la rascoala, a indemnat poporul sa nu plateasca
sit in fata fariseilor nedumeriti si ei de aceasta minunata in- bir Cezarului si S-a numit pe Sine regele iudeilor.
tamplare ca omul ce Se cheama lisus a facut tina, i-a uns
Vedeti, frati crestini, din aceste acuzatii nedrepte, nete-
ochii si acum vede.
meinicia invinuirilor lor, inselaciunea josnica la care au re-
i n iipsa unor acuzatii intemeiate, fariseii II invinovatesc pe
curs pentru a rasfigni pe Cel care a venit sa mantuiasca lu-
Mantuitorul ca a vindecat sambata; de aceea ajung sa-I taga-
mea. lata recunostinta neamului omenesc, iata unde au dus
duiasca chiar si originea dumnezeiasca spunand: „Acest om toate vorbele mincinoase spuse la adresa nevinovatului lisus,
nu este de la Dumnezeu, fiindca nu tine sambata", iar altii iata consecintele calomniei.
ziceau: „Cum poate un om pacatos sa faca asemenea min-
Daca Mantuitorul Hristos a fost calomniat, si ucenicii Sai
uni ?".
au fost urmariti cu aceeasi arma. Asa ni se arata in Apostol
Chiar intre ei se iscasera neintelegeri, nedumeriri, deoare-
cand Sfantul Pavel impreuna cu ucenicul sau Sila au fost
ce minunata vindecare a Domnului le crease o dilema din
aruncati in temnita din Filipi prin calomnia: „Acesfi oameni,
care nu puteau iesi. Vazand ca aceste manevre ale lor de a
compromite pe Mantuitorul nu due la nici un rezultat, au care sunt iudei, tulbura cetatea noastra si vestesc obiceiuri

54 55
care noua nu ne este ingaduit sa le primim, nici sa le facem, Daca Mantuitorul a fost osandit la moarte, aceasta s-a
fiindca suntem romani" (Fapte 16, 20-21). facut tocmai datorita nerecunostintei, a osandirii pe nedrept,
Fratilor, cine ar putea insira toate victimile calomniei ! a calomniei.
Pentru a vedea nefericitele consecinte ale calomniei, inga- Calomnia este sora uciderii fratilor. In calitatea noastra de
duiti-mi, fratilor, sa va relatez o intamplare din istoria roma- crestini trebuie sa luam atitudine impotriva acestui focar de
pacate, de rautati, de certuri, de omoruri.
nilor. Se stie ca poporul roman a fost un popor razboinic,
Orbul din Sfanta Evanghelie de astazi sa ne fie exemplu in
agresiv.
marturisirea curajoasa a Mantuitorului in fata lumii.
Era un boier evlavios si general viteaz care se numea Co- Daca calomnia a fost arma folosita de arhierei in stra-
riolan. Invinuit fiind de niste lucruri neadevarate a fost pe duintele lor de a gasi vinovat pe Mantuitorul, noi sa folosim
nedrept indepartat din Roma. Plin de manie pentru aceasta, a o alta arma, cu care putem invinge pe calomniatori: smerenia,
adunat ostire si a pornit razboi impotriva patriei lui nemultu- constienti fiind de nevinovatia noastra, apoi blandetea, buna
mite. Castiga victoria si invingator se apropie de Roma, o intelegere si pasnica vietuire.
inconjoara, punand-o la mare stramtoare. Sa nu uitam cuvintele Mantuitorului care ameninta cu
Coriolan se suie cel dintai pe zidul cetatii, tinand sabia in prabusirea pe toti aceia care se ridica prin mijloace meschine,
mana, amenintand cu moartea si speriindu-i ca va darama ce- care intrebuinteaza minciuna si invinuirea nedreapta pentru
tatea din temelii, iar pe cetatenii calomniatori care l-au acuzat a-si indeplini scopuri straine de adevar.
pe nedrept i i va trece prin ascutisul sabiei. Romanii si-au Cand Mantuitorul spune: „Si tu, Capemaume, n-ai fost inal-
recunoscut imediat greseala savarsita, s-au cait, s-au cutre- tat pana la cer? Pana la iad te vei cobori" (Matei 11, 23), sa
murat de frica si, speriati, s-au adunat la sfat si n-au gasit alta intelegem ca niciodata calomniatorul nu va ramane nepedepsit.
varianta de a scapa de primejdia ce plana asupra cetatii decat Daca templele pagane sunt locasuri unde sunt asezate
diferite zeitati, idoli din piatra sau alt material carora oamenii
sa cada la picioarele lui Coriolan asuprit pe nedrept, cerand
se inchina ca unor Dumnezei, aceasta fiind un mare pacat,
iertare si imblazind mania lui. oare viata noastra atunci cand este tulburata de certuri,
Fruntasii senatului, boierii, poporul, umiliti cer iertare lui neintelegeri, vrajbe nu este asemenea unui templu din acesta,
Coriolan. Coriolan insa, neinduplecat, nu se induioseaza, ci in care intram adesea si slujim la acesti dumnezei straini ?
mai rau se intarata, da ordin de lupta si pomeste la asalt pen- Invidia, pizma, osandirea, judecarea aproapelui sunt
tru a ucide si a pierde totul. fiicele calomniei. Sa departam din sufletele noastre gandul
lata, fratilor, unde a dus o calomnie, o invinuire a unui nesatios al calomniei, sa traim in pace si dragoste intre noi si
nevinovat. numai asa vom traduce in fapta porunca dragostei lui Hristos:
Legea morala a reusit de multe ori sa reabiliteze pe ca- „Porunca noua dau voua: sa va iubiti unul pe altul. Precum
lomniat, dar niciodata pe calomniator. Dreptatea totdeauna a Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul.
facut i n asa fel ca toate nedreptatile si vorbele desarte la intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca
veti avea dragoste unii fata de alti" (loan 13, 34-35).
adresa unui nevinovat sa se intoarca intocmai ca niste sageti
lovind si ranind pe calomniator. Amin.

Frati cre§tini.
A m aratat in cuvantul din ziua de astazi unde poate duce
calomnia, acuzarea unui nevinovat.

56
Predica la Duminica Sfintilor Parinti felul de suferinte pentru noi oamenii, facandu-ne mostenitorii
de la Sinodul I Ecumenic imparatiei vesnice.
In cele ce urmeaza mi-am propus sa va vorbesc despre as-
cultare, ce inseamna ascultarea i n viata cresdnului si care
este opusul ascultarii.
„Lucrul pe care Mi l-ai dat sd-l fac
l-am savarsit."
(loan 17, 4) Frati crestini,
Ascultarea nu este altceva decat o renuntare la eul ce nos-
tru, o supunere fata de cei mai mari si chiar fata de cei mai
Frati crestini,
mici.
Daca Mantuitorul nostru fiind Dumnezeu adevarat, Atot-
Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns sa sarbatorim si dumi-
puternic, S-a supus intru totul vointei Tatalui ceresc accep-
nica de astazi, prima duminica dupa Inaltarea la cer a Dom-
tand ascultator drumul plin de suferinte al rascumpararii
nului Hristos. Astazi, cand inca mai suntem luminati sufle-
omenirii din robia pacatului, primind in cele din urma moar-
teste si trupeste de preaslavita Inaltare la cer a Domnului,
tea pe cruce, cu cat mai mult ni se impune noua datoria de a
cand fiinta noastra este inundata de razele minunatului eveni-
asculta in primul rand de Dumnezeu si apoi de semenii
ment, de lumina adevarului mantuitor confirmat de Man-
nostri ! Dar un lucru trebuie sa ne fie clar: atunci cand ascul-
tuitorul, traim marea bucurie de a auzi cifindu-se in Sfanta
tam pe semenii nostri. am ascultat de Dumnezeu insusi, caci
Evanghelie cea mai frumoasa si cea mai desavarsita rugaci-
Mantuitorul spune: „Cel care va asculta pe voi pe Mine Ma
une a Mantuitorului, Rugaciunea arhiereasca. Aceasta ruga-
asculta si cel ce se leapada de voi se leapada de Mine" (Luca
ciune este testamentul suprem al Mantuitorului si cel mai
10, 16). Deci daca noi vom asculta pe semenii nostri, intre
desavarsit rezumat al invataturii sale din timpul activitatii
noi va fi pace si supunere, caci astfel vom asculta pe insusi
mesianice.
Dumnezeu, care va umple de bucurie si fericire viata acelora
Marea importanta a acestei rugaciuni consta si in faptul ca care sunt receptivi invataturii Sale preasfinte.
Mantuitorul Se roaga pentru ucenicii Sai, pentru Biserica Sa,
Ascultarea este sora smereniei, mama tuturor virtutilor
adica pentru noi toti, ca toti sa fim una, sa ne iubim unii pe
cresfine. Cine este ascultat este si supus, iar credinta sa este
altii, sa vietuim in pace si fraternitate. Tocmai pentru aceasta
mai puternica.
a venit El in lume, sa impace pe om cu Dumnezeu, sa-1 repu-
Sfanta Scriptura a Vechiului Testament ne spune despre
na in starea de fericire in care se gasea inainte de caderea in
dreptul Avraam ca de indata ce Domnul i i porunceste sa iasa
pacat, sa-1 faca mostenitor al imparatiei de veci. Tot ceea ce a
din neamul si casa tatalui sau si sa mearga in pamantul pe
facut Mantuitorul pentru a noastra mantuire a facut numai
care i-1 va da Domnul, nu a sovait si a plecat cum i s-a spus.
din iubire fata de lume si din ascultare fata de Parintele ce-
Astfel, cand Dumnezeu vrea sa incerce credinta l u i
resc. Ducandu-Si la indeplinire actul mantuirii, planul dure-
Avraam si daca intr-adevar asculta de glasul Sau, i i porun-
ros al rascumpararii omului din robia pacatului, Mantuitorul
ceste sa aduca jertfa pe insusi fiul sau, Isac.
nostru a savarsit supremul act de ascultare fata de Dumnezeu
Tatal: supunerea Sa vointei lui Dumnezeu-Tatal de a mantui Vazandu-i statomicia, credinta si marea supunere fata de
omul, robul mortii vesnice. porunca Sa, in momentul cand era gata sa injunghie pe fiul
sau, Domnul i l striga: „Avraame, Avraame... sa nu-ti ridici
Cel mai mare invatator al lumii, suprema intelepciune si mana asupra cbpilului, nici sa-i faci vreun rau, caci acum cu-
putere dumnezeiasca, a ascultat de Dumnezeu rabdand tot nosc ca te temi de Dumnezeu si pentru Mine n-ai crutat nici

58 59
pe singurul tau fiu. De aceea te voi binecuvanta cu binecu- ti-va unul altuia, intru frica lui Hristos. Femeile sa se supuna
vantarea Mea si voi inmulti foarte neamul tau, ca sa fie ca barbatilor lor ca Domnului. Barbatii datori sunt sa-si iubeas-
stelele cerului si ca nisipul de pe tarmul marii si va stapani ca femeile ca pe insesi trupurile lor" (Efeseni 5; 21, 22, 28).
neamul tau cetatile dusmanilor sai" (Facerea 22; 12,17). Ceea ce am prezentat pana aici este tocmai partea placuta
Vedeti, fratilor, ce inseamna sa te temi de Dumnezeu, sa a cuvantului nostru: ascultarea privita ca virtute crestina, pre-
asculti de glasul Sau cel sfant ? cum si roadele ascultarii atat de folositoare i n activitatea
Avraam, datorita ascultarii si credintei puternice fata de noastra pentru mantuire.
Dumnezeu, a fost numit de Insusi Dumnezeu „drept" pentru Vreau insa in continuare sa ma opresc putin asupra opusu-
ca credinta si ascultarea i-au fost socotite lui ca dreptate. lui ascultarii, si anume neascultarea. Domnul nu omite din
Mai presus decat Avraam si intru totul desavarsita pilda activitatea Sa dumnezeiasca sa ne faca cunoscute gravele
de ascultare ne-a dat Insusi Mantuitorul, dupa cum ne vor- consecinte ale neascultarii.
beste Sfanta Scriptura prin profetul Isaia, supranumit Evan- Neascultarea se inrudeste cu mandria, pacatul care a prici-
ghelistul Vechiului Testament: „Chinuit a fost, dar S-a supus nuit caderea ingerilor din stralucirea si slava cu care au fost
si nu Si-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere si ca o inzestrati de Dumnezeu in intunericul iadului, randuiti jude-
oaie fara de glas inaintea celor ce o tund, asa nu $i-a deschis catii celei drepte a lui Dumnezeu, cand va veni sa judece lu-
gura Sa" (Isaia 53, 7). mea intru slava si putere multa. Prpcum ascultarea este sora
intr-adevar, Mantuitorul a fost adus spre injunghiere ca un smereniei, asa si neascultarea este sora mandriei.
miel, a fost ocarat, batjocorit de fiii oamenilor nerecunosca- Sa nu uitam ca pacatul neascultarii a atras dupa sine
tori, dar Domnul Si-a dus la indeplinire dureroasa Sa opera pierderea fericirii si bucuriei paradisului, sa nu uitam ca ne-
de mantuire a omului aflat in lanturile mortii vesnice. ascultarea a fost pricinuitoarea tuturor conflictelor sociale, a
Fratilor, Dumnezeu ne-a aratat prin insasi pilda Sa ca neintelegerilor, a omorurilor, a razboaielor.
ascultarea este absolut necesara noua, urmatorii si imitatorii Din neascultare ia nastere invidia, razvratirea. Asa s-au
exemplului Sau. Daca vom indeplini ceea ce Dumnezeu a razvratit impotriva lui Moise Core, Datan si Abiron pe care
spus catre Apostohi Sai, apoi urmasilor acestora, episcopii si Dumnezeu i-a pedepsit cu moartea intr-un chip cu totul ne-
preotii, si prin acestia adresandu-se noua tuturor, ne vom obisnuit, caci i-a inghitit pamantul de vii. Asa s-a intamplat
bucura de binecuvantarea divina, vom fi cu adevarat fiii Sai si cu cetatile Sodoma si Gomora.
si vom fi fericiti^aici pe pamant, si ca rasplata vesnica vom Dar pentru a ne da seama cat de mare este primejdia cand
avea mostenirea imparatiei de veci. Sfantul Apostol Petru se ascultarea este calcata si nebagata in seama si cat de mare
adreseaza fiilor duhovnicesti astfel: „Tot asa si voi, fiilor du- este pedeapsa lui Dumnezeu asupra celor neascultatori, tre-
hovnicesti, supuneti-va preotilor; si toti, unii fata de altii, i m - buie sa ne inaltam mintea intai in cer si acolo sa vedem cum
bracati-va intru smerenie, pentru ca Dumnezeu celor mandri o treime din ingeri au cazut din slava lui Dumnezeu pentru
le sta impotriva, iar celor smeriti le da har. Deci, smeriti-va neascultare si mandrie. Apoi sa ne ducem cu mintea in rai si
sub mana cea tare a lui Dumnezeu, ca El sa va inalte la tim- sa vedem ca, indata ce porunca ascultarii afost calcata, tot
pul cuvenit" ( I Petru 5, 5-6). neamul omenesc s-a departat de rai. Peste tot unde ascultarea
este defaimata se iveste tulburarea si dezbinarea.
Sfanta Scriptura, izvorul nesecat de adevaruri mantui-
toare, nu trece cu vederea nici familia. Iar intrucat familia, Pentru a cuceri cea mai pretioasa reduta, care este cerul,
celula de baza a societatii, este alcatuita din barbat si femeie, trebuie sa traim in ascultare si in lucrarea tuturor faptelor
pentru o buna intelegere, o adevarata armonie in familie, bune. Amin.
Sfantul Pavel, Apostolul neamurilor, ne indeamna: „Supune-

60 61
Predica la Duminica a V-a dupd Rusalii Din lectura textului, fara prea multe speculatii si cercetari
de materiale exegetice, ne putem da seama de raul fizic si
moral pe care-1 pricinuieste diavolul fapturii omenesti, dar si
celei necuvantatoare, ne putem da seama de viclenia diavolu-
„Si iata toata cetatea a iesit in lui, de frica sa de muncile iadului; dar in acelasi timp perico-
intampinarea lui lisus si, vdzdndu-L,
L-au rugat sd treacd din hotarele lor"
pa evaghelica de astazi ne zugraveste, am putea spune, inca-
(Matei 8, 34) pacitatea oamenilor, refuzul lor de a putea deosebi insemna-
tatea sufletului fata de celelalte lucruri materiale si treca-
Predica de pe munte a Mantuitorului a ramas, in modul toare, in cazul nostru porcii de pe tarm.
absolut, rodul moral al crestinului, chintesenta sa. Binecu- lata de ce am socotit ca, asa cum ne relateaza Evanghelia de
vantat fie acest munte al fericirilor, asa cum a fost definit el astazi, se impune sa zabovim asupra unui subiect de edificare a
prin rostirea decalogului Noului Testament pe el. noastra pe planul duhovnicese, si anume cumpana valorilor.
Acea multime de oameni care L-a ascultat pe Hristos pe Iubiti credinciosi,
muntele cel sfant a mers dupa Dansul, pentru ca i i invata pe Nu in zadar toti iconografii, imnologii si scriitorii aghio-
ei ca unul care are putere, iar nu cum i i invatau carturarii lor grafici au redat unii cu pensula, altii cu pana, scene cu Infri-
(Matei 7, 29). cosata Judecata a lui Hristos, scene din care se poate vedea
Mesajul mantuitor adus de Hristos pe rpuntele fericirilor a munca acelor pacatosi care nu au trait conform principiilor
fost ilustrat in repetate randuri cu mari minuni, minuni savar- mantuitoare din Sfanta Scriptura pe de-o parte, iar pe de alta
site nu de unul dintre prooroci, nu de Apostoli sau ucenici, ci parte au zugravit si au scris, asa cat au putut-o face ca oa-
chiar de Hristos, Dumnezeu adevarat. meni, cat i-a inspirat Duhul Sfant, fericirea crestinilor in raiul
Daca i n predica de pe munte Dumnezeu-Mantuitorul a lui Dumnezeu, pentru ca au ascultat de glasul Mielului lui
invatat multimile sa practice fata de aproapele acea iubire Dumnezeu, de Mantuitorul.
sfanta, jertfelnica, mergand pana si la iubirea vrajmasilor, De multe ori aceste scene ale Eshatonului sau ale sfarsitu-
acesta iubire cu adevarat eroica este probata de chiar Cel care lui veacurilor, ale Infricosatei Judecati au darul sa ne tre-
ne-a predicat-o, Mantuitorul. zeasca din amorteala spirituala in care ne-au aruncat uitarea
La coborarea Sa de pe munte - ne relateaza Sfanta Evan- si neglijarea poruncilor morale si nu putine au fost scenele in
ghelie dupa Matei - iubirea lui Dumnezeu fata de omul aflat in care este zugravita la mijloc o cumpana in care se cantaresc
suferinta se concretizeaza in minunatele vindecari daruite acelo- faptele noastre. Daca s-ar gasi alta forma de reprezentare a
ra care veneau la el. Mantuitorul este deci Doctorul cel Mare. bilantului nostru pamantesc pe icoane sau in carti, de buna
La poalele Taborului vindeca deci Mantuitorul un lepros, seama ca ar fi fost folosit, dar pana acum a ramas traditionala
da sanatate slugii sutasului pentru credinta si smerenia extra- cumpana aceasta, barometrul care ne masoara exact faptele
ordinara a acelui sutas, vindeca pe soacra lui Petru, potoleste
noastre, care nu e altceva decat constiinta noastra iluminata
furtuna pe mare si dupa traversarea lacului Ghenizaret, Evan-
in chip special de Dumnezeu pentru a ne da singuri verdictul
ghelistul Matei relateaza fara emfaza, fara inalte pretentii
si pentru a ne privi propriile noastre neimpliniri, calcari de
literare, telegrafic am putea spune, despre intalnirea Mantui-
porunci dumnezeisti, pacate si nelegiuri asupra carora am
torului cu doi demonizati in tinutul Gadarenilor.
fost avertizati prin glasul Sfintei Scripturi si ale Sfintei Tra-
Suntem de data aceasta pusi in fata unui tablou infrico-
ditii, prin mesa|ul transmis de veacuri de Biserica: pocaiti-va,
sator: fata in fata Dumnezeu si raul cel mare, diavolul, care
ca s-a apropiat Imparatia cerurilor (Matei 3, 2).
vorbea prin gurile acestor nefericiti.

62 63
Evanghelia de astazi ne ilustreaza cum nu se poate mai Sufletul nu consta din materie ponderabila ca trupul; este
bine alipirea noastra deplina de cele lumesti, si cand spun o substanta fina, imateriala, inzestrata cu ratiune si libertate,
acesta ma gandesc la faptul ca pentru mine este mai impor- fiind lipsita de insusirile cunoscute ale materiel ca dimensi-
tant sa am cu ce sa ma imbrac frumos, sa mananc bine, sa une, divizibilitate si greutate.
beau, sa ma veselesc, sa nu ma tulbure niciodata gandul mor- Sufletul este „creat dupa chipul vietii divine si este capa-
tii, sa am de toate, cu alte cuvinte este mai important pentru bil sa fie in mine cu ea, amestecat cu ea" (Sfantul Grigorie de
mine sa slujesc in exclusivitate trupul, pacatul, iar sufletului, Nazianz, Dogmata Moralia, XIV, 76-84).
despre care s-a spus pe buna dreptate ca este motorul fiintei Asadar, valoarea sufletului este inestimabila si in aceasta
omenesti, indestructibil si vesnic, sa nu-i ofer nimic. idee Insusi Mantuitorul a sustinut-o: „Nu va temeti de cei ce
Oamenii din tinutul Gadarei au avut de trecut un examen, ucid trupul" (Matei 10, 28).
un examen pe care l-au pierdut. A u avut de trecut examenul Trupul omului are valoare ca orice trup care traieste in
de probare a iubirii fata de aproapele, al credintei lor in Dum- aceleasi conditii biologice ca si trupurile altor vietuitoare. El
nezeu, in minunile pe care le savarsea Fiul lui Dumnezeu, au are aceleasi necesitati de a se hrani, a se adapa, a se odihni.
avut de trecut examenul in care a treia alternativa este ex- In momentul in care este parasit de suflet, trupul se intoarce
clusa: sau sufletul, sau trupul, si l-au pierdut. L-au pierdut in pamant (Ecclesiastul 12, 7).
pentru ca „grija acestei lumi si inselaciunea avutiei inabusa Din aceste cateva consideratii ne putem da seama de va-
cuvantul si i l face neroditor" (Matei 13, 22). loarea ferma a sufletului, a acestei scantei dumnezeiesfi.
Cat de trist, chiar cumplit de trist este sa vezi o minune Prin paralela pe care am facut-o intre suflet si trup am vrut
mare ca aceasta, sa-L vezi pe Dumnezeu in hotarele tale sa- sa arat ca oamenii din Gadara nu au stiut sa puna pret pe un
varsind o minune ca aceasta, izgonindu-1 pe diavol din suflet de om, un suflet care era greu chinuit de diavol. Este o
oameni, insanatosindu-1 pe aceia pentru care S-a jertfit pe cru- monstruozitate sa preferi nu o turma, ci zece mii de turme de
ce, cu un pret foarte mic, cu o paguba insignifianta, inecarea porci in schimbul unui suflet chinuit de diavol.
porcilor, cat este de trist sa vezi ca dupa o binefacere atat de De cate ori nu sacrificam si noi idealurile inalte ale sufle-
mare ca aceasta Mantuitorul este izgonit din „hotarele lor". tului: rugaciunea necontenita, pomenirea numelui lui Hristos,
Daca s-ar face o paralela intre cele doua situatii - , pe de o despre care Sfantul Serafim de Sarov spunea ca trebuie sa fie
parte doi oameni chinuiti cumplit de diavol, de acea legiune unita cu respiratia, ridicarea mintii catre Dumnezeu, sau
(dupa cum spune Sfantul Evanghelist Marcu), despre care reflectiile sfinte, sacrificam deci aceste idealuri inalte ale
tratatele de medicina pot descrie doar simptomatologia, ne- sufletului pentru placerile trecatoare.
stiind cauza, pentru ca ea nu este somatica, ci provine de la Daca cei din Gadara au raspuns cat se poate de ingrat lui
izvorul rautatii, de la diavol; de cealalta parte turma de porci Hristos dupa ce vindeca pe cei doi frati ai lor, daca ei L-au
care s-a inecat i n mare; nu stiu daca fiecare dintre noi, la izgonit din hotarele lor, aceasta este pentru ca n-au stiut sa
prima vedere, n-ar inclina a crede ca prea a fost mare paguba aleaga intre pretul sufletului si pretul celor trecatoare.
in schimbul vindecarii celor doi. Astazi mai mult ca oricand vedem la tot pasul prin felul in
Daca am sti, daca am aprecia cat de grava este eroarea pe care intelegem sa muncim si sa traim, prin afitudinea noastra
care am facut-o prin aceasta judecata, ne-am inspaimanta, fata de cele materiale ca centrul de greutate sta totdeauna nu-
ne-am da seama ca intr-adevar sufletul. care este chipul lui mai in grija fata de trup (despre care Sfantul Pavel spune sa
Dumnezeu in om, are o valoare inestimabila; ce va da omul nu o facem spre pofte - Romani 13, 14), ca se sacrifica cu o
in schimb pentru sufletul sau ? Ce-i foloseste omului sa castige usurinta criminala, am putea spune, cele duhovnicesU i n
lumea intreaga, daca si-ar pierde sufletul (Marcu 8, 36-37) ? schimbul celor pierzatoare de suflet.

64 65
in momentul in care nu vreau sa fiu tulburat din betie cu Predica la Duminica
frica de iad, atunci cand ma complac in afaceri nebuloase de
unde stiu sigur ca fratele meu este exploatat si inselat, ca altii
Pogordrii Duhului Sfdnt
mor de foame, iar eu lenevesc in nepasarea unui trai al grasi-
mii si al belsugului exagerat, atunci cand nu ascult strigatul
de moment al Bisericii - , ca sunt de ajutat biserici ce trebuie „Si din cer, fdrd de veste, s-a fdcut un vuiet,
salvate de la prabusire, in aceste situatii spunem, ca si Gada- ca de suflare de vant ce vine repede,
renii: Du-Te, Doamne, de la noi. Lasa-ne in marginea vietii si a umplut toata casa unde sedeau ei"
noastre, la oalele de came si la porcii nostri. (Fapte 2, 2)

Frati crestini,

i n aceste frumoase zile de vara, cand natura ce ne incon-


joara ne ofera cel mai placut tablou din timpul anului, cand
intreaga creatie a lui Dumnezeu ne infatiseaza sublima ma-
iestrie a ingeniosului Creator, traim clipe de adanca bucurie
sufleteasca, intampinand cu ajutorul lui Dumnezeu si aceasta
a cincizecea zi de la Invierea preaslavita a Mantuitorului si a
zecea de la inaltarea la cer, cunoscuta de toti crestinii sub nu-
mele de Duminica Pogorarii Sfantului Duh, Duminica Cinci-
zecimii (a Rusaliilor).
Dupa ce Mantuitoml incredinleaza pe ucenicii Sai despre
adevarul invierii Sale, aratandu-li-Se timp de patruzeci de
zile si invatandu-i cele trebuitoare pentru mantuire, le-a po-
runcit sa ramana in cetatea lerusalimului pana ce vor primi
fagaduinta Tatalui.
Dupa ce Mantuitorul le-a dat aceasta ultima porunca, a
luat pe ucenicii Sai pana spre Betania, i-a binecuvantat §i S-a
inaltat la cer.
Dupa inaltarea la cer, Sfintii Apostoli se adunau adesea
intr-o casa mai ferita, traind acolo in rugaciune si asteptarea
venirii Duhului Sfant. Tematori si nefiind destul de intariti
intelectual si duhovniceste pentru a trece pe fata la predicarea
cuvantului Sfintei Evanghelii si neavand nici deplina pricepe-
re spre indeplinirea unei asemenea lucrari mantuitoare, ei tre-
buiau sa primeasca sprijinul direct din partea lui Dumnezeu,
ajutorul divin care sa-i imbarbateze si sa-i faca a avea taria si
invataturile care sa induplece vointa oamenilor si sa faca
cunoscut numele Domnului Dumnezeului atotputernic.

67
Acest sprijin i l primesc Apostolii in ziua de astazi, Dumi- ^i erau in lerusalim locuitori iudei, bdrbati cucernici, din
nica Rusaliilor, cand Duhul Sfant Se pogoara pe fiecare din- toate neamurile care sunt sub cer Si, iscdndu-se vuietul
tre ei in chip de limbi de foe. aceia, s-a adunat multimea si s-a tulburat, cdci fiecare ii au-
Rog pe Bunul Dumnezeu ca in cele ce urmeaza sa-mi aju- zea pe ei vorbind in limba sa. $i erau toti uimiti si se minu-
te sa va vorbesc tocmai despre aceasta minunata pogorare a nau zicdnd: latd, nu sunt acestia care vorbesc toti galileeni ?
Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli si ce a insemnat acest Si cum auzim noi fiecare in limba noastrd, in care ne-am
mare eveniment pentru noi, crestinii. ndscut ? ... Iar altii, batjocorindu-i, ziceau cd sunt plini de
must." (Fapte 2; 2-8, 13)
Frati crestini, lata, fratilor, modul cu adevarat infricosat cum s-a plinit
Pentru a avea o imagine mai clara asupra evenimentului fagaduinta Mantuitorului, adica trimiterea Duhului Sfant care
extraordinar petrecut in aceasta zi trebuie sa aratam ce este sa le dea putere, sa-i intareasca si sa-i pregateasca pentru
Sfantul Duh care S-a pogorat asupra Sfintilor Apostoli. inceperea activitatii de propovaduire a Evangheliei. Intr-ade-
Nelipsita este din rugaciunile pe care le facem in Biserica si var, Apostolii au luat curaj, in fiinta lor s-a produs o mare
in particular slavoslovia mica, adica cuvintele de slava aduse schimbare: ei au primit sfanta indrazneala, pricepere si inte-
lui Dumnezeu: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh". lepciune, asa cum am vazut in textul ce s-a citit.
Sfantul Duh este cea de-a treia persoana a Sfintei Treimi. Intrucat minunea aceasta mare ce a avut loc in aceasta zi
Faptul ca este pomenit la urma nu inseamna ca este inferior nu putea fi cuprinsa de mintea omeneasca marginita si inda-
Tatalui si Fiului, ci El este Aceia care desavarseste orice lu- ratnica, zabavnica in a crede, Sfantul Apostol cel mai mare
crare dumnezeiasca indreptata spre lume, deci si lucrarea dintre Apostoli a cuvantat multimii aflate in lerusalim, spu-
mantuirii. nand ca tot ceea ce s-a petrecut aici este adevarat, ca Aposto-
Precum fiecare persoana are un duh al sau, tot astfel este lii nu sunt beti cum ii crede lumea, ci aceasta este ceea ce s-a
si Duhul lui Dumnezeu sau Duhul Sfant. Precum acest duh al zis prin proorocul l o i l : „Dar dupa aceea, voi turna Duhul
omului cunoaste toate ale omului, tot astfel Duhul Sfant Meu peste tot trupul si fiii si fiicele voastre vor profeti si cei
cunoaste pe cele ale lui Dumnezeu si ale tuturor oamenilor. mai fineri ai vostri vor vedea vedenii si batranii vostri vise
Si precum o samanta pe care o sadim in pamant are ne- vor visa" (loil 3, 1).
voie de pamant gras, apa. aer si caldura ca sa germineze, sa In urma acestui eveniment, Apostolii Domnului nu mai
se dezvolte si sa rodeasca, tot astfel pamantul care la inceput sunt frico§i, nu mai incearca teama dinainte de primirea Du-
era „netocmit si gol" avea nevoie de Duhul Sfant. hului Sfant. Cuprinsi de un curaj fara de seaman ei vor
Duhul Sfant era Aceia care Se purta deasupra apelor ca sa propovadui Evanghelia Imparafiei cu timp si fara fimp, se vor
dea viata, armonie si frumusete pamantului netocmit si gol. expune la cele mai grele torturi, maltratari din partea adver-
lata, frati crestini, Acesta este Sfantul Duh, care in ziua sarilor adevarurilor evanghelice. Majoritatea Apostolilor au
Cincizecimii S-a pogorat peste Apostoli. suferit chinuri groaznice, au suportat cu tarie barbaria tira-
Sfanta Scriptura ne spune ca sosind ziua Cincizecimii, nilor care-i munceau, intariti fiind de Duhul Sfant. Aproape
erau toti Apostolii la un loc. toti Apostolii Domnului au primit moarte de martiri. pecet-
„Si din cer, fdrd de veste, s-a fdcut un vuiet, ca de suflare luind cu sangele lor invataturile Sfintei Evanghelii. Au fost
de vant ce vine repede si a umplut toatd casa unde sedeau ei.
unnatorii fideli ai celui mai mare mucenic care si-a dat viata
Si li s-au ardtat, impdrtite, limbi ca de foe si au sezut pe fie-
pentru intrega lume, Mantuitorul lisus Hristos. Exemplul lor
care dintre ei. $i s-au umplut toti de Duhul Sfdnt si au inceput
a fost urmat de miile de crestini de mai tarziu care au infrun-
sd vorbeascd in alte limbi, precum le dddea lor Duhul a grdi.

68 69
tat cu dispret chinurile la care erau supusi pentru a se lepada i n urma cuvantarii magistrale rostite de Sfantul Apostol
de dreapta credinta. Petru s-au botezat trei mii de suflete, intemeindu-se prima
comunitate crestina, luand fiinta deci Biserica crestina care
Astfel Sfanta noastra Biserica l i cinsteste ca pe niste co-
de aproape doua m i i de ani aniverseaza aceasta intemeiere i n
mori nepretuite, care mijlocesc pururea in fata lui Dumnezeu
Duminica Rusaliilor.
pentru noi toti. Cuvintele rostite de acesti muribunzi martiri
au devenit celebre si au fost consfintite de Biserica drept Frati crestini,
marturisiri de credinta. Aceasta numai datorita lucrarii Du-
Sarbatoarea de astazi este intr-adevar un prilej de bucurie
hului Sfant, care i-a luminat in chip deosebit in acele momen-
sfanta, de duhovniceasca veselie. Dar va f i cu adevarat un
te, fiind o dovada incontestabila a cuvintelor Mantuitorului, prilej de veselie duhovniceasca numai pentru acel crestin
care spune: „Iar cand va vor da pe voi in mina lor, nu va Tngri- care isi indeplineste obligatiile constiincios fata de sufletul
j i t i cum sau ce veti vorbi, caci se va da voua in ceasul aceia ce sau, fata de aproapele si fata de societatea in care traieste.
sa vorbiti. Fiindca nu voi sunteti care vorbiti, ci Duhul Tatalui Sfantul Duh Se pogoara asupra fiecaruia dintre noi prin
vostru este care graieste intru voi" (Matei 10, 19-20). primirea Sfintelor Taine. Taina care ne da numele de crestini
Fratilor, Duhul Sfant este Aceia care desavarseste orice si care ne face fiii Domnului Hristos este Taina Sfantului Bo-
lucrare mantuitoare indreptata de Dumnezeu spre lume. tez. Prin ea ni se impartaseste Duhul Sfant care ne curateste
In opera de rascumparare a neamului omenesc din robia toate pacatele. Sfantul Duh este Aceia care Se coboara asu-
pacatului Duhul Sfant a fost Aceia Care S-a pogorat sub for- pra apei pe care o sfinteste preotul in cadrul oficierii ierurgi-
ma unui porumbel peste Domnul Hristos. ilor, a slujbei aghiazmei mari si aghiazmei mici.
Duhul Sfant este Aceia care a curmat mandria oamenilor Sfantul Duh Se impartaseste daca i n mod tainic astfel cum
pe pamant atunci cand a amestecat limbile, deoarece isi puse- trebuie sa ne deosebim noi, crestinii, pentru a primi pe Duhul
sera in gand sa faca un turn inalt sa nu mai aiba frica de ni- Sfant ?
meni, nici chiar de Dumnezeu, trufindu-se prin aceasta cons- Fratilor, nu cu ura, calomnia, injuraturile si desfranarea
tructie grandioasa. vom primi pe Duhul Sfant. Pacatele sunt acelea care despart
Revenind la textul citat i n cuvantul nostru, Sfantul Duh pe om de Dumnezeu. Iar in fruntea lor in ceea ce priveste
este Aceia care i-a inteleptii pe Apostoli sa vorbeasca in di- gravitatea sta pacatul savarsit impotriva Duhului Sfant, pacat
ferite limbi, desi erau oameni simpli, fara invatatura, pescari, savarsit prin injuraturi, prin blasfemii si vorbe de ocara pe
care le aducem impotriva Bunului Dumnezeu, care ne tine pe
vamesi...
acest pamant.
Din acest moment Apostolii au devenit marii misionari ai
lumii intregi, care au uimit cu intelepciunea lor pe toti inva- Dureros este insa sa vedem ca la fiecare pas intre noi se
tatii acelui veac care stateau impotriva cuvintelor Domnului. semnaleaza cele mai josnice blasfemii, cele mai cutremura-
i n amintirea acestui mare eveniment se aduc la Biserica toare injuraturi la adresa lui Dumnezeu, noi, asa-zisii cresfini,
ne neglijam intru totul obligatiile fata de Biserica, fata de su-
frunze de nuc care se sfintesc si luam fiecare dintre noi, mer-
fletul nostru si acordam prioritate i n viata noastra grijilor
gand bucurosi la casele noastre. Frunzele de nuc, avand for-
acestui veac, poftelor si deprinderilor destrabalate.
ma unor limbi, ne amintesc de pogorarea Duhului Sfant sub
De-a dreptul ingrij orator este sa constatam cum unii dintre
forma limbilor de foe.
crestini in loc sa-i invete pe copii cum sa cinsteasca si sa se
Fratilor, pentru noi, crestinii, Duminica Rusaliilor este o
teama de Dumnezeu. sadesc in inimile si gandurile lor ger-
sarbatoare de o importanta capitala si prin faptul ca in aceasta
menele neascultarii, al necinstirii lui Dumnezeu si al lipsei de
zi a luat fiinta Biserica crestina din punct de vedere istoric.

70 71
respect fata de ceea ce este sfant, ba, chiar mai mult, consi- Predica la Duminica a Vll-a dupd Rusalii
dera ca si-au atins scopul in educatia copiilor atunci cand i i
aud injurand pe Dumnezeu, cand acesti copii, cu a lor nevino-
vatie, rostesc blasfemii care se vor rasfrange asupra parintilor.
Acesta este cel mai mare pacat pe care-1 poate face un „Miluieste-ne pe noi,
crestin i n cahtate de parinte. Fiule al lui David"
(Matei 9, 27)
El va da raspuns inaintea lui Dumnezeu pentru aceasta
lipsa de interes in educarea copiilor. Acel parinte inconstient
de obligatiile morale pe care le are fata de fiii sai va fi direct Fratilor,
raspunzator de pacatele pe care le vor savarsi acesti copii
nevinovati si mai cu seama acest pacat impotriva Duhului Nu cred ca exista om pe pamant care sa poata spune ca nu
Sfant care nu se va ierta, dupa cum spune Mantuitorul, nici in a simtit si nu a trait durerea si suferinta.
veacul de acum, nici in cel ce va sa vie. Precum sunt de ade- Fiecare dintre noi, mai mult sau mai putin, am gustat din
varate aceste cuvinte a Mantuitorului aratand gravitatea aces- cupa cea amara a durerii, a suferintei.
tui pacat impotriva Duhului Sfant, tot asa este de adevarat ca Fie ca aceasta durere am indurat-o direct prin boli, slabi-
nu va intarzia sa pedepseasca pe cel nevrednic. ciuni si tot felul de infirmitati in propriul nostru trup, fie indi-
Fratilor, sa facem din viata noastra de aici inainte o gradi- rect prin pierderea celor mai apropiati si celor mai dragi ai
na plina de florile virtutilor, sa lepadam din sufletele noastre nostri, ori prin nenumaratele necazuri care ni se astern in cale.
mandna, invidia, rautatea si mai cu seama rusinea de a arata De cand omul a cazut in pacatul neascultarii, de atunci su-
ca suntem crestini, pentru ca stim bine ca acesta este motivul ferinta si durerea, boala si patimile biciuiesc nemilos aceasta
care determina pe unii dintre crestini sa ocoleasca Biserica, slaba creatura pana cand o rapun ca pe-o prada neputin-
sa nege adevarul mantuitor. lata cum se poate pacatui impo- cioasa, trimitand-o in linistea si intunericul mormantului.
triva Duhului Sfant. Dintotdeauna a existat suferinta si in toate locurile, si ea s-
Nu aceasta este o rusine, fratilor, ci abaterea de la normele a manifestat sub cele mai variate aspecte.
Sfintei Evanghelii si a societatii i n care traim. Dar in mijlocul acestor noiane de dureri si neputinte a ra-
Astazi, cand Sfkntul Duh Se pogoara i n chip de limbi de sarit soarele cel prealuminos, Fiul lui Dumnezeu, aducand cu
foe asupra ucenicilor Domnului, sa rugam pe Bunul Dumne- Sine vindecarea, luminarea si alinarea tuturor suferintelor
zeu sa ne daruiasca intelepciune ca si Apostolilor oarecand, omenesti.
sa ne indeplinim obligatiile pentru sufletul nostru si sa ne fe- Pericopa evanghelica de astazi pune in relief bunatatea si
reasca de pacatele impotriva Duhului Sfant, facandu-ne mos- mila nemasurata a Fiului lui Dumnezeu fata de doi orbi nefe-
tenitorii imparatiei Sale celei vesnice, acum si in vecii veci- riciti care cautau lumina ca pe cea mai de pret comoara din
lor. Amin. viata lor.
In strigatele lor disperate: „Miluieste-ne pe noi, Fiul lui
David" acesti orbi cuprindeau cea mai sublima rugaciune
catre Fiul lui Dumnezeu de-a le darui lumina ochilor, de a
vedea, de a scapa din prapastia ingrozitoare a intunericului.
In cele ce urmeaza voi incerca, cu ajutorul lui Dumnezeu,
sa subliniez intelesul notiunii de lumina pe plan spiritual in
paralel cu lumina cea fizica.

72 73
Fratilor, Lumina sufletului este un fond sufletesc pur, curatit de
Pe piscurile cele mai prapastioase ale muntilor creste o toate pacatele si ranile infectioase produse de toate stricaciu-
floare foarte rara care pentru frumusetea ei a fost si este me- nile spirituale, este tocmai credinta, evlavia si bucuria de a-L
reu cantata: floarea de colt. E foarte greu de gasit. Cautarea ei sluji pe Hristos.
a costat multe vieti si totusi cautatorii ei nu se imputineaza. Toate faptele cele bune pe care le savarsim aici pe pamant
In multe feluri si-au expus oamenii viata cautand comori, aduc tot mai multa lumina in suflet.
bogatii, nestemate in adancurile marilor, ale pamantului, in Cand venim la Sfanta Biserica si ne inchinam cu evlavie
cosmos, noaptea si ziua, cu lunile si cu anii. Dar toate aceste Domnului Hristos, venim propriu-zis la izvorul luminii, de
cautari palesc i n fata cautarii celei mari dupa cea mai unde iradiaza toata bucuria credinciosilor crestini pentru^ ca
pretioasa comoara: lumina. Lumina, mai multa lumina. insusi Mantuitorul a zis: „Eu sunt lumina lumii; cel ce i m i
Lumina este conditia suprema a existentei noastre pe pa- urmeaza Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vie-
mant. Nimic nu ar putea supravietui intr-un intuneric abisal. t i i " (loan 8, 12).
Toate vietuitoarele si plantele au nevoie de lumina pentru
dezvoltarea si ajungerea lor la maturitate. Lumina este dorita
si preferata in casele noastre, in familiile noastre. Fiecare din
noi preferam ferestre mari pentru a avea cat mai multa
lumina, cat mai multa viata.
lata deci, fratilor, cum din punct de vedere fizic, viata n-ar
fi posibila fara lumina.
Traim pe pamant, inundati de lumina, amagitoarele si tre-
catoarele bucurii ale acestei vieti, dar ne-am intrebat vreodata
daca sufletul nostru are nevoie de lumina ? Daca aici pe pa-
mant nu putem trai, nu putem face nimic fara lumina, cu atat
mai mult pe plan spiritual.
Au venit cei doi orbi la lisus si au strigat: „Miluieste-ne
pe noi, Fiul lui David", cerand lumina ochilor. Iar lisus i-a in-
trebat: „Credeti voi ca pot sa fac Eu aceasta ?" (Matei 9, 28).
Iar ei cu credinta nezdruncinata au raspuns: ,,Da, Doamne.
Si atunci S-a atins de ochii lor zicand: Dupa credinta voastra
fie voua ! Si s-au deschis ochii lor" (Matei 9, 28-30).
Erau orbi acesti nefericiti, nu se puteau bucura de lumina
zilei, sa vada si ei cu ochii acestia trupesti maretiile si fru-
musetile lui Dumnezeu, dar ei nu au fost orbi in sufletele lor.
in sufletele lor stralucea lumina stralucitoare a dorului
dupa Hristos, a credintei nestramutate in El, pentru ca numai
la vestea ca lisus va trece pe acolo ei L-au intampinat ceran-
du-I lumina.
Luminati deci de credinta in Dumnezeu au aflat mult as-
teptata lor vindecare.

74
Predica la Duminica a IX-a dupd Rusalii fost ceruta de la Apostolul Petru asa cum ati auzit citindu-se
in pericopa evanghelica de astazi: „Putin credinciosule, pen-
tru ce te-ai indoit ?".
In fond ce este credinta despre care vorbeste Mantuitorul ?
„Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit ?"
(Matei 14, 31)
La aceasta intrebare voi raspunde in fata dumneavoastra
pentru a va putea evidentia singura noastra arma ce ne poate
face biruitori peste ispitele acestei vieti: credinta.
Fratilor,
Fratilor,
Omul, aceasta fiinta inteligenta inzestrata de Dumnezeu cu Fiecare dintre dumneavoastra care sunteti prezenti aici in
atatea calitati, poate, in virtutea lor, sa desavarseasca proiecte, biserica va explicati prezenta numai printr-o necesitate spiri-
planuri, ganduri, care la inceput sunt numai idei si iluzii. tuals, numai printr-un imbold launtric care ne indeamna sa ve-
Traim astazi intr-o epoca in care aproape tot ceea ce omul nim in casa lui Dumnezeu si sa petrecem in comuniune cu El.
viseaza se traduce in fapta, devine realitate. Venim aici in biserica cu arzatoarea dorinta de a vorbi cu
Remarcabile sunt eforturile si rezultatele neobositilor gan- Dumnezeu si de a ne impaca cu El, cerand in lacrimi iertarea
ditori care nascocesc tot felul de proiecte si care prin staruin- pacatelor noastre.
ta si munca asidua isi vad, plini de satisfactie, realizata opera Si, cu adevarat, credinciosul aceia care a ajuns sa ceara in
fanteziei lor. lacrimi ajutorul lui Dumnezeu, rabdare si putere spirituala si
Mareti au fost pa§ii pe care i-a facut omul prin inaintarea fizica de a trece biruitor peste ispite, aceia a ajuns la starea fe-
tehnicii si a stiintei, de la uriasele constructii antice pana la ricita cand Dumnezeu cu harul Sau a atins inima acestui cre-
atingerea astrilor ceresti, minunate sunt progresele inregis- dincios dandu-i bucurii si satisfactii negraite in sufletul lui.
trate astazi de omenire. Dar oare firescul, omenescul din noi nu-si spune cuvan-
Si ne intrebam cum au fost posibile toate acestea ? A u fost tul ? Cum sa pot trai in comuniune cu Dumnezeu fara sa-L
posibile pentru ca autorii acestor minunate fapte si-au pus vad ? Cum pot sa ma simt aproape de El, eu, un bilet neputin-
toata inima, toata nadejdea si speranta neclintita ca gandul cios pamantean ?
lor maine va capata forme reale. Raspunsul este categoric: numai prin credinta.
Deci toate aceste realizari sunt produsul credintei in reusi- Dupa definitia clasica a marelui Apostol Pavel, „credinta
ta, in bucuria de a vedea cu ochii ceea ce acum nu poate fi este incredintarea celor nadajduite si dovedirea lucrurilor ce-
vazut. lor nevazute" (Evrei 11, 1).
Daca aici, pe pamant, unde toate ne sunt vizibile si la in- Credinta este, asadar, fereastra, ochiul prin care privim
demana pentru a infaptui ceva este nevoie de credinta i n dincolo de ceea ce este pamantesc, rational, dincolo de tot
reusita, cu cat mai mult vom avea nevoie de credinta, de spe- ceea ce tine de aceasta intelegere marginita a omului, in lu-
ranta pe taram spiritual, unde totul este abstract, unde totul mina nevazuta a paradisului, unde glasurile heruvimilor si se-
scapa simturilor noastre ? rafimilor lauda neincetat in frumusetea si lumina dumne-
Credinta: acesta este elementul esential al unui om care zeiasca pe Facatorul tuturor celor vazute si a celor nevazute.
vrea sa dobandeasca realizarea celui mai mare vis, mantuirea Ea este, dupa cum spun Sfintii Parinti. temelia tuturor
lui. bunatatilor, usa tainelor lui Dumnezeu. biruinta necontenita a
Credinta este aceea care ne intare§te si ne face traitorii vrajmasilor, cea mai trebuincioasa dintre toate virtutile, aripa
celor mai mari bucurii in comuniune cu Dumnezeu §i care a rugaciunii si salasluirea lui Dumnezeu in suflet.

76 77
Cum pot sa o dobandesc ? O pot dobandi numai cu aju- Credinta nu este o inselaciune, o consecinta a fricii fata de
torul lui Dumnezeu, care o da aceluia care o cere. fortele naturii; ea este harul lui Dumnezeu care inmiresmeaza
Noi, oamenii, avem in noi ceva indaratnic si zabavnic care si roureaza inima noastra, sufletul nostru indaratnic si rece.
ne ingreuneaza mult drumul credintei pe care putem ajunge O, mare dar al credintei, comoara a comorilor prin care
la Dumnezeu. privesc cu ochii sufletului toata slava lui Dumnezeu, tot ceea
Multi dintre noi declaram oficial ca suntem credinciosi, ce pe alte cai nu pot experimenta, ce prin alte mijloace imi
dar cand incercam sa pasim pe valurile involburate ale acestei sunt imposibile !
vieti in care misuna tot felul de incercari si ispite, incepem sa Mustrarea pe care Mantuitorul a facut-o Apostolului Petru
ne afundam ca Apostolul din Evanghelie, pentru ca omenes- este mustrarea pe care ne-o face noua tuturor, pentru a scoate
cul din noi se face din ce in ce mai mare si pune stavila intre in evidenta faptul ca suntem atasati, lipiti de pamant, de tot
noi si Dumnezeu, intre credinta noastra in ajutorul lui Dum- ceea ce este trupesc si nu vedem cu ochii mintii mai departe,
nezeu si El. spre puterea lui Dumnezeu.
„De veti avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice
A m intalnit oameni care spuneau: as vrea sa cred in Dum-
muntelui acestuia: muta-te de aici dincolo, si se va muta; si
nezeu, dar nu stiu cum si nici daca exista. A u mare dreptate
nimic nu va f i voua cu neputinta" (Matei 17, 20). De aproape
ca nu stiu cum sa creada. doua m i i de ani rasuna aceste cuvinte ale Mantuitorului,
Credinta, la urma urmei, este un dar care se experimen- cuvinte la care noi nu vrem sa meditam.
teaza de fiecare in sufletul sau. Cere acest mare dar de la Noi nu avem credinta nici cat un graunte de mustar, pen-
Dumnezeu si-1 vei dobandi. tru ca nu vrem sa o avem, nu pentru ca nu putem.
Fratii mei, pentru noi toate aceste realitati spirituale sunt Sfantul Vasile cel Mare spune ca „cel ce vrea sa aiba intru
cu adevarat realitati numai daca vrem sa credem in ele, adica sine aceasta credinta mare nu trebuie sa-si mai faca nicidecum
daca vrem sa le socotim reale. vreo grija despre viata sau despre moartea sa, ci de ar vedea
Toate elementele spirituale care ne dau titlul de credin- chiar fiara salbatica sau ridicari de draci sau de oameni rai, nu
ciosi nu sunt iluzii sau autosugestii, dupa cum afirma unii se mai inspaimanta deloc, ca unul ce cunoaste ca sunt fapturi
dusmani ai credintei noastre. Toate acestea depind de vointa ale unuia si aceluiasi Facator si impreuna roabe cu el si nu au
noastra de a le socoti reale, pentru ca ele sa devina reale pen- nici o putere asupra lui, de nu va ingadui Dumnezeu".
tru noi. Pentru a intelege relatia dintre credinta si fapte bune, sa
Spiritul nostru are mare putere si daca nu punem la con- ascultam cele spuse de Sfantul Apostol lacov: „Vrei sa
tributie capacitatea spirituala a credintei, nu putem descoperi intelegi, omule nesocotit, ca credinta fara de fapte moarta
nimic din cele spirituale. este ? Precum trupul fara suflet mort este, astfel si credinta
Asa se explica de ce sunt multi necredinciosi si fara frica fara de fapte moarta este" (lacov 2, 20, 26).
de Dumnezeu. Ei nu vor sa creada, nu ca nu pot. Totul depin-
de de bunavointa fiecaruia, pentru ca toate realitatile spiri-
tuale traiesc in noi atat timp cat noi nu slabim efortul spiri- '
tual de a crede.
Pentru fiecare dintre noi Dumnezeu exista si ne este pro-
tector atata vreme cat credem in El; El exista si atunci cand
nu credem in El, dar atunci este judecator infricosat al gravel
noastre nepasari spirituale.

78
• 1

Predica la Duminica a XVII-a dupd Rusalii Dumnezeu se pogoara peste o femeie necajita ce avea fiica
bolnava, dar credea din tot sufletul in ajutorul lui Dumnezeu.
lata de ce mi-am propus sa va expun astazi cateva ele-
mente despre credinta in Dumnezeu si modul de intretinere a
„0, femeie, mare este credinta ta..."
acesteia.
(Matei 15, 28)
Mare si dumnezeiesc subiect: sa vorbesti despre credinta...
Pe de-o parte este atat de greu sa descrii, dar pe de alta parte
A u fost multi filosofi, invatati, oameni de stiinta care s-au este atat de usor si atat de fericit sa petreci langa lisus cu aju-
perindat pe scena istoriei civilizatiei umane. Unii dintre ei au torul credintei.
ramas celebri prin operele pe care le-au lasat, altii au fost Daca ar fi sa dam o definitie, aceasta ar fi: credinta este o pu-
invaluiti i n intunecoasa si ingrata uitare. tere divina care ilumineaza si renaste, deschide in noi ochii su-
Dar nici unul dintre acestia nu au fost inregistrati de isto- fletului ca sa vedem pe Dumnezeu, ne ajuta sa traim in Dum-
rie, si indraznim sa spunem de istoria sfanta a mantuirii, la un nezeu si cu Dumnezeu, ne convinge sa ne incredem in Dum-
loc de mai mare cinste ca femeia. nezeu si sa ne supunem vointei Lui. Credinta face sa domneasca
Femeia, prin care a venit pacatul... Prin ea a venit si man- spiritul in materie si lumina in spirit. Credinta ne descopera
tuirea... Eva cea veche aduce moartea, Eva cea noua - Fecioa- lumea supranaturala... Puterea credintei dezrobeste omul,
ra Maria - aduce mantuirea, aduce salvarea, viata etema... revarsa in sufletul nostru lumina din lumina lui Dumnezeu.
Femeia a vazut cea dintai gloria invierii lui Hristos, ea se Sfantul Apostol Pavel vorbeste foarte lamurit in Epistola
bucura de marele dar de a dialoga cu Dumnezeu la fantana catre Evrei: „Credinta este incredintarea celor nadajduite, do-
lui lacov, in Sihar, unde primeste Revelatia completa: vor- vedirea lucrurilor celor nevazute... Prin credinta intelegem ca
beste cu Dumnezeu, stie de acum unde si cum sa se inchine. s-au intemeiat si veacurile" (Evrei 11, 1-3).
Si iata cum azi Dumnezeu binecuvanteaza tot o femeie, pa- Este cel mai mare dar de la Dumnezeu... Noi ne nastem cu
gana, din Canaan, din Fenicia Sirei, cu un mare dar: implini- 0 predispozitie de a crede, de a trai aproape de Dumnezeu, pe
rea rugaciunii inaltate catre lisus pentru fiica ei demonizata. care daca nu o cultivam o vom inabusi, ajungand chiar la res-
Este ceva extraordinar in cuprinsul Evangheliei de azi. Sunt pingerea ei. Este un dar pe care sa-1 cerem necontenit lui
lucruri aproape inefabile... Aceste lucruri te reduc la tacere, Dumnezeu.
starnesc admiratia numai auzindu-le, care te impresioneaza Ea vine prin auzire asa cum spune foarte frumos tot Sfan-
pana la lacrimi, ajungi la un moment dat sa plangi fara sa stii tul Pavel in Epistola catre Romani: „Credinta este din auzire,
de ce... Te simti sub imperiul unui sentiment ciudat, de ade- iar auzirea prin cuvantul lui Hristos" (Romani 10, 17).
ziune la cele duhovnicesti, dezlipindu-te de lumea materiaia si BinevesUrea numelui lui Hristos de catre Sfintii Apostoli
plutind in sferele lumii fara de griji, in lumea lui Dumnezeu... a avut darul de a increstina lumea, de a sadi in sufletele
La aceste trairi te indeamna Evanghelia de azi care pune oamenilor credinta in Dumnezeu, de a sadi in suflete aceasta
in lumina credinta extraordinara a acestei femei pagane cana- • putere care depaseste puterile ratiunii si patrunde pana in
neence i n Fiul l u i Dumnezeu, credinta intarita si infru- transcendent, o antena prin care primim din lumea divina
musetata de o cutremuratoare smerenie. adevarurile absolute si eteme si adevarul adevarului ca exista
Binecuvantare si blestem au impovarat umerii dreptului un Dumnezeu a toate si pentru toate.
Simeon, indoiala fata de proorocia lui Isaia cu referire la Credinta e vederea sufletului, certitudinea ca Dumnezeu
Maica Domnului, pururea fecioara. Astazi binecuvantarea lui exista. Credinta intareste ratiunea noastra. Rafiunea stie, cre-

80 81
dinta se increde in cuvantul celui ce marturiseste. Ratiunea lu- lata de ce si Hristos a exclamat cu glas mare: „ 0 , femeie,
mineaza mintea, credinta incalzeste si intareste sufletul intreg. mare este credinta ta".
Credinta este fericirea de a trai in Dumnezeu si cu Dum- Cat de mult ar trebui sa ne foloseasca drept pilda acest
nezeu, iar a nu crede in Dumnezeu e cea mai mare nefericire episod, iubitii mei... Cat de mult avem de invatat de la aceas-
si nebunie. ta femeie... lata, o pagana cere indurare si crede in Hristos
De altfel, Goethe spunea, referindu-se la atitudinea oame- mai mult decat tot Israelul la un loc... lata si implinirea ruga-
nilor in fata lui Dumnezeu: „Nu sunt decat trei soiuri de oa- ciunii ei.
meni: unii care slujesc lui Dumnezeu pentru ca L-au gasit; Credinta noastra sa fie dreapta asa cum o marturisim me-
altii care vesnic se straduiesc a-L cauta pentru ca nu L-au reu in Simbolul de credinta niceo-constantinopolitan si imbi-
gasit si altii care traiesc fara a-L cauta si fara a-L fi gasit. Cei nata cu faptele cele bune.
dintai sunt intelepti si fericiti, ai doilea sunt intelepti dar ne-
fericiti, iar cei din urma sunt si nebuni, si nefericiti".
Asadar, credinta i n Dumnezeu este aducatoarea tuturor
bucuriilor duhovnicesti: este certitudinea despre existenta
personala a lui Dumnezeu, despre existenta lui Dumnezeu ca
realitate suprema personala.
Credinta nu cauta, ci vede pe Dumnezeu, oarecum 11
experimenteaza si se bucura de El ca de cea mai scumpa
comoara... Rasplata imediata este bucuria vederii fiintei celei
mai dragi, o bucurie sfanta, bucuria intalnirii tainice cu Dum-
nezeu... Iar necredinta aduce dupa sine tot arsenalul de
necazuri si cea mai mare durere: nefericirea.
Nu cred pe acei oameni care spun ca sunt fericiti fara
Dumnezeu.
Toate glumele nesarate la adresa credintei vor fi taxate la
infricosata Judecata.
Revenind la Evanghelia de azi, aceasta femeie cananeanca
ne da un exemplu desavarsit al felului cum sa credem i n
Dumnezeu.
Aceasta femeie singura, care nu se lauda cu rangurile si cu
titlurile, care nu se lauda cu bogatia, cu cea mai desavarsita
smerenie si cu o credinta ce a uimit Tirul si Sidonul pagan,
insista sa o scape din necaz, sa-i vindece fiica.
lisus o incearca de doua ori, o respinge a-i vedea credinta, '
o compara cu cainii, ea nu se mahneste, nu se simte lezata,
ci, dimpotriva, se simte pacatoasa ca si cainele, replicandu-i
lui Hristos ca si cainele intra in gratiile stapanilor, mancand
de la masa stapanilor lor faramiturile... cerand si ea farami-
turile milei lui Dumnezeu...

82
Predica la Duminica a XXI-a dupd Rusalii $i alta a cdzut pe piatrd si, rdsdrind, s-a uscat, pentru cd
nu avea umezeald.
$i alta a cdzut in mijlocul spinilor si spinii, crescand im-
preund cu ea au indbusit-o.
„Si alta a cazut in mijlocul
spinilor si spinii, crescand Si alta a cdzut pe pdmdntul cel bun si, crescand, a fdcut
impreund cu ea, au indbusit-o" rod insutit." (Luca 8, 5-8)
(Luca 8, 7) Dupa cum a explicat Mantuitorul ucenicilor care nu inte-
legeau aceasta parabola, cele patru seminte care au cazut pe
Frati crestini, cele patru feluri de teren nu sunt altceva decat cuvantul lui
Dumnezeu, iar pamanturile neprielnice sunt oamenii slabi in
La inceput Dumnezeu a creat pe om ca o reflectare a chi- credinta, insuficient pregatiti sufleteste, care la vreme de is-
pului Sau celui intru tot sfant. pita se leapada de Dumnezeu.
Aceasta creatura, care a devenit regele tuturor vietuitoa- i n cele ce urmeaza ma voi opri asupra celei de-a treia ca-
relor, a fost inzestrata de Dumnezeu cu atribute superioare si tegorii de oameni si va voi ajata cum preocuparea exclusiva
nu sufera comparatie cu nici una dintre fapturile cuvantatoare pentru grijile acestei vieti trecatoare cauzeaza pierderea noas-
sau necuvantatoare. tra sufleteasca.
Fiind o oglindire a chipului lui Dumnezeu, omul a fost im-
podobit cu intelepciune si inocenta. Intrebuintand insa in Fratilor,
scopuri potrivnice voii lui Dumnezeu aceste atribute, omul i n toata activitatea Sa de scoatere a omului din ghearele
este deposedat de bunurile si fericirea paradisului si obligat sa mortii vesnice, Domnul lisus Hristos, invatatorul nostru prin
suporte calvarul ispasitor al marii lui greseli, neascultarea. excelenta, ne-a invatat sa purtam grija deosebita fata de sufle-
Calcand astfel voia lui Dumnezeu, imaculata haina a nevi- tul nostru, ne-a aratat ca nimic nu pretuieste mai mult decat
novatiei in care a fost imbracat de Creator se pateaza cu tot sufletul nostru, comoara inestimabila care nu poate f i inlocui-
felul de patimi si pacate. ta cu nimic.
lata deci ca omul de la inceput a inclinat spre rau, alteran-
El a spus toate acestea ca Cel care stia firea noastra slaba
du-si chipul sufletesc cel atat de curat.
care inclina usor spre cele ademenitoare. De aceea Se adresa
Pericopa evanghelica de astazi ne ilustreaza cat se poate de
clar impedimentele care se interpun intre om si mantuirea sa. multimilor: „Nu va ingrijiti pentru sufletul vostru ce veti
Pentru a exprima cumplitele boli care chinuie sufletele oa- manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca; oare
menilor, Mantuitorul Si-a ales cea mai frumoasa dintre para- nu este sufletul mai mult decat hrana §i trupul decat imbra-
bole, aceea a semanatorului. camintea ?" (Matei 6, 25).
Nici una dintre parabolele spuse de Domnul n-a aratat mai Aici Mantuitorul are in vedere poftele noastre nestavilite
lesne de inteles categoriile de oameni, dintre care unii isi dupa fastul si luxul pamantesc, care nu folosesc cu nimic
pierd mantuirea pentru slaba lor credinta, iar altii si-o doban- sufletului si nu opreste procurarea celor necesare traiului.
desc, ca in parabola semanatorul. De asemenea, multi dintre dumneavoastra va puteti aminfi
Textul pericopei ne spune: cu usurinta de tanarul aceia care a venit sa-L intrebe pe Man-
,A iesit semanatorul sd semene sdmdnta sa. Si semdndnd tuitorul ce-i mai lipseste ca sa mosteneasca viata de veci, iar
el. una a cdzut Idngd drum si a fost cdlcatd in picioare si Mantuitorul i-a raspuns: „Mergi, vinde-ti toate cate ai si vei
pdsdrile cerului au mdncat-o. avea comoara in ceruri, apoi vino si urmeaza Mie".

84 85
Stim cu totii felul cum a reactionat acest tanar. Deoarece nate, este de netagaduit saltul astronomic pe care 1-a facut
era foarte bogat, la auzul propunerii facute de Domnul s-a stiinta in ziua de astazi datorita, evident, oamenilor impodo-
intristat foarte si s-a retras. biti de Dumnezeu cu gandire si spirit inventiv, care s-au de-
De ce oare aceasta intristare, de ce sufletul acestui tanar a votat progresului si pasirii omului pe o noua treapta sociala, a
fost cuprins de mahnire ? Tocmai pentru ca inima lui era aii- bunastarii si emanciparii. Cu toate acestea se poate afirma
pita de placerile si aparenta fericire a acestui veac si-i venea impreuna cu marii ganditori ca nu stim decat o mica parte din
foarte greu sa se dezlipeasca de ceea ce cu pasiune i-a daruit ce am putea cunoaste.
totul, chiar tineretea sa, drept care Mantuitorul a continual si Chiar daca vom cunoaste insa totul de pe acest pamant, nu
a spus: „... mai lesne este sa treaca camila prin urechile acu- vom ajunge niciodata sa-L cuprindem pe Dumnezeu in min-
l u i , decat sa intre un bogat i n imparatia l u i Dumnezeu" tea noastra omeneasca.
(Matei 19, 24). Cu durere trebuie sa constatam ca, desi am pasit pe o noua
Este clar pentru oricine cat de categoric Se exprima treapta de progres, omul interior degenereaza, continua sa
Mantuitorul in privinta aceasta, aratandu-ne ca atunci cand traiasca intr-o stare decazuta, duce o viata aservita pacatelor,
ne-am facut din bogatie, din lux si placere pamanteasca viciilor, placerilor si grijilor de tot felul.
supremul nostru tel suntem prea* departe de El, de Dumnezeu, Manifesta o fuga sterila dupa fantasme, dupa iluzii si lu-
care este cu adevarat fericirea si frumusetea absoluta. cruri pierzatoare de suflet.
Fratilor, cu adevarat mare este taina crestinatatii, mare si In zilele de sarbatoare nu vrea sa auda de Sfanta Biserica,
de nepatruns este misterul mantuirii noastre, dar pentru cel de Sfanta Liturghie, fara de care nu se poate vorbi de man-
care crede cu ardoare in Bunul Dumnezeu si-I slujeste cu tuire, manifesta dorinte nestavilite de a fi cat mai avut, indi-
frica si cu cutremur, pentru cel care se achita constiincios de ferent daca mijloacele prin care-si acumuleaza bogatia sunt
obligatiile sale de adevarat crestin, acest mister, aceasta taina cinstite sau nu.
se descopera pe deplin, o poate trai in propria fiinta si traieste Din aceasta pofta nestavilita dupa avere se nasc tot felul
marea bucurie de a petrece in comuniune cu Dumnezeu. de pacate, patimi care au, desigur, in frunte pe mama tuturor
Atunci cand ne rugam lui Dumnezeu inchinandu-ne sfin- pacatelor, care este iubirea de argint.
telor icoane cu zdrobire de inima, cu multa concentrare a pu- Fratilor, trebuie sa ne fie clar ca tot ceea ce este pus inain-
terilor noastre sufletesti spre Cel ce a facut toate numai prin tea idealului mantuirii constituie „spinii" din Sfanta Evanghe-
simpla putere a cuvantului, spre Dumnezeul cerului si al pa- lie care ne usuca sufleteste si ne face imposibila mantuirea.
mantului, sufletul nostru este in comuniune cu Dumnezeu, Atunci cand credem ca nimeni nu ne poate deranja pla-
traieste marea fericire de a fi aproape de Dumnezeu, de a nurile noastre josnice, atunci cand credem ca am devenit
simti aproape pe Atotstiutorul si purtatorul nostru de grija. stapanitorii lumii, auzim, desi nu ne vine sa credem, sinistral
Este o bucurie launtrica cu totul caracteristica omului care glas al infricosatului si dreptului Judecator: „Nebune, in
se roaga lui Dumnezeu cu credinta puternica, in curatia inimii, noaptea aceasta voi cere de la tine sufletul tau si toate cate ai
transportat in acel moment de fericire spirituala in lumea fara strans ale cui vor fi ?".
de griji, in paradoxul infinit spre care aspira sufletul nostru... Ingrijirea noastra de tot ceea ce este pamantesc atrage
Dar, aceasta mare bucurie, de a ne afla mereu in comuni- dupa sine impietrirea sufleteasca, indiferenta si nepasarea
une cu Dumnezeu, este de cele mai multe ori spulberata lata de obligatiile pe care le avem fata de sufletul nostra, cau-
datorita grijilor care ne inabusa, ne sufoca sufleteste. zand astfel pierderea noastra sufleteasca.
Traim in secolul marilor prefaceri si progrese stiintifice. Reluand tema pericopei evanghelice pot spune ca o con-
Ne aflam i n fa^a unor uimitoare realizari ale mintilor lumi- cluzie ca preocuparea noastra exclusiva de ceea ce este pa-

86 87
mantesc ne omoara sufletul nu pentru un an, doi, sau mai De aceea, sa rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne intareasca
multi, ci pentru totdeauna. credinta, sa ne ajute sa facem parte din cea de-a patra cate-
goric de pamant, sa aducem roade bine placute lui Dum-
Frati crestini, nezeu, fiind totdeauna la inaltimea titlului de urmatori al lui
Fastul sarbatoresc din aceasta duminica, a XXIX-a dupa Ru- Hristos si sa cinsfim si cu mai multa ravna sfintele icoane,
salii, este pricinuit si de faptul ca Sfanta Biserica sarbatoreste inchinandu-ne lor.
astazi pe Sfintii Parinti de la al Vll-lea Sinod Ecumenic de la Asa procedand, vom auzi doritul glas al Mirelui ceresc:
Niceea. „Bine, sluga buna si credincioasa peste putine ai fost, cre-
In stransa legatura cu invatatura Mantuitorului, asemanata dincioasa peste multe te voi pune, intra tntru bucuria Dom-
in garabola cu samanta, este si cultul sfintelor icoane. nului tau". Amin.
In aceeasi gradina alaturi de grau a fost semanata si neghi-
na, din care s-au nascut tot felul de abated de la adevarata
invatatura a Bisericii. Una din aceste gresite invataturi a fost
aceea a iconoclasmului (a luptei impotriva icoanelor).
Cautand sa apere adevarata noastra invatatura si sa ras-
punda acuzatiilor unor iconoclasti, Sfintii Parinti au convocat
in anul 787, la Niceea, un Sinod Ecumenic.
Mari teologi ortodocsi din acea vreme, in special Sfantul
loan Damaschinul, Sfantul Teodor Studitul, Gherman, Pa-
triarhul Constantinopolului, au elaborat o adevarata teologie
privind natura icoanei si cinstirea ei.
Reprezentarea in pictura a lui Dumnezeu, care este neva-
zut, a devenit posibila numai prin intruparea Sa in Persoana
divino-umana a lui Hristos, intrucat El este chipul Dumne-
zeului celui nevazut (Coloseni 1, 15).
Icoana este astfel o oglinda i n care se reflecta lumea
nevazuta, spirituala a imparatiei lui Dumnezeu, iar cinstirea
ce i se acorda icoanei nu se indreapta catre materialul din
care este facuta ea, cum gresit sustineau iconoclastii, ci catre
persoana reprezentata in icoana.
Pictura, icoana, devine astfel un mijloc de comuniune cu
Dumnezeu, cu sfintii, o scara duhovniceasca.
Asadar, fiind o oglinda ce reflecta lumea nevazuta, icoana
evita i n general tot ceea ce aminteste pamantul, adanceste '
trairea launtrica si completeaza ratiunea.
Icoana indreapta deci privirea spre cele ceresti, spirituale,
spre Dumnezeu.
Cu totul gresite sunt deci acele invataturi care considera 't
icoana un obiect oarecare si care invata ca nu trebuie cinstite.

88 89
Predica la Duminica a XXII-a dupd Rusalii familia, casa sau asezamantul unde lucrati (locul fiecaruia de
munca), insesi hainele dumneavoastra, care va apara de in-
temperiile naturii si spre cuviincioasa aratare fata de semeni.
„Astdzi s-a fdcut mantuire casei acesteia, Dar oare v-ati intrebat vreodata daca omul nu mai are si o
cdci si acesta este fiu al lui Avraam" casa pe care nu o vad cei din jur si care este mult mai com-
(Luca 19,9) plexa si mai delicata decat orice palate sau cladiri de pe fata
pamantului ?
Nu putine sunt momentele din marea acestei vieti, cu clo- Da, omul are o astfel de casa. Aceasta este casa din suflet,
cotul ei, cu tumultul necazurilor, durerilor si mai putinelor este locasul aceia care nu se vede nici de noi insine, dar care
bucurii, in care sa nu plangem, sa nu varsam lacrimi pentru se simte de fiecare in parte.
ceea ce simtim si traim. Toate trairile, sentimentele si gandurile isi fac loc i n
Daca cineva se abtine sau este mai tare de fire in a varsa aceasta casa aducand cu sine fie avere inmiresmata de curatie
lacrimi, totusi imprejurarile jalnice in care s-ar gasi i-ar crea si fapte bune, fie mizerie si tot felul de fapte urate de Dumne-
un planset launtric, ar varsa multe lacrimi in sufletul sau, s-ar zeu si de oameni.
jelui intr-un dialog cu sine insusi si s-ar racori in siroaiele de in aceasta casa a sufletului se zamislesc gandurile cele
lacrimi din suflet. mai bune aducatoare de rod frumos, pe care omul le traduce
Acest planset are si el o cauza, un punct de plecare: fie ca in fapta prin actele cresfinesfi pe care le face, dupa cum tot
intre noi se intampla despartiri dureroase prin moartea celor aici se zamislesc fiii cei mai odiosi ai necuratiilor, ai pafimi-
dragi, fie ca am gresit mult si greu fata de cineva si consfiinta lor si ticalosiilor de tot felul.
- acel glas dumnezeiesc din om - nu ne lasa, ci ne framanta, Aici se naste monstruosul gand al uciderii aproapelui, al
ne zbuciuma, ne mustra pentru ceea ce am facut. furtului, al curviei, al insultei, al minciunii si al deznadejdii.
Jalnic este sa privesfi pe un om deznadajduit pentru vreo Chipul si aspectul unui astfel de cresfin, daca ar fi cu
nefericita pricina a acestei vieti trecatoare, dar cu atat mai putinta sa fie privit de cineva pe un tablou sau ecran de cine-
jalnica este privelistea aceea a unui om care se sfasie in sufle- ma, ar provoca spaima si teroare in sufletele noastre. Multi
tul sau de durere pentru faptul ca nu a trait si nu a dus viata oameni de arta au incercat cu maiestria lor sa redea relativ
dupa principiile morale sfinte, cand ajunge la momentul in- aspectul unui astfel de locas sufletesc, al omului macinat de
trebarilor si mustrarilor, cand isi face un rezumat al propriei tot felul de pacate.
vieti si vede pe propria pelicula a vietii ficaloasa traire care a Se poate vedea cum, pe categorii, la mijloc troneaza cel
avut-o, faradelegile si pacatele care l-au azvarlit pe insula mai mare intru rautati, insusi satana, iar pe langa el jivinele
neagra si urata a iadului. tuturor pacatelor: serpi, pauni, porci, tapi, dar nici pe departe
Intr-o astfel de jalnica stare sufleteasca se gasea si vamesul acestea nu descriu realitatea, adevaratul chip al acestei case,
Zaheu despre care ne-a vorbit Sfanta Evanghelie de astazi. devenita cu totul locas al satanei.
Dar oare unde se petrec aceste lucruri despre care v-am ' intr-o astfel de casa locuia cu sufletul si vamesul Zaheu.
vorbit ? Unde se vad, unde se aud si de ce ? In casa sufletu- in acest gunoi urat mirositor al faradelegilor isi ducea
lui, inima omului, locasul dinlauntru al omului, despre care viata spirituala pentru ca era vames.
mi-am propus sa va vorbesc in cele ce urmeaza^ Vamesii erau hrapareti, inselatori, caci ei nu numai ca per-
Fiecare dintre dumneavoastra aveti mai multe adaposturi cepeau birurilb si taxele de stat, dar luau si camata, despuiau
sau case in care locuiti. De exemplu, casa in caie locuiti cu fara mila pe bietul om exploatat. De aceea ei erau cei mai

90 91
urati de popor, caci unde se vedea un vames, in locul aceia se casei acesteia", adica a casei lui din suflet si a tuturor care
scuipa cu batjocura si se blasfemia. erau in casa lui de lut.
Evanghelia de astazi ne duce in fata unei astfel de case, ne lata felul in care Zaheu vamesul a bucurat pe Fiul Omului,
arata imaginea ei infioratoare, a casei sufletului lui Zaheu si care nu avea unde sa-Si piece capul, prin primirea pe care I-a
face un pas inainte, intra in ea si printre jivinele care locuiau facut-o.
in aceasta casa ne prezinta si o preafrumoasa licarire a unui Mare bucurie a fost pentru Zaheu cand a intrat Mantuito-
gand, a unei faclii mantuitoare: nadejdea i n iertarea vietii rul si a cinat cu e l ! Este bucuria despre care un fericit parinte
sale pacatoase, auzind ca pe acolo avea sa treaca lisus Naza- care a experiat-o spune ca este „o gustare de mai tnainte a
rineanul. Zbuciumul lui sufletesc se intensifica si deodata na- etemitatii". Dar bucurie a fost si pentru Mantuitoml, caci Si-
dejdea i n mila cea mare a lui Dumnezeu biruie. a gasit un loc unde sa-Si piece capul, in casa sufletului lui
El, Zaheu, pune mana pe ivarul dinauntru al casei sale su- Zaheu!
fletesti si-L primeste cu bucurie pe Mantuitorul. A ars de do- Convertirea lui Zaheu e modelul posibilei noastre conver-
rinta sa-L vada pe Mantuitorul §i se mangaia cu gandul tiri spre o alta gandire, spre o noua simtire, spre dramul cel
numai sa-L vada si se considera absolvit de toata vina. El nu mai drept catre Dumnezeu.
stia ca Mantuitorul de mult i l cauta pe el, pe Zaheu, oaia cea
pierduta si nu-si putea imagina in mintea sa ca Mantuitorul
chiar in casa sa va intra si va sta la masa cu el. Este, intr-ade-
var, coplesit de glasul Mantuitorului: „Zahee, coboara-te de-
graba, caci astazi in casa ta trebuie sa raman" (Luca 19, 5).
Zaheu a trait astfel bucuria pe care n-a gustat-o niciodata.
El a primit nu numai in casa de lut, ci si in casa sufletului,
in inima sa, pe.Alinatorul tuturor durerilor, pe Dumnezeu
Atottiitorul. El a trait bucuria despre care un intelept a spus ca
este „o gustare de mai inainte a etemitatii" (Jacob Bohme).
Acum vamesul Zaheu a fagaduit Mantuitorului redresarea
sa spirituala, alungarea tuturor jivinelor, a rautatilor, din casa
sa sufleteasca, din inima sa, prin marturisirea phna de cainta,
durere si lacrimi pe care a facut-o inaintea lui Dumnezeu:
,Jata, Doamne, jumatate din averea mea o dau saracilor si daca
am nedreptatit pe cineva cu ceva, intorc impatrit" (Luca 19, 8).
Acum Zaheu este altul, are o alta locuinta sufleteasca,
mult mai luminoasa .si mai curata decat inainte. Este omul
curatit prin baia spovedaniei facute lui Dumnezeu, bale prin
care s-a curatit de orice murdarie sufleteasca.
Acum el s-a facut cetatean al cerului pentru hotararea sa
neclintita de a rupe orice legatura cu trecutul sau pacatos si
de a-L urma pe lisus pe care L-a dorit atat de mult, lata de ce
si Mantuitorul a facut aprecierea: „Astazi s-a facut mantuire

92
rile nevazute, vindecand in chip cu totul neobisnuit demo-
Predica la Duminica a XXIII-a dupd Rusalii nizatul din tinutul Gherghesenilor.
De aceea, pentru a scoate in relief marea minune pe care a
savarsit-o Domnul in tinuturile Gherghesenilor, va voi vorbi
„Iisus poruncea duhului celui astazi de puterea lui Dumnezeu asupra fapturilor cuvanta-
necurat sd iasd din om, pentru cd toare si necuvantatoare.
de multi ani il stdpdnea..."
(Luca 8, 29)
Fratilor,
Mantuitorul Hristos, ca Om adevarat si Dumnezeu ade-
Frati crestini, varat, a lucrat tot timpul cat a vietuit cu noi, oamenii, in sluj-
ba scoaterii omului din neputinta, din subjugarea la care-1
Timp de trei ani si jumatate Domnul nostru lisus a predicat condamnase pacatul.
multimilor din tinutul Palestinei si, prin ucenicii Sai, intregii N-a precupetit nici un efort, nici o straduinta nu a fost prea
lurni, ca sa impace pe om cu Dumnezeu. mare pentru a ne aduce la limanul mantuirii. In acest sens El,
Intreaga Sa activitate pamanteasca a fost inchinata acestui inconjurat de ucenicii Sai, dadea invatatura „ca unul ce are
mare ideal al omului: mantuirea sa, scoaterea lui din ghearele putere si nu cum ii invatau carturarii lor" (Matei 7, 29).
mortii vesnice. De multe ori, desi martori ai multor minuni dumnezeiesti
In acest scop Domnul intrebuinta fel de fel de invataturi. savarsite de Domnul, Apostolii se indoiau in sinea lor de pu-
Unele din acestea au fost inspirate direct din viata oamenilor. terea credintei, de ajutorul primit din partea lui Dumnezeu.
Asa, spre exemplu, daca ne ducem cu mintea noastra in Atunci i i mustra Domnul pentru slabiciunea credintei lor.
urma cu o duminica, traim si acum sentimentul de profunda Cand ucenicii erau inspaimantati de marea primejdie care-i
,admiratie pentru splendida parabola a semanatorului rostita ameninta in corabia invaluita de valuri. In deznadejdea lor
de Domnul multimilor. alearga la ultima si sigura speranta de salvare: invatatorul lor,
Am vazut ca Mantuitorul S-a inspirat, pentru a arata pe in- Mantuitorul. Domnul i i mustra pentru slaba lor credinta,
telesul multimilor diferenta dintre suflete, din activitatea plu- cearta vantul si valul apei si ele inceteaza !
garilor, a lucratorilor pamantului. Din atitudinea Mantuitorului fata de ucenicii Sai vedem in
Invatatura Domnului impartasita lumii a avut insa un as- primul rand autoritatea Sa cea dumnezeiasca, iar din atitudinea
pect cu totul caracteristic Mantuitorului lumii, pentru ca a Sa fata de marea agitata, marea Sa putere dumnezeiasca.
fost insotita de multe minuni. Martori ai acestei minuni, Apostolii, in marginirea si ne-
Aceste minuni pe care le savarsea Domnul constituiau pen- putinta omeneasca, s-au mirat zicand: „Oare cine este Acesta,
tru neamuri cea mai graitoare dovada a milei si puterii lui ca porunceste si vanturilor si apei si-L asculta ?" (Luca 8, 25).
Dumnezeu asupra firii si chiar asupra duhurilor celor nevazute. Fratilor, mintea noastra omeneasca este incapabila sa
Unele dintre minuni constau in vindecari trupesti de orice cuprinda, sa inteleaga nemarginirea lui Dumnezeu in putere.
natura; altele, dupa cum ne prezinta Sfanta Evanghelie de invatatura Sfintei noastre Biserici se axeaza pe indemnul
astazi, constau i n vindecari sufletesti, care sunt mult mai catre credinciosii ei de a crede din tot sufletul i n puterea neh-
minunate. mitata a lui Dumnezeu si sa nu calculeze matematic, rational,
Ca si cu alte prilejuri, Mantuitorul nostruTsi face cunos- autoritatea dumnezeiasca, pentru ca risca sa rataceasca prin
cuta lumii intregi autoritatea Sa absoluta asupra firii, marea infinitele taine ale nemarginirii dumnezeiesti, fara a ajunge la
Sa putere dumnezeiasca de care se cutremura chiar si duhu- vreun rezultat.

94 95
A incerca astfel sa cunoastem pe Dumnezeu in puterea Sa i n delirul lor diabolic ei dispuneau de forte nestavilite,
inseamna sa ne asemanam copilului fara minte care incearca dupa cum ne confirma si pericopa evanghelica de astazi.
sa mute marea in gropita de nisip pe care si-a facut-o alaturi. Acest demonizat „era legal in lanturi si tn obezi... dar el,
Dumnezeu poate tot ceea ce vrea, dar nu vrea tot ceea ce sfaramand legaturile, era manat de demon in pustie..."
ce poate. El este mai presus de puterea noastra de intelegere De acesfi indraciti nu indraznea sa se apropie nimeni.
omeneasca, nu poate fi incadrat Tn limitele stabilite de om, Duhul dracesc care era salasluit i n acest om i l indemna
oricat ar fi ele de mari. spre locurile pustii si intunecoase.
Nu putem niciodata sa ispitim puterea lui Dumnezeu pen- insasi aceasta indemnare diabolica, fratilor, ne arata cat de
tru ca ar fi un lucru zadamic, ceva lipsit total de sens. rau si polrivnic voii lui Dumnezeu este diavolul.
Psalmistul David exclama intr-unul din celebrii sai psal- Fiind si acest demonizat faptura lui Dumnezeu, n-a fost
mi: „Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea Tie ? trecut cu vederea de Milosfivul lisus, care cunostea cat de
Tare esti, Doamne, .si adevarul Tau imprejurul Tau. baljocorita este faptura Sa cuvantatoare de catre diavolul cel
Tu stapancsti puterea marii si mi.scarea valurilor ei Tu o intunecat.
potolesti. Tu ai smerit ca pe un ranit pe cel mandru; cu bratul indata ce-L vede pe Domnul, duhul cel necurat se simte
puterii tale ai risipit pe vrajmasii Tai. mustrat si-L roaga pe Mantuitoml: „Ce ai cu mine, Fiul lui
Ale Tale sunt cerurile si al Tau este pamantul; lumea si Dumnezeu celui Preatnalt ? Rogu-Te, nu ma chinui".
plinirea ei Tu le-ai intemeiat" (Psalm 88, 9-12). lata, fratilor, ce a insemnat numai vederea Mantuitorului
Desi Dumnezeu adevarat si atotputernic. preamarit de de catre diavol. Acest duh necurat care cauta necontenit sa
ingeri si serafimi impreuna cu toate puterile ceresti, Mantui- faca ceea ce este rau, sa stea mereu impotriva Domnului ispi-
torul Hristos a rabdat ca om cea mai mare smerenie, ajun- tind faptura cuvantatoare - omul - se cutremura de imparatul
gand prin aceasta sa fie considerat tmpreuna cu talharii. atotputernic si I se roaga sa nu-1 chinuiasca legandu-1 cu le-
Desi avea puteri nelimitate. desi ca Dumnezeu dispunea gaturile vesnice ale iadului, trimitandu-1 tn focul cel nesfins
de tot ceea ce ar fi putut face una cu pamantul neamul ome- unde nu mai poate ispifi pe nimeni.
nesc nerecunoscator care L-a rastignit, Domnul ia asupra Sa Ba, mai mult, diavolul i l marturiseste ca Fiu al Celui Prea-
nepufintele noastre, rabdand cu barbatie toate monstruoasele tnalt, Fiul lui Dumnezeu cel viu. Arata cat se poate de clar
chinuri la care a fost supus. acest duh necurat ca Cel^ Care acum numai cu privirea il mus-
In aceasta rabdare de care a dat dovada, Domnul Hristos tra este Atotputemicul imparat. Care numai prin simpla pu-
ne-a lasat ca un exemplu viu de persistare in hotararea de a tere a cuvantului a facut toate cele vazute si nevazute.
suferi totul pentru cauza suprema a mantuirii. La tntrebarea lui lisus care-i este numele, demonul a ras-
Sfanta Evanghelie de astazi ne infatiseaza cat se poate de puns „legiune", pentru ca multi demoni intrasera tn omul
expresiv tabloul minunatei vindecari a demonizatului din tin- aceia.
utul Gherghesenilor. Ce poate sa demonstreze mai clar absoluta putere dum-
Demonizatul din Evanghelia de astazi, ca si multi altii pe nezeiasca asupra tuturor celor vazute si nevazute, ca aceasta
care Domnul i-a vindecat din mila, de multa vreme nu-si mai" rugaciune a demonilor fata de Domnul ?
punea haina pe el si in casa nu mai locuia, ratacind prin lo- Pe drept cuvant, vindecarea demonizatului din Evanghelie
curi pustii, prin morminte. reliefeaza tocmai puterea lui Dumnezeu asupra celor vazute
Pentru a ne putea da seama de atotputemicia lui Dumnezeu si nevazute. Nu este vindecare savarsita tn chip minunat de
asupra tuturor fapturilor, inclusiv asupra duhurilor nevazute, catre Domnul in care sa nu se vadeasca mila si puterea lui
trebuie sa aratam ca acesti demonizati erau foarte periculosi. Dumnezeu asupra creaturii Sale.

96 97
Frati crestini, Predica la Duminica a XXIV-a dupd Rusalii
Evanghelia de astazi, care ne-a infatisat puterea Domnului
Hristos asupra duhului celui rau, putere ce s-a aratat in izba-
virea demonizatului de duhul cel rau, trebuie sa ne trezeasca
in suflet fericita dorinta de a sluji Domnului cu frica si cu- „Nu te feme, crede numai..."
tremur, supunandu-ne L u i cu recunostinta fireasca pentru ca (Luca 8, 50)
El este Parintele nostru, al tuturor.
Sunt multe prejudecati, sunt multe idei si pared foarte Domnul nostru lisus Hristos, Invatatoml prin excelenta, a
gresite care se aud printre oameni. facut cunoscut lumii intregi in timpul activitatii Sale mesia-
Unele din acestea incearca sa sfideze atotputemicia lui nice adevarul evanghelie, a adus neamului omenesc fericitul
Dumnezeu, dand totul pe seama ratiunii, incercand sa-L con- mesaj al marii bucurii care i l astepta: mantuirea de moartea
ceapa pe Dumnezeu matematic. vesnica.
Fratilor, Biserica niciodata nu s-a pronuntat impotriva pro- La venirea Domnului pe pamant ca om adevarat si ca
gresului, n-a sabotat si nu va frana niciodata progresul stiintei Dumnezeu adevarat, lumea se gasea intr-o grava decadere
care conduce omenirea pe caile luminoase ale civilizatiei si
morala.
bunastarii; ea, din contra, incurajeaza si promoveaza succesele
remarcabile in toate domeniile, dar nu uita un lucru esential. Omul, fratilor, care sta in centml creatiei lui Dumnezeu,
este in stare sa progreseze in bine, sa savarsesca numai ceea
Toate acestea in fata lui Dumnezeu sunt pur si simplu rea-
lizari marginite, limitate, omenesti, care nu vor ajunge nicio- ce este necesar mantuirii si trebuintelor sale materiale, dar el
data sa imite iscusinta si puterea divina. este in stare sa savarseasca si fapte josnice care-1 descalifica
Biserica va mentine peste veacuri asa cum a dobandit de inaintea lui Dumnezeu.
la Mantuitorul Hristos invatatura curata, care nu va fi alterata De multe ori este biruit de valurile incercarilor vietii si
de nici o implicatie omeneasca. atunci dispera, deznadajduieste, isi pierde orice speranta de-a
De aceea, sa ne straduim cu ajutorul lui Dumnezeu sa ne ajunge la bucuria linistirii sale.
impodobim sufletele noastre cu cele mai frumoase dintre vir- Din cele mai marunte ganduri si motive, din cauza unor
tutile cresfine: mila, bunatatea, fratietatea, rabdarea, recunos- boli, a unor suferinte venite din partea unor intemperii natu-
tinta fata de Dumnezeu, smerenia fara de care nu se poate rale, a unor necazuri de natura materiaia care pot fi rabdate
vorbi de vietuire in pace, de inaltarea noastra spirituala. usor cu rabdare si credinta in Dumnezeu, cade in deznadejde,
Sa alungam din sufletele noastre, chemand in ajutor pe nesocoteste imperativul Domnului Hristos: „indrazniti, Eu
Bunul Dumnezeu, duhurile cele viclene, „legiunea" voioclor am biruit lumea" si de aici vine prabusirea sufleteasca, pier-
desarte, ura, mania, desconsiderarea, betia, desfraul, mandria, derea lui pentru totdeauna.
iubirea de argint si astfel, curatiti de acesti dernoni launtrici, Motivul nefericit care a dus la acest tragic deznodamant
sa auzim si noi indemnul fericit al lui lisus: „intoarce-te in
este desigur deznadejdea, nascuta din lipsa de credinta. Omul
casa ta si spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu".
devine astfel „asemenea valului marii, care se arunca si se in-
Amin.
valuieste de vanturi".
Sfanta Evanghelie de astazi ne prezinta cu claritate antido-
tul acestei stari de deznadejde, credinta.
De aceea, pentru a arata cum poate omul sa paseasca peste
necazurile venite din orice parte, trebuie sa va vorbesc astazi

99
Credinta este asadar fereastra] ochiul prin care privim din-
despre credinta, care este de fapt si singura noastra arma cu
colo de ceea ce este pamantesc, rational, dincolo de tot ceea
care putem sa ie§im biruitori in lupta cu ispitele.
ce aminteste pamantul, in lumea nevazuta a fericirii paradisu-
Frati crestini, lui, unde glasurile serafimice lauda neincetat in lumina si fru-
Fiecare dintre noi care este prezent aici i n Biserica isi musetea radiatiei dumnezeiesti pe Facatorul tuturor celor va-
poate explica prezenta numai printr-o chemare sufleteasca, zute si nevazute.
numai prin imboldul aceia launtric care ne indeamna sa Credinta este asadar cel mai mare bun sufletesc pe care-1
venim in casa lui Dumnezeu si sa petrecem in comuniune cu poate dobandi un crestin, numai sa aiba bunavointa.
Dumnezeu, facatorul cerului si al pamantului. Este cel mai mare bun pentru ca prin credinta dobandim
Venim i n Biserica cu arzatoarea dorinta de a vorbi cu caracterul de credinciosi si prin aceasta putem stabili legatura
Dumnezeu si de a ne impaca cu El, cerand cu lacrimi iertarea cu Dumnezeu.
pacatelor noastre si cu adevarat credinciosul aceia care a Cat de mare este puterea credintei ? Despre aceasta insusi
ajuns sa ceara In lacrimi ajutorul lui Dumnezeu, rabdare si Domnul a vorbit: „Adevarat va spun voua, daca veti avea
putere duhovniceasca si fizica de a trece biruitor peste ispite, credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acesta
aceia a ajuns la starea „barbatului desavarsit" si traieste ma- muta-te de aici in mare si se va face asa, si nimic nu va fi
rea bucurie de a primi satisfactie din partea constiintei sale, voua cu neputinta".
judecatorul neadormit al tuturor faptelor noastre.
„De aceea zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa cre-
Dar oare trupescul nu-si spune cuvantul ? Oare nu ne in-
deti ca le veti primi si le veti avea."
trebam logic: cum pot trai in comuniune cu Dumnezeu fara
Multe au fost prilejurile In care Domnul Hristos a scos in
sa-L vad ? Cum pot sa ma simt aproape de El, eu, un biet
neputincios pamantean ? evidenta puterea si eficacitatea credintei. Unul din aceste pri-
Raspunsul e categoric si precis: Numai cu ajutorul cre- lejuri ni-1 ofera chiar Sfanta Evanghelie de astazi.
dintei, incununata de faptele cele bune. Mantuitorul Hristos merge In casa unui anume lair, mai-
Prin credinta ajung sa-L cunosc pe Dumnezeu Care este mare al sinagogii, ca sa Invieze pe fiica sa.
nevazut, caci Sfantul Pavel spune: credinta este incredintarea Pe drum „o femeie care de doisprezece ani avea scurgere
celor nadajduite, dovedirea lucrurilor celor nevazute... dc sdnge si cheltuise cu doctorii toatd averea ei si de nici
Prin credinta pricepem ca s-au intemeiat veacurile cu cu- unul nu putuse sd fie vindecatd, apropiindu-se pe la spate, s-a
vantul lui Dumnezeu, de s-au facut din nimic cele ce se vad... atins de poala hainei Lui si indatd s-a oprit scurgerea sdn-
Fara credinta dar nu este cu putinta sa fim placuti lui Dumne- gelui" (Luca 8, 43-44).
zeu, caci cine se apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca El Cata bucurie si fericire a cuprins sufletul acestei femei
exista si ca Se face rasplatitor celor ce i l cauta (Evrei X I , 1-6). acum, cand dupa atatia ani de cumplite si chinuitoare astep-
Fratilor, vedem deci felul In care se exprima Apostolul tari i h suferinta, traind cu amagitoarea speranta a vindecarii,
neamurilor cu privire la credinta. Credinta este prima dintre isi dobandestc incredibila insanatosire.
cele trei virtuti teologice, pentru ca omul cu adevarat religios Cat de frumos ne prezinta aici Sfanta Evanghelie minuna-
trebuie sa inglobeze In sufletul sau aceste trei virtuti: cre- ta vindecare a acestei femei ca efect al credintei ei sincere.
dinta, nadejdea si dragostea.
Ea a venit la Mantuitorul cu o credinta care intrece orice
Dar oare de ce credinta ocupa locul cel dintai ? Pentru ca
inchipuire. caci zicea: „Numai de ma voi atinge de poala
numai crezand putem sa nadajduim si sa iubim pe Dumnezeu
hainei Lui ma voi vindeca" (Matei 9, 21).
si aproapele nostru.

101
100
Femeia aceasta si-a folosit toate puterile ei sufletesti, cre- Predica la Duminica a XXV-a dupd Rusalii
dinta ei sincera catre atotputemicul Dumnezeu, Doctoml su-
fletelor si al trupurilor.
Nu s-a indoit nici o clipa de puterea credintei, a crezut din „Iar El, rdspunzdnd, a zis:
tot sufletul, nu si-a pierdut nadejdea, dorind numai sa se atin- Sd iubesti pe Domnul Dumnezeul tdu
ga de poala hainei L u i lisus ca sa se vindece. Si Atotstiutoml, din toatd inima ta si din tot sufletul tdu...
care stia dinainte de ce medicament avea nevoie aceasta iar pe aproapele tdu ca pe tine insuti"
femeie, i-a randuit cea mai fericita clipa din viata ei, aceea a (Luca 10, 27)
dobandirii sanatatii, vindecarii, clipa pe care ea o visa de
atata amar de ani.
Frati crestini,
Datorita credintei ei neclintite, Domnul lisus spune: „in-
drazneste, fiica, credinta ta te-a mantuit" (Matei 9, 22).
Asa cum invata Mantuitorul multimile din cuprinsul Pa-
A m aratat in cele expuse pana aici ca prin credinta ajun-
gem sa-L cunoastem pe Dumnezeu, prin credinta stabilim lestinei si, prin activitatea misionara a celor doisprezece
raportul cu Dumnezeu care ne defineste ca oameni religiosi. ucenici ai Sai, pe toti oamenii din toate partile lumi, nu poate
Sfanta noastra Biserica ne invata ca nu e de ajuns sa fim fi vorba de pace, fericire, liniste si prosperitate fara a tine
numai credinciosi. Daca suntem numai credinciosi, fara sa cont de respectarea virtutilor crestine, intelegerea, colabo-
impodobim credinta noastra cu faptele bune, mantuitoare, ne rarea si intrajutorarea si mai cu seama iubirea, care este o
asemanam trupului fara de suflet. cununa pentm celelalte.
In acest sens Sfantul lacov ne invata: „Tu crezi ca unul Daca Evanghelia din duminica trecuta scotea in evidenta
este Dumnezeu ? Bine faci; dar si demonii cred si se cutre- frapanta nedreptate care exista intre saracul Lazar si bogatul
mura. Vrei insa sa intelegi, omule usuratic, ca credinta fara nemilostiv, daca scotea in relief apatia sufleteasca, amorteala
de fapte moarta este ?... Precum trupul fara de suflet mort sufleteasca a bogatului nemilostiv, cauzata de lipsa de mila si
este, astfel si credinta fara de fapte moarta este" (lacov 2, 19, de iubire fata de aproapele care se afla intr-o jalnica stare de
20, 26). saracie si mizerie, Sfanta Evanghelie de astazi ne prezinta an-
Din aceste indemnuri pe care ni le da Sfantul lacov este tidotul lipsei de iubire, adica ne prezinta medicamentul pe
cat se poate de clar pentru oricine ca pentru a ne putea man-
care fiecare dintre noi trebuie sa-1 foloseasca pentm a distruge
tui vor f i necesare, pe langa credinta noastra, faptele cele
ura, indiferenta fata de aproapele si anume iubirea crestina.
bune.
Tot ce poate f i mai sfant, mai curat, mai fmmos si mai
dorit este iubirea, virtute crestina cu consecinte atat de bine-
facatoare.
Nici o virtute nu poate egala efectul iubirii crestine care
asigura trainicia unei familii, a unei tari, a unei lumi intregi.
Nu se poate vorbi de unitate si armonie intre noi fara a
practica cea mai sfanta dintre virtuti: iubirea crestina.
lata de ce mi-am propus sa va vorbesc astazi tocmai de-
spre aceasta virtute crestina - iubirea - , sa infatisez aici in-
semnatatea si urmarile ei pozitive pentm viata noastra.

103
Fratilor, \% Or, tocmai aceasta mila sau iubire i i lipsea preotului §i
Iubirea crestina este temelia invataturii noastre crestine levitului din Sfanta Evanghelie de astazi. Tocmai mila, care
care se manifesta in primul rand fata de Dumnezeu si implicit este consecinta fireasca a iubirii adevarate, a lipsit celor doi
fata de aproapele.
de au trecut indiferenti pe langa omul acela nenorocit, cazut
Insusi actul mantuirii, al scoaterii omului din legaturile intre talhari.
mortii vesnice are la temelia sa iubirea dumnezeiasca, „caci De aceea, orice iubire care are la temelie interese perso-
Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul- nale, placeri inferioare, dorinta de parvenire, pomiri afective
Nascut L-a dat ca tot cel ce crede in El sa nu piara, ci sa aiba
patimase nu este si nu poate fi iubire adevarata, deoarece iu-
viata ve§nica" (loan 3, 16), ne spune Sfanta Scriptura.
birea are prin excelenta un caracter altruist, adica de a lucra
Prin iubire, cre§tinul intra in comuniune cu Dumnezeu,
fiecare dintre noi In favoarea, i n binele aproapelui nostru.
cea mai intima si cea mai fericita legatura care corespunde
Orice manifestare a unor sentimente straine de ceea ce
nazuintelor mantuitoare ale sufletului omenesc.
cere dragostea crestina este numai o aparenta periculoasa.
in aceasta legatura de iubire omul aspira catre Dumnezeu
Daca cele trei virtuti crestine, i n ordinea lor: credinta, na-
ca spre Binele absolut.
Cat de mare este virtutea crestina ? Ne spune chiar Sfanta dejdea si dragostea, alcatuiesc totul inseparabil aducator de
Scriptura, prin Evanghelia care s-a citit astazi, cand Mantui- mantuire, dintre aceste trei virtuti dragostea este mai mare.
torul confirma afirmatia tanarului: „Drept ai raspuns, fa Sfantul Pavel ne spune in acest sens: „De as grai in limbile
aceasta (adica practica iubirea) si vei trai". oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am
Sfantul Evanghelist Matei arata mai detaliat ce inseamna arama sunatoare si chimval rasunator.
pentru noi iubirea crestina. Acest lucru il arata cand unul^ din- Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoas-
tre invatatorii de Lege ! l ispiteste pe Iisus intrebandu-L: „invfl- te si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si
tdtorule, care poruncd este mai mare din Lege ? Domnul ii muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Si de as imparti
rdspunde: Sd iubesti pe Domnul Dumnezeul tdu, cu toata ini- toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar dra-
ma ta, cu tot sufletul tdu si cu tot cugetul tdu. Aceasta este ma- goste nu am, nimic nu-mi foloseste.
rea si intaia poruncd. Iar a doua, la felca aceasta: Sd iubesti Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare,
pe aproapele tdu ca pe pe tine insuti". In aceste doua porunci dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. Dragos-
se cuprinde toata Legea si toti proorocii (Matei 22, 36-40). tea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprin-
Sfantul Evanghelist loan spune: „Si noi am cunoscut si de de manie, nu gandeste raul. Nu se bucura de nedreptate, ci
am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are catre noi. Dumne- se bucura de adevar. Toate le sufera, toate le crede, toate le
zeu este iubire si cel ce ramane in iubire ramane in Dumne- nadajduieste, toate le rabda. Dragostea nu cade niciodata.
zeu si Dumnezeu ramane intru el" ( I loan 4, 16). Si acum raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragos-
Cat de frumos ne invata Sfantul Evanghelist loan despre tea. Iar mai mare din acestea este dragostea" ( I Corinteni 13,
aceasta virtute teologica care impreuna cu credinta si nadej- 1-8, 13).
dea formeaza totul absolut necesar mantuirii noastre. Fratilor, fiecare dintre noi avem harul dragostei varsat in
Numai cine ramane in iubire ramane in Dumnezeu, ne spu- inimile noastre; noi insa trebuie sa contribuim cu vointa, stra-
ne Sfantul Apostol loan; numai acela care practica o adevarata duinta si activitatea noastra de a ne apropia de Dumnezeu si
iubire, adica manifesta o tendinta permanenta dupa Binele su- de a sta totdeauna In unire cu El.
prem care e Dumnezeu cel vesnic si iubirea fata de aproapele, implinind toate poruncile evanghelice, iubirea devine ast-
aratata prin mila crestina fata de cei din jurul nostru. fel cea mai mare dintre virtutile crestine.

104 105
Sfintii Parinti spun ca iubirea este singura virtute deoarece vazduh, tot asa pentru iubire nu exista nici o deosebire de
cel ce o poseda pe aceasta le poseda pe toate celelalte, dupa rasa, de neam.
cuvantul Sfantului Apostol Pavel: „iubirea este implinirea
Legii" (Romani 13, 10). Frati crestini,
A m vazut din cuvintele Sfantului Pavel ca, fara iubire, Din cele aratate pana aici putem spune ca iubirea este de
credinta nu pretuieste nimic, fiindca adevarata credinta e lu- neaparata trebuinta pentru binele si propasirea noastra morala
cratoare prin iubire (Galateni 5, 6). si materiala.
Iubirea nu este numai superioara celorlalte virtuti, ci este Trecand insa acum la analiza faptelor noastre, a vietuirii
mama tuturor virtutiior crestine, fiindca toate celelalte virtuti noastre i n societate, vom constata oare un acord i n faptele
capata viata si dau rod binefacator numai cand sunt luminate noastre ?
si incalzite de iubire. Vom putea face fericiti constatarea ca, intr-adevar, vietuim
Trebuie sa facem insa o lamurire: iubirea fata de Dumne- intre noi cu blandete, cu rabdare si iertare ?
zeu nu exclude celelalte doua feluri de iubire: fata de aproa- Vom gasi acea armonie ideala, urmare a iubirii crestine ?
pele, fata de parinti, ci, dimpotriva, dar trebuie sa nu punem Toate aceste intrebari au raspunsuri cat se poate de triste,
inaintea iubirii fata de Dumnezeu nici o altfel de iubire. Pe pentru ca realitatea vietii noastre este cu totul alta.
Dumnezeu trebuie sa-L iubim din tot sufletul si din tot cuge- Traim nu in dragoste, ci intr-o ura caineasca, suntem in
tul nostru asa cum ne invata si Sfanta Evanghelie de astazi. stare sa ne sfasiem unul pe altul .si daca lucrul acesta se i n -
i l iubim insa pe Dumnezeu atunci cand ne purtam cu tampla rareori vizibil, palpabil, sufleteste insa ne sfasiem unii
ingaduinta si cu dragoste fata de aproapele nostru. pe altii cu vorbe cat se poate de taioase, de veninoase, aduca-
Sfantul loan Evanghelistul spune in una dintre Epistolele toare de otrava sufleteasca.
sale: „Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele Suntem necrutatori cu acela care ne-a gresit, dar prefin-
sau i l uraste, mincinos este ! Pentru ca cel ce nu iubeste pe dem mila si iertare pentru noi, cei care gresim.
fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a Nu avem mila de saraci, ba, dimpotriva, batjocorim pe
vazut, nu poate sa-L iubeasca" ( I loan 4, 20). aceia cu care soarta a fost atat de aspra.
Porunca avem deci de la Dumnezeu: „Cine iubeste pe Oare asa practicam noi cea mai mare porunca a Evanghe-
Durnnezeu sa iubeasca si pe fratele sau". liei, dragostea fata de Dumnezeu si aproapele ?
„in iubire nu este frica, ci iubirea desavarsita alunga frica, Sub nici o forma. lata de unde vin toate nenorocirile asu-
pra omenirii: razboaiele pustiitoare, divergentele, contradicti-
pentru ca frica merge alaturi cu pedeapsa, iar cel ce se teme
ile sociale, tocmai din lipsa de iubire dintre noi, lucru care
nu este desavarsit in iubire" ( I loan 4, 18).
duce la pierderea increderii intre oameni, intre natiuni si de
Iubirea este descoperita inca din Vechiul Testament si data
aici cele mai nefaste consecinte pentru omenire.
de catre Dumnezeu oamenilor pentru a se face placuti inain-
Discriminarea, desconsiderarea semenilor nostri nu repre-
tea Sa. zinta decat opusul dragostei, ura fata de cel pe care Dumne-
Totusi, ce a vrut sa arate invatatorului de Lege din Sfanta zeu l-a inzestrat cu acelea§i facultati.
Evanghelie de azi, Mantuitorul, prin pilda celui cazut intre Sa facem din viata noastra o viata a iubirii crestine, sa fim
talhari ? Mantuitorul arata limitele iubirii; aceste limite sunt mesagerii imperativului evanghelie lasat noua de Domnul:
in legatura directa cu limitele vietii, iubirea nu poate fi mai „Iubiti-va unul pe altul; numai asa va va cunoaste lumea ca
stramta decat viata. Asa precum pentru viata nu exista ba- sunteti urmatorii Mei". Amin.
riere, ea patrunzand peste tot, in adancurile pamantului ca si-n

106 107
Predicd la Duminica a XXVI-a dupa Rusalii Cutremurator si groaznic este sa vezi un biet om nenorocit
caruia i s-au intunecat facultatile psihice devenind nebun, dar
cu cat mai zguduitoare poate fi nebunia morala care-1 duce pe
om la moarte vesnica sigura ?
„Nebune ! In noaptea aceasta
vor cere de la tine sufletul tdu. Tocmai la aceasta intrebare vreau sa dau raspuns, prezen-
Iar cele ce aipregdtit ale cut vor fi ?" tand in fata dumneavoastra, cu ajutorul Domnului, nebunia
(Luca 12, 20) morala cu consecintele ei nefaste.

Frati crestini, Frati crestini,


Multi dintre dumneavoastra poate va intrebati cum poate
in virtutea perfectiunii si stiintei Sale dumnezeiesti, Dom- fi vorba de o nebunie morala, deoarece prin termenul de „ne-
nul Hristos, pentru a transmite invatatura Sa cea dumneze- bun" se intelege un om care si-a pierdut facultatile mintale,
iasca, a folosit cele mai modeste exemple, inspirate din viata manifestandu-se necontrolat, avand infatisare si apucaturi
oamenilor, pentru a fi usor inteles de cei care-L ascultau. ciudate.
Aceste exemple, care nu sunt altceva decat parabole, Aceasta nebunie morala exista, din nefericire, intre noi,
Domnul le rostea ori de cate ori se ivea nevoia unei convertiri oamenii. Ea are trei intelesuri:
morale sau pentru a curma ingamfarea exagerata a adversari- Unul care s-a raspandi prin Sfanta Evanghelie datorita
lor sai, fariseii si saducheii. predicii Sfintilor Apostoli si ucenici, despre care vorbeste si
Nu mai putin adevarat este si faptul ca prin aceste para- Sfantul Pavel Corintenilor: „Unde este inteleptul ? Unde este
bole, Mantuitorul Hristos biciuia si osandea toate nedrep- carturaml ? Unde e cercetatorul acestui veac ? Au n-a dovedit
tatile, viciile si faptele marsave ale celor care cautau sa apara Dumnezeu nebuna intelepciunea lumii acesteia ?
drept ceea ce nu erau de fapt.
Caci de vreme ce intru intelepciunea lui Dumnezeu lumea
Asa a procedat Domnul - daca va mai aduceti aminte de
n-a cunoscut prin intelepciune pe Dumnezeu, a binevoit
Evanghelia de acum doua duminici - i n cazul bogatului
Dumnezeu sa mantuiasca pe cei ce cred prin nebunia propo-
nemilostiv si saracului Lazar. Domnul S-a folosit de aceasta
vaduirii, fiindca si iudeii cer semne, iar elinii cauta intelep-
parabola pentru a arata lumii intregi frapantele nedreptati
sociale care au existat si exista in lume. ciune, insa noi propovaduim pe Hristos cel rastignit: pentru
iudei sminteala; pentru neamuri nebunie.
Iar in Duminica trecuta Mantuitorul Se foloseste de o alta
parabola, aceea a „samarineanului milostiv", prin care ne-a Dar pentru cei chemati, si iudei si elini: pe Hristos, pute-
aratat ca aproapele nostru este orice om, indiferent de rasa, rea lui Dumnezeu si intelepciunea lui Dumnezeu.
origine, indicandu-ne ca absolut necesara pentru mantuirea Pentru ca fapta lui Dumnezeu, socotita de catre oameni
noastra iubirea crestina fata de Dumnezeu si fata de aproapele. nebunie este mai inteleapta decat intelepciunea lor, si ceea ce
in Evanghelia de astazi, Mantuitorul Hristos Se foloseste se pare ca slabiciune a lui Dumnezeu mai puternica decat
de o alta parabola minunata, luand ca exemplu negativ tot un taria oamenilor" ( I Corinteni 1, 20- 25).
bogat neintelept, pentru a ne arata ca toate bolile trupesti, cat Acesta este aspectul pozitiv, mantuitor, al nebuniei mora-
de grave ar fi ele, nu pot sa intreaca in gravitatea lor bolile le, pentru ca de multe ori Sfintii Apostoli in zelul lor de a ras-
sufletesti, patimile nevazute care se sadesc in sufletul omului pandi Sfanta Evanghelie au fost considerati nebuni.
si care-i cauzeaza nebunia morala, haosul sufletesc aducator Asa a fost considerat Sfantul Pavel de catre Porcius Festus
de moarte vesnica. din Cezareea. i n magistrala sa cuvantare de aparare, Sfantul

108 109
Pavel a facut dovada unei intelepciuni a Duhului Sfant careia Orbit de patima lacomiei, acest bogat nebun neglijeaza
nu-i putea sta impotriva nici cel mai mare invatat al timpului. cele mai pretioase datorii ale crestinului, absolut necesare
De aceea Porcius Festus i se adreseaza: „Pavele, esti nebun ! mantuirii, pentru a-si satisface nebunele sale aspiratii: stran-
invatatura ta cea multa te duce la nebunie" (Fapte 26, 24). gerea in cantitati nenumarate de bogatii pentru a se lafai dupa
Iar Santul Pavel a zis: „Nu sunt nebun, prea puternice aceea in voie in lux si desfrau. Face toate acestea din credinta
Festus, ci graiesc cuvintele adevarului si ale intelepciunii". prosteasca ca si sufletul poate fi hranit cu hrana materiala. De
Nebuni au fost considerati si multi urmatori credinciosi ai aceea zice: „Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi
Domnului Hristos: martirii, cuviosii, care ascundeau dupa ani: odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te".
aceasta aparenta nebunie o intelepciune sfanta, o viata mo- Cat de nechibzuit isi planuia viata acest nebun bogat, cata
rala cu totul placuta lui Dumnezeu. lipsa de ratiune dreapta exista in toate actele l u i !
lata, fratilor, ce inseamna a fi nebun moral pentru Hristos, Confunda cu usurinta sufletul cu trupul, neglijeaza hrana
ce inseamna a apara cu orice sacrificiu adevarul evanghelie, sufleteasca: rugaciunea, iubirea eresfina fata de aproapele,
fiind socotiti printre cei nebuni, in randul celor iresponsabili. bunatatea, mila, smerenia fara de care nu se poate vorbi de
Trecand insa la al doilea aspect al nebuniei morale, trebuie mantuire.
sa spunem ca acesta este cu totul contrar intelesului nebuniei Din aceste rationamente false el si-a dedus singur o eon-
morale despre care am vorbit putin mai inainte. eluzie pe cat de neadevarata, pe atat de primejdioasa pentru
Acest de-al doilea inteles al nebuniei morale este atitudinea suflet, aceea ca n-ar muri curand: „Ai multe bogatii stranse
bogatului din Sfanta Evanghelie de astazi. Sfanta Evanghelie pentru multi ani".
ne spune ea unui om bogat i-a rodit tarana. Si el eugeta in sine, Toate iluziile, visele sale desarte s-au spulberat intr-o c l i -
zicand: Ce voi face, ca n-am unde sa adun roadele mele ? Si a pa, in momentul cand inevitabilul sfarsit l-a izbit, cand se
zis: Aceasta voi face: voi strica jitnitele mele si mai mari le voi credea in culmea fericirii si a tndestularii. Cat de infrieosator
zidi, si voi strange acolo tot graul si bunatatile mele; si voi
au sunat cuvintele: „Nebune ! i n noaptea aceasta vor cere de
zice sufletului meu: suflete, ai multe bunatati stranse pentru
la tine sufletul tau".
multi ani: odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te.
Incredibile cuvinte, cu totul nedorite, neasteptate pentru
Iar Dumnezeu i-a zis: „Nebune ! In noaptea aceasta vor cere
acest bogat nebun sufleteste, imoral, inconsUent de valoarea
de la tine sufletul tau, iar cele ce ai pregatit ale cui vor fi ?".
inestimabila a sufletului, care-si irosea viata in alergarea dis-
lata deci, pentru a ilustra cat se poate de expresiv nebunia
perata di:pa tot ee este material... Si cu toate acestea este pus
omului lipsit de simtul masurii si al aspiratiilor catre nemuri-
in fata unui cutremurator adevar: sosirea celui mai infrieo-
tor, catre cer, nebunia preocuparilor desarte, nimicnicia sufle-
sator moment pentru fiecare dintre noi: eeasul mortii.
teasca a celor inconstienti de inestimabila valoare a sufletu-
lui, Mantuitorul ia spre exemplificare un bogat fara de minte, Acest moment a fost zguduitor pentru bogat tocmai pentru
orbit complet sufleteste. faptul ca nu s-a gandit macar o data ca existenta i i este mar-
Nebunia acestui bogat se manifesta in trei forme: ginita, ca nu mostenirea bogatiilor acestui veac i i poate aduce
in primul rand, stapanit de nestavilita patima a lacomiei, a adevarata fericire si multumire. A considerat ca a da trupului
acumularii disperate de avutii, isi strange in nestire provizii, toate satisfactiile, a-i implini toate poftele inseamna a fi feri-
isi impune un aspru program alimentar, nu mananca chiar, cit; aceasta este pentru el menirea sa pe pamant.
pentru a-si face din mancare si bautura un ideal diabolic pe lata de ce Dumnezeu Se adreseaza cu cuvantul „nebune",
care-1 va atinge dupa cu totul injusta si lumeasca sa judecata, vrand sa arate prin aceasta tocmai nebunia morala a acestui
abia dupa ce-si va fi largit jitnitile si le va fi umplut. nechibzuit bogat.

no in
Cat de condamnabila este atitudinea bogatilor aceia care, Daca numele lui Dumnezeu se injura la tot pasul, ince-
ca si bogatul fara de minte din Sfanta Evanghelie de astazi, pand de la prune pana la batran, daca fiecare dintre noi po-
isi fac din bogatie scopul suprem, idealul pe care vor sa-1 meneste la tot pasul numele adversarului inversunat al man-
cucereasca prin orice mijloace. tuirii noastre, diavolul, oare nu se poate vorbi pe drept cuvant
Daca Domnul Se adreseaza cu „nebune" acestui bogat, Se de o nebunie morala ?
adreseaza in acelasi timp tuturor care se ratacesc prin grijile Nu sunt oare nebunie morala toate certurile familiale,
acestui veac, se incurca cu placerile lumesti devenind nebuni neintelegerile atat de des semnalate intre parinti si copii, intre
moral. noi toti, care suntem frati si fii ai lui Dumnezeu ?
insasi notiunea de morala se defineste a f i indreptarul Sa rugam deci pe bunul Dumnezeu sa ne intareasca sufle-
dupa care trebuie sa se conduca fiecare dintre noi in viata tele noastre, sa ne insanatosim sufletul prin baia spovedaniei
aceasta, de aceea tot ceea ce vine in contradictie cu regulile in fata preotului duhovnic pe care trebuie sa o savarsim fara
impuse de ea constituie faradelege, nebunie morala asemenea de amanare, avand in vedere si faptul ca am intrat deja in
bogatului fara de minte din Evanghelie, care a calcat flagrant Sfantul Post al Craciunului.
morala crestina prin faptul ca si-a facut din pantece si bogatie Sa ne purificam viata noastra de tot ceea ce este egoist, de
un idol caruia ii daruia cu pasiune jertfele faradelegilor sale. tot ceea ce este personal, murdar si josnic si sa punem ince-
Toate neoranduielile, cearta, neintelegerea, ura, dorinta de put bun vietii noastre. Amin.
imbogatire prin orice mijloace sunt fapte care au devenit o
caracteristica, o obisnuinta nefasta pentru viata noastra de
crestini.
Cu cat ne dam seama ca toate aceastea ne pericliteaza
mantuirea, cu atat toate rautatile devin inerente...
Tot ceea ce reprezinta galceava, egoismul, impietrindu-ne
inima fata de aproapele nostru, dorind ca numai noi sa deve-
nim bogati, inavutiti, fara de griji in viata aceasta, nu este
decat felul de viata al bogatului din Evanghelia de astazi.

Fratilor,
Trebuie sa marturisim cu mare durere faptul ca atitudinea
bogatului fara de minte pe care ne-a descris-o Sfanta Evan-
ghelie de astazi este o imagine, as putea spune o reflectare a
vietii zilelor noastre.
Noi, asa-zisii crestini, cugetam asemenea acestui nechib-
zuit bogat si punem inaintea mantuirii alte idealuri pe care
vrem sa le indeplinim.
Suntem cu adevarat orbiti sufleteste de toate pacatele care nu
aduc decat betia morala, nebunia si moartea noastra sufleteasca.
Plecand de la tristele constatari din viata noastra vom ob-
serva ca viata multora dintre noi nu cunoaste mare deosebire
de gandirea si viata bogatului din Evanghelie.

112 113
Predicd la Duminica a XXVIII-a dupa Rusalii Insa fiecare poate sa devina placut lui Dumnezeu numai
prin implinirea poruncilor Sale celor sfinte, numai prin ne-
contenita ascensiune pe scara desavarsirii.
Orice pretext invocat pentru a justifica nepasarea si nepur-
„Iesi indatd in pietele si ulitele cetdtii, tarea noastra de grija, lenea noastra de a ne preocupa de man-
sipe sdraci, sipe neputiciosi, sipe orbi, tuire nu constituie o scuza inaintea lui Dumnezeu, ci, dim-
sipe schiopi adu-i aici."
potriva, o grava acuza.
(Luca 14.21)
Pentru a ilustra neintemeiatele noastre scuze pe care le
Fratilor, aducem atunci cand suntem chemati la mantuire, Mantuitorul
se foloseste de o splendida parabola, pe care ati auzit-o citin-
du-se in Sfanta Biserica astazi: „ Un om oarecare a facut cina
Domnul nostru Iisus Hristos totdeauna a invatat pe oa-
mare si a chemat pe multi; si a trimis la ceasul cinei pe sluga
meni tn timpul activitatii Sale pamantesti adevarul mantuitor
sa ca sd spund celor chemati: Veniti, cd iatd toate sunt gata.
al noii legi, legea iubirii, prin religia crestina, superioara ori-
Si au inceput, unul cate unul, sd-si ceara iertare. Cel din-
caror religii prin continutul si prin forma sa de manifestare.
tdi i-a zis: Tarind am cumpdrat si am nevoie sd ies ca s-o
Aceasta lege noua, crestinismul, a adus omului posibili-
vdd; te rog, iartd-md.
tatea implinirii celor mai inalte aspiratii: fericirea vesnica,
Si altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpdrat si ma due
castigarea mantuirii.
sd-i incerc; te rog, iartd-md. Al treilea a zis: Femeie mi-am
Crestinismul, religie a iubirii, singura capabila sa ne ofere luat si de aceea nu pot veni. Si intorcdndu-se sluga a spus std-
mantuirea, a deschis tuturor calea spre imparatia lui Dumnezeu. pdnului sau acestea. Atunci, mdniindu-se, stdpdnul casei a zis:
In noua lege intemeiata de insusi Domnul Hristos nu mai lesi indatd in pietele si ulitele cetdtii, si pe sdraci, si pe nepu-
poate fi vorba de deosebire in ceea ce priveste posibilitatea tinciosi, si pe orbi, si pe schiopi adu-i aici" (Luca 14, 1 6 - 2 1 ) .
de a castiga fericirea vesnica. Ceea ce a vrut sa spuna Mantuitorul prin aceasta pilda
Din insasi atitudinea Domnului fata de nenumarati orbi, este lesne de inteles: omul acela care a facut cina este Insusi
schiopi, paralitici, demonizati, oameni apartinand diferitelor Dumnezeu atotputemic. care ne chema la mantuire pe toti,
natiuni, se vede chemarea plina de bunatate pe care Domnul o indiferent de starea sociala.
face tuturor, pentru a deveni mostenitorii Imparatiei vesnice. Insa aceasta chemare nu este auzita de toti, datorita gri-
Avand in vedere superioritatea incomparabila a crestinis- jilor materiale care ne robesc si ne subjuga.
mului, prin faptul ca ofera mantuirea tuturor oamenilor, Toti gasim pretexte ca sa nu venim in casa lui Dumnezeu
vreau sa ma opresc astazi asupra unui foarte important punct pentru a ne adapa din izvorul pururea curgator de darurile
din invatatura sfintei noastre Biserici si sa va vorbesc despre mantuitoare ale Sfantului Duh.
universalitatea mantuirii. intristat, Imparatul slavei Se adreseaza atunci orbilor,
schiopilor, saracilor din piete si ulite, sa vina la ospat in locul
Frati crestini, celor chemati.
Sfanta noastra Biserica Ortodoxa invata ca mantuirea Toti acestia care sunt batjocoriti in societate pentru neferi-
apartine tuturor. Nu exista nici un om inaintea lui Dumnezeu cita lor existenta sunt folositi de Domnul in aceasta parabola
care sa beneficieze de merite in plus fata de aproapele sau pe ca termen de comparatie, vrand sa arate ca ei reprezinta toate
baza unor criterii materiale, ci toti sunt egali, ca fapturi ale popoarele pagane, indiferent de religia lor, si ca sunt chemati
aceluia^i Dumnezeu. sa se impartaseasca din acel ospat vesnic, fericirea vesnica,

114 115
mantuirea care nu poate f i oferita decat de cre§tinism, religia imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara;
adevarului si a frumusetii morale. acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor" (Matei 8, 11-12).
Dumnezeu niciodata n-a facut si nici nu va face vreo dis- Printr-o descoperire dumnezeiasca Sfantului Apostol Pe-
criminare intre oameni. tru- i se descopera ca la Dumnezeu nu exista deosebire intre
Iudeii au fost aceia care au fost chemati cei dintai sa devi- oameni i n ceea ce priveste mantuirea, iar dobandirea ei de-
na mostenitorii imparatiei lui Dumnezeu prin primirea ade- pinde de fiecare dintre noi, din orice loc am fi §i de orice na-
varurilor crestine, dar ei au refuzat chemarea facuta lor de tionalitate. lata cum descrie Sfanta Scriptura accesul nea-
Domnul. Ba mai mult, au nesocotit legea cea noua a cresti- murilor pagane la mantuire: „Eu eram in cetatea lope si ma
nismului, intemeiata prin insusi Mantuitorul Hristos, au omo- rugam; si am vazut, in extaz, o vedenie: ceva coborandu-se
rat pe prooroci si in cele din urma L-au rastignit pe Domnul, ca o fata mare de panza, legata in patru colturi, lasandu-se in
in cele mai cumplite chinuri. jos din cer si a venit pana la mine. Privind spre aceasta cu
Domnul insa a indurat intreg "cortegiul de umilinte si chi- luare-aminte, am vazut dobitoacele cele cu patru picioare ale
nuri groaznice si nu inceteaza de a chema la mantuire pe toti pamantului si fiarele si taratoarele si pasarile cerului. Si am
oamenii, de orice nationalitate si de orice credinta religioasa. auzit un glas care-mi zicea: Sculandu-te, Petre, junghie si
Sfantul Apostol Pavel, Apostolul neamurilor, a predicat cu mananca. $i am zis: Nicidecum, Doamne, caci nimic spurcat
timp si fara timp Evanghelia lui Hristos in toate tinuturile sau necurat n-a intrat vreodata in gura mea. Si glasul mi-a
Asiei Mici. Palestinei si Europei. El n-a facut vreo deosebire. grait a doua oara din cer: Cele ce Dumnezeu a curatit, tu sa
a predicat tuturor cu putere si cu barbatie sfanta. In prima nu le numesti spurcate. Si aceasta s-a facut de trei ori si au
calatorie misionara, Sfantul Apostol Pavel a intampinat multe
fost luate iarasi toate in cer... Asadar si paganilor le-a dat
necazuri din partea iudeilor, a fost chiar prins, batut si arun-
Dumnezeu pocainta spre viata" (Fapte 11, 1-10, 18).
cat in inchisoare pentru faptul ca raspandea invatatura cresti-
lata, fratilor, cel mai detaliat pasaj din Scriptura in care se
na. Acestor iudei fanatici Sfantul Pavel li se adreseaza: „Voua
exprima cat se poate de clar invatatura ortodoxa ca mantuirea
se cadea sa vi se graiasca, mai intai, cuvantul lui Dumnezeu;
dar de vreme ce i l lepadati si va judecati pe voi nevrednici de este universala. Dobitoacele cu patru picioare si taratoarele
viata vesnica, lata ne intoarcem catre neamuri" (Fapte 13. 46). aflate i n acea panza care i s-a aratat Sfantului Petru reprezin-
„Neamurile" de care vorbeste Sfantul Pavel aici nu sunt ta simbolic toate neamurile, din orice loc si din orice timp.
altceva decat acele popoare pagane la care nu se propova- Revenind la textul din Sfanta Evanghelie de astazi, toti
duise cuvantul lui Dumnezeu si care aveau conceptii si cre- schiopii, saracii. neputinciosii, orbii reprezinta simbohc nea-
dinte politeiste, adica se inchinau la zeitati care nu le aduceau murile pagane, straine de invatatura noua a mantuirii, dar pe
mantuirea. care au primit-o cu mai multa dragoste si cu mai multa
lata deci ca Dumnezeu nu trece cu vederea nici aceste bucurie decat iudeii ce staruiau in legea Vechiului Testament
neamuri pagane si le cheama la mantuire cu aceeasi dragoste si care accentuau mai mult prescriptiile formale decat esen-
pe care a aratat-o fata de neamul israelit cel atat de nere- tialul legii.
cunoscator. lata de ce Mantuitorul, ca Parinte al tuturor, iubitor .si mult
Domnul este Acela care sfarma zidul despartitor dintre milostiv, a impartasit tuturor posibilitatea de a castiga cel mai
paganism si cre^tinism prin insasi invatatura Sa, prin insasi mare bun la care poate aspira omul: imparatia Cerului.
proorociile Sale, care se vor adeveri. „$i zic voua ca multi Mantuitorul a fost Acela Care ne-a impacat cu Dumnezeu,
vor veni de la rasarit si de la apus si vor sta la masa in im- a refacut legatura rupta intre om si Dumnezeu, lasandu-ne
paratia lui Dumnezeu cu Avraam, cu Isaac si cu lacob. Iar fiii insa noua datoria de a ne perfectiona sufleteste, de a ne desa-

116 117
varsi pentru a ajunge la asemanarea cu Dumnezeu si a ne bu- Predicd la Duminica a XXIX-a dupd Rusalii
cura de deplina fericire in Iisus Hristos, Domnul nostru.

Fratilor, „Iar unul dintre ei, vdzand cd s-a vindecat,


Pericopa evanghelica de astazi infatiseaza cel m^i sugestiv s-a intors cu glas mare sldvindpe Dumnezeu.
insasi viata noastra, insasi usurinta cu care tratam marile tre- Si a cdzut cu fata la pdmant,
buinte sufletesti. la picioarele lui Iisus, multumindu-I.
Sa rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne daruiasca credinta si Si acela era samarinean."
trezvie, ca atunci cand vom auzi glasul Sau ca ne cheama la (Luca 17, 15-16)
cina Sa, sa nu gasim pretexte ca cei din Evanghelia de astazi,
ci sa mergem de indata i n casa Sa cea sfanta care este Fratilor,
Biserica si sa-L laudam i n cantari si imne de rugaciune, sa-I
multumim pentru toate binefacerile revarsate asupra omenirii Desi nebagat in seama de contemporanii Sai, pentru mo-
din marea Sa bunatate. destul Sau fel de trai din casa tamplarului losif din Nazaret,
Sa ne rugam ca astazi, mai mult ca oricand, sa intareasca Mantuitorul lumii, prin atitudinea Sa, prin mila si blandetea
increderea intre oameni, intre natiuni, sa daruiasca sfanta pace pe care le manifesta fata de cei nenorociti, a reusit sa-Si faca
peste lume si sa lumineze mintile oamenilor, sadindu-le In cunoscuta originea Sa dumnezeiasca, menirea venirii Sale pe
suflet flacara dragostei, respectului si milei pentru aproapele. pamant: aceea de a readuce In staulul fericirii vesnice pe oaia
Asa sa ne ajute Dumnezeu. Amin ! cea pierduta, omul cel cazut victima neascultarii.
Iisus Hristos, Domnul nostru, in tot timpul activitatii Sale
de rascumparare a omului, a fost si pentru cel sarac, si pentru
cel napastuit, si pentru cel bolnav, singura salvare, vindecare
si mangaiere.
Pentru aceasta a venit Domnul pe pamant, pentru a zdrobi
puterea diavolului si a chema la Sine pe omul atat de greu i n -
cercat de neputinte, boli, ispite si suferinte.
in acest sens, Mantuitorul, in absoluta Sa smerenie dum-
nezeiasca, Se naste din Fecioara, primeste sa I se atinga, in
lordan, preacuratul Sau crestet, de mana creaturii Sale, asa
dupa cum am auzit citindu-se si cantandu-se la praznicul
Nasterii Domnului si al Botezului, sarbatorite de toti crestinii
ortodocsi.
Pentru tot ceea ce a facut Domnul nostru Iisus spre a ne
aduce mantuirea, se cuvenea din partea noastra o multumire
si recunostinta extrema. insa noi, oamenii, I-am adus batjo-
cura, chinuri groaznice si in cele din urma moartea pe cruce.
Nu ne cerea nimic altceva Bunul Iisus decat sincera noastra
recunostinta, multumirea si bucuria noastra pentru marele act
salvator pe care l-a savarsit pentru noi.

119
Nimic nu-i mai placut inaintea lui Dumnezeu si a oame- El le-a zis: Duceti-vd si vd ardtati preotilor. Dar, pe cand ei
nilor ca recunoasterea unui bine pe care un binefacator ti l-a se duceau, s-au curatit de lepra.
facut. Iar unul dintre ei, vdzand cd s-a vindecat, s-a intors cu
lata de ce si Sfanta Evanghelie de astazi, pajiste inepui- glas mare sldvind pe Dumnezeu. Si a cdzut cu fata la pa-
zabila de alese flori duhovnicesti, infatiseaza prin atitudinea mant, la picioarele lui Iisus, multumindu-I. Si acela era sa-
leprosului samarinean vindecat, o astfel de floare duhovni- marinean. Si rdspunzdnd, Iisus a zis: Au nu zece s-au cu-
ceasca, care este recunostinta. rdtit ? Dar cei noud unde sunt ? Nu s-a gdsit sd se intoarcd
Tocmai despre aceasta virtute crestina mi-am propus sa va sd dea slava lui Dumnezeu decat numai acesta, care este de
vorbesc in cele ce urmeaza. alt neam ? Si i-a zis: Scoald-te si du-te; credinta ta te-a mdn-
mir." (Luca 17, 11-19)
Fratilor, Dreptmaritori crestini, acesta este cu adevarat un tablou
i n invatatura pe care a dat-o oamenilor, Domnul nostru cutremurator.
Iisus Hristos a cuprins toate elementele necesare mantuirii
E cutremurator prin faptul ca Domnul Hristos, i n marea
noastre. Sfanta Scriptura, izvor nesecat de hrana spirituala,
Sa bunatate si mila fata-de omul torturat de neputinte si boli,
ne prezinta multe aspecte din viata Mantuitorului, care con-
nu trece cu vederea nici de asta data rugaciunea acestor zece
stituie, si trebuie sa constituie pentru fiecare din noi, adeva-
nenorociti cuprinsi de ingrozitoarea boala a leprei, si-i tama-
ratele modele de viata ce trebuie imitate intocmai.
duieste, savarsind astfel o mare minune, pe care numai El,
lata ca si pericopa evanghelica de astazi ne prezinta cu
Mantuitorul lumii, era in stare sa o savarseasca. Spun acest
multa expresivitate mila Domnului Iisus Hristos pe care a
lucru deoarece a vindeca pe vremea aceea pe cai medicale
aratat-0 fata de acei zece nefericiti leprosi, pe de o parte, iar
boala leprei era imposibil. Lepra era cea mai ingrozitoare
pe de alta parte scoate in evidenta, prin leprosul samarinean
boala pentru oameni. Aparea la inceput sub forma unei pete
vindecat, recunostinta si multumirea din inima aduse lui
albe care facea sa cada parul de pe portiunea afectata, dupa
Dumnezeu.
care se extindea cu rapiditate pe intreg corpul, dandu-i neferi-
in culori sumbre, Sfanta Evanghelie ne prezinta in acelasi
citului bolnav o infatisare jalnica. Carnea pur si simplu se
timp si nerecunostinta celorlalti noua leprosi, care dupa ce au
desprindea de oase, iar cel bolnav isi astepta jalnicul sfarsit
dobandit cel mai de pret bun - vindecarea - au uitat sa se in-
in cele mai grozave si insuportabile chinuri.
toarca, recunoscatori, la marele lor binefacator.
Prima masura care se lua in astfel de situatii era izolarea
Sfanta Evanghelie foloseste acest contrast frapant intre
celor contaminati, pentru ca exista marele pericol ca ea sa se
virtute si pacat, recunostinta si nerecunostinta, pentru a pune
transmita celor din jur.
mai mult in lumina maretia si frumusetea recunostintei si in
Cel care avea dreptul sa le acorde asistenta in scopuri tera-
acelasi timp pentru a arata cat de condamnabila este nere-
cunostinta fata de Dumnezeu, in primul rand, si fata de orice peutice era numai preotul, care indeplinea i n acelasi timp si
binefacator, in general. functia de doctor. Asa se explica de ce Domnul este intamp-
inat departe de sat de acesti zece leprosi. Tot asa se explica
lata ce ne spune pericopa evanghelica in acest sens: „Pe
de ce Domnul le-a poruncit sa se arate preotilor.
cand Iisus mergea spre leruscdim si trecea prin mijlocul Sa-
Gravitatea acestei boli consta si i n faptul ca era incurabila,
mariei si al Galileii, intrdnd intr-un sat, L-au intampinat
nu se putea vindeca, sau se vindeca foarte greu, iar daca se
zece leprosi, care stdteau departe, si care au ridicat glasul si
intampla ca cineva sa scape de lepra, aceasta era o exceptie
au zis: lisuse. Invdtdtorule, fie-Ti mild de noi! Si vdzdndu-i,
cu totul rara si fericita.

120 121
lata de ce acesti disperati leprosi, Tn deznadejdea lor, alearga i n orice imprejurare ne-am gasi, trebuie sa-I aducem lui
la Medicul cel Mare sa afle vindecarea in care nu mai sperau. Dumnezeu prinosul nostru de recunostinta prin rugaciuni si
Domnul, Care cunostea calvarul amaratei lor vieti, le inde- imne de slava pentru tot ceea ce ne-a daruit spre binele nostru.
plineste umila lor rugaciune. i n acest sens Sfantul Pavel ne indeamna: „Bucurati-va pu-
Cata bucurie si fericire a cuprins fiinta acestor nenorociti rurea. Rugati-va neincetat. Dati multumire pentru toate, caci
cand s-au vazut eliberati de tortura crunta pricinuita de ranile aceasta este voia lui Dumnezeu, intru Hristos Iisus, pentru
adanc sapate de aceasta unealta a mortii, intunecata lepra. voi" ( I Tesaloniceni 5, 16-18).
Incredibilul lor vis s-a realizat. Daca prima obligatie morala o avem catre Dumnezeu, a
Acum insa nu mai socotesc binele de care s-au impartasit doua, imediat dupa aceasta, o avem catre parintii nostri care
de la Medicul cel Mare, Mantuitorul lumii, si merg nerecu- ne-au dat viata si care in osteneli si necazuri pe care numai ei
noscatori, bucurosi de sanatatea dobandita, fiecare in ale lor. le cunosc ne-au adus la starea barbatiei, cand fiecare isi poate
Numai un samarinean, care era deci de neam strain, cu fauri drumul in viata.
umilinta si cu lacrimi de recunostinta se arunca cu fata la pa- i n aceasta privinta morala crestina a prescris normele de
mant inaintea Domnului, sarutandu-I picioarele si aducandu-I recunostinta si respect pe care trebuie sa le indeplinim fata de
prinosul sau sincer de multumiri pentru marele bine pe care i parintii nostri: „Fiule, pazeste povetele tatalui tau si nu lepa-
l-a facut. Numai acest samarinean a fost constient de marea da invataturile maicii tale" (Pilde 6, 20) sau „Ascultati pe
datorie morala pe care fiecare dintre oameni o are fata de parintii vostri intru Domnul. ca aceasta este cu dreptate"
Dumnezeu. (Efeseni 6, 1).
Daca si ceilalti noua leprosi si-au dobandit vindecarea tru- Fata de parinti s-a dat ca pilda recunostinta Mantuitorului
peasca. ei insa nu s-au impartasit de marea bucurie de a auzi, ca din inaltul crucii, cand cel din urma gand I-a fost indreptat
si leprosul samarinean, cuvinte de apreciere din gura Mantui- spre mama Sa pamanteasca: „Femeie, lata fiul tau !... iata
torului: „Du-te, credinta ta te-a mantuit", adica te-a mintuit re- mama ta !" (loan 19, 26-27)
cunostinta, multumirea pe care ai adus-o Fiului lui Dumnezeu i n liltima analiza, recunostinta datoram intregului neam
care te-a vindecat si de lepra sufletului, mult mai distrugatoare. omenesc, de care suntem legati prin tot ceea ce primim in
Fratilor, lepra aceasta vazuta desfigureaza trupul, i l destra- satisfacerea nevoilor vietii.
ma, si in cele din urma i l pogoara i n mormant, punand astfel
Frati crestini.
capat suferintelor trupesti, dar lepra sufleteasca, care nu este
A m prezentat pe scurt aici cateva puncte din invatatura
altceva decat cortegiul intunecat al pacatelor, viciilor si tutu-
Bisericii noastre in ceea ce priveste recunostinta pe care tre-
ror relelor, nu numai ca face din noi, pe linie spirituala, niste
monstri hidosi la infatisare, dar aduce si pierderea noastra buie s-o indreptam in primul rand catre Dumnezeu, apoi catre
vesnica care e cu mult mai regretabila. parinti si catre tot neamul omenesc.
Facand o analiza a vietii noastre constatam insa cu ingri-
De cate ori Mantuitorul a savarsit vindecari minunate nu
jorare nu numai ca nu suntem recunoscatori pentru tot ceea
cerea nimic altceva aceluia care o dorea, decat credinta sin-
ce ne-a dat Dumnezeu, dar crestinii sau, mai bine zis, asa-
cera si recunostinta pentru tot ceea ce a facut pentru el. Asa
zisii crestini, nici nu vor sa auda de Biserica, de Dumnezeu,
s-a inchinat cu lacrimi fierbinti de recunostinta orbul din
isi manifesta mereu nemultumirea lor pentru unele esecuri
na§tere vindecat de Domnul Hristos: „Cred, Doamne" si s-a
din viata, traind cu gresita credinta ca Dumnezeu nu-i iubeste
inchinat Lui; adica: Iti multumesc mult, Dumnezeule, ca m-
si nu-i ajuta.
ai scapat de intuneric si mi-ai daruit lumina (loan 9, 38).
Trebuie sa spunem ca nenumarate sunt aceste cazuri.

122 123
De la inceput trebuie sa fie clar ca Dumnezeu nu cauta la Predicd la Duminica a XXX-a dupd Rusalii
fata omului, la gandurile si planurile lui. Pentru ca, daca am
admite prin absurd o astfel de situatie, ar insemna sa fim in
mijlocul unui haos infernal de ganduri si visuri omenesti
implinite si distrugatoare ale vietii spirituale. „Pentru ce Md numesti bun ?"
(Luca 18, 18-19)
Fiecare, acolo unde se gaseste si cum se gase§te, sa-si i n -
drepte gandul si toate simtirile sale sufletesti catre Dumne-
zeu, aducandu-I prinosul de recunostinta pentru faptul ca ne-a Frati crestini,
ajutat sa ajungem si-n acest nou an, ne-a daruit pace, belsug
si bunastare in tara in anul ce a trecut. i n framantata Sa activitate de salvare a omului din osanda
mortii vesnice la care-L condamnase pacatul, Domnul Hris-
Sa ne controlam viata noastra actuala si sa punem un ince-
put bun. tos Si-a raspandit invatatura „ca unul ce are putere, iar nu
curn i i invatau carturarii si fariseii" (Matei 7, 29).
Sa fim mai buni, mai blanzi, mai ingaduitori cu aproapele,
i n acest sens, Domnul Se adresa multimilor folosind
mai virtuosi si mai recunoscatori pentru toate binefacerile
primite de la Dumnezeu. exemple practice luate din viata oamenilor, pentru a fi cat
mai lesne de inteles de toti cei care, domici de mantuire, as-
Sa ne rugam Bunului Dumnezeu sa ne curateasca si pe noi
cultau cuvintele Sale dumnezeiesti.
de lepra pacatelor, a viciilor si patimilor care altereaza chipul
Prin folosirea parabolei Domnul biciuia toate nedreptatile
nostru sufletesc.
sociale, pacatele de tot felul, grava imoralitate, existente pre-
Sa contribuim mai mult pentru a se instaura intre oameni pa- tutindeni in lume.
cea, care este idealul suprem al crestinismului si mai sfanta ca Daca va mai aduceti aminte de parabola din duminica tre-
toate, pentru ca pace vor in zilele noastre toate popoarele lumii cuta, Domnul Hristos, pentru a arata cat mai expresiv ce
si pacea este aceea care-I place lui Dumnezeu si oamenilor. mare primejdie constituie pentru suflet folosirea bogatiei nu-
Facand acestea ne vom invrednici si noi sa auzim fericitul mai pentru a satisface poftele niciodata implinite, S-a folosit
glas al Mantuitorului: „Credinta ta te-a mantuit, mergi in pace". de parabola bogatului nebun, orbit de patima Imbuibarii
Totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor, amin. trupesti, care a folosit bogatia numai in scopuri pur egoiste,
nesocotindu-si cu indaratnicie sufletul, partea esentiala a fiin-
tei omenesti.
Evanghelia duminicii de astazi ne prezinta un nou mod de
invatatura al Domnului Hristos, si anume acela de a Se
adresa direct celor care-L solicitau, invatandu-i ce trebuie sa
faca pentru a fi placuti inaintea lui Dumnezeu si pentru a
mosteni viata vesnica.
Pe langa faptul ca pericopa evanghelica ne arata marea
smerenie dumnezeiasca a Domnului, ea ne prezinta o foarte
folositoare invatatura pentru viata noastra de crestini.
Domnul, atat de inspirat, Se adreseaza tanarului: Ce-ai
cunoscut in Mine ? Stii cumva prin ochii sufletului tau ca
sunt si Dumnezeu ? Sau ai vazut i n Mine bunul sau desavar§-
irea omeneasca ?

125
Ca tanarul nu venise la Mantuitorul pentru vreo trebuinta lata ca pentru a cuceri nimbul luminos al fericirii in ade-
materiala ne-o dovedesc cuvintele „sa mostenesc viata de varatul inteles, acest tanar alearga la Domnul, nadejdea aspi-
veci". El venise la Domnul pentru a dobandi „bunul" identifi- ratiilor noastre si a dorintelor noastre dupa desavarsire. Man-
cat de Mantuitorul cu desavarsirea. tuitorul este pentru noi adevarata fericire, desavarsirea §i
Desi acest tanar nu ducea lipsa de nimic, desi era poseso- sfintenia fiecaruia dintre noi.
rul unei bogatii insemnate, simtea insa o mare dorinta de a Indata ce-L intreaba pe Domnul, El i i raspunde: „Stii po-
dobandi bunul suprem, desavarsirea morala, pe care n-o putea runcile: Sd nu sdvdrsesti adulter, sd nu ucizi, sd nu furi, sd
gasi nicaieri in afara de Domnul, care avea cuvintele vietii. nu mdrturisesti strdmb, cinsteste pe tatdl tdu si pe mama ta.
Tocmai despre aceasta desavarsire morala mi-am propus Iar el a zis: Toate acestea le-am pdzit din tineretile mele.^
sa va vorbesc in cele ce urmeaza. Auzind, Iisus i-a zis: Incd una iti lipseste: Vmde toate cate
ai si le imparte sdracilor si vei avea comoard in ceruri; si
Fratilor, vino de urmeaza Mie !
Fiecare dintre noi ne fixam in viata aceasta pamanteasca Iar el, auzind acestea, s-a intristat, cdci era bogat foarte.
un ideal pe care ne straduim sa-L cucerim cu orice pret. Si vdzdndu-l intristat, Iisus a zis: Cat de greu vor intra cei ce
Si nu putine sunt cazurile cand suntem invinsi de realita- au averi in impdrdtia lui Dumnezeu! Mai lesne este a trece
Ule inconjuratoare, fara sa ajungem sa punem mana pe acest cdmila prin urechile acului decat sd intre bogatul in impd-
ideal... Incercam sa facem si imposibilul, apelam la cele mai rdtia lui Dumnezeu !" (Luca 18, 20-25)
disperate mijloace pentru a ne cuceri tezaurul visurilor noas- De ce oare s-a intristat acest tanar ? Pentru ca vedem din
tre... Si de cate ori nu ingenunchem neputinciosi in fata vietii afirmatia pe care el insusi o face ca a dus cu adevarat o viata
care in cele mai multe dintre cazuri nu ne iarta, nu trece cu morala, respectand poruncile dumnezeiesti.
vederea nici cea mai mica imprudenta a noastra. Fratilor, secretul marii sale intristari este faptul ca acesta
Daca pentru ceea ce este stricacios. pentru ceea ce este su- isi lipise mai mult inima de averile sale decat de Dumnezeu,
pus mancarii viermilor si putreziciunii manifestam o atat de lucru care l-a impiedicat sa atinga desavarsirea, acea treapta
mare grija, cu cat trebuie sa fie mai mare acea grija pe care tre- care ne face cinsUti si placuti inaintea lui Dumnezeu.
buie s-o acordam aspiratiilor noastre, spre cucerirea celui mai
Desi dispunea de nenumarate fapte bune prin aceea ca a
mare ideal al nostru: desavarsirea noastra spirituala, purificarea
respectat legea, tanarul acesta numai datorita unei singure
noastra de tot ceea ce este pacat, stricaciune morala ?
patimi, aceea a iubirii de cele trecatoare, de averile acestui
Ce-i lipsea tanarului din Evanghelia de astazi, caci era
veac, s-a facut atat de urat si decazut inaintea Domnului,
foarte bogat, dupa cum ati auzit citindu-se ?
incat Mantuitorul, suparat de nehotararea sa, face afirmatia^
Ce l-a determinat sa vina la Mantuitorul sa-L intrebe: „Ce
„Mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa
sa fac ca sa mostenesc viata de veci" ?
intre bogatul in imparatia lui Dumnezeu".
Fratilor, considerentele care l-au determinat pe acest tanar
sa vina in fata Domnului sa-L intrebe de acel mare bun care Alipirea inimii sale de bogatiile acestui veac i-a patat ima-
i-ar putea aduce viata vesnica au fost de natura spirituala. culatul vesmant al sufletului, impiedicandu-1 sa atinga treapta
Desi bogat material, avand o viata imbelsugata, tanarul desavarsirii, a posibilitatii de a deveni prin harul lui Hristos
acesta simtea o mare lipsa sufleteasca, era sarac sufleteste, Dumnezeu asemenea cu El, asemenea cu Dumnezeu, care
nu-si gasea multumirea sufleteasca in bogatia sa, de aceea ne-a facut dupa chipul si asemanarea Sa.
alearga nerabdator s-o gaseasca la Acela Care are cuvintele Tanarul din Evanghelia de astazi reprezinta drama omului
vietii, la Domnul slavei, viata fericita, pacea si bucuria, Man- din Vechiul Testament care-si conducea actele vietii in lipsa
tuitorul Iisus Hristos. harului dumnezeiesc.

126 127
O data cu Tntemeierea crestinismului, Mantuitorul i n - propriul nostru eu, lipsa noastra de vointa de a ne debarasa de
deamna: „Fiti, dar, desavarsiti, precum si Tatal vostru Cel din viata intinata cu tot felul de pacate.
ceruri desavarsit este" (Matei 5, 48).
Dusmanul cel mai crancen este propriul nostru eu. De noi
Oare prin aceasta Mantuitorul nu cere ceva impotriva
naturii ? E dat cel putin crestinului sa ajunga aceasta stare de depinde starea de inaintare pe scara virtutiior crestine ajun-
desavarsire ? Raspunsul este da ! gand la starea barbatului desavarsit, dar in acelasi timp de noi
Nimic nu e cu neputinta celui care crede si celui ce se depinde regresul spiritual, coborarea noastra in bezna pacatu-
straduieste sa placa Domnului prin faptele cele bune. Practic, lui, pe taramul faradelegilor si al faptelor josnice.
desavarsirea fiecaruia dintre noi se rezuma la curatirea noas- O singura conditie ne pune Domnul pentru a atinge aceas-
tra de patimile trupului si ale sufletului prin practicarea vir- ta stare de desavarsire: aceea de a-I urma L u i , de a-I urma
tutiior, medicamentele sufletului care-1 vindeca de orice lezi- sub umbrirea harului divin, de a implini poruncile Sale cele
une cauzata de pacat. sfinte fara sovaire.
Virtutea, care nu e altceva decat intelepciune, viata in duh, „Urmeaza M i e " este porunca care a devenit laitmotivul
nu dupa trup, sfintenie, indreptare, fericire dumnezeiasca, sau porunca dupa care s-au calauzit cei care si-au parasit pa-
ascultare a poruncilor lui Dumnezeu, nazuinta spre fapte bune, rintii, surorile, fratii si prietenii pentru a sluji lui Dumnezeu
izvoraste din harul divin si din puterile noastre. Virtutea este in lini.ste si rugaciune necontenita. Viata acestora, datorita cu-
singura cale care ne duce la mantuire, la fericirea vesnica si, ratiei si sfinteniei, a fost asemanata cu a ingerilor, iar ei s-au
angajand intreaga fiinta, ea ne poate duce la desavarsirea mo-
numit ingerii pamantesti, monahi sau calugari.
rala, idealul suprem al vietuirii noastre pe acest pamant.
Dar pentru fiecare dintre noi, indiferent de pozitia sociala,
Domnul Hristos ne-a invatat ca noi, aceia care ne-am i n -
atingerea treptei de desavarsire este posibila.
vrednicit de marele dar de a purta numele de crestin si prin
aceasta de a ne declara urmatori ai lui Hristos, trebuie sa ne Din partea noastra este nevoie de un efort de vointa, de
straduim sa facem numai ceea ce I i este placut lui Dumnezeu. convingerea ca daca voi ravni la perfectiunea sufleteasca,
Faptele noastre sa fie lumina: „Asa sa lumineze lumina voastra Dumnezeu ne va ajuta, ne va sprijini.
inaintea oamenilor, ca vazand ei faptele voastre cele bune, sa Atunci cand puterile slabesc si genunchii se poticnesc, sta
preamareasca pe Tatal vostru care este in ceruri" (Matei 5, 16). la indemana fiecaruia dintre noi, crestinii, arma nebiruita a
Or, acest lucru cere desavarsirea noastra, curatirea noastra rugaciunii, asa dupa cum a prezentat-o Sfantul loan Scararul
de tot ceea ce este opus voii lui Dumnezeu. in lucrarea sa Scara desavarsirii: „Doamne, nimic nu cer pe
Singura alegere pe care trebuie sa o facem este alegerea pamant, decat sa nu ma despart de Tine ! Altii doresc bogatii
virtutii, pentru ca este singura cale care-1 poate duce pe om la si glorie, eu nu doresc dltceva decat a ma uni cu Tine si a pune
implinirea dezideratului sau suprem - mantuirea sa, desavar- in Tine nadejdea odihnei si fericirii mele".
sirea, asemanarea cu Dumnezeu.
Desavarsirea este idealul nostru, al tuturor oamenilor, al Fratilor,
tuturor crestinilor. Ea este pusa ca finalitate in intreaga natu- A m vazut din cele prezentate pana aici ca fiecaruia dintre
ra, in tot ceea ce exista si viaza. noi i i este posibil sa atinga treapta desavarsirii prin practi-
Desavarsirea trebuie sa constituie pentru fiecare dintre carea virtutii, prin fuga de pacat si prin urmarea Domnului
noi, crestinii, cea mai pretioasa reduta, care trebuie cucerita
Iisus Hristos in cuvant si fapta.
cu orice pret, cu orice jertfa.
Daca desavarsirea nu se poate dobandi, aceasta se dato-
Nu avem nici un dusman atat de putemic care sa ne i m -
piedice de a cuceri aceasta fericita stare de desavarsire ca reaza in primul rand lipsei noastre de vointa si petrecerii
noastre in pacate.

128 129
Cat de trist este sa recunoastem aceste lucruri, care din nefe-
ricire pentru noi, crestinii, compromit si pateaza imaculata hai- Predicd la Duminica a XXXI-a dupd Rusalii
na a Botezului prin care am devenit curati sufleteste si trupeste.
Desavarsirea presupune in primul rand participarea noas-
tra la slujbele dumnezeiesti, in centrul carora este jertfa euha- Drept maritori crestini,
ristica prin care toti ne indumnezeim.
insa cati dintre noi se indura duminica si in ziua de sarba- Multe lucruri din viata noastra de toate zilele, daca le au-
toare sa-si lase preocuparile diverse si sa vina aici, i n Sfanta zim de mai multe ori, ne plictisesc deoarece le cunoastem
Biserica, sa asculte cu evlavie cuvantul lui Dumnezeu ?
foarte bine, insa nu tot asa se petrece si cu cele relatate de
Ba, mai mult, duminica, in loc de a veni la Biserica, isi
Sfanta Scriptura si In special de pericopa evanghelica, caci
gasesc momentul In care sa-si puna in joc cu mare neobra-
ori de cate ori o ascultam, gasim totdeauna ceva nou, ceva ce
zare si indaratnica cerbicie toate purtarile necuviincioase,
galcevile, frecventarea carciumilor si altele. Cand aud de mai inainte nu observasem, ceva care ne rascoleste sufletele.
Biserica pufnesc in ras si angajeaza imediat o discutie ironica Cand eram mici auzeam aceste perle frumoase ale invata-
la adresa ei, spunand fel de fel de asa-zise bancuri la adresa turii date de Domnul de la parinti, In special de la mama, care
Bisericii si a preotilor. injuraturile numelui celui sfant al lui Intotdeauna vegheaza la fericirea odraslei sale. Atunci aceste
Dumnezeu, pomenirea diavolului la fiecare vorba sunt tot lucruri din Sfanta Scriptura ni se pareau frumoase ca ceva ce
atatea indicii dupa care se cunoaste lipsa de interes pentru tine de taramul unei lumi aparte; Intelegeam in felul nostru.
desavarsirea sufleteasca. Pe masura ce am crescut si am putut patrunde aceste ade-
i n familii parintii nu se straduiesc sa inspire copiilor lor varuri despre Dumnezeu, lumina lor stralucea si mai mult si
dragostea de Dumnezeu si de aproapele, virtute care aduce iata-ne ajunsi si in momentul de fata cand, desi aceasta peri-
intelegerea intre oameni si natiuni. Asa se exphca de ce In copa evanghelica ce s-a citit astazi am auzit-o de mai multe ori,
ziua de astazi nu mai ai curajul sa mergi singur pe o strada mai totu.si de fiecare data gasim ceva nou intr-Insa. De fiecare data
laturalnica a unui oras pentru ca te expui marelui pericol de a cand auzim cuvintele Domnului din Sfanta Evanghelie, ele tree
plati cu viata aceasta indrazneala... parca prin fata mintii noastre: Mantuitorul strabatand orasele si
Asa se explica de ce in ziua de astazi mai mult ca oricand satele Palestinei, descult, cu parul lung, cu fata senina si
neintelegerile, divergentele dintre state s-au ascutit ducand la blanda, cu ochii scanteietori care luceau intr-o mare linistita,
numeroase confruntari annate.
imbracat modest, dupa portul vremii, urmat apoi de cei dois-
Asa, spre exemplu, Orientul Mijlociu, Africa de Sud si prezece Invatacei si de multimea domica de cuvantul mantuirii.
Centrala, America Latina sunt teatrul unor confruntari armate
Ne apare apoi In fata ochilor mintii noastre si chipul orbu-
pustiitoare, nimicitoare.
lui care cersea vederea si apoi mila celui care i-a zis: „Cre-
Sa rugam deci pe Bunul Dumnezeu sa sadeasca In sufletul
dinta ta te-a mantuit, mergi in pace".
nostru flacara credintei arzatoare prin iubire si sa Intareasca
tot mai mult vointa de a dobandi bunul cel mai de pret - Din toate aceste minunate tablouri ne atrage atentia ceva
mantuirea noastra - pe care sa dea Bunul Dumnezeu sa o ce Inainte lipsea sau mai bine zis nu l-am observat Indeajuns.
dobandim cu totii totdeauna, acum si i n vecii vecilor. Amin. Pentru acest fapt, invataturile Sfintei Evanghelii sunt potri-
vite tuturor varstelor, tuturor starilor sociale.
Si din Sfanta Evanghelie ce s-a citit astazi putem scoate
invataturi folositoare.
Oare nu este bine ca in cele ce urmeaza sa vorbim despre
mantuire ?

131
Fratilor, Faptele bune sunt acelea care ne deosebesc de ceilalti,
Mai intai, insusi scopul venirii Mantuitorului nostru Iisus care trebuie sa ne incununeze viata, sa ne sensibilizeze si sa
Hristos in lume a fost de a mantui pe cei pacatosi: „caci n-am ne modeleze sufletele.
venit sa chem pe cei drepti, ci pe cei pacatosi la pocainta" Dragostea, milostenia, mila, iertarea, ajutorul dat celor
(Matei 9, 13), „pentru ca n-au trebuinta cei sanato§i de doc- deznadajduiti ai vietii si tot ce tine de poruncile lui Dumne-
tor, ci cei bolnavi" (Marcu 2, 17). zeu constituie fapte bune.
Deci, de aici putem spune ca cea dintai si cea mai mare Fara credinta si fapte bune si harul lui Dumnezeu, man-
grija a fiecarui crestin adevarat in viata aceasta este mantui- tuirea nu ar fi posibila. Ea este inceputa de Dumnezeu, lu-
rea sufletului, caci nimic nu e mai de pret in viata aceasta si crata de om si apoi incununata tot de Dumnezeu, prin binecu-
cealalta decat mantuirea sufletului. „Caci ce-i foloseste omu- vantarea cereasca.
lui sa castige lumea intreaga, daca-si pierde sufletul ? Sau ce Mantuirea este cel mai de pret bun ce si-1 poate dobandi
ar putea sa dea omul in schimb pentru sufletul sau ?" (Marcu cineva. Ea este si trebuie sa fie dorinta vie, ardenta, a fiecarui
8,36-37) om spre Dumnezeu, spre o viata curata, spre imparatia ce-
Mantuirea este slobozirea, eliberarea fiecarui suflet din ro- reasca in loc luminal.
bia pacatului si a mortii si dobandirea vietii de veci intru Sfintii Parinti spun in scrierile lor ca raiul este o gradina
Dumnezeu. Mantuirea este idealul, este scopul cel mai inalt plina de cele mai frumoase si mirositoare flori, in care si pa-
si desavarsit al crestinului. sarile "aduc lauda lui Dumnezeu in graiul lor, iar ingerii si
Dupa mantuire trebuie sa suspine orice suflet, ca si oare- oamenii mantuiti aduc neincetat laude, cantand cantari ce
cand stramosii omenirii dupa pierderea fericirii paradiziace. nici o minte omeneasca nu le poate auzi. Mantuirea este ceva
Mantuirea este dobandirea acelei stari de fericire paradi- cu totul neobisnuit de maret, este starea de fericire vesnica in
ziaca, caci ne spune un Sfant Parinte: „Cea mai mare bucurie care toata grija lumeasca am lepadat-o si ne-am impreunat cu
si fericire a raiului este de a vedea fata lui Dumnezeu..., iar Dumnezeu.
cel mai ingrozitor chin al iadului este acela al nevederii ni- Ea ne aduce cea mai mare satisfactie, caci degeaba am fi
ciodata a fetei lui Dumnezeu". fericiti aici pe pamant, pentru ca toate lucrurile pamantesti
Mantuirea ne-a facut-o accesibila Domnul nostru Iisus sunt nimicuri pe langa cele cere§ti.
Hristos prin intruparea, patimile si jertfa Sa de pe Golgota. Si Fericirea vesnica n-o pot dobandi decat aceia care §i-au
ne-o insusim prin harul dumnezeiesc, la care noi trebuie sa dus viata in asa fel incat sa castige imparatia lui Dumnezeu,
adaugam credinta si faptele bune. „caci nu tot cel ce zice Doamne, Doamne va intra in impara-
Problema indreptarii i n fata lui Dumnezeu. problema tia lui Dumnezeu".
mantuirii este foarte veche si mult discutata de teologi inca Dumnezeu cheama pe toata lumea la mantuire si la poca-
din primele secole crestine. Mantuirea, sau ce se va intampla inta, pentru ca vrea ca toti sa se mantuiasca §i la cunostinta
cu cei drepti dupa moarte, a constituit un punct de discutie adevarului sa vina ( I Timotei 2, 4) dar trebuie ca §i noi sa
foarte aprins. primim si sa urmam aceasta chemare.
Noi insa, ca cei ce in mare cunoastem adevarurile mantu- Daca stam in pacate multa vreme fara sa dobandim cre-
itoare, cunoastem ca la mantuire se ajunge prin credinta si dinta si fapte bune, harul divin si pocainta, aceste aripi ale su-
fapte bune, cum spuneam mai sus. Credinta in Dumnezeu este fletului care ne inalta spre cer si spre izvoarele mantuirii, sla-
acea virtute care ne da certitudinea, ne arata clar ca avem un besc cu timpul si nu mai pot implini nici o lucrare. Spre rau
Creator al nostru al tuturor, in Care trebuie sa credem cu tarie, inclinam foarte usor, caci e usor a face rau, insa binele e mai
sa ne inchinam, sa-L adoram si sa ne purtam cum ne invata. greu de gasit, cararile spre bine sunt impanzite de aspida si

132 133
vasilisc §i doar in zare se intrezareste scopul binelui si al vie-
tii i n acelasi timp. Predicd la Duminica Vamesului si Fariseului
Trebuie sa stim ca Dumnezeu ne ajuta pe masura stradani-
ilor noastre, pe masura faptelor noastre; ca El stie zidirea
noastra: „Adusu-si-a aminte ca tarana suntem". „Iar vamesul, departe stand,
Milostivirea divina cauta sa castige si sa. imbrace cu pute- nu voia nici ochii sd-si ridice cdtre cer,
rea harului orice suflet dornic de mantuire. Cu aceeasi milos- ci-si bdtea pieptul, zicand:
tivire, Bunul Pastor, Iisus Mantuitorul, imbraca si vrea mereu sa Dumnezeule, milostiv fii mie, pdcdtosului."
(Luca 18, 13)
imbrace tot mai mult sufletul nostru cu harul sau, facandu-ne
vrednici de imparatia cerurilor.
Numai prin efortul nostru personal, prin credinta, fapte Frati crestini,
bune si umbrirea harului divin vom ajunge sa vedem cu ochii
nostri sufletesti pe Dumnezeu. Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu Adevarat si Om
Sa rugam deci si noi, intocmai ca orbul din Sfanta Evan- adevarat, este Intemeietorul celei mai sublime si adevarate
ghelie de astazi: lisuse, Fiul lui Dumnezeu, daruieste-ne si religii: crestinismul.
noua bucuria cea mare a imparatiei fericite, unde toti sfmtii Noua religie intemeiata de Mantuitorul este o fericita
Te lauda neincetat totdeauna, acum si pururea si in- vecii epoca care marcheaza trecerea de la imoralitatea si obscuran-
vecilor. Amin. tismul religiilor pagane, politeiste, la o noua forma de desa-
varsire morala a credinciosilor, superioara din toate punctele
de vedere.
Activitatea pamanteasca a Domnului, de rascumparare a
omului din blestemul legii, a fost un sir neintrerupt de invata-
turi, pilde si indemnuri pentru o viata placuta lui Dumnezeu.
Toate armele cu care trebuie sa lupte crestinul impotriva
puterilor intunericului i-au fost aratate si daruite omului de
Insusi Mantuitorul lumii, adevaratul nostru Dumnezeu.
Desi Dumnezeu adevarat, atotputernic si preamarit, Se
smereste luand chipul robiilui si vine pe pamant cu trup ome-
nesc pentru ca sa dezlege blesternul aruncat asupra omului.
Venind intre oameni, Mantuitorul Isi expune mantuitoarea in-
vatatura sub diferite forme pentru a fi mai usor inteles. Pen-
tru a arata ce trebuie sa faca si sa urmeze credinciosul ca sa
fie placut inaintea lui Dumnezeu, Mantuitorul Se adresa mul-
timilor prin parabole, prin acele istorioare inspirate din viata
contemporanilor.
Una dintre cele mai frumoase parabole este rostita de
Domnul ca o adevarata infruntare .si mustrare a ingamfatilor
timpului care priveau cu dispret pe ceilalti oameni, punand
fata in fata pe falsii drepti, fariseii, cu adevaratii crestini, care
isi recunosc sincer pacatele lor.

135
Daca i n Evanghelia duminicii trecute am vazut statomicia Nicaieri in Sfanta Scriptura nu se pune mai frapant fata in
in credinta a femeii cananeence, pericopa evanghelica de as- fata virtutea smereniei cu pacatul mandriei ca in aceasta pilda
tazi ne pune in lumina cea mai frumoasa si cea mai placuta a vamesului si fariseului.
virtute crestina: smerenia. In comparatie cu fariseul impopotonat cu vanitate si exa-
Oare, fratilor, atitudinea umila a vamesului pacatos, care cerbata ingamfare, acest vames isi recunoaste sincer nevred-
isi bate pieptul implorand mila lui Dumnezeu pentru iertarea nicia sa de a merge la loc de cinste in templul unde mergeau
pacatelor, nu constituie cea mai vie ilustrare a umilintei, a de obicei numai carturarii si oamenii cinstiti. El se multu-
smereniei ? Da, fratilor, si de aceea socotesc ca este destul de meste sa se roage de departe lui Dumnezeu, neindraznind
potrivit ca in ziua de astazi sa scot in relief maretia, impor- macar ochii sa-i ridice de la pamant.
tanta si frumusetea acestei mari virtuti crestine, smerenia. Atat de mult implora mila lui Dumnezeu acest vames, atat
de mult se zdrobeste sufleteste pentru viata sa pacatoasa,
Fratilor, incat inima de piatra sa ai si tot ai lacrima vazand aceasta cu-
Dupa invatatura Sfintei noastre Biserici, smerenia este vir- tremuratoare umilinta.
tutea care rezulta din adevarata cunoastere de sine. Ea este O, cat de mult a regretat vamesul viata sa pacatoasa ! Cu cata
virtutea prin care noi recunoastem ca toate darurile si insusi- durere a rostit el: „Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului" !
rile pe care le avem nu sunt rezultatul vredniciei noastre, ci Atat de nemilos isi tortura eul sau spiritual incat nu putea
le-am primit de la Dumnezeu, de aceea nu trebuie sa ne man- sa graiasca altceva, nu putea sa ceara de la Dumnezeu altceva
drim cu ele. decat mila, milostivirea lui Dumnezeu pentru pacatele sale.
Smerenia este mama tuturor virtutiior crestine, este tulpi- Umilinta sa, prost inteleasa de mandrul fariseu, a constituit
na din care rasar toate gandurile bune, tot ceea ce ne ajuta sa pentru acest vames cea mai primita jertfa inaintea lui Dum-
dobandim cel mai de pret bun al nostru: scumpa mantuire. nezeu.
lata de ce Sfanta noastra Biserica acorda o deosebita aten- Ce avea acest vames ? Ce a adus el la templu inaintea
tie smereniei. Domnului ? Vedem ca nu aduce cu sine nici o ofranda, nici
Cat de frumos vine sa exemplifice maretia acestei minu- aur, nici alt fel de jertfa, precum se lauda fariseul.
nate virtuti Sfanta Evanghelie de astazi! Vamesul I i aduce lui Dumnezeu cea mai placuta jertfa,
Chipul vamesului, al acelui om pacatos care era tinta cea mai frumos mirositoare ofranda: jertfa inimii, smerenia
oprobiului public pentru nelegiuirile sale, reprezinta cea mai lui izvorata dintr-o cainta amara, care nu poate fi egalata cu
fidela icoana a umilintei, a adevaratei convertiri morale. nici un dar de jertfa exterioara, oricat de pretios ar fi el.
lata ce ne spune Sfanta Evanghelie i n aceasta privinta: Vamesul, acest om pacatos, este icoana umilintei, a smere-
„Doi oameni s-au suit la templu, ca sd se roage: unul fariseu niei, a regretului sincer pentru o viata cheltuita in patimi, i n
si celdlalt vames. Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dum- faradelegi.
nezeule, Iti multumesc cd nu sunt ca ceilalti oameni, rdpitori, Smerenia crestina simbolizata i n aceasta pericopa de va-
nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames. Postesc de doud ori mesul pacatos a fost atat de apreciata de Mantuitorul incat
pe sdptdmdnd, dau zeciuiald din toate cate cdstig. insasi preasfanta Sa gura ne indeamna: „Invatati-va de la
Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sd-si ridice Mine, ca sunt bland si smerit cu inima" (Matei 11, 29).
cdtre cer, ci-si bdtea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv lata de ce Mantuitorul, dupa ce infatiseaza cele doua fe-
mie, pdcdtosului." (Luca 18, 10-13) luri de rugaciuni, conchide: „Adevarat zic voua ca acesta s-a
Cat de zguduitor poate f i regretul amar al acestui pacatos ! coborat mai indreptat la casa sa decat fariseul. Fiindca ori-

136 137
cine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe Care a facut cerul si pamantul si toate cele de pe el, ca impa-
sine se va inalta" (Luca 18, 14). rat inconjurat de fastul si maretia ingerilor, heruvimilor si
lata de ce acest vames, care dusese o viata aservita pacate- serafimilor, nu putea sa-Si rezerve un palat luxos, mai impo-
lor si care era expus pedepsei dumnezeiesti, printr-o cutre- dobit decat oricare altul ? Dar nu, Mantuitorul a primit sa Se
muratoare si sincera clipa de smerenie, imbinata cu cea mai nasca in ieslea din Betleem ca sa ne arate ca El a venit pe pa-
amara pocainta, dobandeste de la Dumnezeu iertarea, se bu- mant nu ca un imparat razboinic, infricosat, ci ca un imparat
cura chiar de aprecierea facuta de Mantuitorul: „Mai indrep- al {jacii si al iubirii.
tat s-a coborat la casa sa" i n sfarsit, viata Sa pamanteasca a fost un permanent
Fratilor, putem sa avem cele mai alese virtuti, putem sa exemplu de smerenie; sa nu uitam ca la cina de taina. El, i n -
avem cele mai mari daruri, daca ne lipseste smerenia deve- vatatorul si Mantuitorul lumii, spala picioarele ucenicilor si
nim asemenea fariseului din Evanghelia de astazi, orbiti su- le sterge cu stergarul.
fleteste de vanitatea luciferica, de pacatul mandriei pentru Pilda supremului invatator a fost urmata si de ucenicii Sai,
care au cazut si ingerii din cer. apoi de toti sfintii care au bineplacut lui Dumnezeu.
Din smerenie rasar frumos mirositoarele flori ale iubirii Sfantul Pavel spune: „Numai prin harul lui Dumnezeu
crestine, ale recunostintei fata de Dumnezeu si aproapele, ale sunt ceea ce sunt; si harul Lui care este in mine n-a fost in
altruismului crestin. zadar, ci m-am ostenit mai mult decat ei toti. Dar nu eu, ci
Sa nu uitam ca experienta vietii ne demonstreaza ca omul harul lui Dumnezeu care este cu mine" (I Corinteni 15, 10).
smerit, modest este placut si binevenit in orice loc si este Asadar, smerenia este pentru crestini o podoaba sufleteas-
apreciat de oricine.
ca, i n stare sa ne faca sa ne recunoastem slabiciunile si nepu-
losif, fiul mai mic al lui lacov, a fost umilit de fratii sai, tintele noastre, ca sa ne indreptam si sa pasim pe calea
vandut fiind ca sclav i n Egipt. Aici, in casa lui Putifar, prefe- desavarsirii.
ra sa fie aruncat in temnita decat sa accepte a pacatui cu sotia
Pentru a fi cu adevarat valoroasa, smerenia trebuie sa fie
stapanului sau. Pentru ca el fuge de pacat si refuza sa implin-
statomica si sa urmareasca desavarsirea. Suntem cu adevarat
easca poftele acestei nerusinate femei, este obligat sa rabde
smeriti numai atunci cand vom pleca de la adevarata cunoas-
pe nedrept oprobiul public, temnita. Dar Dumnezeu l-a inal-
tat pe el, facandu-1 mai-marele peste tara Egiptului. tere de sine, pentru a nu ne atribui niste insusiri sau fapte pe
care i n realitate nu le avem, atunci cand ne rugam cu inima
S-a smerit psalmistul si regele David inaintea lui Dumne-
zeu pentru grava sa faradelege, rostind cu o cutremuratoare infranta si smerita si meditam permanent asupra vietii Man-
umihnta: „Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta..." tuitorului care este cel mai desavarsit exemplu de smerenie.
insusi Mantuitorul Hristos, desi Dumnezeu adevarat, atot-
putemic si slavit neincetat, „S-a desertat pe Sine, chip de rob Fratilor,
luand, facandu-Se asemenea oamenilor, si la infatisare aflan- A m aratat in cele expuse pana aici ca smerenia este pentru
du-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultator facandu-Se noi un mijloc de inaltare spirituala, ea ne face mai placuti
pana la moarte si inca moarte de cruce" (Filipeni 2, 7-8). inaintea lui Dumnezeu.
intruparea Mantuitorului, nasterea Sa umila intr-un staul Nu este insa o noutate sa spunem ca aceasta virtute exem-
de vite este cel mai mare exemplu de smerenie pe care ni-1 plificata atat de frumos prin atitudinea vamesului din perico-
poate oferi Revelatia dumnezeiasca prin Sfanta Scriptura. pa evanghelica a zilei este ignorata de majoritatea dintre noi.
De la inceputul vietii pamantesti, de cand era in scutec, Cu durere constatam ca vanitatea, orgoliul exacerbat -
Mantuitorul Se expune la cea mai mare smerenie. Oare El, principalii dusmani ai smereniei - fac ravagii pe taram spiri-

138 139
tual si social. Asa se explica de ce omenirea astazi a devenit
teatrul divergentelor, neintelegerilor, infruntarilor armate. Predicd la Duminica Infricosatei Judecdti
Daca smerenia este generatoare de iubire, care la randul ei
constituie osmoza fericita care incheaga pacea, colaborarea si
pacea intre oameni, atunci ne revine sarcina sfanta de a o se vor aduna inaintea Lui
urma §i de a o pazi ca mama a tuturor virtutiior crestine. toate neamurile pamantului
A§a sa ne ajute Dumnezeu. si-i va despdrti pe unii de altii,
precum desparte pdstorul oile de capre."
(Matei 25, 32)

Fratilor,

Astazi pentru a treia oara am auzit cantandu-se in Sfanta


Biserica: „Usile pocaintei deschide-mi mie, caci cu pacate
grozave mi-am spurcat sufletul..."
Astazi este cel de-al treilea popas duhovnicesc pe care
noi, crestinii ortodocsi, i l facem in aceasta perioada premer-
gatoare Sfantului si Marelui Post, rastimpul curatirii si in-
noirii noastre spirituale.
Cu cat ne apropiem mai mult de Sfantul si Marele Post, cu
atat parca Evanghelia zilei, canoanele de la strana, cat si can-
tarile bisericesti exprima tot mai profund chemarea la pocain-
ta a tuturor crestinilor, de a lepada toata grija cea lumeasca si
a medita la ceea ce ne asteapta pe fiecare dintre noi dupa ce
vom trece pragul dincolo, in lumea vesniciei.
Am vazut acum doua duminici, in Evanghelia zilei, cat de
apreciata a fost smerenia acelui vames pacatos, care statea
departe in templu si nu indraznea nici ochii sa si-i ridice la
cer, ci numai se ruga: „Dumnezeule, milostiv fii mie, pacato-
sului". Dar am vazut si cat de urgisita de Dumnezeu a fost
mandria acelui fariseu dispretuitor, cat de mic inaintea lui
Dumnezeu poate fi omul mandru si trufas.
Nu mai putin lipsita de invataminte, de foloase spirituale,
este si pilda fiului risipitor pe care ati auzit-o citindu-se in
duminica trecuta. Cutremuratoare a fost intoarcerea la po-
cainta a acelui fiu ratacitor, victima placerilor si a patimilor
josnice. Pilda fiului risipitor este imaginea omului nechib-
zuit, care asculta soaptele diavolului, ale instinclului si care
ajunge sa se ruineze sufleteste si trupeste.

141
tii li vor rdspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vdzut
Atat de mare adevar cuprinde aceasta parabola, daca ne fldmdnd si Te-am hrdnit ? Sau insetat si Ti-am dat sd bei ?
referim la viata noastra de toate zilele, incat parca undeva, pe Sau cand Te-am vdzut strdin si Te-am primit, sau gol si Te-
un ecran, vedem derulandu-se insasi pelicula vietii noastre.
am imbrdcat ? Sau cand Te-am vdzut bolnav sau in temnitd si
Daca cele doua duminici care au trecut de cand am intrat
am venit la Tine ? Iar Impdratul, rdspunzdnd, va zice cdtre
i n perioada triodului ne indeamna la pocainta si la perfec-
ei: Adevdrat zic voud, intrucdt ati fdcut unuia dintr-acesti
tionare spirituala, duminica de astazi, prin Evanghelia care s-a
citit, prin cantarile duioase de la strana ne infatiseaza cel mai frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati fdcut. Atunci va zice si
infricosat moment prin care toti o sa trecem, momentul cum- celor de-a stanga: Duceti-vd de la Mine, blestematilor, in
panirii faptelor noastre inaintea dreptului si nemitarnicului focul cel vesnic, care este gdtit diavolului si ingerilor lui.
Judecator, i n ziua infricosata a Judecatii universale. Cdci fldmdnd am fost si nu Mi-ati dat sd mdndnc; insetat
Dar, oare, fratilor, ne-am intrebat noi vreodata cand va fi am fost si nu Mi-ati dat sd beau; strdin am fost si nu M-ati
aceasta prea infricosata zi ? Cine va fi judecat atunci si ce va primit; gol si nu M-ati imbrdcat; bolnav si in temnitd si nu
urma dupa aceasta prea ingrozitoare clipa ? M-ati cercetat.
Atunci vor rdspunde si ei, zicand: Doamne, cdnd Te-am vd-
Fratilor, zut fldmdnd, sau insetat, sau strdin, sau gol, sau bolnav, sau in
Dintre toate invataturile pe care Sfanta noastra Biserica le temnitd, si nu Ti-am slujit ? El insd le va rdspunde, zicand:
propovaduieste credinciosilor sai, cea mai zguduitoare este Adevdrat zic voud: Intrucdt nu ati fdcut unuia dintre acesti
aceea care se refera la ziua cea infricosata a Judecatii de Apoi. prea mici, nici Mie nu Mi-ati fdcut si vor merge acestia la
Nici pana, nici penelul, nici cel mai talentat si inspirat ar- osdndd vesnicd, iar dreptii la viatd vesnicd. " (Matei 25, 31-46)
tist nu poate sa redea in culori si in descrieri scena infricosata lata, fratilor, felul in care fiecare dintre noi va fi judecat,
a Judecatii universale... fiecare dintre noi va astepta cu groaza sentinta dreptului Ju-
Neputincios de tot ma simt si eu de a descrie groaza acelei decator de a merge in tabara dreptilor sau in focul cel nestins.
clipe prin care fiecare dintre noi va trebui sa treaca. Numai O, cat de infricosatoare va f i acea zi ! Cata plangere se va
Mantuitorul singur, Invatatorul nostru prin excelenta, ne-a face ! Cate regrete tarzii care nu vor mai avea nici un efect se
lasat in Evanghelia Sa unele indicii cu privire la judecata in- vor auzi !
fricosata de la sfarsitul veacurilor. Atunci, sarmane om, Dumnezeu nu va mai fi Dumnezeul
Felul in care vom fi judecati este prezentat foarte expresiv milei si al indurarii, pentru ca n-ai vrut sa auzi niciodata cat
in pericopa evanghelica ce s-a citit in ziua de astazi: timp ai fost pe pamant chemarea Lui plina de iubire pe care
„Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ti-a facut-o, ca sa parasesti pacatul, faradelegea, patimile si
ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale si se vor faptele diavolului.
aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va despdrti pe unii de Atunci vei auzi glasul infrieosator al dreptului Judecator:
altii, precum desparte pdstorul oile de capre si va pune oile „Atat de mult am asteptat eu bratele deschise, o, tiealoase,
de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga. Atunci va zice Im-
intoarcerea ta, dar n-ai voit sa vii la Mine, n-ai vrut sa para-
paratul celor de-a dreapta Sa: Veniti, binecuvdntatii Tatdlui
sesti pacatul, adevarat zic tie, nu te cunosc pe Tine !"
Meu, mosteniti impdrdtia cea pregdtitd voua de la inteme-
Da, fratilor, Bunul Iisus ne-a chemat si ne cheama mereu
ierea lumii. Cdci fldmdnd am fost si Mi-ati dat sd mdndnc;
la El, ne intinde mereu bratele Sale mantuitoare pentru a ne
insetat am fost si Mi-ati dat sd beau; strdin am/ost si M-ati
primit; gol am fost si M-ati imbrdcat; bolnav am fost si M-ati imbratisa atunci cand cu amara pocainta ne intoarcem la El §i
cercetat; in temnitd am fost si ati venit la Mine. Atunci drep- ne marturisim inaintea Sa.

143
142
Dar cu cat este de bun acum, cand ne asteapta cu bratele de credinta si nu se va da pe fata omul nelegiuirii, fiul pier-
deschise sa venim la El sa-I cerem iertare, cu atat de neierta- zarii" (II Tesaloniceni 2, 3).
tor va fi Tn ceasul Tnfiicosat al venirii Lui. La urma urmei, n-ar avea nici un rost sa stim ziua cand ne
Atunci toate faptele noastre se vor da pe fata, tot ceea ce vom Infatisa la judecata pentru ca nu aceasta ajuta la man-
noi din rusine, din teama am ascuns Tn fata preotului duhovnic tuire, ci starea sufleteasca in care ma va gasi sfarsitul, aceea
ni se vor imputa, ni se vor descoperi Tn fata a mii si zeci de mii este hotaratoare. Important este deci nu cand va veni sfarsitul
de Tngeri, Tnaintea dreptilor si a sfintilor lui Dumnezeu. si respectiv judecata viitoare, ci cum ma voi prezenta in fata
O, cata rusine vor suferi atunci pacatosii, cand se vor dreptului Judecator.
vedea goi de toata fapta cea buna inaintea nemitarnicului La Judecata universala nu sunt chemati numai cei pacatosi
Judecator! sau numai cei drepti, ci vor fi chemati toti oamenii, indiferent
Atunci nimeni nu mai poate sa ne ajute noua pentru ca de starea lor sociala, indiferent ca au fost regi, imparati, robi,
faptele noastre ne vor osandi la munca vesnica sau ne vor barbat sau femeie.
face partasi la fericirea vesnica. La Judecata universala toti ne vom prezenta egali, asa cum
Sfanta noastra Biserica invata ca Judecata universala va fi am iesit din mainile Creatorului.
precedata de Sfarsitul lumii. Nu se poate cunoaste data exac- Judecata universala nu se va asemana cu nici un tribunal
ta a venirii lui Hristos. Insusi Domnul nostru Iisus Hristos ne
omenesc unde de multe ori dreptatea este falsificata, con-
spune: „Iar de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie. nici inge-
damnandu-se astfel oameni nevinovati si achitandu-se niste
rii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal... privegheati deci, ca
inraiti.
nu stiti ziua in care Fiul omului va veni" (Matei 24; 36, 42).
La Judecata universala adevarul va triumfa, atunci se va
Cu totul gresite sunt acele invataturi care afirma ca data
face dreptate absoluta tuturora, dandu-se fiecaruia potrivit cu
venirii a doua a lui Hristos se poate cunoaste cu exactitate.
Acestea sunt niste rataciri condamnate chiar si de Mantui- faptele sale.
torul, cand Se adreseaza Apostolilor Sai: „Nu este al vostru a Nimeni nu ne va osandi pe noi atunci decat constiinta
sti anil sau vremile pe care Tatal le-a pus in stapanirea Sa" noastra, care va deveni cel mai crancen acuzator.
(Fapte 1,7). „ A c o l o n i m i c nu poate ajuta... nici invatatura, n i c i
In acest sens invata Sfantul Apostol Pavel pe crestinii din mestesugul, nici marirea, nici prietesugul, fara numai puterea
Tesalonic care intelesesera gresit predica sa cu privire la a cea din fapte, o, sufletul meu !" (Canon p. 6, sfih 2).
doua venire a lui Hristos. Ei credeau ca Judecata universala
este foarte aproape si de aceea i.si vindeau averile, nu mai Frati cre§tini,
inunceau, devenind astfel o povara pentru ceilalti, ca sa in- Nu intamplator Sfanta noastra Biserica a randuit sa se
tampine pe Iisus Hristos venind pe norii cerului. Este lesne de citeasca astazi pericopa evanghelica a infricosatei Judecati.
inteles ce sminteala erau pentru paganii din aceasta localitate. La o saptamana de Sfantul si Marele Post, aceasta pericopa
De aceea Sfantul Pavel le scrie: „Iar despre ani sau despre este foarte binevenita, deoarece ne determina sa ne facem
vremi, fratilor, nu aveti nevoie sa va scriem, caci singuri stiti fiecare dintre noi un proces de constiinta, analizandu-ne viata
bine ca ziua Domnului vine asa, ca un fur noaptea... De aceea sufleteasca.
sa nu dormim ca si ceilalti, ci sa priveghem si sa fim treji" (I Avand in fata tabloul infricosatoarei Judecati, sa privim cu
Tesaloniceni 5; 1,2, 6). frica la aceia care sunt in asteptarea sentintei dumnezeiesti si
„Sa nu va amageasca nimeni, cu nici un chip; caci ziua sa ne intrebam: oare nu si noi ne numaram printre cei de-a
Domnului nu va veni pana ce mai intai nu va veni lepadarea stanga ? Oare eu am facut mila cu vreun sarac, dandu-i o

144 145
bucatica de paine, am ajutat pe un nenorocit ? A m cercetat
noi pe cei bolnavi ? Predicd la Buna Vestire
lata intrebari la care fiecare dintre noi raspundem in sufle-
tul nostru cu durere sau cu satisfactie...
lata, fratilor, despre ce ne va intreba la judecata imparatul „Bucurd-te, ceea ce esti plina de har,
nostru. Domnul este cu tine.
Sa cautam acum mai mult ca oricand sa lepadam din Binecuvantatd esti tu intre femei."
sufletele noastre toate gandurile cele rele, patimile si poftele (Luca 1. 28)
care sunt o inchinare la idoli.
Acum este timpul in care fiecare dintre noi putem sa ne Primavara este anotimpul incoltirii, al revenirii la viata a
pregatim sufleteste pentru a intampma cu bucurie si cu vred- naturii, a vegetatiei amortite de raceala iemii, precum si des-
nicie marele si luminatul paznic al invierii Domnului. A sosit teptarea tuturor vietuitoarelor la un nou fel de viata, mai plin
vremea cand patimile, ticalosiile si toate faptele diavolului tre- de bucurie si veselie.
buie incinerate de focul credintei lucratoare prin iubire. Vedem aceasta dorinta dupa frumos si bine, setea nesatu-
A c u m sa ne i n g r i j i m mai mult de sufletele noastre, rata vreodata de cineva sau ceva de a trai, de a te bucura de
exprimandu-ne profundul regret pentru faptele rele savarsite viata, de a vedea binefacatoarea raza a soarelui.
si i n numar cat mai mare sa indeplinim crestinescul act al Este asadar primavara, anotimpul bucuriei, al veseliei ca
sfintei spovedanii, marturisindu-ne fara nici o rezerva in fata iarna a trecut cu gerul ei si cu simbolul mortii si al amortirii
preotului duhovnic. spirituale si ca zilele insorite si calduroase ce vor urma vor
Sa facem mai mult pentru a se instaura in relatiile dintre readuce pe scena vietii doritul decor al florilor albe ca zapa-
oameni si natiuni iubirea, increderea frateasca, pacea, care da, al uverturii ingeresti a pasarilor, al animatiei vietuitoa-
este cel mai sfant ideal al umanitatii.
relor inviorate de boarea calda a primaverii.
Sa ne rugam Bunului Dumnezeu sa ne ajute in viata aceasta
Toata lumea se bucura si lauda pe Dumnezeu ca prin harul
sa ne indeplinim constiincios toate pbhgatiile noastre spirituale,
si iubirea Sa de oameni au mai petrecut un an si au ajuns si-n
sa auzim si noi fericitul glas al infricosatorului Judecator:
„Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, de mosteniti fericirea primavara acestui an.
vesnica", totdeauna, acum si pururea si i n vecii vecilor. Multe sunt asadar bucuriile si satisfactiile pricinuite de
Amin. anotimpul vestitor al caldurii si revenirii la viata, dar nici una
dintre aceste bucurii nu cunoaste dulceata si maretia aceleia
pe care ingerii lui Dumnezeu o privesc cu teama si cuviinta,
nici una dintre aceste bucurii nu imbraca haina sfinteniei si a
harului in acest anotimp al primaverii ca bucuria cea mare, ca
fericirea de a primi pentru intaia oara pe fata pamantului ves-
tea cea mare: ,J^u te teme, Marie, cd ai aflat har inaintea lui
Dumnezeu. Si iatd, vei lua in pdntece si vei naste fiu si vei
chema numele lui Iisus'" (Luca 1, 30-31).
Toate frumusetile si piscurile bucuriilor, toate minunile si
splendorile naturii palesc in fata sublimului mesaj pe care
astazi pamantul i l primeste. Este ziua cea mare, este ziua sal-
vatoare pentru neamul omenesc, este piatra de hotar intre

147
cele doua Testamente, intre Adam cel vechi si Adam cel .„Crearea stramoasei Eva a fost plina de minuni, dar mai
Nou, Mantuitorul. plina de minuni a fost zamislirea Fiului si Cuvantului lui
Cuprins de emotiile firesti pricinuite de aceasta bucurie, Dumnezeu. Adam, dupa ce Dumnezeu i-a zidit pe Eva din
con§tient fiind ca nici pe departe nu pot descrie in culorile coasta lui, a ramas intreg ca si mai inainte; acum Sfanta Fe-
cuvantului marea bucurie crestina de azi, rog pe Maica ceru- cioara, dupa ce Fiul lui Dumnezeu a luat tmp intr-insa prin
lui si a pamantului sa-mi daruiasca har pentru a slavi dupa nastere, si dupa nastere a ramas fecioara." (Hie Miniat)
cuviinta praznicul luminos de azi: slavita Buna Vestire. O, Maica lui Dumnezeu ! Curatia desavarsita si sfintenia
Astazi toata faptura omeneasca sa se bucure, astazi veniti cea mare ! „in tine vad atata curatie, atata feciorie, cat nici
sa ne veselim impreuna ca Taina cea din veac ascunsa ia pamantul n-are in crinii si margaritarele lui si nici cerul n-are
sfarsit, ca ce a fost intuneric, blestem si chinuri amare ale ia- in stelele l u i ! " (Hie Miniat)
dului se sfarsesc. Este praznicul minunat cand Eva cea cazuta lata, vei lua in pantece, cu toate ca esti fecioara preacurata,
este salvata din prapastia neascultarii de Eva cea Noua, de vei zamisli pe Cel Sfant Fiu al lui Dumnezeu; pantece le tau
Fecioara Maria din Nazaret, de acea fiinta omeneasca femi- curat si sfant va incapea pe Cel pe care nu-L incap cemrile !
nina ce straluceste mai tare ca soarele. Minunea cea mai presus de minte a zamislirii Cuvantului
Este bucurie azi fiindca Parintele cel mai inainte de veci lui Dumnezeu a nedumerit chiar pe Preacurata, care cu teama
Se indura catre noi si ne daruieste pe Unul Nascut Fiul Sau. se intreba: Cum va fi mie aceasta, de vreme ce nu stiu de bar-
Fiul Se intrupeaza cu impreuna-lucrarea Duhului Sfant. bat ? Cum va fi cu pufinta sa stea cu mine impreuna Domnul
Minune, pentru ca Fiinta nemuritoare se impreuna cu cea Dumnezeu, Cel Preainalt, care nu S-a inceput §i nici nu S-a
muritoare, fiindca Cel fara de trup si fara came, Dumnezeu sfarsit vreodata ? Care niciodata nu S-a nascut, dar care
Cel fara materie a primit sa ia tmp, came si materie, pastrand traieste pumrea, care de-a pururea vietuieste si niciodata nu
in acelasi timp omenirea desavarsita si dumnezeirea desavar- imbatraneste ! Sa se zamisleasca i n mine focul dumnezeirii ?
sita, fai-a nici o prefacere a firii, fara nici o schimbare a fiin- Fecioara si sa nasca, si inca pe Fiul lui Dumnezeu !
telor si firii, nici o amestecare a fetelor.
Cine a vazut vreodata rod fara radacina, nastere fara sa-
O, minune a minunilor: Maica si Fecioara, doua cuvinte
manta, rau fara izvor, fiu fara lata, mama fara de barbat! ?
care i n ordinea firii nu stau niciodata impreuna, care se
Rugul ce ardea si nu se mistuia era pururea fecioria Maicii
exclud logic de orice minte sanatoasa, care nu se ajung nicio-
Domnului. Tot aceasta inseamna si rugul pe care l-a vazut
data, asa dupa cum ziua nu este ajunsa niciodata de noapte...
Moise: s-a apropiat sa vada ce este aceasta aratare, ca rugul in
Este legea firii, este logic sa fie asa.
flacari arde, dar nu se mistuieste. Fecioara a zamislit intr-insa
lata insa ca a venit si ziua cand o fecioara din Nazaret a
focul dumnezeirii, dar fara sa strice fecioria ei preacurata.
contrazis regula, a facut o exceptie care prin harul lui Dum-
nezeu a fost §i a devenit exceptia salvarii. A cuprins doua Pentru calcarea poruncilor lui Dumnezeu, cea dintai feme-
calitati: fecioria si nasterea ! ie, Eva, a fost osandita, iar acum, pentra pazirea pomncilor,
Cum a fost cu putinta aceasta ? S-au straduit multi in Maria a fost binecuvantata.
vechime sa explice aceasta si n-au putut sa strabata oceanul „Ea a fost culmea cea mai inalta, muntele cel mai inalt la
negraitei randuieli a lui Dumnezeu. S-au straduit si se stra- care s-a ridicat omenirea in intampinarea lui Dumnezeu" (Pr.
duiesc si azi sa dezlege aceasta mare Taina: Maica si Fecioa- D. Staniloae: „invatatura despre Maica Domnului...", in
ra ! Bizuindu-se numai pe ratiunea omeneasca, facand uz nu- Ortodoxia nr. 4, oct.-dec, 1950, p. 567).
mai de logica si calcul matematic, au sfarsit prin a respinge Toata viata Maicii Domnului e un sir de fapte intru necon-
aceasta mare fericire: pururea fecioria Maicii Domnului. tenita inaltare de la pamant la cer.

148 149
Milostiva fii, Maica preacurata, pentru neamul omenesc, Predicd la Duminica
pentru poporul nostru cel binecredincios care are catre tine
mare evlavie ! dinaintea Nasterii Domnului
Milostiva fii, Stapana preabuna, catre noi, in care nadaj-
duim ziua si noaptea ca la marea noastra salvare stiind p .-a
bine ca din toate nenorocirile ce au venit asupra noastra tu „Iatd, Fecioara va avea in pantece si
ne-ai scapat. va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel"
Ajuta-ne, Preacurata, prin rugaciunile Tale, vezi pe copiii (Matei 7, 23)
nevinovati care-ti pomenesc in glasuri nevinovate sfantul tau
nume, vezi pe batranii cucernici ce-si indreapta intru curatie
si infranare rugaciunile catre Tine ! Fratilor,
Si daca nu te pleaca spre milostivire rugaciunile acestea
ale noastre, sa te piece cel putin lacrimile ce cad din ochii Daca omul, singura creatura a lui Dumnezeu care a fost
nostri. Amin. inzestrata cu cele mai alese insusiri, a trebuit sa suporte pe-
deapsa divina, izgonirea din fericirea paradiziaca, aceasta
este pentru ca, desi era intr-o stare de fericire si negraita bu-
curie, a calcat constient porunca lui Dumnezeu. Ba, mai
mult, a vrut sa ajunga asemenea cu Dumnezeu, cunoscand
binele si raul.
De atunci omul, aceasta iscoditoare creatura, a suferit
groaznic, a platit cat se poate de scump necugetata sa fapta.
Asadar, omul Vechiului Testament este icoana omului
cazut, a omului ruinat de remuscarile crunte pentru ceea ce
facuse.
Deznadajduit si lipsit de orice sperenta de salvare, lipsit
de sansa de a mai redobandi starea de fericire pierduta prin
neascultare, astepta cu groaza sentinta lui Dumnezeu, cutre-
muratoarea Lui porunca de a merge pentru totdeauna in in-
fern, in focul cel nestins, acolo unde este plangerea si scras-
nirea dintilor.
Nimeni dintre oameni nu putea sa faca nimic pentru a in-
drepta marea greseala a oamenilor.
In acest haos infernal, in aceasa nebuloasa a pacatului,
unde omul isi blestema si ziua i n care s-a nascut, a stralucit
undeva in Palestina, in Betleemul Iudeii, Luceafarul mantu-
itor, Bucuria cea mare a omenirii, Salvarea din ghearele mor-
tii vesnice: Mantuitorul Hristos, Emanuel despre care vor-
beste si Sfanta Evanghelie ce s-a citit astazi.

151
Acum, bezna pacatului si a robiei la care fusese condam- Acestea toate s-au fdcut ca sd se implineascd ceea ce s-a
nat omul dispare, pentru ca nu poate sa suporte lumina cea lis de Domnul prin proorocul care zice: Iatd Fecioara va lua
dumnezeiasca si mantuitoare a lui Emanuel. in pdntece si va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel,
lata de ce mi-am propus ca astazi sa va vorbesc despre cea care se tdlcuieste: «cu noi este Dumnezeu».
mai mare profetie a proorocilor Vechiului Testament, si anu- Si fdrd sd fi cunoscut-o pe ea losif Maria a ndscut pe Fiul
me despre Emanuel, Mantuitorul si Dumnezeul nostru. sdu Cel Unul-Ndscut, Cdruia I-a pus numele Iisus" (Matei I ,
18-25).
Fratilor, Cat de nepatrunse sunt caile Tale, Dumnezeule !
Dumnezeu, care este binele si iubirea absoluta, „asa a iubit Cata bunatate si mila ai avut pentm neamul omenesc ca sa
lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine trimiti in lume pe Unicul Tau Fiu, pe Domnul nostru Iisus
crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica" (loan 3, 16). Hristos, ca sa caute si sa aduca in staulul fericirii vesnice oaia
Sfanta Evanghelie de astazi ne prezinta genealogia Man- cea ratacita, omenirea, victima pacatului neascultarii si a
tuitorului Iisus Hristos pe linie descendenta, adica pomind de mandriei, afundata i n bezna si chinurile iadului!
la Avraam si pana la Mantuitoml Hristos. Si iata ca, precum printr-o femeie - Eva - a intrat pacatul
Si daca ati fost atenti ati putut constata ca Sfantul Evan- in lume, tot asa printr-o femeie a venit mantuirea. Sfanta
ghelist Matei vorbeste de trei gmpe a cate paisprezece gene- Fecioara Maria a fost de o curatie si sfintenie asa de mare
ratii, in total patruzeci si doua pana la Mantuitorul. incat ea singura dintre femei s-a invrednicit sa primeasca in
Sfantul Evanghelist Matei a facut acest lucru nu ca sa insire preacurat pantecele ei pe Cel mai inainte de toti vecii, pe
niste nume de stramosi din Vechiul Testament sau din simplul Acela care tine toata faptura; ea este Eva cea noua, Eva sal-
motiv de a alcatui o cronica, ci el a facut aceasta pentm a arata vatoarea, aducatoarea de bucurie si fericire.
ca Domnul Hristos a fost Dumnezeu adevarat, dar a fost si om Nici un glas, nici o cantare, nici o lauda, oricat de maiestrita
adevarat din om adevarat, nascut mai presus de ratiune din ar fi, nu poate sa aduca multumirea si lauda ce i se cuvin Mai-
Sfanta Fecioara Maria, prin intmpare de la Duhul Sfant. cii Domnului pentm rolul pe care l-a avut in istoria mantuirii.
Deci evanghelistul a aratat provenienta Mantuitorului ca Tot ce s-a petrecut in acest moment in lume este numai
om^ din om adevarat. efectul netarmuritei iubiri a lui Dumnezeu fata de noi, oamenii.
Insa Sfanta Evanghelie de astazi nu se rezuma numai la Este implinirea profetiilor despre nasterea din Fecioara a
aceasta genealogie, ci ne prezinta cel mai sublim si cel mai Mantuitomlui lumii.
sfant mesaj adus pe pamant de ingeml Domnului, mesajul Sfantul Prooroc Isaia, evanghelistul Vechiului Testament,
nasterii din Fecioara a Mantuitorului Lumii, a lui Emanuel. a profetit atat de amanuntit nasterea Mantuitorului din Fe-
lata ce ne spune Sfanta Evanghelie in acest sens: cioara, incat ai crede ca a fost chiar martor ocular, contempo-
„Iar nasterea lui Iisus Hristos asa a fost: Maria, mama Lui, ran cu Domnul Hristos, cunoscand tot ceea ce a indurat
fiind logoditd cu losif fdrd sd fi fost ei inainte impreund, s-a Domnul pentru mantuirea noastra. La profetia sa se refera
aflat avdnd in pdntece de la Duhul Sfdnt. losif logodnicul ei, Sfantul Evanghelist Matei cand spune: „Iata fecioara..."
drept fiind si nevrdnd s-o vddeascd, a voit s-o lase in ascuns. (Isaia?, 14).
$i cugetdnd el acestea. iatd ingerul Domnului i s-a ardtat Aceasta mare profetie se implineste astazi, cand Sfanta
in vis, grdind: losife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Ma- Fecioara, cel mai ales, mai curat si mai sfant vas, naste pe cel
ria, logodnica ta, cd ce s-a zdmislit intr-insa este de la Duhul mai inainte de toti, vecii.
Sfdnt. Ea va na.ste Fiu si vei chema numele Lui Iisus, cdci El Atat de mare este taina Intmparii Domnului, a Nasterii
va mantui poporul Sdu de pdcatele lor Sale din Fecioara, sarbatoare pe care o vom praznui maine.

152 153
incat mintea omeneasca este neputincioasa de a o intelege. jur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate si intru toti Hristos"
Asa se explica de ce si dreptul losif, desi era sfant, batran si (Coloseni 3, I I ) .
intelept, nu intelgea ceea ce s-a lucrat prin Duhul Sfant i n
acest vas ales si prea infrumusetat: Sfanta Fecioara Maria. Frati crestini.
Facand deci loc i n mintea sa gandurilor straine de pururea A m aratat in cele expuse pana aici ca Emanuel este Sal-
fecioria Maicii Domnului si de viata sa cea curata, se gandes- vatorul nostru din robia mortii si a pacatelor. Pentru ca ziua
te s-o lase pe ascuns. Atunci ingerul Domnului i l instiinteaza: de astazi este singura care ne desparte de luminatul praznic al
„Iosife, Fiul lui David..." Nasterii Domnului, sa ne intrebam: cati dintre noi asteptam
De acum va incepe pentru noi, oamenii, cea mai fericita aceasta zi din dorinta de a ne bucura de intalnirea cu Hristos,
epoca din istorie, epoca mantuirii, a salvarii noastre din ghea-
rele mortii vesnice. care Se naste i n cea mai mare saracie, neprimit de nimeni, i n
ieslea dobitoacelor ?
De acum nu va mai imparati moartea, de acum puterea
Cati dintre noi asteptam cu arzanda nerabdare momentul
diavolului va f i zdrobita, iar faptura lui Dumnezeu, omul
condamnat pentru nesupunerea sa fata de Dumnezeu, va f i impartasirii cu Sfintele si nemuritoarele Lui Hristos Taine ?
descatusat de catusele mortii vesnice. Cati dintre noi renunta din inima la alte preocupari, pentru
a veni si a intampina Nasterea Pruncului Iisus ?
O data cu nasterea Mantuitorului din Preacurata Sa Maica
aveau sa inceteze toate suferintele si remuscarile. toate Cu multa durere, fratilor, trebuie sa facem constatarea ca,
blestemele care apasau chinuitor constiinta omului. in timp ce aici, i n Sfanta Biserica, se aduce cea mai mare
Prin Emanuel s-a descoperit prezenta continua a lui Dum- jertfa euharistica, i n cadrul Sfintei Liturghii, multi dintre
nezeu in viata crestinului, prin pruncul ce avea sa se nasca. crestini, daca nu majoritatea, rastignesc din nou pe Domnul
El nu mai urma sa fie tunetul care a cutremurat muntele Si- prin vorbe murdare, injuraturi, certuri, betii si chiar crime,
nai, nici stalpul de foe care-i conducea pe evrei in pustie, nici fapte pe care le creeaza atmosfera carciumilor si a tavemelor.
stapanul in fata caruia tremura robul. El avea sa fie Emanuel Multi dintre noi vad in marele praznic al Nasterii Domnu-
(„cu noi este Dumnezeu"). lui, in jurul caruia graviteaza toate sarbatorile de iarna, un
El avea sa Intemeieze acea noua religie, singura care poate prilej de desfatari, de satisfacere a poftelor niciodata implini-
oferi tot ceea ee este necesar pentru mantuire, religia crestina. te, de a petrece fara nici o frica de Dumnezeu i n cea mai
El, Iisus Hristos, Emanuel, a fost Acela care a descretit mare imoralitate.
fruntile oamenilor suferinzi, purtatori ai ranilor adanci prici- Pentru astfel de crestini, Craciunul nu va avea nici o fru-
nuite de pacatul stramosese. El a refacut chipul omului, alte- musete, nu-si va revarsa binecuvantarea sa peste toti aceia
rat prin pacatul stramosese. care nu-1 intampina cu sfintenie, i n credinta si evlavie pentru
Mantuitorul care avea sa se nasca in Betleem a chemat la sine Pruncul care Se va naste.
pe toti cei saraci, nenorociti, pe toti cei batjocoriti de oameni, pe Nu mai exista adevar nici chiar in zicala: „A merge la bi-
cei a caror existenta este nefericita si plina de suferinte. serica din Paste-n Craciun", deoarece multi, chiar foarte
Domnul Hristos, prin nasterea Sa din Fecioara, avea sa multi. In ziua de Pasti si de Craciun Isi gasesc mii si mii de
darame zidul despartitor dintre om si Dumnezeu, dintre
scuze cautand sa-si justifice cu orice pret nevenirea lor la
oameni in viata lor de toate zilele.
Sfanta Biserica.
El a fost Acela care a intemeiat noua lege a iubirii, in care
se cuprinde toata Legea si toti proorocii si in virtutea careia Departarea noastra de Biserica, de trairea In comuniune cu
.,nu mai este ehn §i iudeu, taiere imprejur si netaiere impre- Dumnezeu, atrage dupa sine toate rautatile posibile de pe fata
pamantului.
154 155
Nemaifiind implinitorii cuvintelor Mantuitorului - „iubiti-va
unii pe altii" - suntem in stare sa ne sfasiem intre noi ca ni§te Predicd la ziua Sfantului Intdiului Mucenic
fiare salbatice. si Arhidiacon Stefan
Asa se explica de ce astazi mai mult ca oricand a crescut
neincrederea si divergentele intre state, s-au sporit fara prece-
dent cheltuielile pentru inarmare, pentru fabricarea celor mai
sofisticate arme de distrugere a umanitatii. Fratilor,
lata de ce se impune in modul cel mai imperios sa lasam
macar acum, in pragul maretului Praznic al Domnului, ma- Nimic nu poate egala in maretie si frumusete aceste emo-
nia, ura, neintelegerile, faptele necinstite si sa mergem (daca tionante clipe, cand credinciosii din intreaga lume crestina isi
n-am facut aceasta pana acum) in fata scaunului marturisirii inalta, cu bucurie sfanta, glasurile lor pentru a preaslavi in
§i sa ne marturisim pacatele noastre, pentru ca astfel curatiti imne elogioase minunatul eveniment cand pamantul este
de toata necuratia pacatului sa ne putem bucura cre?tine§te de inundat de fericire, cand noi, cei condamnati la intuneric, ne-am
frumoasa §i marea sarbatoare a crestinatatii: Na§terea Dom- invrednicit sa privim cu ochi nevrednici imaginea perfecta si
nului 1 Totdeauna, acum si in vecii vecilor. Amin. sublima: pe Iisus Cel in scutece infasat, in pestera jilava si
intunecoasa din Betleem.
Sunt zilele desavarsitei bucurii cand cerul si pamantul gla-
suiesc impreuna, cand glasurile heruvimilor si serafimilor se
unesc cu cele ale oamenilor de pe pamant pentru a preamari
mila dumnezeiasca necuprinsa, existenta in Pruncul Iisus,
Mantuitorul lumii.
Astazi clopotele bisericilor parca mai mult ca oricand
raspandesc in vazduh cele mai armonioase si minunate unde
sonore. Sunt apelurile sfinte adresate tuturor credinciosilor
crestini de a veni in numar cat mai mare, plini de credinta si
evlavie, la cea mai frumoasa si mai sfanta dintre privelisti:
Nasterea lui Iisus.
Traim acum cele mai fericite clipe din viata noastra de
crestini, cand cu respect sfant ne indreptam gandurile si na-
I
zuintele noastre catre Mantuitorul lumii, de curand nascut in
Betleem.
O, minunate clipe ! Frumusete si bucurie de nepatruns !
Bucurati-va din toata inima, credinciosilor crestini din in-
treaga lume !
Fratilor, daca ziua luminoasa a Nasterii Domnului mar-
cheaza inceputul celei mai fericite ere din istorie, era cresti-
nismului, prin sarbatoarea de astazi se inregistreaza inceputul
epocii martirice, o data cu primul si neinfricatul martir cres-
tin care a murit pentru Hristos, Sfantul Arhidiacon §tefan.

157
Pentru toate acestea, iudeii, acesti oameni nechibzuiti care
Si nu la intamplare Sfanta noastra Biserica sarbatoreste
astazi, a doua zi de Craciun, pe Sfantul Arhidiacon Stefan. 1 au rastignit pe cel mai bun si mai drept om din lume, pe
s-a fixat ca data de praznuire ziua de astazi pentru a arata Mantuitorul, scrasneau din dinti, vazandu-se invinsi de acest
prin aceasta prima faclie crestina imbibata de dorul si na- devotat ucenic al lui Hristos.
zuintele catre cer, care a inceput sa straluceasca pe firmamen- Pentru scena tragica care a urmat, daca ar fi sa ma exprim
tul crestinatatii. personificand putin si firea necuvantatoare, as spune ca si
Sarbatoarea de astazi pune i n lumina chipul primului bar- pietrele ar fi varsat lacrimi la vazul acestei crime bestiale pe
bat crestin care a infruntat cu neasemuit curaj cruzimea, ne- care o savarseau iudeii fanatici.
dreptatea, ipocrizia ucigasilor iudei care l-au omorat. Cu fata stralucind de scanteia Duhului Sfant, Sfantul Ar-
Dupa cum unii dintre dumneavoastra bine cunoasteti din hidiacon Stefan infrunta moartea cu seninatate, linistit rugan-
Sfanta Scriptura si dupa cum ati auzit citindu-se in Apostolul du-se la Dumnezeu pentru cei ce-1 ucideau.
de astazi, Sfantul Arhidiacon Stefan era unul din cei sapte
Nu s-a rugat pentru pierderea lor, nu a cerut de la Dum-
diaconi alesi de Sfintii Apostoli pentru a sluji la mese. Aceste
nezeu pedepsirea celor care acum i l ucideau, ci a cerut i n
mese la care se refera Sfanta Scriptura erau acele agape cres-
aceste momente de extrema rabdare ca Dumnezeu sa-i ierte.
tine, un fel de mese la care se ospatau in comun crestinii, nu-
mindu-se frati. Dintre acesti sapte diaconi in mod deosebit a lata dovada nevinovatiei lui, a sufletului sau bun si drept.
iesit in relief Sfantul Arhidiacon Stefan. Pentru frumusetea lata de ce si Dumnezeu l-a invrednicit sa vada cerurile
chipului sau sufletesc, pentru curatia lui sufleteasca si tru- deschise, slava negraita a dumnezeirii.
peasca, acest inger pamantesc stralucea de lumina Duhului O, mare a fost credinta ta, mucenicule al lui Hristos !
Sfant care locuia in el. Datorita credintei sale neclintite, a iu- Mari au fost suferintele, durerile pricinuite de pietrele care
birii totale fata de Dumnezeu, a Sfantului Duh care locuia in te loveau fara de mila, dar mari sunt bucuriile de care te-ai
el, Sfantul Arhidiacon Stefan a devenit pentru iudeii fanafizati facut partas in imparatia Fiului lui Dumnezeu, pentru care nu
de preceptele lor religioase un zid de netrecut, un viteaz ostas ti-ai precupetit sangele si viata !
invincibil si de temut. Mare a fost ravna ta de a propovadui pe Hristos intrupat.
Fiind urmator fidel al invataturii evanghelice, nu se teme lata de ce noi, credinciosii, cu indreptatita multumire stri-
de nimeni atunci cand i l propovaduieste pe Hristos intrupat. gam catre tine:
Pentru iudei, acela care cuteza sa-L propovaduiasca pe Bucura-te, vrednicule ostas al lui Hristos; bucura-te, vitea-
Hristos nascut din Fecioara ca Mantuitor al lumii era consi-
zule si primule martir crestin care nu ai fost tentat de nimic
derat cel mai inversunat dusman, care nu trebuia sa sfarseas-
ca decat i n chipul cel mai tragic. pamantesc in marturisirea Fiului lui Dumnezeu.
lata deci cum Sfantul Arhidiacon Stefan, entuziasmat si Bucura-te, strigam tie astazi, cu ochii plini de lacrimi si
imbarbatat de Sfantul Duh, nu numai ca a cutezat sa-L pro- de evlavie.
povaduiasca pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, dar le-a imputat Cum am putea sa laudam dupa cuviinta ostenelile tale,
fanadcilor iudei impietrirea inimii lor, orbirea, refuzul lor in- mucenice ?
capatanat de a vedea in Pruncul nascut in Betleem pe Man- Cine dintre muritori ar putea gasi cuvinte potrivite pentru
tuitorul lumii.
a descrie frumusetea chipului tau sufletesc ?
Taioase au fost mustrarile aduse in splendida sa cuvantare O, mare mucenice al lui Hristos, arma ingrozitoare pentru
catre iudei, catre acesti criminali care refuzau sa vada lumina vrajmasii dreptei noastre credinte, necrutator biciuitor al tu-
cea adevarata, care erau setosi sa verse sange nevinovat.
turor relelor, pacatelor si patimilor rele care lupta pe om !
159
158
credinta, barfitori, flecari, invidiosi, fatarnici, suntem niste
Stea stralucitoare, frumusete neapusa, inger pamantesc,
tradatori ticalosi ai lui Hristos.
acestea sunt cuvintele care ti se inalta de credinciosi in
aceasta preafrumoasa zi a pomenirii tale. in acest caz ne asemanam cu iudeii fanatici, orbiti de ura,
Avem i n fata un model de devotament pentru Domnul care au ucis fara mila pe acest nevinovat ostas al lui Hristos,
Iisus, imparatul cel fara de moarte. cu acei nememici care au depus falsa marturie impotriva lui.
Privim astazi la barbatul intelept care nu s-a rusinat sa-L Nu este o noutate faptul ca printre crestini se gasesc astazi
propovaduiasca pe Hristos, ci cu mare bucurie a primit sa si din aceia care fara nici o mustrare de constiinta osandesc
moara pentru El. Sta in fata noastra modelul unui adevarat pe un frate nevinovat, sunt i n stare sa faca orice pentru a
crestin osandit nevinovat la o moarte bestiala de fanaticii sai vedea incatusat pe aproapele lor.
adversari. Nu, fratilor, viata noastra sa fie o continua meditatie sfanta !
Noi, crestinii de astazi, ne straduim catusi de putin sa ne Gandurile si inimile noastre, ca si ale Sfantului Arhidia-
conformam viata noastra, sa imitam pe acest neinfricat os- con Stefan, sa se inalte mereu catre Dumnezeu.
tean al lui Hristos ? Astazi mai mult ca oricand se cere pace, liniste si bucurii;
Fara a generaliza constatarea, trebuie sa marturisesc o sa ne unim eforturile in vederea realizarii celui mai sfant
dezgustatoare realitate. mantuirea sufletelor noastre.
Noi, crestinii de astazi, nu numai ca nu imitam pe acest Nu-mi pot stapani bucuria ca, folosindu-ma de acest pri-
mare aparator al crestinatatii, dar suntem dispusi sa-L taga- lej, sa adresez tuturor acelora care poarta numele Sfantului
duim pe Hristos pentru un lucru de nimic din aceasta lume. Arhidiacon Stefan cele mai sincere urari de sanatate, bucurii,
Ne e rusine sa-L marturisim pe Hristos intre oameni si de fericire, o viata senina si imbelsugata §i sa se perfectioneze
teama de a nu se face cineva de ras printre semeni, mai bine tot mai mult pe taram spiritual, avand model pe neinfricatul
incearca sa faca el haz de cele sfinte, sa faca impresia unui lor patron, Sfantul Stefan, si sa dobandeasca cea mai scumpa
om eliberat de prejudecati si superstitii, sa nu mai vina la B i - dintre diademe: coroana fericirii vesnice !
serica, sa ia in batjocura pe cei care vin, sa vorbeasca fara ru- Tuturor bucurii §i sanatate !
sine la adresa Bisericii lui Hristos, a preotilor, a celor sfinte...
Dumneavoastra lucrati in medii diferite si v-a fost dat sa
auziti nu o data, ci mai totdeauna diferite expresii, asa-zise
bancuri pornografice, foarte murdare, la adresa Bisericii si a
slujitorilor ei.
Si, culmea nebuniei, tocmai acesti flecari fara de minte
sunt etichetati cu aprecieri de genul: „baiat destept", „om
care stie de toate", „tip rafinat" si altele.
Trebuie sa stiti ca o astfel de comportare reprobabila a
unui crestin nu numai ca i l descalifica de acest sfant titlul de
urmas al lui Hristos, dar i i pregateste pentru vesnicie chinu-
rile cele de nedescris.
Asa a fost viata viteazului si neinfricatului ostas al lui
Hristos, Arhidiaconul Stefan ?
lata de ce putem afirma cu deplina siguranta ca in mo-
mentul cand suntem ca trestia batuta de vant, nestatornici in

160
Predicd la Indltarea Domnului Dupa Inviere, Mantuitorul descopera ucenicilor Sai ade-
varuri si taine de care se cutremura firea noastra omeneasca.
A suflat Duh Sfant asupra lor, instituind astfel Taina cea
Drept slavitori crestini, mare a Preotiei, i-a binecuvantat si le-a aratat ca drum singur
de urmat drumul iubirii si al pacii.
Mari sunt frumusetile spirituale ale crestinismului orto- In toata aceasta perioada, Domnul Si-a desavarsit opera
dox ! Minunate sunt bucuriile si satisfactiile pe care ni le Sa cea mantuitoare, lansand cele din urma invataturi si po-
ofera praznicile sfinte inchinate Domnului Iisus Hristos ! runci Apostolilor Sai. Incheindu-Si misiunea Sa pe pamant,
Orice crestin ortodox, mai mult sau mai putin zelos, a trait Mantuitorul Si-a luat cu Sine pe ucenicii Sai „pana spre
in aceasta perioada luminata a Sfintelor Pasti ceea ce nu poate Betania" (Luca 24, 50).
fi grait cu limba, ceea ce intrece puterea de apreciere a omului.
Toti. copii, tineri, batrani, ne-am adapat din apa cea vie, Fratilor,
Imnele alcatuite in cinstea marii sarbatori de astazi arata
din bucuriile negraite ale Invierii Domnului, ne-am primenit
expresiv puterea neasemuita a Fiului lui Dumnezeu, slava Sa
sufleteste cu haina sfintei spovedanii pentru a primi in ne-
cea dumnezeiasca si, in fine, incheierea activitatii Sale nemij-
vrednicile noastre locasuri pe Insusi Domnul Hristos prin
locite pe pamant.
Taina Sfintei Impartasanii. Acea.sta minunata etapa din tim-
Din pericopa evanghelica aflam ca Mantuitorul S-a des-
pul anului bisericesc, in care au abundat cele mai frumoase partit in chip miraculos de ucenicii Sai, inaltandu-Se la cer in
imne inchinate lui Hristos cel inviat, s-a incheiat. nor infrieosator. I-a binecuvantat cu insa§i mana Sa cea dum-
Dar bucuriei si splendorii praznicului Invierii ii succede o nezeiasca. pentru a deveni mai statomici tn credinta, mai cu-
alta zi de sarbatoare imparateasca: Inaltarea Domnului la cer. rajosi si mai plini de zel pentru propovaduirea Evangheliei
In aceste inaltatoare momente de sarbatoare cer de la pacii in lume.
scumpul Iisus har si pricepere pentru a va prezenta dumnea- S-au intristat ucenicii de aceasta despartire, dar aceasta
voastra semnificatia si maretia praznicului Sfintei Inaltari a intristare cuprinde marea bucurie si mangaiere de a avea pu-
Domnului. rurea asupra lor harul si puterea lui Dumnezeu. Mantuitorul
S-a despartit de ei numai cu slava Sa cea dumnezeiasca, slava
Fratilor, care nu poate sa fie privita de om si sa fie viu.
Cu cata bucurie si uimire au primit Sfintii Apostoli si uce- Domnul este prezent in fiecare dintre oameni, pentru ca
nici vestea Invierii Domnului ! Cat de mult s-a bucurat ca- fiecare dintre noi avem un altar in suflet in care slujim lui
curata Nascatoare de Dumnezeu de aceasta veste aducatoare Hristos si unde aducem cea mai pretioasa jertfa, jertfa duhu-
de mare bucurie. Majoritatea dintre dumneavoastra care ati lui umilit. Prin baia Tainei Pocaintei, varsand siroaie de lacri-
venit la Sfanta Biserica in aceasta perioada a Sfintelor Pasti mi pentru viata noastra plina de pacate, prin primirea celei
ati vazut, precum stiti si din lecturile dumneavoastra biblice, mai sfinte dintre taine - Sfanta Impartasanie - , suntem alaturi
cat de minunate au fost aratarile Domnului dupa Inviere: fe- de Iisus, ne bucuram de binecuvantarea Sa cea dumneze-
meilor mironosite si Apostolilor. De cate ori S-a aratat Man- iasca, de mila si iubirea Sa cea necuprinsa.
tuitorul dupa Inviere, de atatea ori i-a invatat pe ucenici ce S-au inspaimantat privind imaginea surprinzatoare a
trebuie sa faca pentru a putea duce mai departe peste veacuri Inaltarii la cer a Fiului lui Dumnezeu, s-au cutremurat la au-
§i in intreaga lume invatatura Sa cea dumnezeiasca. zul glasurilor de tunet ale ingerilor slujitori care cu frica se
apropiau de Imparatul Slavei.

162
163
Astfel a fost randuiala dumnezeiasca, pentru ca Mantui- Fiind prezenti in Sfanta Biserica, unde am ascultat astazi
torul a vrut sa arate ucenicilor Sai, si prin acestia intregii Sfanta Liturghie, avem in fata noastra cea mai sublima icoa-
lumi, felul infricosat i n care va veni pentru a doua oara pe pa- na a sfinteniei, pe care ne-o infatiseaza praznicul imparatesc
mant, sa judece lumea: „Acest Iisus, care S-a inaltat de la voi de astazi.
la cer, astfel va si veni, precum L-ati vazut mergand la cer" A m venit sa ne inchinam Sfintei inaltari, sa ne adapam
(Fapte 1,11). din apa cea vie a invataturilor evanghelice, dar ne-am intrebat
Va veni sa plateasca fiecaruia dupa faptele lui, sa scoata la in sufletul nostru in ce masura am reu§it sa potolim aceasta
lumina dreptatea si adevarul, pe care oamenii le-au necinstit. sete spirituala, cat ne-a folosit noua, din punct de vedere spi-
S-a inaltat Mantuitorul la cer si a sezut de-a dreapta Tata- ritual, prezenta in Sfanta Biserica ? Daca raspunsul pe care
lui intru slava pe care a avut-o mai inainte de toti vecii, unde, sincer ni l-am da este dureros, atunci sa punem mai mult zel
impreuna cu Tatal si cu Duhul, este preaslavit in Treimea cea in preocuparile noastre spirituale.
una si nedespartita. A m venit astazi la Sfanta Biserica pentru a pleca mai bun
in sufletul meu acasa, mai iubitor de aproapele, mai inga-
O, marea Ta putere dumnezeiasca, Mantuitorule ! Heru-
vimii si serafimii, oamenii de pe pamant se cutremura de duitor fata de gre§elile aproapelui si mult mai necm^ator §i
maretia slavei Tale, de puterea Ta absoluta, care face sa se aspm cu gre§elile mele.
cutremure pamantul, sa fumege muntii, sa se miste adancu- Sa alungam din sufletele noastre ura si rautatea si sa iu-
rile apelor! bim mai mult ca orice pe lume cuvantul si porunca sfanta a
Preaslavita Ta Inaltare la cer este pentru noi, oamenii, ar- Mantuitorului, Care spune: „Fericiti facatorii de pace, ca ace-
ma nebiruita impotriva vrajmasilor vazuti si nevazuti, o ia fiii lui Dumnezeu se vor chema.'
imagine a slavei si fericirii i n care vom petrece alaturi de Sa dea Bunul Dumnezeu, care astazi intm slava S-a inaltat
Tine, daca ne vom curata sufletul de noroiul pacatului. la cer, sa pogoare in sufletele noastre, in casele noastre, raza
imbietoare a stralucirii Sale dumnezeiesti din care sa rasara
Cum sa potrivim cuvintele, ce fel de imn de slava sa inal-
tam catre Tine pentru a putea cinsti dupa cuviinta intru tot peste bolta acestei lumi pacea, bucuria si mantuirea sufletelor
minunata Ta Inaltare la cer ? noastre in vecii vecilor. Amin.
Cine dintre oameni ar putea spune ca a slavit indeajuns
splendoarea si maiestatea dumnezeiasca a preasfintei Tale
Inaltari ! ? Nimic si nimeni de pe pamant si din cer nu Te va
putea lauda potrivit slavei si maretiei Tale.
Noi, oamenii garboviti de pacate si ingenuncheati de atatea
ori de rele, desi nevrednici de mila si iubirea Ta, indraznim sa
strigam catre Tine: Slavit sa fii in vecii vecilor, Mantuitorule
Preaindurate, ca astazi Te-ai inaltat intru slava neasemuita,
dupa ce ai adus lumii cea mai mare bucurie - izbavirea din
intunericul iadului prin stralucitoarea Ta inviere din morti.
inchinati-va si slaviti, popoare, astazi pe Domnul, care
merge de-a dreapta Tatalui, care Se inconjoara de zeci de mii
de ingeri in imparatia nesfarsita a bucuriilor si frumusetilor
ce nu pot fi rostite, care vegheaza asupra intregii lumi ca
Dumnezeu atotputemic.

164
Predicd la Sfintii Mari Impdrati Secole de-a randul, crestinismul a cunoscut tirania impa-
Constantin si mama sa, Elena ratilor persecutori, fanatizati de ideile lor pagane. Multe vea-
curi au plutit pe firmamentul crestinatatii norii negri ai pri-
goanei, ai urii dezlantuite de slujitorii intunericului.
Era un mare rise sa te recunosti crestin. Cel care avea acest
Fratilor, curaj sfarsea tragic, in cele mai salbatice si crude chinuri.
Dar Dumnezeu, care nu Se lasa niciodata batjocorit de oa-
Multi sunt placutii lui Dumnezeu care, prin viata lor cu- meni, a spulberat acesti nori satanici, a nimicit toata obraz-
rata, prin inaltimea cugetarilor si a faptelor lor, s-au invred- nica impotrivire a acestor imparati, alegandu-Si ca ostas al
nicit de marea cinste de la Dumnezeu de a petrece in ne- Sau, ca neinfricat luptator impotriva dusmanilor crestinismu-
graitele bucurii ale raiului, pe care ochiul nu le-a vazut, ure- lui, pe marele Constantin, imparatul Romei, pe care astazi
chea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit.
toti cu credinta si cu evlavie i l cinstim.
^ Implinitori fideli ai cuvintelor Sfintei Evanghelii, ei au le- Fratilor,
padat toata grija cea lumeasca, s-au desprins de tot ceea ce
imparatul Constantin a inceput sa domneasca pe tronul
este placere pacatoasa, de tot ceea ce este stricaciune morala
redutabilului Imperiu roman in anul 306 d.H. La inceput era
si si-au indreptat orientarile, si-au concentrat intreaga lor pu-
pagan, impartasea ideile religioase din cultul sincretist al
tere spirituala spre nimbul perfectiunii si al sfinteniei abso-
lute, spre Dumnezeu cel vesnic. soarelui - Sol invictus - , introdus de imparatul Aurelian.
Dar un moment din viata sa a fost hotarator pentru a face
Vrednicia si sfintenia lor iese mai pregnant in relief cu cat
din el primul si cel mai mare imparat crestin. Putemicul si
devotamentul si neclintita lor hotarare de a apara credinta
crestina nu au ingenuncheat in fata ascutisului impotrivirilor orgoliosul imparat Maxentiu se indrepta spre dansul cu o
dusmanilor credintei noastre crestine. armata de 150.000 de soldati, pe cand imparatul Constantin
Dar precum sunt stelele pe cer, unele mai stralucitoare dispunea doar de 20.000. Fiind in grea cumpana, imparatul
decat altele, asa sunt si sfintii intre ei, unii mai stralucitori in Constantin deznadajdui de reusita unei victorii impotriva lui
sfintenie decat altii, in nimbul luminos al vredniciei si cinstei Maxentiu. Dar Dumnezeu, Care-1 alesese osteanul Sau, apa-
cu care i-a incununat Dumnezeu. ratorul crestinismului, nu l-a lasat prada deznadejdii.
Intre stelele Ortodoxiei, care au stralucit pe firmamentul Dupa cum ne informeaza scriitori bisericesti Lactantiu si
crestinatatii in primele veacuri crestine. a rasarit pentru toti Eusebiu de Cezareea, in amiaza zilei de 28 octombrie 312,
crestinii in aceasta minunata zi de mai o adevarata bucurie si imparatul Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa dea-
binecuvantare pentru Biserica crestina: Sfintii imparati si supra soarelui cu inscriptia ,^En tuto nica" (greceste) Jn hoc
intocmai cu Apostolii Constantin si maica sa, Elena. signo vinces" (latineste), „In acest semn vei invinge", iar
In aceste minunate zile de primavara, cand sufletele noas- noaptea i S-a aratat in timpul somnului insusi Iisus Hristos
tre s-au impartasit de marea bucurie a invierii, cand inca in su- cu semnul crucii pe care-1 vazuse pe cer, cerandu-i sa-1 puna
fletele noastre se mai aude melodios imnul „Hristos a inviat", pe steagurile soldatilor ca semn protector in lupte. La ziua
ne este dat sa ne bucuram de sarbatoarea primului imparat confectiona un steag dupa modelul aratat in vis, cu monogra-
crestin care a facut sa triumfe crestinismul si sa se prabu- ma crestina, apoi, inarmand pe fiecare ostean cu cea mai pu-
seasca idolii cei mincinosi. ternica si infricosatoare arma - Sfanta Cruce - a pornit impo-
lata de ce zic ca este foarte potrivit sa scot in evidenta triva ingamfatului Maxentiu.
chipul primului si marelui imparat crestin, Constantin cel imbarbatat de insusi imparatul imparatilor, de Domnul
Mare, si al pioasei sale maici, Sfanta Elena. nostru Iisus Hristos, imparatul Constantin obtine una dintre

166 167
cele mai stralucite victorii impotriva lui Maxentiu la Pons Bucura-te, Sfinte imparate Constantine, cel ce lui Pavel ai
Milvius. ravnit si cursele celui impotriva-luptator le-ai sfaramat. Tu ai
imparatul Constantin cel Mare a aratat plin de recunos- sfaramat capul balaurului paganitatii, tu ai facut sa triumfe
tinta ca victoria dobandita asupra tiranului Maxentiu se dato- credinta noastra cea strabuna. Tot fastul, toata pompa si ma-
reaza numai si numai ajutorului lui Dumnezeu, asa dupa cum iestatea palatului imperial nu te-au tentat, nu te-au orbit, In-
se poate citi si in ziua de astazi pe arcul de triumf de la Roma: telepte, sa nu mai vezi pe Cel ce ti-a ajutat i n lupta, nu te-au
Jnstinctu divinitatis" (Am invins prin inspiratie divina). impiedicat de a sluji Celui ce este mai mare intre imparati,
De acum, imparatul nu se va mai inchina idolilor celor Stapanul Hristos.
neinsufletiti, nu va mai aduce jertfa dumnezeilor mincinosi. Bucura-te, cel ce esti mai ales intre imparati si cu Aposto-
De acum, el va sluji cu frica si cu cutremur Aceluia care l-a lii intocmai cinstit, intarirea credinciosilor. La tine venim noi,
ajutat i n lupta, i-a deschis ochii si sufletul si l-a facut sa vada credinciosii, Sfinte Constantine imparate, atunci cand neca-
adevarul cel mai mare - Dumnezeu cel vesnic. zurile vietii ne ingenuncheaza, cand ispitele ne coplesesc si
Acum va acorda libertate de cult generala religiei crestine. te mgam cu evlavie sa ne vii in ajutor, intarindu-ne si incura-
Convoaca i n anul 325 la Niceea, la primul Sinod Ecumenic, jandu-ne prin mgaciunile tale catre Dumnezeu.
pe toti episcopii Bisericilor, pentru a statomici adevaml cre- Bucura-te, Constantine, izvomle al Ortodoxiei, lauda mar-
dintei ortodoxe si pentru a combate ratacirea lui Arie. in ze- ginilor lumii, cel ce esti mai intai intre imparatii crestini,
lul sau pentm triumful crestinismului, a trimis la lerusalim pe rusinarea necredinciosilor si ingamfatilor luptatori impotriva
maica sa Elena sa caute crucea pe care a fost rastignit Man- Ortodoxiei.
tuitorul Hristos. Dupa ce a fost gasita, a fost inaltata cu mare Tu ai aratat ca, intr-adevar, omul este mic inaintea lui
fast in vazul tuturor, in biserica din lemsahm, in ziua de 14 Dumnezeu, este un vierme neputincios, mandm si cu spirit
septembrie 335, zi care de atunci a fost dedicata acestui eve- razboinic, care sfarseste tragic atunci cand se face luptator
niment, cunoscut in calendarul nostru ortodox sub numele de impotriva lui Dumnezeu. A i facut cunoscut lumii intregi pe
inaltarea Sfintei Cruci. Cel Ce este mai puternic decat imparatii imparatilor, pe
Hristos, Biniitoml iadului si al mortii vesnice. Te laudam pe
Mai mult decat atat, imparatul Constandn a stabilit ca zi
de odihna i n imperiu duminica, cand la slujbele religioase tine, Sfinte imparate Constantine, ca ai avut bucuria sa pri-
luau parte si soldatii. mesti o aleasa educatie din partea pioasei tale maici, care as-
tazi alaturi de tine se sarbatoreste.
Pentru oroarea pe care o nutrea fata de idolii religiei paga-
Tu, maica sfanta Elena, care ai odraslit pe neinfricatul os-
ne, hotaraste sa paraseasca Roma, care era cuibul atator zei-
tas al lui Hristos, scutul si bucuria crestinatatii, bucura-te
tati, si isi stabileste resedinta imperiului la Bizant, care a
vazand cum toti credinciosii se indreapta cu lacrimi de evla-
primit de atunci denumirea de Constantinopol, dupa numele
vie si recunostinta catre faptele voastre marete.
imparatului, denumire inaugurata la 11 mai 330.
Plina fiind de sfintenie si de luminare, o, Elena fericita,
lata, frati crestini, numai cateva dintre marile fapte ale totdeauna izvorasti rauri de tamaduiri si patimile ineci.
acestui neinfricat ostas al lui Hristos, care a facut ca Biserica Astazi este o mare bucurie pentm toti crestinii sa va ceara
lui Hristos sa intre intr-un secol de aur. ajutor la nevoi si in necazuri, Sfintilor imparati intocmai cu
Astazi, glasurile credinciosilor din intreaga lume se unesc Apostolii Contantin si Elena.
pentru a lauda dupa vrednicie pe aparatorul crestinatatii, pe Cat de frumos este pentru acei crestini care poarta numele
imparatul Constantin cel intocmai cu Apostolii si pe maica sa Sfintilor imparati Constantin si Elena, cand astazi, de ziua
Elena cea cinstita. onomastica, isi cinstesc patronii lor ocrotitori prin prezenta la

168 169
Sfanta Liturghie. Satisfactiile si bucuriile pe care le traiesc Predicd la Schimbarea la Fatd a Domnului
sunt inefabile.
E dureros insa sa spunem cum multi dintre noi dam cu
totul alta nuanta zilei onomastice. Vedem in ziua onomastica
„Schimbatu-Te-ai la Fata in munte,
un prilej potrivit a ne arunca toate resursele noastre spirituale Hristoase Dumnezeule, ardtdnd ucenicilor
in valtoarea patimilor, a desfatarilor, a scandalurilor, a beti- Tdi slava Ta..."
ilor si a tuturor ticalosiilor; asa facem poate, vai, si din ziua (tropar)
Sfintilor Imparati, un scop oribil si o mizerabila ocazie de a
pune in joc farmecul satanic al tuturor faptelor rusinoase.
Nimic nu bucura mai mult pe' acest pamant viata spirituala
Sarbatorind astfel pe sfintii de astazi, nu numai ca nu
a unui credincios ca momentele petrecute in frumusetea si
primim nici un ajutor din partea lor, dar ne atragem chiar i n
mod direct osanda de la Dumnezeu, care este jignit atunci splendoarea praznicelor sfinte inchinate Mantuitorului Hris-
cand placutii Sai sunt batjocoriti, iar in felul acesta ramanem tos, Preacuratei Sale Maici sau Sfintilor Sai care l-au bine-
fara nici un folos spiritual de la sarbatoarea sfanta inchinata placut din veac.
Sfintilor Constandn si Elena. i n aceasta sfanta grandoare credinciosul are mai mult ca
„Sa lepadam dar lucrurile intunericului - spune Apostolul oricand prilejul sa se regaseasca pe sine, sa mediteze la pro-
Pavel - si sa ne imbracam cu armele luminii. Sa umblam priul sau eu si sa-si controleze viata, legatura sa intima cu
cuviincios, ca ziua: nu in ospete si in betii, nu in desfranari si Dumnezeu.
in fapte de rusine, nu in cearta si in pizma. Ci imbracati-va in i n aceste momente inaltatoare din Sfanta Biserica, credin-
Domnul Iisus Hristos si grija de trup sa nu o faced spre ciosul, intocmai ca un copii nevolnic, fara puteri spirituale si
pofte"(Romani 13, 12-l'4). fizice, se roaga Tatalui ceresc pentru primirea de noi puteri
Sa rugam si noi pe Sfintii imparati si intocmai cu Aposto- spirituale in lupta cu ispitele vietii, cu vrajmasul si potrivni-
lii Constantin si maica sa, Elena, sa mijloceasca la Dumne- cul diavol.
zeu mantuirea si iertarea pacatelor noastre pe care le savar-
Aici ne rugam cu inima infranta si zdrobita sa primim de
sim zi cu zi.
la Hristos, imparatul slavei si al luminii negraite, haina prea
Folosesc fesdvul prilej pentru a adresa tuturor acelora care infrumusetata si imaculata a maririi si sfinteniei.
poarta numele Sfintilor imparati Constantin si Elena multa
O astfel de clipa mareata neegalata in maiestate si sfintenie
sanatate, bucurii, fericire, prosperitate, pace §1 armonie in fa-
ne este oferita de ziua de astazi, cand se praznuieste una dintre
miliile lor si tot ce-§i doresc spre mantuirea sufletului, impre-
cele mai mari sarbatori inchinate Domnului nostru Iisus
una cu traditionala §1 frumoasa urare: La multi ani!
Hristos: Schimbarea Sa cea minunata pe muntele Taborului.
Daca i n timpul activitatii Sale pamantesti Mantuitorul a
savarsit minuni nenumarate, vindecand orice boala si orice
nepudnta i n popor, de data aceasta pe muntele Taborului
savarseste una dintre marile Sale minuni asupra propriei Sale
persoane in prezenta a trei dintre ucenicii Sai, Petru, lacov si
loan, schimbandu-Se la Fata inaintea lor.
Un efect uluitor a produs acest minunat eveniment asupra
Apostolilor, o transformare miraculoasa s-a produs in fiinta
lor, si, de asemenea, minunate clipe traim si noi, cei de as-

171
tazi, cand la aproape doua mii de ani sarbatorim maiestuoasa lata ce ne spun Sfintele Evanghelii in legatura cu minu-
priveliste de pe muntele Taborului. natul eveniment: „Si dupd sase zile, Iisus a luat cu Sine pe
in aceasta minunata zi de sarbatoare, rog pe Bunul Dum- Petru, lacov si loan, fratele lui, si i-a dus intr-un munte inalt
nezeu sa-mi ajute sa prezint minunatul eveniment al Schim- de o parte. Si S-a schimbat la Fata inaintea lor si a strdlucit
barii la Fata a Domnului, prilej de indemn la schimbarea fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au fdcut albe ca
vietii noastre spirituale. lumina. Si iatd Moise si Hie s-au ardtat lor, vorbind cu El. Si
rdspunzdnd, Petru a zis: Invdtdtorule, bine este ca noi sdfim
Drept maritori crestini, aici si sd facem trei colibe: una Tie, una lui Moise si una lui
Sfantul loan Evanghelistul scrie i n Evanghelia sa: „Pe Hie. Vorbind el, iatd un nor luminos i-a umbrit pe ei si iatd
Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata" (loan 1, 18). In- glas din nor zicand: Acesta este Fiul Meu Cel iubit in care
spirat fiind de Duhul Sfant, acest evanghelist nu putea sa co- am binevoit; pe Acesta ascultati-L. Si, auzind, ucenicii au
mita vreo eroare i n afirmatia sa. De multe ori ni se relateaza cdzut cu fata la pdmdnt si s-au spdimdntat foarte. Si Iisus a
in Sfanta Scriptura cum Dumnezeu S-a descoperit pe Sine. venit la ei si atingdndu-i le-a zis: Sculati-vd si nu vd temeti. Si
Si-a aratat slava Sa intr-o forma accesibila simtirilor noastre. ridicdndu-si ochii, n-au vdzut pe nimeni decat pe Iisus singur
Sa ne amintim de pilda de marele prooroc Moise care, i n Si pe cdnd se coborau din munte, Iisus le-a poruncit zicand:
urma unui post aspru de patruzeci de zile si patruzeci de Nimdnui sd nu spuneti ce ati vdzut pdnd cdnd Fiul Omului se
nopti si a unei austere pocainte. se invredniceste sa vada pe va scula din morti." (Matei 17. 1-9; Luca 9, 28-36)
Dumnezeu de la care a primit indicatii precise pe care trebuie Cat de minunata este aceasta infricosata priveliste ! Cum a
sa le respecte cu strictete si de ce trebuie sa se pazeasca po- putut sa stea i n fata focului mistuitor acest vreasc uscat, acest
porul (indicatii concentrate in cele zece porunci ale Decalo- pai firav si stricacios care este omul, omul cel garbovit de tot
gului). Daca vom citi in Sfanta Scriptura a Vechiului Testa- felul de patimi, macinat de pofte si bantuit de rautate !
ment si vom urmari cutremuratorul dialog purtat intre pro- O, ce mare invrednicire din partea lui Dumnezeu ca acest
orocul Moise si Dumnezeu. vom vedea ca Dumnezeu raspun- vierme nepufincios si stricacios sa priveasca cu ochii trupu-
de lui Moise cand acesta cere ca sa i se arate slava Sa: „Eu lui, infectati de microbul pacatului, slava lui Dumnezeu iradi-
voi trece pe dinaintea ta toata slava Mea. insa fata Mea nu vei ind din focarul preamarit si atotluminos Iisus Hristos.
putea s-o vezi, ca nu poate vedea omul fata Mea §i sa fie viu" Coplesit fiind de maretia clipei, Sfantul Apostol Petm cu o
(lesirea 33, 19-20). Iar cand Moise a coborat de pe muntele naivitate copilareasca propune Mantuitomlui sa faca in acel loc
Sinai fata i i straluceaatat de putemic, incat popoml s-a temut trei colibe, pentm ca era prea fmmoasa si prea luminoasa aceas-
sa se apropie de el. ta petrecere in lumina dumnezeiasca a Fiului lui Dumnezeu.
Cat de minunanta a fost aratarea lui Dumnezeu pe mun- Acum, cand Mantuitoml S-a imbracat in stralucirea dum-
tele Sinai lui Moise proorocul! Dar cu cat mai mult a stralu- nezeirii, acum, cand fata Lui straluceste ca soarele, se desco-
cit aceasta lumina pe fata lui Iisus, Fiul lui Durnnezeu, Man- pera acestor trei ucenici si deci lumii intregi ca Dumnezeu
tuitorul lumi, care S-a imbracat in slava negraita pe muntele atotputemic i n maretie si slava.
Taborului inaintea ucenicilor Sai ! Aceasta slava dumne- Dar cine dintre oameni ar putea sa descrie, ar putea sa
zeiasca, pe care au dorit s-o vada multi dintre proorocii de exprime in cuvinte lumina de pe muntele Tabomlui, izvorata
demult, a stralucit pe chipul cel intm tot sfant al Domnului din focul sfinteniei si al luminii vesnice, Iisus Hristos ?
nostru Iisus Hristos, caci - continua Evanghelistul - „Fiul S-a schimbat Domnul la Fata in muntele Tabomlui si fata
Cel Unul-Nascut, Care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut Lui s-a facut alba, stralucitoare precum nu s-a vazut alta pe
cunoscut" (loan 1, 18). pamant pe pamant.

172 173
Dar oare slava pe care au vazut-o ucenicii este slava de- i n sfarsit, 1-ai ales pe loan ca pe cea mai curata si mai
plina a dumnezeirii Lui Iisus ? In nici un caz. inalta culme a teologiei, ea prin acesta sa se vesteasea lumii
A m aratat mai inainte ca nu poate vedea omul fata lui intregi marirea Fiului lui Dumnezeu intrupat prin cuvintele:
Dumnezeu si sa traiasca. „La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si
Ceea ce au vazut Apostolii Petru, lacov si loan este numai Dumnezeu era Cuvantul" (loan 1,1).
o mica parte din slava dumnezeiasca accesibila simturilor in dumnezeiasca priveliste am vazut ea de-o parte se afla
noastre; slava lui Dumnezeu se arata la un grad care poate fi proorocul Moise, iar de cealalta parte se afla marele prooroc
perceput de om, fiinta marginita si neputincioasa, pentru ca .si Ilie Tezvitep"ul.
asa Apostolii au cazut cu fetele la pamant, dupa cum am Fratilor, nu la intamplare a oranduit Dumnezeu o aseme-
auzit citindu-se in Evanghelia de azi. nea minune, ci dupa un plan dumnezeiesc, pentru a arata si
confirma ca toata legea veche, toti profetii si toate prescripti-
Lumina de pe Tabor care a invaluit chipul omenesc al
ile ei sunt eompletate si Intregite numai de Iisus si prin Iisus
Mantuitorului este lumina dumnezeirii care arde pe pacatosul
Hristos, Noul Legiuitor si Arhiereul cel mare, care a primit in
inrait, care se apropie cu indrazneala si nepasare fata de ea,
desavarsita smerenie sa moara pe cruce si sa Se numere eu
care mistuie pe facatorul de rele si care scoate la iveala toate
cei mai mari facatori de rele. lata de ce am auzit si noi ca un
rusinoasele si mizerabilele fapte ale oamenilor.
tunet glasul dumnezeiesc: „Acesta este Fiul Meu cel iubit...
Slava de pe muntele Taborului anticipeaza negraitele bu- pe Acesta ascultati-L."
curii ale raiului pentru ca numai a vedea fata lui Dumnezeu Daca praznicul de astazi este pentru noi o mare sarbatoare
este adevarata bucurie si veselie paradiziaca. imparateasca, ce ne-a facut sa tresaltam de bucurie In sufletele
Numai a te invrednici sa prive^ti lumina cea negraita a noastre si sa respiram din mireasma harului Fiului lui Dum-
dumnezeirii inseamna a petrece in imparatia lui Dumnezeu. nezeu, Care astazi S-a schimbat la Fata pe muntele Taborului,
i n munte Te-ai schimbat la Fata, lisuse, ca sa cunoasca aceasta presupune din partea noastra o primenire spirituala.
intreaga omenire ca Tu ai fost trimis de la Tatal ceresc sa Este de dorit si placut inaintea lui Dumnezeu ea Schim-
mantuiesti lumea din monstruoasa robie a pacatului. barea la Fata a Domnului, praznicul de astazi, sa constituie
Te-ai schimbat la Fata, Mantuitorule, ca sa intaresti cre- pentru fiecare dintre noi ideea sehimbarii noastre spirituale.
dinta Apostolilor Tai in dumnezeirea Ta, ca numai Tu si Sa luam hotararea de a rupe orice legatura cu pacatul, de a
numai prin Tine se poate dobandi lumina etema, in negraitele refuza o viata aservita ticalosiilor si faradelegilor.
si nesfar§itele bucurii ale raiului. „Lepadati mineiuna, spune Sfantul Apostol Pavel, si graiti
A§a se explica de ce ai ales pe Petru, pentru ca Tu §tiai, adevarul fiecare cu aproapele sau... Maniati-va si nu gresiti;
Preabunule, in virtutea atotstiintei Tale, ca acest ucenic in soarele sa nu apuna peste mania voastra... Cine a furat sa nu
vremea infricosatoarelor Patimi Te va tagadui, pentru aceea 1-ai mai fure, ci mai vartos sa se osteneasca lucrand cu mainile
luat cu Tine pentru a-1 intari In credinta §i a-i consolida cre- sale lucru cinstit... Din gura voastra sa nu iasa nici un cuvant
dinta in originea Ta cea dumnezeiasca. rau, ci numai care este bun, spre zidire dupa trebuinta..."
lata de ce plange Petru cu amar dupa ce-si da seama de (Efeseni 4, 25-29)
enorma greseala. Fratilor, slava lui Dumnezeu se arata permanent In viata
Pe lacov 1-ai luat, Mantuitorule, pentru a-1 imbarbata §i in- noastra si In diferite forme: calauzind, pazind, ocrotind, In-
curaja in riscanta misiune de aparare a adevarului evanghelie dreptand. Ea nu este numai pe Tabor, ci pretutindeni In tot
si ai facut din el primul Apostol martir care §i-a varsat san- ceea ce vedem In jurul nostru: in Imbelsugarea roadelor pa-
gele pentru Tine. mantului, in minunatiile si omamentele naturale care ne in-

174 175
conjoara, in tot ceea ce e frumos si folositor vietii noastre,
numai ca ochii nostri spirituaii sunt prea orbiti de pacla nea- Predicd la Adormirea Maicii Domnului
gra a pacatului ca sa ne putem bucura de prezenta ei. lata de
ce trebuie sa ne intrebam cu zguduitoarea intrebare a prooro-
cului Hie Tezviteanul: „Pana cand veti schiopata de aman- „Mutatu-te-ai la viatd,
doua picioarele ? Daca Domnul este Dumnezeu, urmati ceea ce esti Maica vietii"
Lui..." ( I l l Regi 18, 21) A - L urma pe Hristos inseamna a-I
pazi poruncile, a veni la Sfanta Biserica, a fi in permanenta Ce se poate da in schimbul negraitelor bucurii si satisfactii
legatura cu cerul, dupa cum spun Sfintii Parinti ai Bisericii. sufletesti pe care le traim cu totii i n maiestuoasa atmosfera
Schimbarea noastra cea mult dorita si asteaptata de Dum- pricinuita de praznicele sfinte inchinate Domnului Hristos ori
nezeu este urmarea splendidului indemn pe care ni-1 face Preacuratei Sale Maici ? Nimeni si nimic. A i c i sufletele
Sfantul Pavel: „Sa umblam cuviincios, ca ziua: nu in ospete noastre se imbalsameaza cu aroma Sfantului Duh, aici ne pri-
si in betii, nu i n desfranari si in fapte de rusine, nu i n cearta menim sufletul in vederea intampinarii Fiului lui Dumnezeu
si in pizma. Ci imbracati-va in Domnul Iisus Hristos si grija in taina tainelor si jertfa jertfelor - Sfanta Impartasanie.
de trup sa nu o faceti spre pofte" (Romani 13, 13-14). Acum cand sufletele noastre inca mai stralucesc de lumi-
Fie ca lumina de pe Tabor, care a stralucit astazi pe chipul na taborica, acum cand harul lui Dumnezeu a umbrit de pe
dumnezeiesc al Fiului lui Dumnezeu, sa lumineze cu sana- Tabor casele tuturor credinciosilor, ne e dat sa ne bucuram de
tate, bucurie si fericire familiile dumneavoastra, casele dum- una dintre cele mai mari sarbatori dedicate Preacuratei Nas-
neavoastra, si sa va invredniceasca pe voi, pe toti, de impara- catoare de Dumnezeu, aceleia care este mai sfanta decat sfin-
tia Sa cea cereasca, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. tii si mai marita fara de asemanare decat serafimii.
Astazi ne-am adunat cu totii in Sfanta Biserica pentru a
aduce un crestinesc omagiu celei mai sfinte dintre femei, celui
mai curat si mai vrednic vas care s-a invrednicit sa zamisleasca
in preacurat pantecele ei pe Acela care tine toata faptura.
In contrast cu ceea ce ar putea trezi in sufletele noastre cu-
vantul „adormire" sau „mutare" dintru cele trecatoare a unui
credincios, astazi noi toti praznuim minunata Adormirea a
Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu.
in aceasta vibranta atmosfera de sarbatoare veniti, credin-
ciosi de pretutindeni, i n lacrimi vrednice de pocainta sa
laudam si sa cinstim pe Maica cerului si a pamantului care
astazi se muta de la cele trecatoare §i stricacioase la Fiul ei si
Dumnezeul nostru.
Sarbatorim astazi Adormirea Preacuratei Nascatoare de
Dumnezeu. Din stihurile si cantarile de la strana ne putem da
seama ca sarbatoarea de astazi ne trezeste doua feluri de sen-
timente: unul de tristete, pricinuit de momentul dureros cand
Apostolii adunati din toate marginile lumii privegheaza langa
sicriul unde se afla Luceafarul prea stralucitor din care a ra-
sarit oamenilor mantuirea. Este momentul dureros pe care

177
fiecare i l simte si i l traieste alaturi de un sicriu unde se afla
lui Dumnezeu ! Acestui Apostol Toma i se da si acum harul
inchis pentru vecie ceea ce a pretuit, ceea ce a iubit toata
de a marturisi posteritatii crestine ca Maica Domnului s-a
viata, iar acum trebuie sa-si ia resemnat un dureros adio.
inaltat cu trupul la cer.
Apostolii traiesc amara tristete de a ingropa i n gradina
Ghetsimani pe aceea care le-a fost mama protectoare si A fost numai ca o adormire, ca o topire savarsirea Maicii
mangaietoare in dureri. Domnului din viata aceasta pamanteasca si nu ca o stricaci-
une, putrezire sau descompunere care ar f i o consecinta a
Dar oricat ar fi de mare acest sentiment de tristete, el nu
poate sa egaleze si sa inabuse bucuria si nadejdea care iradia- pacatului. Caci cum s-ar fi dat stricaciunii vasul prea ales
za din aceasta mare sarbatoare in ziua de astazi. care a incaput pe Acela care tine toata zidirea ? Cum sa se
Dupa cum gasim descris i n Sfanta Traditie, Maica Dom- dea stricaciunii Maica sfinteniei si a nestricaciunii ? !
nului, simtindu-si aproape ceasul mutarii din jgheaburile vre- Nici un cuvant, oricat ar fi de ales, nu poate sa exprime
melniciei in Imparatia Fiului ei si Dumnezeul nostru, a mur- sfintenia si maretia Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu.
murat numai in soapta: „Apostoli de la margini, adunandu-va Desi pacatul protoparintilor nostri Adam si Eva s-a extins
aici, ingropati trupul meu in gradina Ghetsimani, iar Tu, asupra tuturor oamenilor, Fecioara Maria a fost curatita de el
Fiule si Dumnezeul meu, primeste duhul meu". Aceasta do- prin faptul ca a primit in pantecele ei preacurat pe Fiul lui
rinta numai in soapta pronuntata a patruns ca un tunet in Dumnezeu.
cugetele Apostolilor. O, cata sfintenie, cata curatire si desavarsire morala si tru-
Minune mare s-a intamplat la Adormirea Maicii Domnu- peasca a putut sa cuprinda fiinta ta Preacurata !
lui, caci un necredincios obraznic, nesocotind in nerusinarea ingerii din cer privesc cu frica momentul infricosat cand
sa ca pe catafalc se afla cel mai sfant trup dintre muritori, a tu, Preasfanta, prin glasul arhanghelului primesti cel mai su-
vrut sa rastoarne trupul cel intru tot curat si sfant al Nasca- blim mesaj: ca vei naste pe Iisus, salvarea noastra.
toarei de Dumnezeu. Dar Dumnezeu, nesuferind o astfel de i n fiinta ei, in structura ei trupeasca si sufleteasca, asa
faradelege, a pedepsit pe acest nemernic in vazul tuturor, se- cum e aratat in Sfanta Scriptura, n-avea nimic deosebit de
cerand prin sabia de foe a ingerului mainile acestui nemernic fiicele Evei..
care se deda la o astfel de grea blasfemie adusa lui Dumne- Se ridicase i n schimb prin viata sa, prin faptele sale la cea
zeu. Dandu-si acesta seama de marea sa greseala si caindu-se mai inalta culme a virtutii femeiesti, la neprihanirea totala in
cu amar mai pe urma, Maica Domnului i i daruieste tot in gand, in simtire si in fapta impreuna cu smerenia desavarsita.
chip minunat vindecarea, redandu-i mainile asa dupa cum Rod al rugaciunilor fierbinti ale parintilor ei, loachim si
erau ele mai inainte. Ana, Maica lui Dumnezeu a fost inchinata lui Dumnezeu
Apostolii, fiind raspanditi i n lume pentru predicarea cu- inca din pruncie, de aceea ea nu a cunoscut pacatul.
vantului mantuitor, sunt pusi in fata unei alte descoperiri i n trup fund, s-a ridicat mai presus de netrupestile puteri.
dumnezeiesti, caci Apostolul Toma, intocmai ca si la Invierea Sfintenia trupeasca si sufleteasca a Maicii Domnului a uimit
Domnului, nu a fost de fata cand Maica Domnului a fost cetele ingeresti, care o lauda neincetat cu cei de pe pamant:
inmormantata i n gradina Ghetsimani. Neputand sa suporte „Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara
marea durere de a nu fi vazut pe Maica Domnului inainte de de asemanare decat serafimii..."
mutarea sa la ceruri, cu sufletul zdrobit si cu o evlavie fara de Cum am putea noi, pacatosii de pe pamant, sa cuprindem
seaman a mers impreuna cu ceilalti ucenici la mormantul in cuvinte slava care ti se cuvine ? ! Cum am putea sa-ti adu-
Maicii lui Dumnezeu ca sa se inchine §1 el preasfantului trup. cem prin aceste guri de lut recunostinta noastra pentru marile
Dar o, minune ! Mormantul era gol. O, mare har din partea tale milostiviri revarsate asupra noastra ? ! Pe cat ne este
noua dat a grai strigam catre tine:
178
179
iar rugati-va ca sa se milostiveasca spre noi Iisus, sa ne daru-
Bucura-te, ca prin tine piere blestemul! iasca iertare de pacate, pace si belsug de grane. Este cel mai
Bucura-te, ca prin tine rasare bucuria ! bine pentru noi sa privim cu multa credinta la acest nimb al
Bucura-te, ca esti scaun imparatului ! perfectiunii care este Maica lui Dumnezeu si sa ne confor-
Bucura-te, ca porti pe cel ce poarta toate. mam pe cat posibil viata dupa aceasta lumina sfintitoare care
„Bucura-te" - acest elogiu numai tie se cuvine. Numai tu, iradiaza din acest nimb al curatiei si desavarsirii.
Maica lui Dumnezeu, prin rugaciunile tale catre Fiul tau §1 Cele care sunteti mame §i viitoare mame aveti sfanta inda-
Dumnezeul nostru, inlaturi mania lui Dumnezeu pornita torire morala de a vedea oriunde si oricand in Maica Dom-
asupra noastra, caci „mult poate rugaciunea maicii spre nului chipul desavarsit de adevarata mama iubitoare si plina
imblanzirea Stapanului". de afectiune fata de fii, cu dragoste sfanta fata de semeni.
Fratilor, Maica Domnului, pe care o sarbatorim noi astazi,
este maica durerii si a suferintei pentru ca a cuprins in fiinta
ei durerile lumii intregi, suportand intregul cortegiu de sufe-
rinte si schingiuiri la care a fost supus Fiul ei si Dumnezeul
nostru. Ea a fost de fata la nedreptul proces de condamnare la
moarte care I s-a intentat Fiului ei, la batjocoririle si chinurile
din pretoriul lui Pilat, la rastignirea Sa pe cruce. lata de ce
Maica Domnului. dupa ce a fost modelul modelului de viata
curata si sfanta, a dorit sa fie alaturi de Fiul ei preadulce in
imparatia nesfarsita a frumusetii Raiului. lata de ce si noi sar-
batorim cu evlavie Adormirea Preacuratei Nascatoare de Dum-
nezeu, pentru ca pururea mijloceste pentru noi la Fiul ei si
Dumnezeul nostru, implinindu-ne cererile noastre din rugaciuni
smerite indreptate cu multa credinta catre icoana ei sfanta.
Fratilor, sarbatorim astazi pe Maica cerului si a pamantu-
lui. i n aceste momente inaltatoare, cand fastul sarbatorii de
astazi ne pune in lumina chipul celei mai vrednice de lauda
dintre femei, este bine sa meditam la viata noastra si sa ve-
dem daca faptele noastre cinstesc pe Maica Domnului ori
dimpotriva.
Sa ne intrebam cu multa luare de seama daca prezenta
noastra in biserica se datoreaza unui sfant impuls de sfintire
si primenire spirituala. Orice ni s-ar intampla in viata aceasta.
sa alergam degraba la Maica Domnului si sa-i cerem ajutorul.
Cat de mare este folosul pe care-1 dobandim din rugaciu-
nile inchinate Maicii Domnului ! Cat de mari sunt satisfacti-
ile sufletesti pe care le simte fiecare credincios cand se roaga
Maicii lui Dumnezeu cu lacrimi in ochi.
lata de ce, coplesit de emotiile sfinte ale acestui praznic,
va indemn pe toti: Rugati-va la Maica Domnului, rugati-va §1

180
Predicd la Soborul Sfantului Prooroc Este insa un domeniu in care valorile sunt cu adevarat
loan Botezdtorul si nepieritoare si eteme, in care valoarea este privita prin pris-
ma nestricaciunii, a vesniciei. Acest domeniu este salasul
Inaintemergdtorul Domnului sfinteniei, treapta desavarsirii omenesti, perfectiunea morala
spre care finde firea omeneasca.
Ortodoxia isi are si ea tezauml valorilor ei. Biserica Orto-
„Adevdrat zic voud: doxa a pastrat cu grija, la loc de mare cinste, valorile care au
Nu s-a ridicat intre cei ndscuti din femei contribuit la intemeierea si consolidarea ei. Aceste inestima-
unul mai mare decat loan Botezdtorul." bile comori care vegheaza si lumineaza ca niste astre stralu-
(Matei 11, 11} citoare la temelia Bisericii lui Hristos sunt sfintii lui Dumne-
zeu, randuiti in cele noua cete. Dintre aceste noua cete de
i n istoria civilizatiei umane au existat valori spirituale, sfinti, ceata Sfintilor Prooroci straluceste ca soarele in Impa-
culturale, materiale, din diferite domenii ale vietii omenesti, ratia lui Dumnezeu.
care au adus omului progresul, bunastarea si fericirea. Au
insa cununa cununilor, sfintenia sfinteniei si stralucirea
fost, sunt si vor fi cat va fi lumea si pamantul oameni care au
stralucirilor, toate aceste atribute ceresti le insumeaza cu
reflectat asupra cauzelor si efectelor naturale, asupra tainelor
mare vrednicie Sfantul Prooroc loan Botezatoml si Inainte-
terestre si cosmice, si nu de putine ori au avut fericirea sa
mergatorul. pe care Biserica noastra i l sarbatoreste din cele
exclame: ,,am descoperit". .,am aflat cheia misterului"... Si au
propulsat societatea omeneasca pe o treapta superioara de ci- mai vechi timpuri pe 7 ianuarie, ca o continuare a slavitului
vilizatie prin inventiile, prin descoperirile facute. Praznic al Botezului Domnului.
Astazi, cand apele s-au sfintit, astazi cand intreaga fire s-a
Omul a observat insa si faptul ca, oricat de mari ar fi aces- sfintit, cand trupurile si sufletele noastre s-au curatit de
te descoperiri, oricate ar inventa, oricate salturi va face teh-
pacate si faradelegi, cand crestetul Stapanului se atinge de
nica. ele nu au darul sa-i dea pacea interioara. sa-i creeze acel
mana nevrednica a robului Sau, scoatem in evidenta persona-
perpetuu echilibru sufletesc, deci sa-1 faca fericit in accep-
tiunea cea mai inalta a notiunii de fericire. litatea marcanta a lui loan Botezatoml si inaintemergatoml,
sa-1 cinstim dupa vrednicie pe Botezatoml lui Hristos.
Dintotdeauna, omul a tins dupa ceva sau spre ceva care Foe si fumegare de fum s-au lasat deasupra muntelui Sinai
depaseste .sfera vizibilului. a materiel, a privit dincolo de im-
la primirea Legii si glasul de tunet al lui Dumnezeu catre
boldul carnii, dincolo de hotarele materiel alterate, spre un
Moise legifera pentru cat va fi lumea si pamantul codul le-
nimb al perfectiunii si dreptatii, spre sferele ceresti, ca spre
gilor morale, Decalogul, dar Moise n-a vazut fata lui Dumne-
Binele Suprem, spre fericirea adevarata .si etema.
zeu, caci zice Scriptura: „Moise graia, iar Dumnezeu i i ras-
Omul, acest bulgare de tarana, chiar daca nu cunoaste din pundeacu glas" (lesirea 19, 19).
ignoranta universul sau sufletesc. simte insa prin actul
Pe Horeb, Dumnezeu Si-a semnalat prezenta in fata prooro-
creatiei ca poseda o scanteie dumnezeiasca ce-1 deosebeste
de toate vietuitoarele de pe pamant, purtand cu el, de multe cului Ilie Tezviteanul „in adiere de vant Un" (111 Regi 19, 12).
ori nemeritat, titlul de rege al creatiei. „Vorbeste, Doamne, ca robul Tau asculta !", graieste
Scriptura relatand momentul chemarii proorocului Samuel, la
Asadar, valoarea inteleasa numai prin prisma omenescului
templul din Silo (I Regi 3, 9), dar nu L-a vazut pe Dumnezeu
se dovedeste la un moment dat a fi valabila doar pentru o
care-i graia.
existenta trecatoare si marginita, pentru o satisfactie pasagera
Si iata ca astazi mai presus decat Avraam, Isaac si lacov,
a bietei fiinte umane de pe suprafata pamantului.
mai mult decat Moise si Ilie, intrecand pe Isaia si leremia.

182
183
Sfantul loan Botezatoml nu numai ca-L vede pe Dumnezeu gustus (31 i.H.-14 d. H.), iar idumeul Irod era rege al Iudeii.
intmpat, ci I i atinge crestetul in lordan cu degetul... O, minu- Mai apoi viata din pustie si iesirea la propovaduire si cu
ne a minunilor si milostivire a milostivirilor, cum omul pi- sfintenia vietii sale se leaga de numele imparatului roman T i -
paie pe Dumnezeu si nu se arde de focul dumnezeirii ! beriu, procurator al Galileii si Persiei fiind Irod Antipa, Filip
Oricat de pregatit si inarmat ar fi un vorbitor, oricata tetrarh al Itureii si Trahomitidei, Lisanias, tetrarh al Abilenei,
zestre lingvistica ar avea, socotesc ca nu va putea sa redea in iar Pontius Pilat, procurator al Iudeii.
fata unui auditoriu imaginea celui mai sfant dintre barbatii Din chiar clipa nasterii sale se prevestese de catre tatal sau
nascuti din femeie, nu va putea sa reliefeze sfintenia ingem- Zaharia, sub forma celei mai frumoase proorocii, cele i n
lui in trup, asa dupa cum a fost supranumit i n cultul nostm legatura cu activitatea sa de Inaintemergator: „Iar tu, prun-
Sfantul loan Botezatoml. eule, prooroc al Celui Preainalt te vei chema, ca vei merge
Astazi, Biserica noastra a insemnat cu litere rosii pe ca- inaintea fetei Domnului, ea sa gatesti caile L u i " (Luca 1, 76).
lendare sarbatoarea Soborului Sfantului loan Botezatoml. Dupa traditie locul nasterii sale este satul A i n - K a r i m ,
Notiunea de sobor ne sugereaza obstea, colectivitatea, aduna- asezat Intr-o fmmoasa regiune a muntilor luda, la 7 km vest
rea la un loc a unor oameni; si daca pe calendar este insem- de lerusalim. S-au creat multe traditii in legatura cu eopilaria
nata sarbatoarea de astazi, „Soborul Sfantului loan Boteza-
lui loan Botezatoml, dar cea mai plauzibila pare sa fie aceea
toml", aceasta vrea sa ne arate ca in toate Bisericile crestine
potrivit careia, dupa moartea tatalui sau Zaharia si dupa ee
Sfantul loan Botezatoml este preamarit si cinstit de bunii
crestini, ba chiar puterile ceresti omagiaza pe Inaintemerga- ..monstrul cel fara de mila" (cum a fost supranumit Irod eel
toml Domnului. Mare) a dat porunca sa fie ueisi pruneii din Betleem mai mici
de doi ani (Matei 2, 16), Elisabeta a fugit cu pruncul loan in
Dupa Maica Domnului, careia i i sunt dedicate in timpul
muntii Iudeii. Dupa moartea mamei sale a ramas singur i n
anului bisericesc patm sarbatori centrale, Sfantul loan Bote-
pustie, trezindu-se deodata in singuratate si lipsa. Dar sin-
zatoml se cinsteste de catre Biserica intre sfintii cei mai mari.
rezervandu-i-se trei sarbatori centrale: Nasterea (24 iunie), guratatea si lipsa i-au fost cele doua platose cu care s-a de-
Taierea capului (29 august) si astazi, 7 ianuarie, Soborul savarsit duhovniceste si s-a pregatit pentm marea misiune pe
Sfantului loan Botezatoml, ca o cununa a tuturor sarbatorilor. care o avea de Indeplinit. Acest pustiu a fost loealizat de
Daca pentm ceilalti sfinti de peste an, pentm documentare geografi intre Marea Moarta, raul lordanului .si Muntii Masli-
ne servim de informatii extrase din traditia statomica a B i - nilor. Dupa spusele lui Soein, „aeest pustiu este un podis
sericii, despre Sfantul loan Botezatoml avem posibilitatea sa ne sfasiat de vagauni adanci si eu ni^te munti mici in chip de
informam chiar din Cartea Cartilor, in Sfanta Scriptura (si aici con. E un desert galbiu si fara de apa. Caldura acestui pusUu
facem precizarea ca nu numai Evangheliile sinoptice amintesc e foarte mare".
despre el. ci si Evanghelia a IV-a, a Sfantului loan, face referiri Aici a loeuit Sfantul loan Botezatoml in pestera El-Habiz,
foarte importante la viata Sfantului loan Botezatoml). avand ca tovarasi fiarele salbatice, iar ea Imbraeaminte o
Este descendentul sfintei preotii a lui Aaron, pentru ca manta aspra din „par de camila si eingatoare de piele impre-
mama sa, Sfanta Elisabeta, cobora genealogie din neamul lui jurul mijlocului, iar hrana lui era lacuste si miere salbatica"
Aaron, iar tatal sau, preotul Zaharia. era preot din ceata preo- (Matei 3, 4).
teasca a lui Abia (Luca 1, 5). Nu mancarea si bautura, nu plaeerea cea pacatoasa si ni-
Pentru o imagine mai clara asupra conjuncturii istorice, micniciile acestei lumi i l preocupau pe loan in pustie, ei ru-
mentionam ea Sfantul loan Botezatoml s-a nascut cu sase gaciunea necontenita si postul, asprele nevointe ale pustiului,
luni inaintea lui Hristos. pe vremea Imparatului Octavian Au- pentru ca „vin si siehera nu va pune niciodata in gura si din

184 185
chiar pantecele mamei sale se va umple de Duhul Sfant", dupa viitor s-a inlocuit cu marturia despre prezent (A.P. Lopuhin,
spusele ingerului ce s-a aratat in vedenie preotului Zaharia. Comentariu la Evanghelia dupd Matei, p. 308).
Nu pofta de avere si de bani, nu dorinta diabolica dupa Atotpatrunzatoarea sa raza de cereetare a starii morale a
slava omeneasca, nu rangurile si titlurile omenesti erau ide- poporului n-a crutat si oeolit pacatul, putreziciunea morala,
alurile Sfantului loan, ci dorinta lui de indumnezeire. descompunerea spirituala a timpului sau. Predica pocaintei
lata de ce si Dumnezeu, pe acest om care avea trup dar lui loan nu se infricosa de fata omului... Mustrase pe farisei
traia ca cei fara de trupuri. ca ingerii lui Dumnezeu, l-a ales si pe saduehei pentru fatamieia si viata lor frivola. Mustrase
dintre oameni pentru a merge inaintea lui Mesia „cu puterea pe vamesi pentru laeomia lor, pe ostasi pentru cruzimea lor...
si cu duhul lui Ilie, ca sa intoarca inimile parintilor spre copii Ei bine, el va avea curajul sa-1 infrunte i n fata pe tetrarhul
si pe cei neascultatori la intelepciunea dreptilor, ca sa gateas- Irod Antipa cu mustratoarele cuvinte: „Nu ti se cuvine sa ai
ca Domnului un popor pregatit" (Luca 1, 17). de nevasta pe femeia fratelui tau" (Emanuel Copaceanu, Fiul
lui Dumnezeu, p. 134).
lata-1 pe loan predicand poporului. Primele cuvinte cu care
Are doza de curaj necesara sa-1 infrunte pe Irod in chiar
s-a adresat multimilor din valea lordanului au fost: „Pocaiti-va,
palatul Irozilor din Tiberiada. ! l acuza i n fata de multiple
ca s-a apropiat imparatia cerurilor... Si erau botezati de catre el
infractiuni morale si pentru edificarea noastra aratam:
in raul lordan. marturisindu-si pacatele... Iar el spunea: lata,
1) Irod Antipa era fiul lui Irod cel Mare si al samarineneei
securea sta la radacina pomilor si tot pomul care nu face roada Maltace; era casatorit cu una dintre fiicele lui Aretas al IV-lea,
buna se taie si se arunca in foe" (Matei 3; 2, 6, 10).
regele Arabiei;
Preeizam ea botezul lui loan era un botez al pocaintei care
2) Filip Boetul era fiul lui Irod cel Mare din easatoria sa
nu aducea mantuirea, nu avea puterea sa ierte pacatele, ci era
cu Mariamna a doua si era barbatul Irodiadei de care se va
numai pregatitor pentru primirea lui Iisus, caci el insusi mar-
turiseste: „Eu va botez eu apa. dar vine Cel ce este mai tare indragosti tetrarhul Irod Antipa;
decat mine, Caruia nu sunt vrednic sa-1 dezleg cureaua inealta- 3) Filip, tetrarhul Itureii si Trahomitidei - fiul lui Irod cel
mintelor. El va va boteza eu Duh Sfant si cu foe..." (Luca 3, 16) Mare cli alta sotie, Cleopatra;
Sfantul loan arata lumii intregi pe Dumnezeu, este teo- 4) Irodiada era fiica lui Aristobul, un alt fiu al lui Irod cel
logul Sfintei Treimi si primul marturisitor al persoanelor Mare eu alta Mariamna.
Sfintei Treimi la lordan, prin indicarea precisa: „Iata Mielul 5) Asadar, fata de Filip Boetul nevasta sa Irodiada i i era
lui Dumnezeu, Cel ee ridica pacatul lumii... Si a marturisit nepoata de frate vitreg, iar fata de Irod Antipa era nepoata,
loan zicand: A m vazut Duhul coborandu-Se din cer ca un
cumnata si acum sotie.
porumbel si a ramas peste E l " (loan 1; 29, 32).
Irod Antipa, crud, nestatornic, viclean si u§uratie, ia de
El este eel dintai care teologhiseste, care face teologie. nevasta pe sotia fratelui sau Filip savarsind o tripla infrac-
Prin marturisirea pe care o face sintetizeaza invatatura despre tiune: incest, furt, adulter. Acest cumul de infractiuni morale
rascumparare prin Jertfa Fiului lui Dumnezeu, vazut sub for- nu a fost crutat de loan Botezatoml. ceea ce a atras ura Iro-
ma mielului de jertfa. Este teolog crestin inainte de eresti- diadei; a fost prins i n pustia Iudeii, intemnitat la Maeheronta
nism pentru ca el incheie sirul profetiilor mesianice din Ve- si, la cererea Salomeei, a fost omorat i n chip tragic in urma
chiul Testament. Este puntea de legatura intre Vechiul Lega- juramantului pripit facut de Irod.
mant si Noul Legamant. Trebuie sa aratam ca nici unul dintre sfintii pe care-i cins-
Cand a venit loan, proorocia s-a terminal §i s-a inceput teste Sfanta Biserica nu s-a invrednicit de asa mari daruri ca
implinirea, proorocirea a devenit Evanghelie, marturia despre Sfantul loan Botezatoml. El a fost laudat de chiar Dumnezeu
intrupat: „Ce afi ie?it sa vedeti in pustie ? A u trestle clatinata
186 187
de vant ? Dar de ce ati iesit ? Sa vedeti un om imbracat in
haine moi ? lata, cei ce poarta haine moi sunt in casele regi- Predicd la Sfantul lerarh Grigorie Teologul
lor. Atunci de ce-ati iesit ? Sa vedeti un prooroc ? Da, zic
voua, si mai mult decat un prooroc. Nu s-a ridicat intre cei
nascuti din femei unul mai mare decat loan Botezatoml; to-
tusi cel mai mic din imparatia cerurilor este mai mare decat „Binecuvdntarea Domnului
E l " (Matei 11 7-11). vine pe capul celui drept, iar
ocara acoperdfata celor fdrd de lege."
Sfantul loan va ramane in sufletele crestinilor din totdeau- (Pilde 10, 6)
na, i n constiintele lor, ca cel mai mare sfant placut al lui
Dumnezeu, ce s-a invrednicit a incadra i n partea stanga sca-
unul de foe al dumnezeirii, a^a cum ni-1 prezinta ieonografia i n istoria civilizatiei umane au fost si sunt valori spiri-
crestina. tuale, culturale, materiale din diferite domenii ale vietii ome-
nesti care au adus omului progresul, bunastarea si fericirea.
Dar asa cum sunt stelele pe cer, unele mai stralucitoare
decat altele, asa sunt si valorile intre ele, unele mai mari de-
cat altele.
Insa valoarea inteleasa numai prin prisma umanului se
dovedeste la un moment dat ea este pentru o existenta mar-
ginita, pentru binele si fericirea omului atat cat exista aici pe
pamant.
Este insa un domeniu in care valorile sunt cu adevarat ne-
pieritoare. in care valoarea este privita prin prisma nestrica-
ciunii, a vesniciei. Acest domeniu este ogorul sfintei noastre
credinte stramosesti, propovaduite de aproape doua milenii
de Sfanta noastra Biserica Ortodoxa.
Ortodoxia isi are si ea valorile ei. !n acest tezaur al valo-
rilor ei, Biserica noastra a pastrat cu grija la loc de mare cin-
ste valorile ce au contribuit la intemeierea si consolidarea ei.
Dintre inestimabilele comori care vegheaza si lumineaza la
temelia Bisericii Ortodoxe sunt sfintii: proorocii, cuviosii,
mucenicii, apostolii, ierarhii, pustnicii, toti tematorii de
Dumnezeu care au dat tot ce era mai de pret pentm a se apro-
pia de Dumnezeu.
Din aceste cete de sfinti, care aduc necurmat lauda Sfintei
Treimi in fericirea negraita a raiului, astazi straluceste ceata
sfintilor ierarhi, pentru ca unul dintre alesii acestei cete,
Sfantul Grigorie Cuvantatoml de Dumnezeu, se praznuie§te
de intreaga Biserica Ortodoxa.
lata de ce consider ca se cuvine, astazi cand se face amin-
tirea Sfantului Grigorie Teologul, sa laudam dupa cuviinta pe

189
Datorita insa Sfantului Grigorie (dupa cum insusi mar-
acest sfant, valoare inestimabila a Bisericii Ortodoxe si a
crestinatatii in general. turiseste) dintre toti cei ce venisera la studii la Atena aproape
Sfantul Grigorie de Nazianz s-a nascut la Arianz, aproape el singur (Sfantul Vasile) a fost scutit de acest mod de initiere
de Nazianz, pe la anul 329-330, ca fiu al episcopului Grigorie In lumea academica ateniana, bucurandu-se de o cinste mai
- numit „cel Batran" - , fost mai inainte cel dintai magistral mare decat a oricarui nou venit.
al orasului si adept al sectei hypsistariene. Mama sa se nu- Asa a Inceput intre acesti doi tineri cea mai frumoasa si
mea Nona, o mama crestina model ce a atras, prin rugaciu- trainica prietenie despre care s-a putut scrie. Insusi Sfantul
nile sale cele aprinse catre Dumnezeu, prin multele lacrimi ce Grigorie se confeseaza: „Traiam sub acela§i acoperamant,
le-a varsat, binecuvantarea lui Dumnezeu asupra casei sale. mancam la aceeasi masa, aveam aceleasi pareri, traiam i n
Cu tenacitate si cu ravna s-a rugat Nona pentru Intoar- deplina armonie si ne spoream reciproc, cu multa ravna,
cerea sotului, si rugaciunile i-au fost ascultate, caci Grigorie dragostea unuia catre celalalt. lubirile trupesti, intrucat au o
cel Batran s-a botezat la scurt timp in numele Sfintei Treimi, baza trecatoare, tree si ele Intocmai ea florile de primavara,
devenind de acum un crestin gata de jertfa, oricand avand deoarece nici o flacara nu dainuieste mai mult decat materia
aprinsa flacara Duhului lui Hristos In sufletul sau. Asa a fost care o produce, ci se stinge Indata ce s-a consumat jarul ei.
de impodobit cu toata fapta cea buna Incat a ajuns si episcop Dimpotriva, iubirile curate si placute lui Dumnezeu, avand o
al Nazianzului. temelie solida, sunt eu mult mai durabile si eu eat se dez-
i n aceasta binecuvantata casa s-a nascut Sfantul Grigorie valuie mai mult frumusetea lor cu atat mai mult se leaga de
Teologul, care a mai avut un frate Chesarie, medic Invatat, si ele si leaga intre ei pe cei ce iubesc aceleasi lucruri".
o sora Gorgonia. Nu cunosteau decat doua cai, cea care ducea spre casele
A invatat gramatica In orasul natal, apoi la Cezareea Pa- sfinte (biserici) si spre cei ce propovaduiau In ele si cea la
lestinei, unde era o renumita scoala de retorica, la Alexandria profesorii de stiinte profane.
§i, In fine, la Atena (care era socotita pe atunci centrul filo- Din.Atena se intoaree dupa opt-noua ani de studiu, prin
sofiei si al retoricii). La Atena are ca profesori pe celebrii
356, In patrie, unde e botezat In numele Sfintei Treimi chiar
filosofi Proheresiu si Himeriu.
de tatal sau. Acum i l roaga tatal sau sa primeasca preotia si
De sederea sa la Atena se leaga cea mai frumoasa si trai-
sa-1 ajute la condueerea treburilor bisericesti. Dar tanarul
nica prietenie, aceea dintre el si tanarul Vasile din Capadocia.
Grigorie se soeoteste nevrednic de a primi aceasta mare taina
Aceasta prietenie ce a durat pana la moarte este modelul pri-
si fuge pe malul Insului, in Pont, la manastirea Infiintata aici
eteniei adevarate. i l cunoaste pe Sfantul Vasile cel Mare In
calitate de initial la Scoala din Atena, in conditiile In care de Sfantul Vasile, unde s-au nevoit impreuna cativa ani de
Vasile, in calitate de nou venit, uimea pana si pe cei mai re- zile.
numiti studenti ai acestei scoli si pe profesorii de aici, renu- E hirotonit preot prin 361 Impotriva vointei sale. In urma
miti prin fitlurile academice pe care le aveau si anii multi acestui „act" - denumit de el „tiranie" - rosti cu prilejul Pa.s-
petrecuti In aceasta scoala. telui din anul 362 eelebra sa cuvantare despre fuga sa, care
Sfantul Grigorie era de mai mult timp la Atena. Studentii este un adevarat tratat despre preotie, din care se vor inspira
din Atena, veniti din toate tinuturile Greciei si din Occident, toti cei care vor scrie In legatura eu aceasta mare taina.
aveau obiceiul de a savarsi o ceremonie de initiere a tinerilor In anul 371-372 este facut de Sfantul Vasile eel Mare
veniti pentru studiu In Atena, initiere ce 11 astepta si pe Sfan- episcop de Sosima, unde n-a ajuns se pare niciodata (mo-
tul Vasile si care consta In punerea In practica a unui obicei tivand el - datorita preocuparilor sale ascetice §1 atmosferei
antic i n care seriozitatea era amestecata cu gluma. insuportabile din acea localitate).

191
190
La putin timp dupa aceea se va retrage la manastirea El se refera la textul din Faptele Apostolilor (17, 32), la
„Sfanta Tecla", la Selencia din Isauria.
calatoria Santului Apostol Pavel la Atena. El spunea ca s-a
In anul 379-380, la insistenta unui delegatii de la Constan- referit la aceasta intamplare biblica fiindca exista si astazi
tinopol, va primi sa mearga in capitala imperiului pentru a
oameni care, asemenea acelor atenieni de atunci, pare-se ca
organiza aici Biserica greu incercata de ereziile lui Arie si
Macedonie. n-au timp de altceva decat sa vorbeasca sau sa auda ceva nou.
Toate locurile din Constantinopol sunt pline de oameni, atat
La Constantinopol deschide o capela i n casa unei rude, pietele publice, cat si ulitele, si ca peste tot intalnesU vanza-
unde oficia si rostea predicile sale. In aceasta capela (a invie- tori de iluzii, de alimente, incat de-i intrebi cati oboli face cu-
rii) Sfantul Grigorie rosti cele cinci cuvantari teologice cele- tare lucru, el - filosof - iti si spune despre ceva nascut si ne-
bre care i-au adus supranumele de „Teologul".
nascut. Vrei sa afli pretul unei bucati de paine si atunci afli
Cand a venit la Constantinopol, aici erau numai 17 bise- ca Tatal este mai mare decat Fiul...
rici ortodoxe, iar dupa patru ani, la plecarea sa, ramasesera
numai 17 biserici eretice. Sfantul Grigorie se retrage dupa aceste evenimente tulburi
la Arianz, locul sau de nastere, unde-si va petrece restul zile-
Munca lui istovitoare, virtutile lui de monah cu viata asce-
lor in rugaciunea cea mai curata catre Dumnezeu, in contem-
tica, succesele l u i inregistrate asupra ereticilor i-au sporit
platie si studiu, in scrierea poeziilor.
faima, care a ajuns la curtea imperiala a lui Teodosie cel
A fost si ramane una dintre cele mai celebre personalitati
Mare, care confirma alegerea sa ca episcop al cetatii Con-
ale literaturii si gandirii patristice. A scris in proza si in ver-
stantinopol si este inscaunat de Meletie al Antiohiei.
suri, a scris i n materie de dogma, a sustinut cuvantari
in acest timp se desfasurau lucrarile celui de-al Il-lea Sinod ocazionale.
Ecumenic la Constantinopol, sinod la care si-a adus o con-
Este teologul prin excelenta al Sfintei Treimi. El stabileste
tributie remarcabila precizand si aparand dogma Sfintei Treimi
cel dintai si definitiv rapoartele dintre persoanele Sfintei
si dumnezeirea Sfantului Duh, contestata de Macedonie.
Treimi si specificul fiecareia dintre ele: Tatal, Fiul si Sfantul
A fost onorat cu demnitatea de presedinte al Sinodului dupa Duh au comun fiinta, necrearea si dumnezeirea; Fiul si Sfan-
moartea lui Meletie al Antiohiei. Dar la intrigile episcopilor tul Duh au comun faptul ca sunt din Tatal. Tatal are specific
egipteni si macedonieni veniti ceva mai tarziu el demisioneaza nenas terea.
din aceasta functie sacrificandu-se - dupa cum el insusi spunea
El demonstreaza ca Sfanta Fecioara Maria e cu adevarat
- ca lona pentru salvarea corabiei (Bisericii) lui Hristos, in
Nascatoare de Dumnezeu.
locul sau fiind ales functionarul Nectarie (iunie 381).
Sfantul Grigorie de Nazianz este un mare sfant al Bisericii
Este teologul prin excelenta al secolului al IV-lea, cand
Ortodoxe, dar este in acelasi timp un artist al cuvantului, este
disputele hristologice amenintau cu dezbinarea Biserica cres-
un maestru desavarsit al condeiului.
tina, cand se putea vorbi de o adevarata manie a oamenilor
din vremea sa de a face teologie, chiar daca aceasta nu era in in cele peste 18.000 de versuri pe care le-a scris in teolo-
spiritul Revelatiei dumnezeiesti cuprinsa i n Sfanta Scriptura gie, istorie si altele a fost alaturi de oameni in toate iposta-
si Traditie. zele vietii, la suferinta, necazuri, alinandu-i prin cuvantarile
sale pline de darul blandetii si sfinteniei.
i n acest sens Sfantul Grigorie face o descriere foarte ex-
presiva a acestui tablou nefericit, criticand si biciuind tot ba-
lubiti credinciosi,
lastul inutil existent in publicatiile vremii si munca lipsita de
ratiune a oamenilor care, pare-se, n-aveau altceva mai bun de Sfantul Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu, desi era bol-
facut decat sa teologhiseasca. navicios din copilarie, deci avand o sanatate subreda si traind
numai 60 de ani, a avut o tarie de fier in ce priveste-hotararea

192
193
sa de a placea lui Hristos prin viata monahala, ingereasca, tatoml de Dumnezeu, sa mijloceasca la Bunul Dumnezeu ier-
pentru care a optat. tarea pacatelor noastre si mantuirea noastra. Sa ascultam in-
N-a abdicat niciodata de la principiul ca vrajmasii curatiei demnul Sfantului Pavel care spune oamenilor: „Sa umblam
sufletesti si trupesti sunt imbuibarea, betia, cautarea exclu- cuviincios, ca ziua: nu in ospete §i in beta, nu i n desfranan §i
sive a placerilor acestei lumi trecatoare si inselatoare. in fapte de msine, nu In cearta si in pizma; ci imbracati-va in
Era un desavarsit cunoscator al psihologiei umane. Tot ce Domnul Iisus Hristos si grija de trup sa nu o faceti spre
facea nu facea din plaeerea de a se afisa in fata oamenilor, ci pofte" (Romani 13, 13-14).
dupa cum spunea el insusi: „Tot ce am dau Celui de la care am
primit, ca numai pe El I I am. I-am jertfit averea, cinstea, sa-
natatea, limba si talentele..."
Despre singuratatea sa de la Arianz el marturiseste mai
departe: „Traiesc intre stanci si animale salbatice. Nu vad
focul niciodata si nu am incaltaminte. Ma imbrac cu o sin-
gura haina. Ma culc pe paie si ma acopar cu un sac. Pema
mea este totdeauna uda de lacrimi".
Ceata sfintilor ierarhi se bucura si se veseleste primind la
loc de cinste pe marele Grigorie. S-au minunat oamenii de pe
pamant pentru podoaba sfinteniei tale, Grigorie, se minu-
neaza si se bucura ingerii din cer vazand cum tu ai calcat cu
puterea Sfantului Duh peste puterea si uneltirea vrajmasului.
Cum sa nu laudam maretia sfinteniei tale, Sfinte Grigorie,
cand vedem rusinati pe toti potrivnicii adevamlui ? A i aureo-
lat cu lumina sfinteniei si a intelepciunii bolta Ortodoxiei si
n-ai dobandit supranumele de culme a teologiei numai pentru
cunostintele dobandite prin indelunga instmire intelectuala,
ci pentru ca ti-ai damit toata viata Marelui invatator, Mantui-
tomlui Iisus Hristos.
Sa-1 laudam noi, cei de astazi, atat slujitorii Bisericii, cat
si credinciosii din toate partile lumii crestin-ortodoxe, pe
Sfantul Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul, Parintele si
Pastorul turmei lui Hristos.
Sa urmam vietii si faptelor Sfantului Grigorie Teologul.
Sa pastram cu toata sfintenia credinta noastra ortodoxa pen-
tm care a luptat Sfantul Grigorie Teologul toata viata sa. Cre-
dinta aceasta nealterata pe care am primit-o de la stramosii
nostri s-o aparam de toate infiltrarile de circumstanta, asa
cum se infatiseaza astazi lumea in domeniul trairii religioase.
Sa ne conformam viata noastra cu preceptele Sfintelor
Evanghelii si rugandu-1 pe Sfantul Grigorie Teologul, Cuvan-

194
Cuvant la Sfintii Apostoli Petru si Pavel Trebuie sa mentionam ca nici pe departe cuvintele noastre
nu pot cuprinde lauda si cinstea ce se cuvin acestor doi titani
ai credintei noastre.
Sunt nevolnic si nevrednic de a vorbi de acesti bineplacuti
Frumusetea si prosperitatea Bisericii noastre, a crestinis- ai lui Dumnezeu, dar prin acceptiunea si ingaduinta lor voi
mului in general, s-au cladit pe valuri de sange sfant de mar- trece la primul dintre ei, Apostolul Petru.
tiri, de barbati sfinti, devotati trup si suflet celui mai mare Sfantul Apostol Petru este cel dintai ucenic chemat de
deziderat spiritual al omului, mantuirea, ajungerea lui la sta- Mantuitorul pentru a-L urma, Impreuna cu fratele sau A n -
diul de nepafimire, de traire in afara de orice patima si putre- drei, la opera Sa mantuitoare. Este Apostolul celor mai darze
ziciune spirituala. hotarari, care nu a ezitat cat de putin de a-L urma pe Iisus
Multi sunt deci acesti sfinti dreptmarturisitori care nu s-au atunci cand i s-a cerut acest lucru.
lasat tarati de pofte, vicii si tot felul de pacate, de placerile Si-a parasit mestesugul sau de pescar pentru a deveni,
amare ale acestei vieti trecatoare si care nu au sovait cu ni- dupa spusele Mantuitorului, „pescar de oameni". Era casa-
mic atunci cand a trebuit sa dea tribut in sange, in cele mai torit, dar acest lucru nu l-a Impiedicat de a-L urma pe Hris-
cumplite chinuri si dureri, pentru cauza cea dreapta a invata- tos, pentru ca In el glasul ratiunii a fost mult mai putemic
turii mantuitoare, elaborata de insusi Mantuitorul lumii. decat orice desfatare, orice avere si bogatie a acestei lumi
Nu au invocat nici un pretext de a se sustrage de la che- trecatoare. a acestei vai a plangerii. Nici averea. nici sotia, ni-
marea sfanta de a apara credinta noastra, Ortodoxia, ogorul mic din cele ce tineau de placerile acestei vieti pamantesti nu
sfant in care ne lucram mantuirea. l-au putut opri de a urma pe Stapanul a toate, detinatorul bu-
Au mers cu un curaj neasemuit la moarte, pentru ca stiau curiilor si al fericirii absolute.
cui slujeau, ca imparatul slavei si al fericirii vesnice va rasplati Este primul dintre Apostoli, care, fiind si mai varstnic,
osteneala lor in negraitele bucurii si frumuseti ale raiului, in este considerat a fi mai intelept si mai plin de blandete si bu-
lumina si fericirea paradiziaca unde toti dreptii se veselesc. natate. Este Apostolul care marturiseste pe Iisus Hristos ca
lata de ce si Sfanta noastra Biserica a cinstit dintotdeauna Fiu al lui Dumnezeu, pentm care s-a invrednicit de apreciere
pe acesti fii vrednici ai ei, consacrandu-le in semn de omagiu sfarrta din chiar gura Mantuitorului: „Tu esti Petru si pe
aceasta piatra voi intemeia Biserica Mea, pe care portile ia-
sfant zile de praznuire, de sarbatoare.
dului nu o vor bimi", aratand prin aceasta increderea mare de
Pentru noi, cresUnii ortodocsi, ziua de astazi constituie un
care s-a bucurat chiar din partea Mantuitorului lumii, precum
prilej sfant de omagiere a doi dintre cei mai mari luceferi ai si mandatul de a propovadui Evanghelia mantuitoare In lume.
crestinismului, care au rasarit pe firmamentul crestinatatii in Este Apostolul care cade victima unei mari incercari, gus-
primul ei veac de existenta, pe Sfintii si intru tot laudatii tand din cupa amara a tagaduirii lui Dumnezeu intr-un moment
Apostoli Petru si Pavel. de cumpana, in timpul dureroaselor Patimi ale Domnului. Dar
in cele ce umieaza cer har si pricepere de la Bunul Iisus din aceasta tripla lepadare, Apostolul Petru a extras seva ce-
pentru a putea scoate in relief pe cele mai reprezentative per- lui mai fierbinte devotament, a celei mai mari iubiri si credin-
sonalitati crestine, Sfintii Apostoli Petru si Pavel. te fata de Cel pe Care L-a tagaduit cu putin inainte.
i n aceasta atmosfera sarbatoreasca, i n aceste clipe de A cedat Intr-un moment de slabiciune omeneasca, dar
emotionante trairi spirituale. credinciosii ortodocsi din lumea aceasta nelegiuire si-o spala cu lacrimi fierbinti si amare.
intreaga sarbatoresc pe doi dintre urmatorii prea fideli ai De acum nu va mai fi Petm sovaielnicul, va fi marele Apos-
Mantuitorului. tol, care va propovadui pe Mintuitorul prin Intreaga Palestina,

196 197
statomicind adevaruri de credinta, reguli bisericesti, rezolvand cand din el un vas ales prin care se va propovadui Evanghelia
problemele care se iveau in Biserica in acele vremuri. la neamuri.
Este Sfantul Mare Apostol care primeste la Cincizecime Este deci demn de mentionat momentul uimitor i n care
pe Sfantul Duh in chip de limbi de foe, fiind astfel imputer- Saul incheie un capitol nelegiuit din viata sa, punand inceput
nicit i n misiunea sa de propovaduire a Evangheliei. El lamu- unei noi vieti, placute lui Dumnezeu.
reste marea minune a Pogorarii Duhului Sfant i n chip de Pe cand mergea spre Damasc, spumegand de manie Impo-
limbi de foe, aratand ca aceasta este implinirea unei proorocii triva crestinilor de aici, avand si mandat de arestare din par-
a Sfantului Profet loil. El este Apostolul care descopera fapta tea autoritatilor, Saul este trantit la pamant de un glas ca de
marsava a lui Anania §i Safira, care au ascuns din pretul ta- tunet, Insotit de o lumina orbitoare, cu o astfel de adresare:
rinii §i care au fost pedepsiti cu moartea. „Saule, Saule, de ce ma prigonesti ?... Greu Iti este sa izbesti
Propovaduieste pe Iisus i n Palestina, este amenintat cu cu piciorul In tepusa" (Fapte 9, 4-5).
temnita, este Intemnitat, dar nimic nu-1 mai poate stavili din La Intrebarea „cine esti, Doamne ?", i se raspunde: „Eu
acest drum caruia i s-a dedicat. A ajuns prin viata sa la acel sunt Iisus,pe Care tu 11 prigonesti".
stadiu de sfintenie, incat numai umbra lui era de ajuns sa
Domnul I I Invata ce trebuie sa faca pentru a-si putea reca-
umbreasca pe un bolnav si acesta se vindeca.
pata vederea, pierduta In timpul acestei surprinzatoare Impre-
Cu seninatate, transfigurat de dragoste pentru Domnul pe
jurari, si pentru a se Increstina.
care L-a slujit, la adanci batranete este martirizat in anul 67,
De acum se va numi Paul sau Pavel prin Increstinare.
la 29 iunie, prin rastignirea pe o cruce, cu capul in jos, dupa
cum insusi a cerut din smerenie, pentru a nu se asemana felul De acum, cu sufletul zdrobit de cainta pentru trecutul lui,
mortii lui eu cel al Mantuitorului. se va transforma i n cel mai zelos si cel mai mare propova-
dui tor al crestinatatii.
Mai sarbatorim astazi, dupa cum am spus la inceput, pe
Sfantul Apostol Pavel. El va deveni cel mai de baza pilon al Bisericii crestine,
dusman inversunat al acelora care se opuneau adevaratei
Frati cre?tini, credinte. infrunta cu orice rise toate primejdiile, toate obsta-
Putem aprecia ziua de astazi ca o fericita coineidenta In colele care se puneau in calea marelui sau ideal: evanghe-
istoria crestinismului, sa sarbatorim alaturi de marele Apos- lizarea neamurilor.
tol Petru pe un alt gigant al crestinatatii, Sfantul Apostol Nimic si nimeni nu-1 va mai opri de a marturisi pe Hristos.
Pavel. El, caruia i-a fost dat sa fie mustrat de chiar Mantuitorul, cum
Nu intentionez sa ma pierd in amanunte biografice din ar mai putea sa ascunda in sufletul lui vreo umbra de indoiala,
viata sfantului; voi spune numai ca Sfantul Apostol Pavel vreo ezitare sau frica de a predica cuvantul Evangheliei ?
este originar din provincia Asia Mica, anume din localitatea Va pleca in calatorii misionare, va fi prigonit peste masu-
Tars din Cilicia. ra, va marturisi pe Hristos in areopaguri, va uimi si va pune
La inceput, acest Apostol se numea Saul. A invatat i n i n grea ineurcatura pe inteleptii timpului, cum erau spre
scoala rabinica a vestitului rabin Gamaliel, insusindu-§i mul- exemplu filosofii stoici din Atena.
te din stiintele timpului. Zelos aparator al invataturii moza- Este intemnitat de multe ori si eliberat In chip minunat,
ice, el prigonea Biserica crestina, semanand urgie si groaza muscat de sarpe i n insula Malta, dar ramane nevatamat pen-
In comunitatile crestine din Palestina. Dar Iisus cel atotmi- tru ca el este.mesagerul care va raspandi eel mai mult cuvan-
lostiv nu l-a lasat sa rataceasca pe drumul intunericului, fa- tul Evangheliei pe taramuri straine. In Indepartata Asie Mica
si in Europa.
198 199
Catre sfarsitul vietii pamantesti cheama pe ucenicii sai din Predicd la Indltarea Sfintei Cruci
imprejurimile Miletului si Efesului si le tine un cuvant foarte
induiosator, prin care-i indeamna sa mentina flacara dreptei
credinte si sa se fereasca de lupi, adica de rastalmacitorii
dreptei credinte. „Crucii Tale ne inchinam, Hristoase,
si Sfanta Invierea Ta o Iduddm si o sldvim."
Pe langa faptul ca a atins un inalt grad de perfectiune mo-
rala, Sfantul Apostol Pavel a fost si un ilustru carturar.
Frati crestini, •
De numele sau se leaga cele mai multe din cartile Noului
Testament (14 din 27). i n flacara credintei, cand nu mai traia
el, ci Hristos traia in el, a fost martirizat prin decapitare pe i n marea Sa milostivire fata de neamul omenesc care se
colina Via Hostia din Roma, in anul 67 d.H. zvarcolea neputincios i n marea pacatelor si suferintelor,
Pentru meritele voastre, pentru frumusetea chipului vostru Dumnezeu a trimis in lume pe Fiul Sau Cel Unul Nascut, ca
spiritual, cine ar putea sa va laude dupa cuviinta, Sfintilor tot cel ce crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
Apostoli ? Timp de trei ani si jumatate, Mantuitorul Hristos Si-a
Minunata si sfanta a fost viata voastra, de mari daruri v-ati desfasurat activitatea de mantuire, de scoatere a omului din
invrednicit de la Mantuitorul pe care L-ati iubit si pentru care robia pacatului, infruntand cu rabdare dumnezeiasca chinu-
v-ati jertfit! rile si suferintele groaznice la care a fost supus de neamul
Nici un cuvant, oricat ar fi de ales, nu poate descrie intru omenesc cel atat de nerecunoscator.
totul sfintenia si osteneala voastra ! Aceasta unica binecuvantare din partea lui Dumnezeu, ca
Bucurati-va, ostasi neinfricati ai lui Hristos, care nu ati omul sa fie repus in starea de fericire din care a cazut, s-a
precupetit nimic pentru triumful adevarului ! facut numai prin intruparea atotputernicului Dumnezeu,
Bucurati-va, Apostoli ucenici preaiubiti ai Mantuitorului, numai prin zamislirea Sa in pantecele Fecioarei Maria, care a
care va desfatati in negraitele bucurii ale raiului. devenit Maica Domnului, imparateasa cerului si a pamantu-
lui, mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asema-
nare decat serafimii, asa cum ati auzit cand s-a explicat im-
portanta sarbatorii nasterii Maicii Domnului. Cat de mare
bucurie si fericire s-a revarsat pe pamant in momentul cand
Dumnezeu a ales din neamul omenesc pe cel mai curat vas
care avea sa adaposteasca pe Cuvantul intrupat!
Preasfanta Fecioara Maria a fost martora cortegiului de
suferinte ale Fiului ei, incepand de la batjocurile si afron-
turile aduse de carturari si farisei pana la moartea Sa pe
cruce. Dar ea a fost martora si celei mai fericite clipe din
istoria crestinismului - preaslavita inviere a Fiului ei, care
este piatra de temelie a crestinismului.
Fara de inviere nu se poate concepe crestinismul si credin-
ta noastra. „Si daca Hristos n-a inviat, zadamica este atunci
propovaduirea noastra, zadamica si credinta voastra" ( I Co-
rinteni 15, 14).

201
Daca crestinismul nu se poate concepe fara Invierea Dom-
nului, la randul ei invierea n-ar fi fost fara moartea pe cruce a Dupa o perioada sangeroasa pentru Sfanta Biserica, pe-
Mantuitorului. rioada in care a curs cel mai mult sange de martiri, urmeaza o
Asadar, invierea si moartea pe cruce a Mantuitorului sunt perioada de liniste pentru religia crestina, prin venirea pe
strans legate si stau la baza invataturii noastre crestine. tronul redutabilului imperiu roman a imparatului Constantin
lata deci ca Mantuitorul primeste sa fie socotit in randul cel Mare.
marilor facatori de rele si sa fie rastignit pe cruce, lemnul cel La inceput, imparatul Constantin cel Mare a fost §i el
mai batjocorit f\ defaimat. pagan, pentru ca religia lui era cultul sincretist al soarelui.
Dar din cel mai dispretuit §1 detestat obiect de tortura, o Dupa cum ne relateaza marii istorici cre§tini, Eusebiu al
data cu rastignirea Domnului, crucea a devenit un semn al Cezareii si Lactantiu: „Surprinzatoare a fost transformarea
cinstirii si binecuvantarii, a devenit altarul pe care s-a adus sufleteasca a imparatului Constantin cel Mare".
jertfa suprema pentru oamenii din toate timpurile. Pregatindu-se de razboi impotriva puternicului imparat
lata de ce si Sfanta noastra Biserica a randuit in ziua de Maxentiu care fusese impreuna-domnitor cu dansul, in viata
astazi mare sarbatoare, praznic imparatesc, zi de fast cresti- imparatului Constantin cel Mare se petrece un eveniment cu
nesc in cinstea sfintei cruci, lemnul cel mantuitor. totul deosebit.
De aceea mi-am propus ca subiectul discutiei mele de as- Ziua i n amiaza mare, pe cand era profund ingrijorat de
tazi sa fie Sfanta Cruce, steagul de biruinta al crestinilor, care marea primejdie care-1 ameninta, imparatul Constantin cel
in ziua de astazi se inalta solemn pentru a fi cinstita dupa Mare vede o cruce luminoasa deasupra soarelui, cu inscriptia
cuviinta de intreaga crestinatate. „in hoc signo vinces", adica „in acest semn vei invinge".
Noaptea i S-a aratat in timpul somnului Iisus Hristos cu
Frati cre§tini, semnul crucii pe care-1 vazuse ziua pe cer, cerandu-i sa-1
Dupa ce Mantuitorul Hristos a rabdat calvarul cel mantu- puna pe steagurile soldatilor ca sa le serveasca drept semn
itor, dupa ce a baut din cupa cea amara a suferintelor pentru protector in lupte.
mantuirea neamului crestinesc, a fost rastignit, dupa cum La ziua, au facut un steag dupa modelul celui aratat i n vis,
bine cunoasteti, pe Golgota, impreuna cu doi talhari. cu monograma cre§tina.
La aceasta cruce de pe Golgota se inchinau crestinii cei in lupta care a avut loc in ziua de 28 octombrie 312 la
adevarati, cu multa frica si cutremur, cu evlavie si pioasa Pons Milvius, Constantin cel Mare obtine o stralucita victo-
aducere aminte de Cel care Si-a jertfit viata pe ea. rie, evident numai datorita ajutorului lui Dumnezeu, deoare-
imparatul pagan Adrian, care nu vedea cu ochi buni ce, dupa cum ne informeaza Lactantiu, in apropierea Romei
aceasta cinstire care se dadea Sfintei Cruci de catre crestini, a imparatul Constantin cel Mare nu avea decat 20.000 de
dat ordin sa se desfiinteze acest cult de inchinare. poruncind osta§i, iar Maxentiu dispunea de 150.000.
sa se ingroape crucea pe care a fost rastignit Domnul nostru insusi Constantin cel Mare a marturisit ca victoria sa asu-
Iisus Hristos impreuna cu cele doua cruci pe care au fost ras-
pra lui Maxentiu s-a datorat numai ajutorului dumnezeiesc;
tigniti cei doi talhari, ba, mai mult, a poruncit sa se zideasca
pana astazi, la Roma se pastreaza arcul de triumf al lui Con-
pe locul unde a fost infipta Crucea Domnului un templu pen-
tru zeii pagani, pentru a-i impiedica pe crestini sa se mai adu- stantin cel Mare care poarta inscriptia latina Jnstinctu divini-
ne in acel loc de inchinaciune. tatis", .,am castigat prin inspiratie divina".
Patruns acum de adevarul si puterea credintei creatine,
Dar aceasta masura a neinteleptului imparat Adrian n-a
Constantin cel Mare primeste botezul in anul 337 d.H.
avut puterea sa stearga din amintirea crestinilor chipul lem-
nului sfant pe care a fost rastignit Domnul. Plin de ravna pentru Biserica lui Hristos, trimite pe mama
sa, imparateasa Elena, la lerusalim, sa caute si sa gaseasca cu

202
203
orice pret crucea pe care a fost rastignit Hristos. imparateasa De atunci, in fiecare an, i n ziua de 14 septembrie se inalta
a intreprins de indata investigatiile i n acest sens si in urma Sfanta Cruce i n fata crestinilor, nu numai i n Biserica din
sapaturilor efectuate s-a descoperit intr-o parte mormantul lerusalim, ci si i n toate bisericile din intreaga lume.
Domnului, iar in alta trei cruci si o tablita pe care erau scrise: Sarbatorim deci astazi, fratilor, lemnul crucii pe care a
„Iisus Nazarineanul, imparatul iudeilor"; este vorba de tai i la fost rastignit Hristos.
pe care a pus-o Pilat cand a dat ordin pentru rastignirea Sarbatorim astazi crucile care strajuiesc pe turlele biserici-
Domnului.
lor, pe sfintele altare, in camarile si piepturile tuturor crestinilor.
Dar cum acea tablita era deoparte, nu se putea sti pe care Sarbatorim semnul crucii cu care ne insemnam cind plecam
dintre cele trei cruci a fost asezata, si prin urmare nu se putea la drum, in stramtorari, necazuri si primejdii de orice natura.
sti care este crucea lui Hristos.
Sfanta Cruce este semnul puterii cu care ne insemnam
Atunci patriarhul Macarie al lerusalimului s-a rugat lui
noi, crestinii, pentru a alunga duhurile cele viclene, vrajba si
Dumnezeu cu multa credinta sa le vina in ajutor printr-o minu-
ne si Domnul S-a indurat si, intr-adevar, a savarsit o minune. ura dintre noi.
Sfanta Cruce este semnul lui Hristos prin care se cunosc
O femeie bolnava de o boala nevindecabila s-a atins pe
rand de cele doua cruci ale talharilor, fara sa ia vindecare. In crestinii intre ei si prin care se instaureaza iubirea, fratietatea,
momentul cand a atins crucea Mantuitorului, s-a vindecat de smerenia, colaborarea intre noi, virtuti capitale fara de care -
boala. Paulin de Nola ne spune ca un barbat mort a fost inviat nu poate fi vorba de buna intelegere intre oameni si natiuni.
prin atingerea de crucea Domnului. Sfanta Cruce este totdeauna cea mai mare bucurie a
crestinatatii. „caci, iata. a venit prin cruce bucurie la toata
Cutremurati si infricosati de aceasta minune, toti cu umi-
lumea", auzim mereu cantandu-se la sfintele slujbe.
linta au cunoscut ca aceasta este crucea Domnului Hristos si,
ingenunchind, s-au prosternat inaintea ei, sarutand-o cu recu- Este bucuria omului credincios salvat de la moarte prin
nostinta si durere, stiind ca pe ea a patimit Mantuitorul lumii. moartea lui Hristos.
imparateasa Elena a imbracat acea cruce i n argint, a i m - Crucea inseamna biruinta binelui asupra raului, a dreptatii
podobit-o cu aur si cu pietre scumpe si-a predat-o patriarhu- asupra nedreptatii, a virtutii asupra viciului.
lui Macarie din lerusalim spre pastrare, iar o parte din aceas- Fratilor,
ta cruce a trimis-o fiului ei Constantin. A m vazut din cele aratate pana aici ca sarbatoarea de
imparatul Constantin cel Mare a poruncit sa se zideasca astazi este o pioasa comemorare a inaltarii Crucii pe care a
deasupra mormantului Mantuitorului o biserica mare si fru- fost rastignit Domnul, in Biserica din lerusalim.
moasa, numita Biserica Sfantului Mormant. Biserica a fost Dar nu cei 1643 de ani care au trecut de la acest act istoric
sfintita in ziua de 13 septembrie 335. crestinesc constituie esenta sarbatorii de azi, nu numai sarba-
A doua zi dupa sfintire, adica in 14 septembrie, in timpul torirea implinirii unui numar de ani de la acea descoperire ne
sfintei slujbe. cand biserica devenise neincapatoare din cauza intereseaza, ceea ce ne intereseaza pe noi este implinirea i m -
multimii episcopilor veniti din toate partile lumii, invitati de perativului lasat noua de Mantuitorul Hristos: „Oricine vo-
imparat la sfintire, Patriarhul lerusalimului, Macarie, s-a suit ieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si
pe amvon cu crucea lui Hristos pe umar si pentru prima oara sa-Mi urmeze Mie", in sensul de a suferi cu rabdare pentru
a inaltat-o, spre a fi vazuta de toti si sa se inchine in fata ei mantuirea sufletului nostru in lupta cu ispitele diavolesti si
toti crestinii din toate partile lumii. uneori omenesti.
Crestinii de fata cu multa smerenie s-au aruncat cu fetele Trebuie sa ajungem si noi la acea constiinta si convingere
la pamant, cerand indurarea Mantuitorului. ca si Sfantul Pavel ca lauda noastra trebuie sa fie Sfanta

204 205
Cruce: „Iar mie, sa nu-mi fie a ma lauda, decat numai in cru- Atitudinea Bisericii Ortodoxe fatd de
cea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este ras- obiectiunile antitrinitare formulate de secte
tignita pentru mine si eu pentru lume !" (Galateni 6, 14).
Cre§tinul bun nu incepe nimic pana cand nu se inseamna
cu semnul Sfintei Cruci, zicand: „Doamne, ajuta-mi!". Nu-si
odihneste trupul obosit pana nu-1 pune sub paza Sfintei Orice lucru suprarational este si foarte greu de priceput de
Cruci. mintea omeneasca. Si cand spunem lucru suprarational in-
Avand in vedere cele cateva invataturi pe care le-am aratat tram deja i n sfera extramundanului, a extranaturalului (din
astazi i n fata dumneavoastra despre Sfanta Cruce, ne revine afara legilor naturii); incepem, noi, infimele particule ratio-
sfanta si absolut necesara obligatie sa cinstim Sfanta Cruce, nale care suntem numiti cu numele de om, sa bajbaim ca nis-
lemnul pe care S-a rastignit Hristos. te orbi in hotarele insondabile ale teologiei, condusi de ade-
Dar trist este sa constatam cum noi, crestinii, in loc sa cin- varurile dumnezeiesti la acele limanuri de intelegere, atat cat
stim Sfanta Cruce cazand inaintea ei cu umilinta, inchinandu- ne este noua dat pentru mantuirea noastra.
ne Celui rastignit pe dansa, o necinstim cu injuraturi, ba chiar Ajungem asadar hotarele adevarurilor dogmatice care sunt
§i i n Biserica o necinstim. si trebuie invatate asa cum au fost ele formulate de Biserica
O spun spre ru§inea noastra, fratilor, ca sunt multi dintre pe baza celor doua izvoare revelationale: Sfanta Scriptura si
tineri care atunci cand intra in Biserica, intra ca intr-un la- Sfanta Traditie si care au fost aratate lumii de catre promul-
birint in care nu se mai pot orienta, nu stiu ce sa faca, cum sa garile Sfintelor Sinoade Ecumenice si ale Sfintilor Parinti.
se inchine, cum sa mearga la icoane... Unul dintre aceste adevaruri-invataturi este desigur dogma
U n i i , mai cutezatori, ajung inaintea icoanei §i incep sa Sfintei Treimi, una dintre cele mai grele invataturi pentru
faca niste semne, niste miscari ale degetelor care in nici un mintea omeneasca care nu-si poate explica prin logica si rati-
caz nu infatiseaza crucea, ci mai degraba stradania unui une cum Unul poate sa fie Trei si cum Trei pot fi Unul.
pasionat muzicant de a scoate din corzile mandolinei sau Dogma Sfintei Treimi este adevarul de temelie al invata-
chitarei diferite sunete. turii crestine, proprie si caracteristica crestinismului, ea stand
Rog pe Bunul Dumnezeu sa trimita harul Sau asupra la baza tuturor marturisirilor de credinta ale Bisericii si toto-
noastra, iar cand semnul Sfintei Cruci se va arata pe cer ca data conditionand intreaga ordine morala crestina, personala
semn a celei de a doua veniri a Mantuitorului, sa auzim gla- si sociala, la temelia careia sta ca principiu si ideal suprem
sul care spune: „Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, de mos- comuniunea iubirii intratrinitare divine'.
teniti imparatia cea gatita voua". Cuprinsul dogmei Sfintei Treimi consta i n afirmarea de
baza a credintei, anume ca Dumnezeu e Unul i n fiinta si
intreit in persoane, Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Fiecare dintre
cele trei persoane sau ipostasuri ale Sfintei Treimi este Dum-
nezeu adevarat, Dumnezeu-Tatal, Dumnezeu-Fiul si Dumne-
zeu-Duhul Sfant, avand fiecare intreaga fiinta si toate atribu-
tele dumnezeiesti, fara insa sa fie trei dumnezei, adica fara im-
partire sau despartire a fiintei si, totodata, fara sa se amestece
sau sa se contopeasca Persoanele dumnezeiesti intraolalta^
Aceste doua invataturi, ca Dumnezeu e Unul i n fiinta si ca
este intreit in persoane sunt doua fete ale aceleiasi realitati.

207
Ele se intregesc si se lamuresc una pe alta. De aceea, dupa intunecate prin caderea originara i n pacat, din religia paradi-
cum fiinta nu e separata de persoana, tot asa nici doctrina de- ziaca a primilor oameni'.
spre fiinta si unitatea lui Dumnezeu nu trebuie separata de Misterul Sfintei Treimi n-a fost descoperit eu indestula-
trinitatea Persoanelor si invers\ toare claritate in Vechiul Testament de catre Dumnezeu, pen-
Invatatura despre unitatea lui Dumnezeu o aflam si in alte tru ca, asa cum explica Sfintii Parinti, evreii, pazitori ai Ve-
religii, la evrei §i mahomedani. Dar invatatura ca Dumnezeu chiului Testament, dar si inclinati intr-o anumita masura spre
e Unul in fiinta si ca acea unica fiinta exista i n trei persoane o politeism, fiind inconjurati din toate partile de popoare paga-
aflam numai in crestinism. De aceea spunem ca dogma de- ne, s-ar fi abatut eu usurinta de la monoteism cazand i n poli-
spre Sfanta Treime este specifica crestinismului. teism sau inchinare la idoli. Totusi, in Vechiul Testament se
Sfanta Treime este un mister care nu poate fi inteles de pregateste si se netezeste calea pentru a se indica adevarul
mintea omeneasca. Noi insa i l acceptam pent ca ni-1 propova- Sfintei Treimi in mod deplin In Noul Testament. Amintim
duieste Biserica si avem constiinta ca el ne-a fost impartasit
aici cateva elemente ce indica Sfanta Treime i n Vechiul Tes-
de Iisus Hristos spre binele nostru §i i l primim pe baza mar-
turiilor Revelatiei\ tament: in primele cuvinte ale Sfintei Scripturi: „La inceput a
facut Dumnezeu..." (Facerea 1, 1) se gaseste pluralul numelui
Sfanta Treime nu S-a descoperit deodata si i n intregime,
lui Dumnezeu: Elohim, verbul propozitiei fiind la singular: „a
ci in decurs de mai multe veacuri si nu in acelasi grad si ace-
leasi forme, ci diferit: facut", pluralul Elohim indieand pluralitatea de persoane in
Dumnezeu. „Si a zis Dumnezeu: Sa facem om dupa chipul si
a) ca preinchipuire, prefigurare in unele religii pagane, de-
sigur nu prin revelatie supranaturala; asemanarea noastra" (Facerea 3, 22); „Veniti sa ne pogoram
b) treptat si nedeplin i n Vechiul Testament, dar prin Reve- si sa amestecam limbile lor" (Facerea 11, 7); teofania de la
latie supranaturala; stejarul Mamvri: Avraam vede trei barbati si se adreseaza la
c) deplin in Noul Testament, prin Insusi Dumnezeu intrupat'. singular: „Doamne, de am aflat har Inaintea Ta..." (Facerea
Asadar, invatand ca in Dumnezeu persoanele sunt deose- 18, 3) etc. Asadar, Dumnezeu este cunoscut ca Domn si
bite, iar fiinta aceeasi, crestinismul tine cumpana intre poli- Dumnezeu In Vechiul Testament ca pluralitate de persoane cu
teismul pagan, care invata ca sunt trei dumnezei, avandu-si denumirile: Adonai, Elohim §1 chiar lehova (Ps. 94, 6-7; 109,
fiecare fiinta sa aparte sau fiind trei manifestari ale aceleiasi 1; Maleahi 3, 1; leremia 23, 5-6) etc.8) Si aceste expresii: „sa
puteri divine, si monoteismul iudaic in care misterul Sfintei facem", „a facut Dumnezeu" nu pot fi explicate prin pluralul
Treimi este indicat in linii generale. majestatii, deoarece Revelatia nu ne prezinta nicaieri pe
Dogma Sfintei Treimi ne apara de panteism si deism, ea Dumnezeu ca vorbind astfel. Dimpotriva, Dumnezeu Se adre-
ne fereste de a confunda pe Dumnezeu cu lumea, de a-L con- seaza oamenilor la singular: „Eu sunt Domnul Dumnezeul
sidera ca neavand nici un raport cu noi. Ea ne arata ca Dum- tau..." (Ie§irea 20, 2).
nezeu este transcendent .si imanent, ca El e mai presus de lu- Descoperirea deplina i n Noul Testament o observam In
me, dar e si in lume. Mai mult chiar. El coboara la noi cu una trei directii:
dintre persoanele Sale, se apropie la maximum de omenire, 1. trinitatea Persoanelor din unitatea fiintei;
pentru a-i da acesteia posibilitatea de a se urea la Dumnezeu'. 2. existenta a trei persoane reale si distincte intre ele;
Avand in vedere toate aceste asemanari eu Sfanta Treime 3. unitatea In Trinitate sau unitatea fiintei celor trei persoane.
luate din religiile pagane, desi nu arata adevarul dogmatic, A d . l . „Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le i n
mantuitor despre Sfanta Treime, totusi exista presupunerea numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh..." (Matei 28,
ca aceste preinchipuiri trinitrare ar putea fi ramasite alterate. 19-20).

208 209
Ad.2. „Iar dupa ce S-a botezat Iisus, cand iesea din apa, decat un singur Fiu, dar El este ceea ce este Fiul. Una sunt
indata cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu S-a vazut cele trei in dumnezeire si Unul este in trei persoane"'l
pogorandu-Se ca un porumbel si venind peste El. $ i iata glas Aceasta inalta invatatura a Bisericii despre Sfanta Treime
din cer zicand: Acesta este Fiul Meu Cel iubit intru care bine sta in varful piramidei dogmelor crestine pe care se sprijina
am voit" (Matei 3, 16-17). Fiecare persoana a Sfintei Treimi intreaga noastra invatatura crestina, altminteri insusi crestin-
e infatisata ca o Persoana reala. ismul neavand sens, insasi existenta umana ar f i un non-sens.
Ad. 3. Unitatea fiintei Fiului si a Tatalui o arata Mantuito- Foarte expresiv se exprima i n acest sens Paul Evdokimov:
rul cand zice: „Eu si Tatal Meu una suntem" (loan 10, 30); „intre fiinta si neant nu se afla alt principiu de existenta decat
„Tatal este intru Mine si Eu intru Tatal" (loan 10, 38)^ Fiinta cel treimic: Sfanta Treime. El este temelia de nezdruncinat
celor trei persoane este unica. Ea nu este impartita sau multi- care uneste ceea ce tine de persoana cu ceea ce tine de comu-
plicata i n Persoanele Sfintei Treimi, ea trebuie inteleasa ca o nitate si da la toate un sens ultim"'''.
unitate numerica absoluta. De aceea cele trei Persoane sunt Pentru Biserica Ortodoxa. Treimea este temeiul de nez-
un singur Dumnezeu. Fiecare este Dumnezeu adevarat, dar druncinat al intregii cugetari religioase, al oricarei evlavii, al
avand o unica Fiinta, toate trei nu sunt decat un singur Dum- oricarei vieti duhovnicesti, al oricarei trairi. Pe ea o cautam
nezeu. Toate trei au aceleasi atribute, intrucat atributele tin de atunci cand I I cautam pe Dumnezeu, atunci cand cautam pli-
fiinta si toate trei au aceeasi activitate externa'". natatea fiintei, sensul si scopul existentei'-.
Marturisirile de credinta ortodoxa marturisesc in general Foarte pretioasa este aprecierea parintelui Florensky i n
Treimea lui Dumnezeu asa cum a marturisit-o vechea Bise- acest context: pentru gandirea umana nu va putea exista
rica nedespartita si cum se gaseste ea formulata in Sinoadele alta solutie i n vederea gasirii unei stabilitati absolute decat
Ecumenice, invatand ca Dumnezeu Unul i n fiinta este intreit admiterea antinomiei Sfintei Treimi. Daca inlaturam Trei-
in ipostasuri; Tatal, Fiul si Duhul Sfant; sunt persoane de mea, ca unicul temei al oricarei realitati, al oricarei gandiri,
aceeasi fiinta si egale intre ele; Se disting numai prin proprie- atunci intram pe un fagas fara de iesire, ajungem la o aporie,
tatile numite personale, adica Tatal ca nenascut si fara ince- la nebunie, la sfarsirea fiintei. la moartea duhovniceasca. N i '
put, Fiul ca nascut si Duhul Sfant ca purees". avem alta alegere decat Treimea sau iadul! Revelarea Treimii
Cand ne referim la persoanele Sfintei Treimi, nu vorbim se rasfrange in Biserica intocmai ca un dar pur religios si ca
aici de numarul material care serveste la calcule si care nu este adevarul universal prin excelenta"".
deloc aplicabil pe taramul duhovnicesc, indeosebi cand este Am apelat la invatatura Bisericii Ortodoxe despre Sfanta
vorba despre ipostasurile dumnezeiesti unite in chip nedespar- Treime, si anume la dogmele de baza despre Sfanta Treime.
tit si al caror ansamblu (ori suma, ca sa ne exprimam in mod pentru a arata ca intr-adevar. a vorbi si a intelege pe Dumne-
impropriu) nu face decat unitate; totdeauna numarul 3 este zeu este un lucru cu totul imposibil omului marginit si cufun-
egal cu 1, numarul 3 nu este o cantitate cum intelegem in mod dat in pacate. Este potrivit sa-1 citam aici pe Sfantul Grigorie
obisnuit, ci el vadeste ordinea cea negraita din dumnezeire'-. Teol >'-iul, care se exprima magistral in una dintre cuvantarile
Si acelasi teolog vorbeste mai departe: „... nenasterea, nas- sale teologice (a doua despre teologie) cu privire la intele-
terea, purcederea caracterizeaza pe Tatal, pe Fiul si pe Acela gerea lui Dumnezeu: a intelege pe Dumnezeu este greu.
pe Care-L numim Sfantul Duh, pentru ca i n chipul acesta sa iar a-L exprima este cu neputinta. cum a spus eareva dintre
pastram distinctia ipostasurilor in firea unica si in slava dum- filosofii elini ce au speculat despre Dumnezeu. nu lipsit de
nezeirii. Caci Fiul nu este Tatal, fiindca nu este decat un sin- mestesug, cum ni se pare... Insa dupa mine a exprima pe
gur Tata, dar El este ceea ce Tatal este. Sfantul Duh, cu toate Dumnezeu este cu neputinta, dar a-L intelege si mai imposi-
ca purcede din Dumnezeu (Tatal), nu este Fiul, fiindca nu este bil. Caci ceea ce este dc inteles cuvantul poate sa-1 explice.

210 211
desi nu suficient, ci cel putin intr-un mod obscur... Dar a inte- scolile filosofice ale timpului si increzuti intr-o logica liniara
lege o astfel de realitate este cu totul cu neputinta si de nefap- simplista, nu recunosteau decat unitatea in Dumnezeu, neva-
tuit, nu numai celor prostiti si aplecati spre cele de jos, ci si zand cum s-ar putea imgaca ea cu trinitatea persoanelor sau
celor foarte inalti si iubitori de Dumnezeu si la fel intregii firi cu viata interpersonala. In fond, ei reduceau prin aceasta pe
nascute si carora le este adaugat intunericul acesta si trupul Dumnezeu la o fiinta impersonala, aceasta ducand pana la
gras intru intelegerea adevarului"". urma la panteism, doctrina care nu explica nimic si lipseste de
Daca sufletul e mai usor de inteles pentru ca i l experiem, fundament insasi persoana umana, care este singura realitate
dar e mai greu de exprimat, Dumnezeu e mai greu de inteles vazuta de noi, cautand si dand un sens existentei. De fapt, un
pentru ca este inexperiabil sau experiabil doar ca Cel ce nu Dumnezeu monopersonal nu este in fond personal, dat fiind
poate sa fie, o data ce exista lumea si omul care, fiind depen- ca persoana nu-si are viata decat in relatiile cu alte persoane^".
dente, nu pot fi prin ele'*. Asa s-a nascut antitrinitarismul dinamic (subordinationist
Sau, cum se exprima tot Sfantul Grigorie Teologul in a sau ebionitic), care nega dumnezeirea lui Iisus Hristos, soco-
patra cuvantare teologica (despre Fiul): „Dumnezeirea nu tindu-L doar un om inspirat si imputemicit de Dumnezeu, al
poate fi definita prin nici un nume..." (se refera la arianul Eu- Carui Fiu a devenit prin aceasta, si antitrinitarismul mod-
nomie, care declara ca termenul ..nenascut" defineste dum- ernist (patripasian sau sabelianist), care nega deosebirea per-
nezeirea, deci, daca Fiul este nascut. El nu este Dumnezeu). sonala dintre Tatal, Fiul si Sfantul Duh, socotind persoana
Socotind ca dumnezeirea nu poate fi comunicata prin cele ale dumnezeiasca una, care Se manifesta deosebit ca Tata, ca Fiu
noastre, cum oare ar fi voit sa exprime printr-un cuvant ce se si ca Sfantul Duh".
descompune firea unica si de nedescompus ? Nici aerul nu l-a De la primii antitrinitari dinamici, dupa Epifaniu alogii,
putut inspira cineva intreg, nici fiinta lui Dumnezeu nu a in- urmati de Teodot din Bizant, Asclepiodat, Teodot cel Tanar,
caput-o mintea in intregime. precum nici glasul (cuvantul) nu Hieracas, Pavel de Samosata pe la anul 260 in Antiohia, apoi
a cuprins-o'". Daca nici aerul creat nu-1 putem inspira in in- antitrinitarii modalisti de la Noet, Praxeas, Epigon, Cleomen
tregime, nici apa nu o putem bea toata, cum putem cuprinde si mai cu seama Sabelie, si pana in zilele noastre, la antitrini-
in vocea noastra sau in cuvintele noastre marginite dumne- tarii zisi modemi, invatatura despre Sfanta Treime a cunoscut
zeirea nemarginita ? Daca si cele create de El au dimensiuni fel de fel de inovatii, aberatii si deformari, ajungandu-se la
pe care omul nu le poate cuprinde in intregime, cum L-am cele mai nastrusnice doctrine treimice, toate conforme cu
cuprinde pe Cel nemarginit in cuvintele noastre, care expri- mintile bolnave si opacizate de analfabetismul teologie al i n -
ma intelesuri marginite ? ! temeietorilor acestor secte.
lata asadar cum, din neintelegerea unor adevaruri dum- Prin nefiresc si absurd in eugetarea teologica retin atentia
nezeiesti mai presus de mintea omeneasca, dar pe care in secta inochentista, cea iehovista, a scapetilor sau a hlastilor, iar
mod obraznic si indraznet au dorit si doresc unii oameni - mai nou pentru crestinii de astazi secta Turma Sfantului Ilie.
pregatiti sau nu teologie, experimentati sau nu duhovniceste, Toate aceste secte mistice, care au conceptii ancestrale, cu
curatiti sau nu de patimi - sa le cunoasca, au ajuns sa invete practici incestuoase si proxenetiste, nu numai ca frizeaza ridi-
invataturi cat se poate de gresite despre Sfanta Treime, inreg- colul, absurdul si nebunia, dar sunt un real pericol social si un
imentandu-se in armata ereticilor antitrinitari care au tulburat mare pericol pentru unitatea de credinta a Bisericii stramosesti.
pacea si linistea in Biserica secole de-a randul. in cele ce urmeaza nu mi-am propus sa fac un istoric al
invatatura aceasta despre sfanta Treime a fost punctul sectelor pe care le-am enumerat mai sus, ci ma voi referi mai
principal impotriva caruia s-au ridicat cu inversunare toate degraba la punctele lor de doctrina, pentru a reliefa nocivi-
ereziile primelor secole crestine, ale caror corifei, hraniti la tatea lor pentru Biserica Ortodoxa si societatea umana.

212 213
Martorii lui lehova sau calculatorii seriosi ai mileniului - c) Duhul nu este o persoana a dumnezeirii, ci numai
milenistii. Este o secta cu principii si practici violente. Aceas- o energie a Tatalui. Deci nu exista Sfanta Treime.
ta inhiba adeptii, i i leaga prin juraminte si daca acestia paras- 4. Nu exista suflet nemuritor; omul este o simpla fiinta cu
esc grupul sunt urmariti, tracasati pana la disperare si chiar ratiune. Nu exista nemurire, nu exista iad si nici chinuri ves-
atrasi in „intamplari" fatale. Este o secta dura si revansarda, nice. Pacatosii, la trezire, vor fi nimiciti.
riguroasa in principii si periculoasa pentru orice societate. 5. invierea va fi o restaurare sau o restabilire a lucmrilor
Este intemeiata de Charles Taze Russell (1852-1916) din asa cum le-a facut Dumnezeu la inceput.
Pittsburg, Pennsylvania, SUA, nascut intr-o familie de presbi- 6. Nu exista nici o sarbatoare, iar cele care sunt au fost
terieni inclinati spre pietism adventist. El initiaza o adevarata impuse.
campanie-universiada milenista, in vederea descoperirii mile- 7. Razboiul universal Armaghedon (Har-Maghedon: mun-
niului. In 1874, Russell alcatuieste un „curs", o lucrare de tele de la Megida, i n apropierea celebmlui lerihon). Acest
„specialitate" intitulata Scopul si modul venirii a doua a razboi va f i ultimul din lume si i i vor supravietui numai
Domnului in anul 1874, asa cum fixasera inaintasii sai. Dupa iehovistii.
dezihizia nevenirii lui Hristos, apeleaza la alte calcule mate- Inochentismul se leaga de numele lui loan, revizor, calu-
matice, ajungand sa fixeze inceputul mileniului in 1914. Alti
garit cu numele de Inochentie, nascut in anul 1865, in locali-
adepti si urmasi ai lui Russell au continual calculele in tim-
tatea Cosouti din imprejurimile orasului Soroca (Basarabia).
pul nostru, fixandu-se venirea Domnului in 1975, in Austria.
Desi ineptele puncte doctrinare ale acestei secte le-au formu-
Sunt si alte calcule nastrusnice. Amintim faptul ca in 1879
scoate revista Turnul de Veghe, care apare si azi (a fost tra- lat urmasii lui, totusi, dupa moartea sa (30 decembrie 1917),
dusa si in romana) si care este o revista de propaganda foarte datorita faptului ca insusi Inochentie a exagerat in evlavia
agresiva impotriva Bisericii Ortodoxe. fata de staretul Teodosie, ungand bolnavii cu uleiul din can-
dela de la mormantul acestuia, impartasind multimea fara
Urmasul sau, l.F. Rutherford (1869-1942), scriitor ieho-
spovedanie, toate acestea i-au adus condamnarea din partea
vist de origine mozaica, judecator paranoic, este cel care a
pus bazele iehovismului modem. Acesta modifica data ince- autoritatii bisericesti si civile, i n linii mari, tot tragismul
putului mileniului pentru anul 2148, predica libertatea totala, acestei secte l-a pricinuit posteritatea, urmasii lui. Toti urma-
inclusiv folosirea armei, a juramantului, cat mai multe casa- sii lui de origine slava au avut apucaturi pe care chiar Ino-
torii^ si, mai grav, considera religia o politica, o miscare so- chentie le combatuse: neglijarea familiei, legaturi tmpesd ne-
ciala. De la el s-a mostenit ideea unui singur stat al statelor: permise, protejarea surorilor in chilii s.a.
Imparatia lui lehova^l Doctrina:
Doctrina: 1. Exista un Duh Sfant masculin, care e Inochentie, si
1. Pretind ca ar cunoaste exact data venirii a doua. unul feminin, care e o sora a lui Inochentie.
2. Provovaduiesc imparatia de o mie de ani cu cei drepti. 2. Sfintii Arhangheli Mihail, Gavril §i Rafael se intru-
cu cei alesi, care sunt numai iehovistii. peaza in frati predicatori.
3. Nu accepts si nu inteleg Sfanta Treime: 3. Inochentie este un sfant sau un prooroc, dupa unii
a) exista un Dumnezeu-idee; Sfantul Ilie, dupa altii un sfant in care S-a intrupat Sfantul
b) Iisus Hristos nu este Dumnezeu, ci o creatura a lui Duh §i Hristos Insusi, mai mare decat Hristosul evreu.
Dumnezeu. El a fost un simplu om, a fost acuzat ca orice om, 4. Omul trebuie sa pacatuiasca, pentm ca sa aiba apoi de ce
profet in afara legii mozaice, a fost rastignit si a murit ca om sa se pocaiasca si pentm ca Dumnezeu sa aiba de ce sa-1 ierte.
pentru totdeauna. Dar El, pentru supunere, a cSpatat nemurirea; 5. Tin stilul vechi.

214 215
6. Se considera frati si surori si sunt suspecti de prox- Ceea ce nu s-a amintit i n acea hotarare punem acum la
enetism. dispozitia cititorilor sub forma acestui material, care speram
7. Sunt cazuri foarte rare cand se aduna i n locuri josnice, ca va fi spre folosul tuturor credinciosilor nostri dreptmaritori
unde se dedau la orgii, destrabalare, betii, apoi exagereaza pentru a nu cadea in capcana acestei viclene secte.
poiTienirea mortilor. Amintim, chiar daca repetam, cele publicate in hotararea
in context cu aceste secte, mai enumeram hldstii si scapetii. sinodala la care ne-am referit, urmatoarele puncte doctrinare
Doctrina hlastilor cuprinde urmatoarele puncte: ale acestei secte:
1. Fondatorul sectei, Daniil Filipovici, sustine: „Eu sunt 1. Idolatria
Dumnezeul cel prezis de profeti si m-am pogorat pe pamant a) au intors inchinarea de la Dumnezeu la creatura. i l
a doua oara pentru mantuirea neamului omenesc; nu este alt adora pe proorocul Ilie Tezviteanul ca Dumnezeu-Tatal,
Dumnezeu afara de mine". dumnezeire care se poate transfera si Sfantului loan Boteza-
2. Adeptii nu pot si nici nu trebuie sa caute alta invatatura toml. in troparul Botezului, ei spun ca Sfanta Treime S-a ara-
decat cea a sectei. tat, dar nefiind de fata Dumnezeu-Tatal pe icoana, i l identi-
3. Nu consuma bauturi tari si nici nu savarsesc pacatul fica pe Sfantul loan Botezatoml cu Acesta. Despre indumne-
trupesc. zeirea proorocului Ilie Tezviteanul citam din Acatistul acestei
4. Nu se casatoresc, iar cei ce s-au casatorit traiesc cu erezii: „Aparatorul credintei noastre cel mai mare si Dumne-
sotia ca si cu o sora. zeul nostm cel tare, al celor de sus si al celor de jos, biruito-
5. Nu merg la nunti si la petreceri. rul iadului si al mortii celei vesnice, indreptatoml nostm cel
6. Casatoria este rea pentru suflet si pagubitoare pentru adevarat al credintei crestine celei adevarate, temelia sfintilor
comunitate. prooroci, implinirea a toata Scriptura, care pana la tine Sfanta
Turma Sfantului Ilie. A m relatat cateva dintre punctele Scriptura a marturisit si sfintii prooroci au marturisit. Cel ce
doctrinare ale sectelor amintite mai sus pentru a scoate in esti al doilea mergator al venirii Judecatii Domnului nostru
evidenta in cele ce urmeaza faptul ca aceasta erezie antitrini- Iisus Hristos, Sfinte Ilie slavitule, cela ce e§ti sfant ingeras in
trara, anarhica §i antisociala isi trage seva doctrinara din tmp si printre oameni traitor..."
aceste secte cu practici ancestrale. Aceste secte s-au adaptat b) venereaza ceml si pamantul, zilele calendaristice: „Iar-
contextului istoric, social si politic din Basarabia si Romania ta-ne, sfinte cerule, ca te-am maniat, pamantule, ca te-am
primelor decenii ale acestui veac. spurcat"; „... si cu ajutoml sfintei zile de azi, care se praz-
Din studierea atenta a materialelor scrise si a marturiilor nuieste sus si jos inaintea Domnului Hristos, care pentm noi,
unor oameni care au fost amagiti de aceasta secta (dupa care pacatosii este de mare folos" (stihuri din mgaciunile lor).
s-au retras si au condamnat-o) reiese faptul ca aceasta erezie 2. Metempsihoza. Dumnezeu-Tatal S-a intrupat i n mai
este o adunatura §i invatatura de practici oculte, interpretari si multe persoane: loan Zlotea (se pare ca a fost participant la
exegeze ale Sfintei Scripturi dintre cele mai inepte, conceptii sinodul local din 1924, cand s-a indreptat calendarul), care
mistico-bolnavicioase, o conceptie despre familie total defor- este supranumit „taticul de sus" §i care a lasat aceasta lucrare
mata, instigare la crima si ura impotriva celor care nu sunt lui Alexe de la Buzau (numele civil: Anton Ciubotam), su-
adeptii ei, imprumuturi de invataturi si doctrine din alte reli- pranumit „taticul de jos". Acest Alexe se intituleaza „pastor
gii (metempsihoza), absurde invataturi eshatologice. al Turmei Sfantului Ilie".
Fondul doctrinar al acestei periculoase secte a fost publi- 3. Doctrina despre inviere. Adeptii acestei secte se saluta
cat de Mitropoliea Moldovei in revista Candela Moldovei, in astfel: „Sfantul Ilie a inviat", „Inochentie a inviat", „Maica
septembrie 1994. Domnului a inviat", „Sfantul loan Botezatoml a inviat".

216 217
4. Fecioria (castitatea). Conditia sine qua non pentru man- aducandu-ti cu dansa paine si trei mere, iar necunoscand-o, ai
tuire este pastrarea fecioriei trupe§ti i n cadrul casatoriei, deci intrebat-o de este rusoaica sau moldoveanca §i ti-a raspuns ca
casatoria alba. Numai cei ce respecta aceasta se vor mantui, este moldoveanca." (Icos 9 din acatist)
ba mai mult, vor f i primiti de Dumnezeu de la al cincilea cer
12. Interpretarea proprie a Sfintei Scripturi.
in sus^ pana la al noualea.
13. Acatiste, rugaciuni, ectenii speciale pentru cei din
5. Intruparea si trimiterea lui Ilie proorocul pe pamant. Ci- Turma Sfantului Ilie, altele decat cele din tipicul Bisericii
tam din Acatistul sectei: „Sfant, sfant, sfant esti, Sfmte Ilie, Ortodoxe. Aceste rugaciuni sunt schimbate radical.
ca toti proorocii si toata Sfanta Scriptura a proorocit de la a
14. Lucrarea Sfantului Ilie este mai presus decat Sfintii
doua venire a ta la noi pe pamant si smerita ta tntrupare, care
Parinti. Sfintii Parinti ai Bisericii nu au amintit-o in scrierile
te-ai smerit pana la cei mai de jos... o, Dumnezeule, Sfinte
Ilie, daca Dumnezeu a binevoit ca noi, pacatosii, sa vedem a lor, pentru ca nu au stiut.
doua venire a ta pe pamant, curateste-ne si pe noi de toate pa- 15. Tin stilul vechi si propaga invatatura conform careia
catele..." (Condac 4 din Acatist) Biserica noastra Ortodoxa tine gresit actualul calendar.
16. Preotii casatoriti care au copii nu se vor mantui. A u o
6. Toate proorociile s-au implinit in Sfantul Ilie. „Sfant,
ura de moarte impotriva casatoriei ca Taina. Ei invata ca toate
sfant, sfant esti, Sfinte Ilie, ca cu tine se incheie toata Sfanta
Scriptura si se aduna toata la un loc ca si cum se vor aduna toa- Tainele iarta, numai casatoria nu iarta, ci spurca pe om (idei
te drumurile din toate partile" (Condac si Icos 1 din Acatist). gnostico-maniheiste).
7. Sfantul Ilie boteaza cu botezul Duhului. „Sfant, sfant, 17. Utilizeaza sperjurul (juramantul fals) cand sunt con-
sfant esti, Sfinte Ilie, ca cu botezul duhului tau cel sfant ai sa stransi sa depuna marturie despre doctrina sectei.
botezi inimile jidovilor, ca sa cunoasca toti ca ei sunt legea 18. Impartasesc cu anafura pe anumite persoane consider-
cea veche si noi suntem legea cea noua" (Icos 2 din Acatist). ate de ei nevrednice.
8. Numai cine crede in Sfantul Ilie se va mantui. „Sfant, 19. Alexe de la Buzau este considerat patriarh al Turmei
sfant, sfant esti, Sfinte Ilie, ca cine va crede in cuvantul tau Sfantului Ilie. pentru el se scoate mirida speciala la prosco-
cel sfant se vor mantui si sfinti vor iesi, iar cei care vor huli midie inaintea Mitropolitului sau Episcopului locului.
se vor osandi..." 20. Organul sexual este antihrist.
9. Instigare la crima si violenta. „Sfant, sfant, sfant esti, 21. Acorda o importanta foarte mare zilei de vineri, aproa-
Sfinte Ilie, ca la ceilalti ai spus ca sa-i taie pe toti care nu au
semnul in frunte si sa nu-i fie mila de nimeni si de la cei pe mai mare decat duminicii.
sfinti ai mei incepeti" (Icos 5 din Acatist). 22. Ritualuri de curatire a diferitelor produse alimentare si
10. Atribute dumnezeiesti pentru Sfantul Ilie. „Sfant, sfant, obiecte, considerate spurcate. provenite de la pacatosi (cei ce
sfant esfi, Sfmte Ilie, ca cine poate sa inchida pe acela care nu sunt in Turma).
are scaun cerul §i pamantul reazem picioarelor l u i " (Icos 8 23. Banii de la Liturghii sunt considerati a fi plini de paca-
din acatist); „Sfant, sfant, sfant e§ti, Sfinte Ilie, imparate tele oamenilor si de aceea nu trebuie folositi; la fel si milos-
ceresc mangaietor si al mortii celei tirane invingator; sfant, tenia de la pacatosi.
sfant, sfant esti, Sfinte Ilie, al imparatiei cerurilor vesnic sta- 24. Se marturisesc la persoane laice numite „mo.si" sau
panitor" (Icos 12 din Acatist). „stareti".
11. Maica Domnului este moldoveanca. „Sfant, sfant, 25. Folosesc apelativul de „matale" cand se adreseaza lui
sfant e§ti, Sfinte Ilie, ca Dumnezeu Cel preamilostiv a trimis Dumnezeu sau Maicii Domnului.
pe Maicuta Domnului la tine i n temnita ca sa te mangaie.
26. Anumite puncte din doctrina lor le pun pe seama unor
personalitati duhovnicesti nuucante din Biserica Ortodoxa
218 pentru a avea mai multa credibilitate.
219 De exemplu, ei spun ca
5. Teologia Dogmatica. Manual pentru Seminariile..., ed. cu., p. 115.
sfatul fecioriei impuse in casatorie l-a dat Parintele Arhiman- 6. Teologia Dogmatica si Simbolicd. Manual pentru Institutele...,
drit Ilie Cleopa de la Manastirea Sihastria.
27. Sunt organizati in comunitati rurale si urbane, conduse ed. cit., p. 371.
7. Teologia Dogmatica. Manual pentru Seminariile..., ed. cit., p. 115.
de „stareti" sau „mosi", care se intituleaza preoti ai Sfantului
8. Teologia Dogmatica. Manual pentru Institutele.... ed. cit., p. 576.
Ilie. 9. Ibidem, p. 378.
Adeptii acestei secte sunt raspanditi in principalele orase 10. Ibidem, p. 38.
ale tarii: Sibiu, Galati, Tulcea, lasi, Vaslui, Barlad, Bucuresti, 11. Hr. Andrutzos, Simbolica. trad. prof. univ. lustin Moisescu,
Buzau, Botosani etc. Editura Centrului Mitropolitan al Olteniei, 1955, pp. 123-124.
Din aceasta succinta prezentare iese in evidenta faptul ca 12. Vladimir Lossky, Teologia Misticd a Bisericii de Rasarit, Edi-
astazi lumea de la sfarsitul secolului X X si al mileniului I I de tura Anastasia, 1990, pp. 78-79.
la Hristos se confrunta cu mari probleme pe linie de morala ]?,. Ibidem, p. 83.
crestina. 14. Paul Evdokimov, Arta Icoanei - a teologie a frumusetii, Editu-
In conditiile in care racilele sociale (razboaiele, drogurile,
ra Meridiane, 1992, p. 207.
ateismul, perversiunile sexuale, sectele, prozelitismul religios
15. Vladimir Lossky, op. cit., p. 93.
agresiv, bolile, saracia) sapa la temelia nadejdii si optimismu- 16. Ibidem, pp. 93-94.
lui izvorate din Evanghelie, se face tot mai mult simtita nece- 17. Cele cinci cuvantari teologice ale celui intru sfinti Grigorie de
sitatea constientizarii si avertizarii credinciosilor crestini in Nazianz, trad, din lb. gr., introd. si note Pr. Prof. Dr. Acad. Dumitru
general si a celor crestin-ortodocsi in special, asupra perico- Staniloae, Editura Anastasia, 1993, p. 24.
lului instrainarii de adevarul mantuitor al Bisericii Ortodoxe 18. Ibidem, p. 125. completat cu nota 25.
ca Biserica Apostolica. 19. Ibidem, p. 86, completat cu nota 213 de la p. 168.
Este bine sa se stie ca nu oricine poate face teologie si ca 20. Sfantul Vasile cel Mare, inchinare la 1600 de ani de la savar-
adevarurile dogmatice sunt pastrate si propovaduite de Bise- sirea sa, tiparita cu binecuvantarea P.P. lustin, Patriarhul B.O.R.,
rica. Toate sectele au aparut ca o razvratire impotriva unei Editura Institutului Biblic... Bucuresti, 1980, p. 51.
ordini de drept din Biserica si au tulburat Biserica lui Hristos 21. Istoria Bisericeascd Universala. Manual pentru Institutele teo-
logice, vol. I. Editura Institutului Biblic..., Bucuresti, 1975, p. 173.
un numar mai mare sau mai mic de ani si apoi au disparut.
22. Curs indrumdri misionare, p. 215.
Foarte important este sa retinem cu totii ca o minte sana-
toasa si un suflet curat de roman crestin ortodox cunoaste ca
cel mai sigur si curat drum care duce spre mantuire este dru-
mul Biserii Pravoslavnice, batatorit de mosii si stramosii
nostri, dintre care multi au ajuns in slava lui Dumnezeu, in
cetele sfintilor care mijlocesc pentru noi iertarea pacatelor.

NOTE
1. Teologia Dogmatica. Manual pentru Seminariile teologice, Edi-
tura Institutului Biblic §i de Misiune al B.O.R., Bucure?ti, 1991, p. 114.
2. Ibidem, p. 114.
3. Teologia Dogmatica si Simbolicd. Manual pentru Institutelc
teologice, Editura Institutului Biblic §i de Misiune al B.O.R., vol. I,
Bucure$ti, 1958, p. 369.
4. Ibidem, p. 370.

220
Ortodoxe Romane credinciosii crestini pe stil vechi, deci cei
Stilul vechi si stilul nou care nu au adoptat reforma calendaristica din 1924, credin-
- stiluri ale discordiei sau ale concordiei ? ciosi care au rupt legatura duhovniceasca cu ierarhia cano-
nica a Bisericii noastre.
Inainte de a intra in subiectul propriu-zis, caut sa dau
Departe de a imprima acestui articol o alura polemica sau, raspuns unei intrebari. Este oare firesc a face propaganda in
si mai grav, de a indrepta tirul criticilor acerbe spre o anumita randul crestinilor in vederea racolarii de noi adepti ? Este
categorie de credincio§i cre§tini din tara noastra, incerc sa oare logic sa convertesti la crestinism un crestin ?! Si daca
exprim prin intermediul acestei modeste idei o dureroasa suna atat de straniu aceasta intrebare, cu cat mai lipsit de
constatare personala, ce se refera direct la unitatea credintei sens si impotriva oricarei ratiuni este prozelitismul ce se
noastre stramo§e§ti. desfasoaia de catre fratii nostri ortodocsi pe stil vechi (calen-
S-au scris, de la revolutie incoace, multe articole pe teme daristi) in randul credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane,
de credinta crestina, de o rara insemnatate, semnate de cei care au facut ascultare canonica fata de conducerea suprema
mai ilustri dascali de teologie. S-au tratat problematic! de a Bisericii noastre si au inteles rostul si motivatia indreptarii
doctrina ortodoxa care au avut darul de a familiariza pe cre- calendarului ?
dinciosii ortodocsi romani cu problemele spirituale ale Bise- Este bine stiut ca nici o reforma, in nici un domeniu al so-
ricii lui Hristos. S-au scris si lucruri mai mult sau mai putin cietatii omenesti, nu s-a facut fara opozitie, fara contestari si
placute referitor la relatiile dintre credinciosii diferitelor culte reactii ostile. Ceea ce s-a intamplat insa cu reforma calen-
religioase din tara noastra. S-a subliniat astfel cu amaraciune darului din 1924 depaseste faza unei neintelegeri de moment,
starea tensionata pe care o traieste fiecare credincios aparti- capatand tot mai amenintator, din partea credinciosilor sti-
nator al unei credinte religioase ce se vede din ce in ce tot listi, conturul unei formatiuni crestine schismatice, indrep-
mai asaltat de prozelitismul agresiv sustinut de unul sau altul tandu-se astfel prin aceasta asa-zisa autonomic cultica spre
dintre aceste culte sau grupari religioase. Dar nu s-a scris mai erezie."Este o lege sfanta, de constiinta, a-ti apara credinta
nimic despre momentul 1924, anul de poticneala pentru unii stramoseasca de toate eresurile ce ar putea-o contamina, dar
dintre fratii nostri ortodocsi, care n-au inteles importanta §i
este si o lege a bunului simt crestinesc de a fi receptiv la tot
motivatia indreptarii calendarului iulian in uz pana in 1924 in
Biserica Ortodoxa Romana. ceea ce vine in sprijinul credintei si Bisericii noastre. A fi re-
cepfiv, a da atentia cuvenita cuceririlor stiintei (in cazul stu-
Desigur, intr-o colectivitate umana nu toti pot sa gan- diului nostru, ale celei astronomice) nu inseamna ca am
deasca la fel. Asa ne-a lasat Dumnezeu, fiecare cu darurile si schimbat legea, ca am calcat canoanele, ca am intrat in jocuri
calitatile sale. Nici in sanul celei mai mari societati spirituale poliUce etc.
a lumii, care este crestinismul, n-au gandit toti la fel. Asa se Asadar, dupa caderea dictaturii a venit si libertatea pentru
explica divizarea lui in cele trei mari confesiuni: Catolicis- credinciosi de a se ruga fara frica, de a-si construi locasuri de
mul, Ortodoxia si Protestantismul. Restrangand sfera cresti- cult, de a se manifesta religios nestingheriti. Acest lucru 1-am
nismului la Ortodoxie, putem spune ca si aici, in pofida uni- inteles cu totii si I-am multumit Bunului Dumnezeu pentru
tatii de nezdruncinat care i-a fost caracteristica pana in prima acest suflu de libertate. Referindu-ma direct la fratii nostri
decada a secolului XX, s-au ivit neintelegeri, contestari pe crestini pe stil vechi, sunt nevoit sa constat cu mare amara-
linie mai mult disciplinara - cultica - liturgica a Bisericii Or- ciune ca, profitand de aceasta libertate, ridicandu-§i biserica
todoxe Romane. Asa se explica de ce din anul 1924 in patria in care se pot inchina, au considerat ca este mult prea putin
noastra, si mai ales in Moldova, s-au rupt de trupul Bisericii aceasta. A§a se face ca dupa revolutie au dezlantuit o ofen-

222 223
siva prozelitista extraordinar de virulenta in randul credin- 1. Calendarul iulian. Spre a intelege aceasta rectificare a
ciosilor Bisericii noastre Ortodoxe, folosindu-se de urmatoa- calendarului din 1923 trebuie sa stim ca anul pe care il intre-
rele formule: „papistasi", „calcatori de Lege", „calcatori de buintam astazi in viata de toate zilele pentru masurarea tim-
canoane", „cei care ati schimbat Legea", „caterisiti" si so- pului are la baza asa-zisul an tropic (an ceresc) care cuprinde
fisme de genul: „Cand te-ai botezat, nu te-ai botezat pe stil intervalul de timp dintre doua echinoctii de primavara, cand
vechi ?" (catre persoanele mai in varsta) etc. ziua este egala cu noaptea, sau intervalul de timp care cu-
Considerandu-se singurii aparatori ai Ortodoxiei, acesti prinde cele patru anotimpuri. Dupa calculul astronomiei,
credinciosi stilisti adopta o atitudine exclusivista, neabordand acest an ceresc este de 365 zile, 5 ore, 48 de minute si 45,98
nici un dialog teologie in afara de „calendar" si „Paste" dupa secunde. Spre deosebire de acesta, anul civil calendaristic
calendarul iulian si respectiv Pascalia veche. Se face foarte intrebuintat in uzul de toate zilele nu corespunde ca lungime
mult caz de cartea „Pidalion" („carma" in greaca), care cu- cu eel tropic fiind, dupa cum vom vedea, ceva mai lung decat
prinde canoanele Sinoadelor Ecumenice, ale Sinoadelor Par- eel ceresc. Cei mai bun calendar este acela cand anul civil
ticulare, ale Sfintilor Parinti, canoanele Intregitoare, un tratat calendaristic va fi adus in armonie cat mai perfecta cu timpul
despre rudenii avand la inceput Prolegomena (introducere exact al anului ceresc, dar totusi sa calculam numai cu zilele
succinta) la fiecare dintre problemele dezbatute, iar la ince- intregi. Prima reforma de acest fel a fost facuta de lulius
putul tuturor canoanelor: Canoanele Sfintilor Apostoli. Pen- Caesar la anul 46 i.H. cu concursul astronomului egiptean
tru toate cele mentionate pana aici invit pe toti fratii nostri Sosigene. lulius Caesar a dispus anume ca dupa trei ani
ortodocsi, fara deosebire de „stir', sa parcurgem un succint comuni sau simpli de cate 365 de zile si 6 ore sa urmeze unul
material documentar in ceea ce priveste calendarul si sarba- bisect de 366 de zile. Acest mod de bisectare al lui Sosigene
torirea Sfintelor Pasti pentru a ne edifica asupra acestor prob- nu a rezolvat problema neconcordantei dintre cele doua ca-
lematici care au creat dezbinare in randul credinciosilor lendare, deoarece se va vedea ca acest calendar iulian (dupa
ortodocsi. numele imparatului) este cu ceva mai lung decat durata anu-
Facem precizarea de la bun inceput ca Sinodul Particular lui tropic, si anume cu: 11 minute, 14,02 secunde. In 128 de
din Constantinopol din 861 prin canonul 13 prevede ca: „Pre- ani, cele 11 minute si 14,02 secunde fac o zi intreaga, iar la
otul care nu asculta de episcop pierde nu numai demnitatea 1820 de ani fac 10 zile. Astfel, anul calendaristic a ramas in
ierarhica din Biserica, ci si numele de cleric; laicii care apro- urma fata de eel ceresc. Pana la Sinodul I ecumenic de la
ba o asemenea neascultare trebuie exclusi din Biserica". Niceea, acest calendar iulian a ramas in urma cu trei zile.
Singurul caz In care clericii si laicii (credinciosii) pot Sinodul acesta a facut prima rectificaree a acestui calendar
refuza ascultarea episcopului e atunci cand un episcop incepe pentru ca a suprimat aceste trei zile aducand echinoctiul la 21
sa predice in Biserica o invatatura eretica (Canonul 15 al ace- martie, asa cum arata soarele pe cer la acea data. Pentru
luiasi Sinod). Ce s-a petrecut in 1924 cu indreptarea calen- viitor insa nu s-a luat nici o masura.
darului nu numai ca nu este o erezie, ci a venit si vine in spri- Facandu-se astfel numai rectificarea calendarului si ne-
jinul Sinodului I de la Niceea care a stabilit regula precisa de
luandu-se in calcul greseala originara, aceasta crestea, astfel
sarbatorire a Pastelui, regula cuprinsa in practicile sale.
ca la 1582 d.H. eroarea ajunsese sa fie din nou de 10 zile.
Calendarul Dupa cum s-a putut observa din aceste cateva date, calen-
darul iulian a fost unul dintre cele mai bune pe vremea impa-
in istoria omenirii, a civilizatiei sale, au fost in uz diferite ratului Caesar, dar nu fara greseli.
sisteme de calendare. Noi ne vom ocupa in cele ce urmeaza 2. Calendarul gregorian. Poarta numele papei Grigorie
de acele calendare ce au legatura directa cu tema noastra. XIII (1572-1585), urmasul papei Pius IV. Papa a incredintat

225
224
intocmirea unui proiect de reforma, pe baza caruia s-a facut Si anume, dintre anii seculari vor fi bisecti numai aceia la
indreptarea calendarului iulian, unui medic de la Verona, lec- care, impartindu-se la noua, socoteala va da un rest de 2 sau
tor la Universitatea din Perugia si matematician vestit, Luigi 6, pe cand ceilalti ani seculari vor ramane comuni, adica de
Lilio (Aloigi Giglio, Aloisiss Lilios), mort in 1576. Murind 365 de zile. Astfel, dupa calendarul nostru indreptat, din
acesta, proiectul a fost supus cercetarii unei comisii de noua ani consecutivi doi sunt bisecti si sapte sunt de 365 de
matematicieni din Roma si a unor congregatii, comisie con- zile. Prin urmare, din grupul de noua ani seculari 2000-2800,
dusa de Guilelmo Sirleti ( t 1585) si colaboratori, ca vestitul ani bisecti vor fi numai anii 2000 si 2400, iar ceilalti ani sec-
astronom Christofor Clavius, dominicanul Ignazio Danti si ulari vor fi ani comuni, apoi anul secular urmator, 2900, va fi
altii. Dupa terminarea lucrarilor, papa a anuntat, prin bula iarasi bisect. In felul acesta, anul calendaristic este mai lung
„intergravissimas" din 24 februarie 1582, reforma calendaru- decat eel ceresc doar cu 2 secunde (dupa ukimele cercetari
lui iulian aplicata in acel an prin suprimarea a zece zile (5-14 2,02 secunde), adica abia la 42.772 de ani vom avea o difer-
octombrie) si aducerea echinoctiului de primavara la data de enta de o zi (vezi Dr. Nicodim Milas, op. cit., pp. 59-60 si
21 martie, ca pe vremea Sinodului I de la Niceea. (Vezi Teodor M. Popescu, op.cit., p. 388)
Teodor M. Popescu, „Problema stabilizarii datei Pastilor", in Avand in vedere precizia extraordinara a acestui calendar,
Ortodoxia, an X V I , nr. 3/1964, p. 388) Acest calendar fiind adus in armonie cat mai buna cu timpul exact al anului
imbunatatea simtitor calendarul iulian, prin aceea ca reducea ceresc, consideram foarte potrivita indreptarea facuta calen-
diferenta dintre lungimea anului solar (tropic) si eel calenda- darului iulian in 1923 la Constantinopol si ca fiind in confor-
ristic la 26,02 secunde pe an (2 ore, 44 minute si 28 secunde
mitate si cu cele reglementate de Sinodul I Ecumenic de la
in 400 de ani), ceea ce face o zi la circa 3500 de ani (vezi ibi-
dem, p. 388). Pentru a nu se mai repeta eroarea, s-a dispus ca Niceea.
in viitor, dintre anii seculari sa fie bisecti numai cei ce sunt 4. Calendarul iudaic. In acest calendar, anul este un an
divizibili fara rest cu 400, asadar anii 1600, 2000, 2400 etc., lunar, nu unul solar, impartit adica in luni dupa durata fazelor
pe cand ceilalti ani seculari sa fie comuni, de 365 de zile. In lunii, socotite de 29 si 30 de zile. In felul acesta, anul lunar
felul acesta s-au suprimat din calendarul iulian cate trei zile era mai scurt cu 11 zile decat anul solar (lasand la o parte
la fiecare interval de 400 de ani. Reforma papei Grigorie zecimalele). Aceasta aduce dupa sine mutarea lunii Nisan
X I I I a fost primita de crestinii apuseni, pe cand crestinii spre iama, indepartand-o de echinoctiu si de vremea parguirii
ortodocsi rasariteni au mentinut calendarul iulian pana in orzului, din care, dupa lege, trebuia adus prinos la templu la
vremurile noastre (vezi Dr. Nicodim Milas, „Canoanele Bise- 16 Nisan. De aici nevoia de a adauga la 2-3 ani (3, 6, 8, I I ,
ricii Ortodoxe", vol. 2, partea I , Arad, 1934, p. 59, nota 4, 14, 17, 19) o luna intercalata intre lunile Adar si Nisan, nu-
paragraf 3). mita Veadar, pentru a aduce pe Nisan la vremea sa legala si
normala, de luna a echinoctiului de primavara, a pascai si a
3. Calendarul crestin ortodox. Calendarul pe care i l folo- primitiilor de orz. Dar nici aceasta corectare a anului nu
seste Biserica Ortodoxa Romana din 1924 este eel indreptat putea asigura in calendarul iudaic exactitatea astronomica si
de catre Conferinta interortodoxa de la Constantinopol din regularitatea consecutiva a lunilor. Cu un asemenea calendar
1923. Pentru a inlatura orice acuzatii de tipul celor care afir- nu se putea asigura precizia si stabilitatea datei pascale. A
ma aservirea noastra de eel apusean, mentionam ca acest ca- fost nevoie, fireste, de indreptari ale acestuia. Se stie ca una
lendar foloseste un nou mod de bisectare a anilor seculari, s-a facut pe la inceputul secolului IV, inainte de Sinodul I
mult mai exact si original. Pe langa inlaturarea diferentei Ecumenic, dupa care se cunoaste aplicarea ei dintr-un docu-
(pana in 1924, calendarul iulian ramasese in urma cu 13 ment pretios ramas de la Sinodul din Filipopole (343) si pub-
zile), s-a adoptat pentru viitor o indreptare cu mult mai buna. licat de Eduard Schwartz. In aceasta formula, calendarul

226 227
politul Kirio Kir Veniamin Costachi in tipografia Manastirii
iudaic a adoptat ciclul pascal de 19 ani folosit de crestini, Neamt, tiparit prin sarguinta si cheltuiala Preacuviosului Ar-
reglementand intr-un fel data pascai, dar cu calcarea pre- himandrit si staret al Sfintei Manastiri Neamtul si Secul, Kir
scriptiilor legale. Sistemul de a mari sau micsora cu una Neonil, 1844, p. 7, fata I)
numarul zilelor unei luni, in vederea potrivirii anului prin Cat priveste calculul datei pascale crestine si modul apli-
luna intercalata, face ca anul iudaic sa aiba, variind, 353, 354 carii lui, sinodul a incredintat Bisericii Alexandriei, cea mai
sau 355 de zile (in anii obisnuiti) sau 383, 384 sau 385 de cunoscatoare dintre toate, sarcina de a o face cunoscuta anual
zile (in anii intercalari sau bisecti). Dupa cum observam, si celorlalte Biserici. Practica alexandrina recomandata de Si-
acest calendar avea numeroase greseli ce au trebuit indreptate nod era observarea celor trei conditii: echinoctiu, luna plina,
In mai multe randuri, dar care nu au avut darul de a inlatura duminica (vezi Teodor M. Popescu, op. cit., p. 343).
greutatile impreciziei de a masura timpul dupa anul lunar
Faptul ca acum sunt neconcordante de date pascale intre
(vezi Teodor M. Popescu, op. cit., pp. 335-336). Ne rezumam
Rasarit si Apus si ca se intampina greutati in Rasarit In pri-
la cele spuse pana aici despre calendare pentru a face pre-
vinta datei pascale fixate dupa calendarul indreptat, ce merge
cizarea ca nu exista calendar perfect si perpetuu, nici comput
in aceasta privinta dupa Pascalia veche, este o realitate ce nu
pascal, deci pascalie perfecta, defmitiva, perpetua. Un calen-
trebuie neglijata si asupra careia vom mai reveni pe parcursul
dar isi mentine cursul si echilibrul prin viitoare modificari
lucrarii noastre.
periodice, iar pascalia este supusa acelorasi nevoi de indrep-
tare, prin adaptare la calendar si la realitatile stiintifice ale Citam in Intregime din Pidalion textele care se refera la
conditiilor ceresti (vezi ibidem, p. 424). ramanerea in urma a calendarului iulian: „Si vezi, iubitule,
cum dumnezeiscul Hrisostom numeste schismatici pre latini,
Este vreo marturie despre faptul ca ramane in urma un ca- pentru ca din nou au izvodit Pascalia lor si Kalantariul, nu
lendar civil (eel iulian. In cazul nostru) ? Da. In cartea Pida- pentru ca nu este acesta dupa isimerie dreapta. Pentru ca si
lion putem citi textul Canonului 7 Apostolic: „Daca vreun noi vedem ca isimeria au ramas cu adevarat 11 zile inapoi".
episcop, ori prezviter, ori diacon, Sfanta zi a Pascai mai ina- Deci, pe la anul 1760, cand vorbeste Matei Vlastarism calen-
inte^ de primovereasca isimerie (echinoctiu) cu iudeii o va darul iulian ramasese in urma cu 11 zile (vezi Pidalion, fila
savarsi, sa se cateriseasca". Avand in vedere ca regula de sar- 8, fata 1 si Arhim. Hie Cleopa, In Despre credinta ortodoxa,
batorire a Pastelui s-a fixat la Sinodul I de la Niceea si ca Ed. Institutului Biblic, 1981, p. 258).
aceasta randuiala se gaseste in Practicalele acestui Sinod, nu Citam in intregime si alt text edificator in aceasta privinta:
am facut altceva prin citarea acestui canon decat o referire „Deci primovaratica isimeria aceasta, pentru nepotrivirea a
directa la felul si data cum si cand trebuie sa se sarbatoreasca Insasi miscarei soarelui dela apusuri catra rasarituri, nu se
Pastile. Mentionam ca Sinodul I de la Niceea prevede in face totdeauna Intru una si aceeasi zi, ci in vremea Sfintilor
legatura cu sarbatorirea Pastelui urmatoarele: Apostoli era In 22 a lui martie, dupe randuirile acestorasi
1. Pasca trebuie a se face totdeauna dupa isimeria primaverii. Apostoli (Cartea a V-a, cap. 17) ori dupe altii in 23. lara In
2. Nu se cade a se face Intru aceeasi zi cu legiuita Pasca a timpul I Sobor de toata lumea era in 21 martie, dupe Sevastos
iudeilor. si altii. Si acum In vremile noastre sa face In 21 ori si 10 a lui
3. Nu se cade a se face chiar si nehotarat dupa isimerie, ci martie. (Ca dupe astronomii vechi, Ptolomeu si altii. o noapte
dupa cea dintai luna plina a lui martie, care se va intampla si o zi sa pogoara isimeria in trei sute de ani, si putin ceva
dupa isimerie. mai multi. lara dupe cei mai noi, o noapte ?i o zi sa pogoara
4. Sa se faca in intaia dumnica ce se va intampla dupa in 134 de ani: precum se vede In cartea numita Tomos agapis,
luna plina (acestea doua le avem din predanie, iar nu din ca- foaia 540)". Deci, dupa cum putem observa din aceste texte,
non). (Pidalionul de la Neamt, tradus din greceste de Mitro-

229
228
isimeria se pogoara (ramane in urma), acumuland un numar fac impreuna 80 de zile, iar in an bisect 81. Cele doua perioa-
de zile impresionant de la Sinodul I Ecumenic pana in vre- de sunt invers proportionale: cu cat este mai timpurie data
mea lui Matei Vlastaris (10-11 zile ramanere in urma). In se- Pastilor, si deci inceperea Triodului, dulcele Craciunului este
colul XX, aceasta inaintare a pogorarii isimeriei a facut sa mai scurt si postul Sfintilor Apostoli mai lung. La Pastile ser-
creasca numarul de zile retrogade la 13. Acesta este si mo- bate dupa Pascalia veche, in calendarul indreptat, cand
tivul pentru care s-a luat in dezbatere problema indreptarii invierea Domnului se serbeaza la 25 aprilie - pe stil nou la 8
calendarului. mai - , postul Sfintilor Apostoli este pracfic desfiintat.
Un alt document este o insemnare facuta de Arhiman- lata deci ca datorita acestor mari greutati este justificata
dritul Nichifor, ingrijitorul Episcopiei Buzaului, la sfarsitul propunerea Bisericilor din cadrul sesiunii Consiliului Ligii
Ceaslovului tiparit in 1816. El spune ca din greselile calen- Natiunilor din ianuarie 1932 de a se stabiliza data sarbatoririi
darului si Pascaliei vechi suntem cu 13 zile in urma. El arata Pastelui. Marea majoritate a Bisericilor nu vad nici o obiectie
ca autorul acestei Pascalii este Dr. Panaite Donici, inginer-sef la propunerea Ligii Natiunilor Unite de a fixa Pastile in du-
(Arhim. Hie Cleopa, op. cit., p. 259). minica urmatoare Sambetei a doua din aprilie (Teodor M .
Sunt si multe alte documente care reliefeaza cu date exac- Popescu, op. cit., p. 407). Stabilizarea Pastelui nu departeaza,
te ramanerea in urma a calendarului si necesitatea indreptarii ci, din contra, apropie sarbatorirea invierii de data ei istorica,
lui: computuri pascale de la invatati ai secolului XIV, cum ar 9 aprilie anul 30.
fi Nichifor Gregoras. Matei Vlastaris, calugarul Isaac Arghi- Marele nostru pascaliolog Constantin Chiricescu pledeaza
ros, care stiau ca echinoctiul de primavara nu mai corespunde pentru reducerea spatiului pascal de 35 de zile si stabilizarea
lui 21 martie, ci dupa cum a observat acesta din urma, este datei Pastelui in perioada 9-15 aprilie (ibidem, pp. 443-444).
socotit mai tarziu cu 7 zile si a sustinut ca este o abatere de la Daca s-ar ajunge la o astfel de situatie s-ar inlatura toate
hotararea Sinodului de la Niceea (Teodor M . Popescu, op. greutatile pricinuite de ciclul pascal de 35 de zile, greutati ce
cit., p. 381). in Apus au fost foarte multi invatati care au con- se rasfrang in direct asupra slujbelor Bisericii ce foloseste
statat aceste grave abateri ale calendarului civil de la mersul calendarul indreptat.
normal al anului ceresc: loan de Sacro Busto, Albertus Mag- in concluzie, putem afirma ca atat timp cat va exista inca
nus, Roger Bacon si multi altii. in uzul Bisericilor Ortodoxe calendarul iulian, din motive
Avand in vedere ca in Biserica Ortodoxa Romana se mer- obiective pentru acele Biserici, vor exista si disensiuni in le-
ge in randuiala liturgica dupa calendarul indreptat in 1923 si gatura cu cele doua stiluri, deoarece nu toti credinciosii cres-
ca se serbeaza Pa.stile dupa Pascalia veche neindreptata, se tini isi dau seama de importanta extraordinara a indreptarii
ivesc o serie de greutati cu implicatii suparatoare pentru un calendarului.
crestin zelos. Pascalia veche, pentru a fi adusa in conformitate cu reali-
De exemplu, datorita faptului ca Pastile se serbeaza uneori tatea astronomica, se poate adapta foarte bine la calendarul
cu intarziere dupa a doua luna plina de primavara, in calen- iulian indreptat, cu o indreptare stiintifica si practica nece-
darul indreptat lipseste timpul obisnuit al postului Sfintilor sara, usor de facut, anume aplicand reguli stiintifice. Cu
Apostoli, trebuind sa se ia minimum de zile din saptamana aceasta se pastreaza si se respecta deci. corectat, imbunatatit
anterioara lui. Oscilatia datei pascale aduce cu sine oscilatia si reinnoit „calculul pascal alexandrin" (care fixeaza data
intregului ciclu de zile liturgice, de la Duminica Vamesului si Pastelui pentru prima duminica dupa luna plina, dupa echi-
Fariseului pana la Duminica Tuturor Sfintilor, respectiv pana noctiul de primavara, si a stabilit un ciclu lunar de 19 ani si
la ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Adunate zilele dulce- un ciclu pascal de 95 de ani, luand ca data a echinoctiului de
lui Craciunului (caslegilor) si ale postului Sfintilor Apostoli primavara ziua de 21 martie si ca faza a lunii pline ziua a pai-

230 231
sprezecea dupa luna plina), care este comun si scump tuturor Canonul 68 Apostolic osandeste cu caterisirea pe episco-
ortodocsilor. Se face o mare gresala cand se subordoneaza pul sau preotui care primeste a doua oara hirotonirea (ibidem,
Pascaliei calendarul si cand se crede ca acesta nu trebuie p. 287).
indreptat pentru ca nu trebuie schimbata Pascalia. O aseme- Daca cei ce se intorceau de la eretici la ortodoxie erau
nea conceptie inverseaza raportul firesc dintre Pascalie si ca- primiti de catre Biserica numai aplicandu-le Taina Mirungerii
lendar. Nu calendarul se bazeaza pe Pascalie, ci Pascalia pe la frunte, ochi, nari, gura, urechi - considerandu-li-se botezul
calendar. Pascalia se poate calcula, stabili si aplica numai cu valabil in numele Sfintei Treimi - , nu intelegem de ce gru-
ajutorul, Tn cadrul si Tn conditiile calendarului, pentru ca doar parea stilista din Romania trece peste aceste dispozitii ale
acesta ofera Pascaliei termenii sai (ibidem, pp. 427-428). unui Sinod Ecumenic (vezi Canonul 7 al Sinodului 2 Ecu-
Asadar, tot ce s-a facut in 1923 a fost o necesitate ine- menic, N. Milas, op. cit., vol 1, partea a Il-a, p. 119).
vitabila careia nu i se opune nici un impediment canonic (ibi- Numai eunomianii, care se botezau cu o singura afundare,
dem, p. 428). montanistii si sabelienii, care invatau iopatria (identitatea
*** Persoanei lui Dumnezeu-Tatal cu Persoana lui Dumnezeu-
Din cele aratate mai sus reiese foarte clar ca rectificarea Fiul) erau botezati din nou (botezul initial considerandu-se
nevalabil). Dupa cum observam, aceste practici de repetare a
calendarului este o necesitate majora a zilelor noastre, care
unei Taine nu sunt vecine cu erezia, ci sunt chiar eretice. Iar
vine tocmai in sprijinul respectari canoanelor Bisericii Orto-
faptul ca nu se da ascultare ierarhiei canonice instituite este o
doxe si a traditiei sale, si nicidecum o calcare a legii sau o
calcare vadita a tuturor canoanelor Bisericii Rasaritului ce
abatere de la practica de veacuri dogmatico-canonico-litur- privesc organizarea interna a Bisericii: Canoanele 31, 33, 34
gica a Bisericii. Din nefericire insa pentru unitatea Bisericii Apostolice; Canonul 18 al Sinodului IV Ecumenic; Canonul
noastre, neintelegandu-se de catre unii credinciosi aceasta 109 al Sinodului de la Cartagina si allele. A alege episcopi cu
necesitate, s-a ajuns la o situatie regretabila in care s-a distor- de la sine putere si a hirotoni preoti este o practica ce amin-
sionat tendentios infatisarea Bisericii Ortodoxe Romane, teste de tulburarile pricinuite de Arie in sanul Bisericii in
aruncandu-se cu sagetile urii si calomniilor de tot felul asu- veacul al IV-lea. Canoanele 1 si 35 Apostolice, Canonul 3 de
pra unitatii sale, ierarhiei, asupra a tot ce reprezinta zestre la Sinodul VII Ecumenic si Canonul 1 al Sinoadelor I-II
dogmatica, canonica si cultica. Constantinopol infiereaza aceste fapte cu caterisirea si exclu-
Din aceasta neintelegere a rectificarii calendarului din derea din Biserica a faptasului, ca unul ce nu iubeste smere-
1923, ce nu face parte din dogmele mantuitoare, s-a ajuns la nia si ascultarea canonica ce trebuie facuta fata de episcopul
dezbinarea dureroasa intre credinciosii aceleiasi Biserici- legal instituit.
mame. Prin faptul ca se folosesc fel si fel de invective si expresii
Faptul ca fratii ortodocsi pe stil vechi repeta unele Taine, defaimatoare la adresa ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane
cum ar fi botezul sau nunta, este o calcare brutala a sfintelor si ca acestia nu sunt pomeniti la sfintele slujbe, fratii nostri
canoane. Despre aceasta, Canonul 47 Apostolic spune urma- pe stil vechi, pe langa faptul ca se o.sandesc de canoane (12,
toarele: „Episcopul sau presbiterul de va boteza din nou pe 15, 105, 108 Cartagina, 55 Apostohc s.a.), calca porunca dra-
eel botezat dupa adevar (in numele Sfintei Treimi) sau de nu gostei lui Hristos si se opun sublimului tel al Mantuitorului
va boteza pe eel spurcat de necinstitorii de Dumnezeu, sa se exprimat in rugaciunea arhiereasca: „ca toti sa fie una" (loan
cateriseasca, ca unul care isi bate joc de crucea si de moartea 17,21).
Domnului si nu deosebeste pe preoti de preotii mincinosi" Sa nu uitam nici amanuntui de loc de neglijat ca in Sfanta
(N. Milas, op. cit., vol. 1, partea I , p. 257). Scriptura nu se pomeneste de calendar „iulian" sau „gregori-

232 233
an" sau de 13 zile avans sau devans si ca la Infricosata Ju- Ord de meditatie
decata nu vom fi inliebati de stilul pe care 1-am urmat, ci de
faptele milei trupesti si sufletesti, de intensitatea sentimentu- - Sfantul loan Botezatorul, 1992 -
lui de iubire fata de Hristos si poruncile sale.
Apoi trebuie sa mai stirn ca o icoana nu se saruta pe
„vechi" sau pe „nou", ci totdeauna. Lui Hristos trebuie sa ne „in zilele acelea a venit loan Botezatorul
inchinam in tot locul si in tot timpul, nu numai intr-o biserica si propoveduia in pustia Iudeii:
„pe nou" sau „pe vechi". pocditi-vd cd s-a apropiat Impdrutia cerurilor"
(Matei 3. 1-2)
A nu lua in considerare cele stabilite la Sinodul Interorto-
dox de la Constantinopol din 1923 inseamna a te opune cu in-
capatanare si cu o ignoranta regretabile unui adevar .stiintific Inspirat si marcat fiind de predica Sfantului loan Boteza-
si chiar randuielilor bisericesti. torul, va marturisesc ca m-am intrebat nu o data, ce va fi cu
La Moscova, la consfatuirea interortodoxa din 1948, la noi, ce se va intampla cu lumea aceasta in viitoml apropiat
care au participat aproape toate Bisericile ortodoxe surori - si sau indepartat ? Cuvintele de tunet ale Botezatorului au avut
cele care au indreptat calendarul, .si cele care nu 1-au indrep- si continua sa aiba o puternica rezonanta in constiintele
tat - , s-a stabilit ca „obligatoriu pentru cler si credinciosi de a crestine de-a lungul generatiilor care s-au succedat de ia
urma stilul Bisericii locale pe teritoriul careia se gasesc, ca Hristos incoace; „Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparalia
unul din obiceiurile acestei Biserici a carui pastrare in nu- Cerurilor..." Ce inseamna aceasta apropiere ? Ce sens au
mele unitatii si al iubirii ne este poruncita de catre Sfintele cuvintele: „foc nestins", .,ziua de apoi", ,.cer nou" si „pamant
Canoane" (reprodus dupa Arhim. Hie Cleopa, op. cit, p. 262). nou" din paginile Sfintei Scripturi ?
Pana la gasirea celui mai bun calendar si pana se vor crea lata intrebari la care m-am gandit sa formulez raspunsuri
conditiile ca fiecare Biserica sa-si indrepte calendarul (pentru in aceasta seara de meditatie si rugaciune. Va marturisesc
ca acest lucru este o necesitate bisericeasca si sociala), este in insa ca, daca Re\elatia dumnezeiasca este mai putin darnica
spiritul Evangheliei si al dragostei crestine sa dam ascultarea cu informatiile despre cele din urma ale lumii, daca Sfintii
cuvenita Bisericilor de care apartinem. Este timpul sa nu ne Parinti ai Bisericii au scris foarte putin in acest domeniu, da-
mai jignim cu fel si fel de acuzatii si sa inceleze absurda mi- ca invatatura Bisericii Orientale si-a rezervat un capitol prea
si une de convertire a credinciosilor Bisericii Ortodoxe Roma- mic pentru aceste teribile probleme, nici eu. ca fm al Bisericii
ne la „stilul vechi", deoarece se contribuie astfel in mod
si ca slujitor al aitarului, nu emit pretentia de a ridica valul de
regretabil la sfasierea si mai jalnica a camasii lui Hristos, a
scumpei noastre unitati ortodoxe ce ne-a purtat biruitori vea- pe tainele lui Dumnezeu cu privire la sfarsitul lumii.
curi de-a randul peste toate vicisitudinile istoriei. Totusi, motivati de abundenta, invazia si atacurile furi-
bunde ale atator si atator misionari sau aventurieri - predica-
tori din toata lumea - , indreptate direct impotriva Bisericii lui
Hristos drept maritoare, incerc sub forma unui buchetel de
date, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa scot in evidenta invatatura
Bisericii stramosesti in legatura cu sfarsitul lumii.
Sunt oameni cu un fond sutletesc fo:ute scnsibil la cele
duhovnicesti. Cilesc Biblia plangand. traiesc atat de intens
cele descrise in ea incat ajung la desprindcrea totala de idea-
lurile pamantesti. piosenia lor bolnavicioasa aruncandu-i nu
rareori Tn cealalta latura, a pesimismului exacerbat si indife-
Sorin Dumitrescu in Romania Libera din 1990, daca va mai
rentismuiui pentru tot ceea ce-i inconjoara.
amintiti, cu descoperirea Sfantului Calinic de la Cernica cu
Nu mai vorbesc de aceia care stau cu Biblia in mana si
privire' la sfarsitul iminent (vezi D. Staniloae, p. 228) care
sunt in goana dupa senzational si teribilism pentru a arata ca
profeteste anul 1992 ca pe un termen posibil al epuizarii tim-
stiu precis planurile lui Dumnezeu pe care le are cu lumea
purilor. In aceasta rumoare apocaliptica orientarile sectare
aceasta, ca venirea Domnului este foarte aproape si ca data
sunt cele care agita eel mai tare spiritele.
acestei veniri se poate cunoaste cu exactitate.
Sa urmarim in punctele ei principala invatatura a Bisericii
Acesti evanghelizatori de ocazie se simt foarte satisfacuti
in acest sadism spiritual, terorizand oamenii, constiintele lor, in acest domeniu atat de pretentios.
cu descrierea in cele mai negre culori ale iminentului sfarsit,
captandu-i in cercurile lor, promitandu-le salvarea numai lubiti credinciosi,
daca adeptii adera la nastrusnicile lor idei despre Dumnezeu Singurul principiu vazut si nevazut etern si atotprezent
si viata de dincolo... Acesti predicatori uita in schimb ca care nu are inceput si nu are sfarsit este Dumnezeu. Lumea
Dumnezeu a facut aceasta lume nu cu scopul de a o distruge, are un inceput. Tot ceea ce are un inceput are pe el si pecetea
nu 1-a creat pe om spre suferinta, spre nefericire. Dumnezeu sfarsitului. Deci lumea se va sfarsi. Despre un sfarsit al lumii
nu vrea sa vada din aceasta plapanda creatura un vas al actuale sau, mai precis, despre un sfarsit al pamantului, vor-
durerii, al suferintei. Dumnezeu L-a creat pe om spre bucurie beste si stiinta, desi momentul si modul sfarsitului nu se
si viata vesnica. poate preciza.
Revelatia dumnezeiasca vorbeste foarte clar de patru mari
Numai ca cele doua accidente extraordinare petrecute pe
evenimente care se vor succeda sau vor avea loc simultan, nu-
planul creatiei: caderea ingerilor si a oamenilor in pacat au
mai Dumnezeu stie: invierea mortilor din veac adormiti, a doua
tulburat ordinea si scopurile pentru care au fost creati, cu alte
cuvinte s-a nascut nefericirea, suferinta si in urma acestora venire a Domnului^ judecata universale si sfarsitul lumii ac-
moartea. tuale ca inceput al Imparatiei lui Dumnezeu (cerurilor), a glo-
riei sau maririi despre care vorbea Sfantul loan Botezatorul.
Am ajuns in ziua de astazi sa completam, pare-se, un
Sfanta Scriptura ne da anumite informatii cu referire
tablou sinoptic al apocalipsei Sfantului loan Teologul, cand
directa la aceste evenimente: „Dintru inceput Tu, Doamne,
semnul maximei rautati cuprinde tot pamantul, cand incles-
pamantul 1-ai intemeiat si lucrul mainilor Tale sunt cerurile.
tarea dintre puterile binelui reprezentate prin crestinii buni,
Acelea vor pieri, iar Tu vei ramane si toti ca o haina se vor
pe de-o parte, si puterile raului a carui intruchipare este an-
invechi si ca un vesmant ii vei schimba si se vor schimba"
tihrist pe de alta parte, este tot mai evidenta.
(Psalm 101, vers. 26-27).
Acest sumbru tablou este insa deformat prin tot felul de
Sau Mantuitorul spune: „Cerul si pamantul vor trece dar
imagini care mai de care mai fantastice, ajungand sa distor-
cuvintele Mele nu vor trece" (Matei 24, 35).
sioneze invatatura Bisericii despre eshaton (sfarsitul lumii),
in asa hal incat chiar credinciosii nostri nu stiu ce sa mai Despre faptul ca lumea se va sfarsi Sfanta Scriptura nu da
creada, nu §tiu ce sa mai inteleaga din Biblie cu referire la indubitabil, amanunte. Sfantul Apostol Petru, in a doua epis-
sfarsitul veacurilor, avand in vedere ca prin intreprinderi mi- tola soborniceasca, scrie: „...iar ziua Domnului va fi ca un
suna acele trompete psihopate de sectari care-i terorizeaza fur: atunci cerurile pieri-vor cu vuiet mare; stihiile arzand se
pur si simplu cu date infricosatoare despre sfarsitul lumii. vor desface si pamantul si lucrurile de pe el vor arde cu totul"
(II Petru 3, 7,-10).
Tot felul de oameni scriu astazi, avizati sau neavizati... Au
Asadar, lumea aceasta se va sfarsi. Cand vorbim despre
fost derutati credinciosii no§tri §i de informatia publicata de
sfarsitul lumii nu intelegem o distrugere totala a ei, ci intele-

236
237
gem o schimbare a legilor naturii actuale si stabilirea unei Data sfarsitului veacurilor nu se poate cunoaste: „Iar de-
ordini noi, „in asa fel ca va ft cer nou si pamant nou, in care spre ziua aceea si de ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii
dreptatea locuieste" (11 Petru 3, 13). din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal" (Matei 24, 36).
Lumea noua va fi purificata si reinnoita prin foe. In ea Totusi, din punct de vedere obiectiv, Scriptura nu ne-a
oamenii vor fi schimbati, binele va fi separat de rau si armo- lasat intr-o necunoastere totala cu privire la sfarsit, ci ne-a dat
nia de haos. Acolo nu va mai fi moarte, ci numai viata... anumite semne, din implinirea carora vom putea intelege ca
(Dogmatica, ed. 1952, p. 998). nu este departe:
Despre necesitatea sfarsitului acestei lumi vorbeste foarte a) predicarea Evanghehei la toate popoarele (ceea ce nu
frumos Sfantul Chiril al lerusalimului: „... pe pamant s-au inseamna ca va fi si primita);
raspandit tot felul de pacate. Pentru ca sa nu ramana acest b) convertirea poporului evreu la crestinism;
lacas minunat plin de faradelegi, trece lumea aceasta pentru a c) venirea lui Enoh si Hie pentru a-L predica pe Hristos;
se arata alta mai buna" (Cateheza 15, 3 trad. rom. 399-400). d) aparitia lui Andhrist, adica a rautatii intrupate, a adver-
Marele teolog Dumitru Staniloae, intrebat asupra acestei sarului lui Hristos;
delicate probleme a sfarsitului lumii actuale, raspunde; „Cred e) apostazierea unora de la crestinism, persecutii, razboa-
ca se intampla un act extraordinar al lui Dumnezeu: materia ie, foamete, ciuma, cutremure de pamant, semne mari pe cer,
nu va disparea, poate ca nici chiar lumea aceasta cu materia ivirea de prooroci mincinosi, raspandirea a tot felul de pacate
ei nu va disparea, insa se va produce in ea o transformare ex- intre oameni, ingamfarea, neascultarea de parinti, ipocrizie.
traordinara, se va umple deodata de lumina, poate chiar lu- ura, desfrau si iubirea tuturor lucrurilor diavolesti...
mina care sta la baza ei, poate va tasni prin voia lui Dum- Toate cele de mai sus au fost si vor fi. Deci ele nu indica
faptul ca sfarsitul e aproape, ci numai ca acestea trebuie sa
nezeu. Poate lumina din Hristos va inunda deodata aceasta
aiba loc inaintea sfarsitului lumii. Ele se vor intampla cu
materie si va face o lume noua, plina de lumina, iluminata,
siguranta inaintea venirii Domnului. Ordinea lor nu ne e
incoruptibila" (Dimineti cu Parintele Staniloae, p. 212). cunoscuta.
Asadar, un sfarsit al lumii actuale dar nu o neandzare a ei, Iar semnul eel mai aproape si sigur de venirea a doua a lui
nu o ducere la inexistenta, ci o prefacere fulgeratoare prin foe Hristos este aparitia semnului Sfintei Cruci pe cer, care va
„cu cer nou si pamant nou", unde dreptii vor straluci ca soa- capata iarasi semnificatia ei. In acest moment istoria se sur-
rele in imparatia lui Dumnezeu. pa, pentru ca sa inceapa restaurarea lumii vechi, acel cer nou
Propriu lui Dumnezeu nu e sa nimiceasca, sa neantizeze, si pamant nou...
ci sa creeze. Aceasta minunata creatie a lumii vazute si neva- Cu alte cuvinte, inaintarea acestei lumi in rau va duce la o
zute, in bunatatea Sa Dumnezeu nu o va desfiinta, o va per- lume epuizata teologie, pe care Parintele Staniloae o explica
fectiona, o va desavarsi. prin aceea ca lumea inainte de sfarsitul ei general, inainte de
Intrebarea este cand si cum se vor intampla aceste eveni- venirea a doua, va fi foarte indepartata de Dumnezeu. Vor
mente ? Acestea sunt intrebari ce preocupa astazi aproape aparea hristosi mincinosi, chiar in Biserica, vor aparea oa-
simptomaUc, obsesiv, un foarte mare numar de oameni cred- meni tot mai legati de lumea aceasta, lumea aceasta va fi tot
inciosi ? mai departata de Hristos, toate acestea vor complica enorm
In primul rand, e o intrebare putin nepioasa, ca si cum ai existenta... Sfarsitul lumii vine si pentru ca oamenii merg
intreba ce e Dumnezeu in Fiinta Sa, ce gandeste El despre spre acest sfarsit, merg spre o stare in care nu mai folosesc
noi. Cu toate acestea, noi putem raspunde urmatoarele: puterile dumnezeiesti care le improspateaza si le imbagatesc
puterile spirituale. Devin tot mai neputinciosi spiritual, tot

238 239
mai dezuniti intre ei, conditiile istorice devin tot mai in- mod predilect in lumea occidentals, care s-a despartit de
suportabile. Deci este si o lucrare a noastra. Vine si ca o Dumnezeu.
pedeapsa. Despre scumpa noastra tarisoara, o tara drept maritoare,
Asadar, sfarsitul lumii va veni, a doua venire a Domnului se vorbeste in profetia Sfantului Calinic ca va juca rolul
se va petrece in aceeasi zi cunoscuta in Scriptura sub numele Noului lerusalim la sfarsitul Umpurilor in sensul ca de aici se
de „Ziua de apoi", „Ziua Domnului lisus", „Ziua Fiului va exfinde o viata mai sanatoasa in Europa. Si asa este. In
Omului", dupa care va urma judecata universala: a ingerilor lumea aceasta modema, bolnava moral, impatimita si impot-
celor rai si a oamenilor de la Adam pana la eel din urma om, molita in tot felul de pacate, tara noastra, prin majoritatea ei
pentru ca aceasta judecata va fi universala, solemna, publica, drept maritoare ortodoxa, i l are pe Hristos in Taine, are sal-
definitiva, suprema si infricosata. imparatia harului inte- varea, are mantuirea. Un italian care a stat mai mult pe la noi
meiata de Hristos va lua sfarsit pentru a incepe imparatia glo- a rosfit indrazneata propozitie: „mantuirea lumii este in Ro-
riei cu Hristos eel inviat, imparatul vietii si al fericirii eteme. mania", lata de ce, zic eu in spiritul gandirii si al optimismu-
Este cazul sa nu ne chinuim cu obsedantele intrebari cand lui parintelui Staniloae, sa privim problema sfarsitului lumii
cu incredere in bunatatea si mila lui Dumnezeu.
va fi sfarsitul, ci cum ma voi afla eu atunci ? Acest lucru tre-
buie sa ne preocupe.
lubiti frati si surori,
Tot felul de erezii au izbucnit legate de acest subiect, din- Prin descoperirile din Sfanta Scriptura, Dumnezeu nu vrea
tre care cea mai renumita este cea hiliasta potrivit careia sa faca din noi niste speriati, niste obsedati de negrul sfarsit.
Hristos va imparati cu dreptii 1000 de ani inainte de judecata El nu vrea ca sa ne faca sa-L iubim din frica, sa vedem in
universala aici, pe pamant. intrucat s-a interpretat literal Dumnezeu un monstru nimicitor care abia asteapta sa se raz-
Apocalipsa s-a ajuns la aceasta grava eroare de a-L confunda bune pe bietele creaturi. A vrut, pentru ca tocmai ne iubeste,
pe Hristos eel Vesnic cu eel istoric supus mortii, ca om. sa ne avizeze de cele ce vor urma dupa terminarea istoriei
Apocalipsa este o carte profetica si foarte greoaie, subtila lumii, sa fim pregatiti pentru acest sfarsit oricand, sa nu
din punct de vedere teologie, iar majoritatea devierilor dog- amanam de azi pe maine pocainta, venirea la Hristos, impar-
matice, a sectelor, a invataturilor gresite de aici isi trag seva. tasirea cu Hristos euharistic. Pentru cresUnul bun, toate aces-
Apocalipsa trebuie interpretata dupa anumite reguli de her- te semne ale sfarsitului, desi infricosate, aduc cu sine certi-
meneutica si exegeza biblica... tudinea unirii cu Hristos in etemitate si intarirea credintei in
Parintele Staniloae este foarte optimist, afirmand ca nu Cei ce este, Cei ce era si Cei ce vine.
sunt semne ca sfarsitul existentei pe pamant ar fi aproape.
inca sunt foarte multe posibilitati pentru o viata mai buna pe
pamant... Nu trebuie sa fim pesimisti... Cred ca trebuie sa se
inmulteasca oamenii care se pregatesc pentru imparatia lui
Dumnezeu. Mie mi se pare ca omenirea are posibilitatea sa
inmulteasca numarul acestor oameni Sfintia Sa mentioneaza
faptul extraordinar al extinderii rugaeiunii lui lisus in randul
oamenilor in afara zidurilor manastirii, „cred, spune Sfintia
Sa, ca pana la imparatia lui Gog si Magog mai avem..."
Rumoarea aceasta a unui sfarsit iminent nu-i altceva decat
teama, frica pe care ni le-au furnizat rationalismul cuUivat in

240
Cuvdnt ocazional la Sfantul Dumitru casa lui Dumnezeu", asa cum se exprima tot romanul cresUn-
- Priveghere la Biserica Sfantul Dumitru din Bdrlad - ortodox cu bun simt.
Asadar, Biserica in esenta este „trairea comuna a oame-
nilor cu Sfanta Treime, participarea lor In comun la viata lui
Dumnezeu"; „in Biserica ne e comunicata viata divina." Ast-
Multa lume intelege si concepe fericirea, bucuria, dis- fel, „Dumnezeu Insusi e sufletul Bisericii".
tractia, cheltuindu-si pretioasele secunde ale scurtei noastre Deci Biserica este Trupul tainic al Domnului pentru ca
existente in chefuri desantate, in petreceri, sindrofii scanda- madularele ei se hranesc din Trupul Domnului prin sfintele si
loase, isi ineaca pofta lacoma de a fi satisfacut In baia placeri- dumnezeiestile Taine.
lor neiertate, in a-si pierde timpul pur si simplu, amagindu-se Biserica are deci doua intelesuri, privita ca societate de
cu iluzia fericirii, In ranceda lumina a unei spelunci murdare, persoane ce marturisesc aceeasi credinta si ca locas de inchi-
in compania celor care formeaza si tin horele satanice. nare in care trebuie sa se adune toate fapturile. Biserica este
Am inceput cu aceste triste sau poate pesimiste ganduri, oferirea lui Dumnezeu noua, nevrednicilor; prin lucrarile
nu cu intentia de a face o diagrama a vietii sociale sau de a sfinte care se savarsesc In ea, ea se constituie prin intalnirea
studia nivelul moral al societatii, al urbei pe care o locuim cu naturalului cu supranaturalul, a omenescului cu dumnezeies-
totii; am facut aceasta din dorinta de a cantari cu ajutorul ba- cul. De aceea spunem ca Fiinta ei este teandrica.
lantei duhovnicesti, cat de scumpe, cat de pretioase sunt ina- Dumnezeu a Intemeiat-o pe Sfanta Cruce de pe Golgota tn
intea lui Dumnezeu aceste momente sfinte pe care le-am chip duhovnicesc, iar istoric Biserica ia fiinta in ziua Cinci-
trait, de buna seama, cu totii in aceasta minunata seara de zecimii, cand Duhul Sfant, sub forma Umbilor de foe, aduce
rugaciune, aici, in Sfanta Biserica Sfantul Dumitru din Bar- cu Sine increstinarea in masa a poporului iudeu si greco-
lad. Am facut aceasta si din dorinta de a releva ca fericirea pagan.
adevarata nu se rezuma la mancare, bautura, la placerea sen- lata de ce spunem ca Biserica e intemeiata de Dumnezeu
zuala, ca fericirea anteparadiziaca se traieste aici pe pamant, prin lisus Hristos, nu de oameni (Teologia dogmatica si sim-
aici si acum In dumnezeiescul locas de rugaciune care este bolicd, vol. II, pp. 115-111).
biserica. in Biserica, prin savarsirea Tainelor de initiere - Botez,
lata de ce, analizand cu atentie periculoasele coordonate Mirungere si Euharistie - si prin Tainele de intarire a vietii du-
pe care navigheaza astazi corabia moralitatii neamului nos- hovnicesti, noi traim si fiintam. in Biserica ne castigam man-
tru, a lumii in general, m-am gandit ca in aceasta seara de tuirea. in general putem zice ca afara de Biserica nu exista
priveghere, cand ne-am adunat cu totii sa dam prinos de cin- mantuire, numai printr-o minune In ordinea supranaturala se
stire unui erou al Bisericii Crestine, a unui devotat ostas al lui poate mantui cineva dintre cei ce nu apartin Bisericii. Omul
Hristos, sa vorbim despre devotamentul crestinului ortodox trebuie sa sde ca Biserica este organul ordinar si sigur al man-
fata de Sfanta Biserica. tuirii pentru eel ce traieste in conformitate cu invatatura ei.
Nu putine sunt tratatele care s-au scris despre Biserica de Din aceste cateva propozitii, putem sa constatam ca man-
catre marii teologi ai lumii. Foarte multi s-au intrecut in defi- tuirea vine prin Biserica si ca orice iesire din acest staul man-
nitii care mai de care mai savante; toti au defmit Biserica tuitor aduce pieirea.
drept o institutie dumnezeiasca si omeneasca in care si prin lata de ce fiecare membru al Trupului tainic al Domnului
care pulseaza comuniunea intratreimica, iubirea dumneze- (Biserica) trebuie sa fie devotat Casei lui Dumnezeu.
iasca a persoanelor Sfintei Treimi, dar parca cea mai simpla A fi devotat Bisericii inseamna a iubi Biserica si a o ajuta
si mai draga tuturor este populara definitie: „Biserica este ori de cate ori se cere aceasta.

242 243
Ne-a cSlSuzit de-a lungul istoriei, in avalansa vicisitu-
A iubi Biserica inseamna sa o frecventeazi, pentru ca in dinilor politice si sociale, a vegheat pe meterezele moralitStii
Biserica credinciosul poarta dialogul cu Dumnezeu in cea neamului, sS o iubim si sS o sprijinim. Nu cu cuvinte si dis-
mai inalta traire duhovniceasca. cursuri, ci cu fapte.
Asa au inteles mosii si stramosii nostri sa fie credinciosi Multi dintre oameni judecS periculos, cu eel mai con-
Bisericii stramosesfi. N-au tradat cu usuratatea de astazi Bi- damnabil subiectivism, pe cei care vin la BisericS, dacS si ei
serica. Au murit chiar pentru Biserica, pentru credinta orto- gresesc in societate. Aceasta nu e decat ojudecatS sectara, cS
doxa izvorata din Biserica, pentru ca ea are in totalitatea ei poti sS fii bun si acasS, tolSnit pe un recamier cu ochii atinfiti
caracteristica de infailibila. in ecranul unui televizor sau cu tigara in gura. Nevenind la
Sfanta Biserica a fost dintotdeauna fascicolul luminos al BisericS se raceste panS la inghet carbuncle duhovnicesc din
neamului care lumineaza calea oamenilor spre mantuire. Nu sufletul nostru. Toate acestea sunt soaptele diavolului, rostite
intamplator, eel mai mare poet al romanilor sublinia ca Bi- prin gura dusmanilor Bisericii.
serica Ortodoxa Romana este „creatiunea eminamente natio- Numai venind la BisericS tinem vie legatura harica cu
nals, maica spirituals a neamului romanesc, care a nascut Dumnezeu si cu Sfintele Taine.
unitatea limbii si unitatea etnicS a poporului, ea, care dom- SS sprijinim material Biserica, sa sustinem initiativele de
neste puternica dincolo de granitele noastre si e azilul de ridicare de biserici si consolidare a celor deteriorate grav de
mantuire nationals in tSri unde romanul nu are stat..." (Mihai cutremurele ce au avut loc.
Eminescu, Timpul, VII, nr. 63, 20 martie 1882). Se pare cS pentru toate gSsim timp si bani, numai pentru
Iar Tudor Arghezi spunea in 1925: „Alungat, prigonit, BisericS nu.
omul gaseste in BisericS sprijinul fiintei lui morale. Biserica SponsorizSm localuri ale desfranSrii si necuviintei, iar bi-
il primeste oricand si oricine ar fi el. Biserica are o influent sericile rSman in pSrSsirea in care au fost si panS-n 1989.
socials covarsitoare". Nu sunt bani, dar nu este nici sarg pentru punerea in
Biserica a invins timpul si il invinge mereu. Au pierit nea- miscare a rofitelor mecanismului edificator, sS umim din loc
muri si dinasfii puternice; Biserica trSieste. Nu ne putem corabia nepSsSrii noastre.
lupta cu Biserica. Noi cSdem si ea ne supravietuieste pentru LScomia §i zgarcenia oamenilor boga^i cand este vorba sa
ca se alimenteaza din izvorul vietii, lisus Hristos. contribuie la intretinerea Bisericii a devenit proverbialS.
Din astfel de consideratii, apartenenta la Biserica este
necesarS. Ca sS nu ne pierdem si sS nu pierim in singuratate
si in mizeriile pScatelor trebuie sS apartinem Bisericii, cum
apartine mlSdita vitei si membrele corpului. E o conditie de
viata sau de moarte, de mantuire sau osanda.
„DacS nu exista credinta in Dumnezeu, in Biserica - spu-
nea marele Tutea - nu exista adevSr. FSra Dumnezeu, fSrS
credintS, omul devine un animal rational care vine de nicSieri
si merge spre nicSieri", si tot el spunea cS cresfinismul a apS-
rut istoric, dar a punctat fimpul si spatiul cu eternitatea, cu
vesnicia, si aceasta prin BisericS.
Va indemn de a ne trezi din letargia duhovniceascS in care
ne-a aruncat bezna ateistS si sS strangem randurile in jurul
maicii noastre spirituale, Biserica.

244
Ne-a calauzit de-a lungul istoriei, in avalansa vicisitu-
A iubi Biserica inseamna sa o frecventeazi, pentru ca in dinilor politice si sociale, a vegheat pe meterezele moralitatii
Biserica credinciosul poarta dialogul cu Dumnezeu in cea neamului, sa o iubim si sa o sprijinim. Nu cu cuvinte si dis-
mai inalta traire duhovniceasca. cursuri, ci cu fapte.
Asa au inteles mosii si stramosii nostri sa fie credinciosi Multi dintre oameni judeca periculos, cu eel mai con-
Bisericii stramosesti. N-au tradat cu usuratatea de astazi Bi- damnabil subiectivism, pe cei care vin la Biserica, daca si ei
serica. Au murit chiar pentru Biserica, pentru credinta orto- gresesc In societate. Aceasta nu e decat o judecata sectara, ca
doxa izvorata din Biserica, pentru ca ea are in totalitatea ei poti sa fii bun si acasa, tolanit pe un recamier cu ochii atintiti
caracteristica de infailibila. In ecranul unui televizor sau cu tigara in gura. Nevenind la
Sfanta Biserica a fost dintotdeauna fascicolul luminos al Biserica se raceste pana la Inghet carbuncle duhovnicesc din
neamului care lumineaza calea oamenilor spre mantuire. Nu sufletul nostru. Toate acestea sunt soaptele diavolului, rostite
intamplator, eel mai mare poet al romanilor sublinia ca Bi- prin gura dusmanilor Bisericii.
serica Ortodoxa Romana este „creatiunea eminamente natio- Numai venind la Biserica tinem vie legatura harica cu
nala, maica spirituala a neamului romanesc, care a nascut Dumnezeu si cu Sfintele Taine.
unitatea limbii si unitatea etnica a poporului, ea, care dom- Sa sprijinim material Biserica, sa sustinem initiativele de
neste puternica dincolo de granitele noastre si e azilul de ridicare de biserici si consolidare a celor deteriorate grav de
mantuire nationala in tari unde romanul nu are stat..." (Mihai cutremurele ce au avut loc.
Eminescu. fimpul, VII, nr. 63, 20 martie 1882). Se pare ca pentru toate gasim timp si bani, numai pentru
Iar Tudor Arghezi spunea in 1925: „Alungat, prigonit, Biserica nu.
omul gaseste in Biserica sprijinul fiintei lui morale. Biserica Sponsorizam localuri ale desfranarii $i necuviintei, iar bi-
il primeste oricand §i oricine ar fi el. Biserica are o influenta sericile raman in parasirea in care au fost si pana-n 1989.
sociala covarsitoare". Nu sunt bani, dar nu este nici sarg pentru punerea in
Biserica a invins timpul si il invinge mereu. Au pierit nea- miscare a rotitelor mecanismului edificator, sa umim din loc
muri si dinastii puternice; Biserica traieste. Nu ne putem corabia nepasarii noastre.
lupta cu Biserica. Noi cadem si ea ne supravietuieste pentru Lacomia si zgarcenia oamenilor boga^i cand este vorba sa
ca se alimenteaza din izvorul vietii, lisus Hristos. contribuie la Intretinerea Bisericii a devenit proverbiala.
Din astfel de consideratii, apartenenta la Biserica este
necesara. Ca sa nu ne pierdem si sa nu pierim in singuratate
si in mizeriile pacatelor trebuie sa apartinem Bisericii, cum
apartine mladita vitei si membrele corpului. E o conditie de
viata sau de moarte, de mantuire sau osanda.
„Daca nu exista credinta in Dumnezeu, in Biserica - spu-
nea marele Tutea - nu exista adevar. Fara Dumnezeu, fara
credinta. omul devine un animal rational care vine de nicaieri
si merge spre nicaieri", si tot el spunea ca crestinismul a apa-
rut istoric, dar a punctat timpul si spatiul cu eternitatea, cu
vesnicia, si aceasta prin Biserica.
Va indemn de a ne trezi din letargia duhovniceasca in care
ne-a aruncat bezna ateista si sa strangem randurile in jurul
maicii noastre spirituale, Biserica.

244
lasi, pentru ca trei brate are Dunarea la varsarea in mare, trei
Contributia Bisericii Ortodoxe Romane la provincii romanesfi se unesc in aceeasi Romanic, in aceeasi
mentinerea unitatii de neam si spiritualitate credinta ortodoxa, cinstind astfel si imitand geografic si isto-
ric Sfanta Treime.
Suntem inca sub impresia puternica a festivitatilor legate
„Cd unde este unire, acolo aporuncit de 1 Decembrie, cand s-a sarbatorit de catre tot sufletul ro-
Domnul binecuvantarea si viatapdnd in veac." manesc Marea Unire de la 1918. S-au tinut o sumedenie de
(Psalm 132, 3} discursuri de catre oameni poliUci, istorici, economist. S-a
aratat intregii natiuni consecintele benefice ale unirii, dar
in teologia dogmatica exista un capitol care trateaza de- parca nu s-a scos in evidenta, dupa cum era de asteptat, rolul
spre dogma Sfintei Treimi, una dintre cele mai grele invata- Bisericii Ortodoxe in tot acest proces de reintregire si reve-
turi, pentru ca sunt adevaruri ce tin mai mult de Revelatie, nire la matca. Chiar daca vorbitorii n-au facut-o, au facut-o in
sunt suprarationale. Nu am intentia sa ma refer la aceste schimb toti romanii de aici si din diaspora, prin manifestarea
chestiuni acum, ci vreau numai sa reliefez, in aceste mo- cu efuziune a sentimentelor romanesti celor mai curate, con-
mente inaltatoare pentru crestinii din orasul acesta, cand Cer- stituindu-se intr-o uriasa si extraordinara rugaciune cantata
cul Militar Barlad imbraca haina frumoasa de sarbatoare, Fiului lui Dumnezeu.
gazduind cu atata caldura o parte din frumosul si sublimul Desigur, Biserica Ortodoxa Romana, in ciuda tuturor in-
romanesc, din ceea ce au avut mai de pret mosii si stramosii cercarilor izbutite sau nu de a i se contesta meritele de catre
nostri - colindele de stea, de Craciun - , ca unitatea de neam satanica ideologic atee, si-a facut datoria, fiind alaturi de
si spiritualitate la romani este o dumnezeiasca reflectare a co- popor in momentele de mare incercare pentru romani, inter-
muniunii divine intratrinitare. Aceasta impreuna-existenta a venind de atatea ori salvator, prin slujitorii ei, preotii orto-
persoanelor dumnezeiesti, a Tatalui, a Fiului si a Sfantului docsi si romani, care s-au identificat cu necazurile si bucuri-
Duh, aceasta impreuna-locuire - numita perihoreza - are la ile celor pe care-i pastoreau...
baza numai si numai iubirea dumnezeiasca. Caci Dumnezeu Si daca noi, romanii, am fost o stanca de neclintit aici, in
este Unul in Fiinta si intreit in Persoane. sud-estul Europei, aceasta este pentru ca, deosebit de cele-
Am debutat cu aceste cugetari teologice pentru ca atunci lalte popoare slave din Balcani, poporul roman a cunoscut
cand pronuntam cuvantul Romania pronuntam un cuvant credinta crestina prin insusi procesul sau de formare. incres-
sfant ce reflecta unitatea lui Dumnezeu in Treime, un cuvant tinarea poporului roman a fost un proces desfasurat concomi-
ce arata expresiv unitatea de granit a romanilor in aceeasi tent cu etnogeneza sa, tot asa cum, invers, etnogeneza popo-
credinta in Dumnezeu, cu acelasi crez etnic si politic. rului roman a fost un proces ce s-a defmit prin increstinarea
Dintotdeauna binecuvantata Moldova, pravoslavnica Tara elementelor din care s-a plamadit acest popor, din incresti-
Romaneasca si Sfantul Ardeal nu au incetat sa fie una si narea si romanizarea populatiei geto-dace.
aceeasi Romanic, chiar daca vicisitudinile istoriei s-au asezat Profilul etnic propriu al poporului roman este asigurat toc-
in cale, chiar daca granitele politice au fost trasate prin dictat mai de aceste doua elemente ale etnogenezei sale: romani-
si forta. Romanii din cele trei provincii ale acestui binecu- tatea si cresfinismul.
vantat pamant n-au avut in sufletele lor niciodata vreo grani- Moravii au fost crestinati in 863 de fratii Constanfin (Chi-
ta, nu au avut constiinta instrainarii si alteritatii pentru ca ril) si Metodie, originari din Salonic si care de fapt au intro-
sfanta noastra etnogeneza ne cheama sa fim frati si prieteni la dus limba slava vorbita de populatia slava in jurul Saloni-
vreme de necaz si bucurie, pentru ca sangele nostru este ace- cului - paleoslava - si in Tarile Romane, existenta in cance-

246 247
lariile domnesti si in Biserica pana in secolul al XVII-lea; bul- Cand se tiparea cate o carte bisericeasca romaneasca, de
garii, in 864, in frunte cu conducatorul lor Boris (Mihail prin exemplu Carte romaneasca de invatatura a lui Varlam
botez); ungurii, in 953, prin demnitarul Gyula (Stefan prin (1643) sau Biblia de la Bucuresti (1688), in predoslovia ei se
botez), nas fiindu-i Constantin al Vll-lea Porfirogenetul, iar adresa „catra toata semintia romaneasca", indiferent ca era
eel mai mare popor slav, rusii, in 989, cand printesa Ana tiparita in Moldova, Transilvania sau Tara Romaneasca.
Porfirogeneta se casatoreste cu printul barbar Vladimir, pe lata de ce putem spune ca unitatea de limba, de neam si de
vremea imparatului de Bizant Vasile al Il-lea Macedoneanul cultura, carora li s-a adaugat in viata religioasa unitatea de
(Bulgaroctonul) (979-1025). " credinta, au mers mana in mana, s-au alimentat reciproc si au
Pentru poporul roman nu se poate vorbi de o data anume alimentat in decursul istoriei tinderea permanenta a romani-
de increstinare pentru ca, asa dupa cum am spus, pe actul sau lor spre autonomic, independents si suveranitate.
de nastere scrie popor crestin, latin, ortodox si roman, cei Asadar, pe bunS dreptate eel mai mare poet al romanilor,
mai apropiati de trunchiul latin prin denumire. Mihai Eminescu, a numit Biserica OrtodoxS Romana „maica
Asadar, aceasta stanca de neclintit care a dainuit aici, care duhovniceascS a neamului romanesc", iar in ziarul Timpul
este poporul roman, isi are fundamentul pe rezistenta spiritu- din 10.10.1881 scria: „Biserica au creat limba literarS, au
alitatii si unitatii sale, prin credinta in Dumnezeu. Intr-o prea sfmtit-o, au ridicat-o la rangul unei limbi hieratice si de stat."
frumoasa sintagma se exprima credinta poporului roman: latS de ce merits cinstiti si pomeniti toti cei care s-au jert-
.,lege stramoseasca" sau ..lege romaneasca". care nu poate sa fit pentru credinta strSmoseascS si neam, amintind aici pe
fie altceva decat crestinismul primar raspandit prin Apostolii scurt numele marelui Brancoveanu, care a murit ca un martir,
Domnului la gurile Dunarii (Sfantul Apostol Andrei). un sfant §i un erou.
Ortodoxia nu ne-a dat numai puterea sa aparam fiinta na- in acest context trebuie arStat de ce nu putem admite rebo-
tionals si linistea Occidentului, ci ne-a dat puterea sa contri- tezarea Romaniei de cStre misionari veniti de aiurea. latS de
buim la mentinerea popoarelor din Balcani (grecii si slavii). ce trebuie sS opunem o inversunata rezistenta ofensivei sec-
Daca poporul nostru s-ar rupe de Ortodoxie, ar inceta rolul tare dinspre Occident care s-a abStut ca un blestem peste Ro-
lui de punte vie intre Orient si Occident, dar si caracterul de mania, cu scopul de a distruge unitatea noastrS spirituals, de
sinteza unica a spiritualitatii lui intre celelalte popoare, adica a lovi in ce are romanul mai scump: frumoasele lui datini si
identitatea noastra cu totul deosebita. obiceiuri strSmosesti.
Biserica Ortodoxa a contribuit la mentinerea unitatii de Dar dacS noi stim cS martirii Bisericii noastre au apSrat cu
neam in schimbul a multor si grele jertfe. In fata expansiunii sacrificiul suprem granitele spirituale ale neamului romanesc,
otomane de musulmanizare si pasalacizare a popoarelor eu- cu totii suntem convinsi de rolul cu totul determinant al ar-
ropene, cele trei provincii romanesti au rezistat la adapostul matei romane in apSrarea granitelor politice si istorice. i i
crucii si sub obladuirea Maicii Domnului, pentru sa suntem spun brava si glorioasa armatS romanS, pentru cS asa cum
un popor blagocestiv, cinstitor de Dumnezeu intr-o singura aprecia marele Petre Tutea. formuland rSspuns la o intrebare
credinta stramoseasca. unitara, Ortodoxia. delicatS despre cum se poate iesi din impasul actual, „dacS
Preotii Bisericii Ortodoxe au cultivat totdeauna sentimen- suntem crestini, iesim din impas prin forta Bisericii crestine
tul unitatii nationale nu numai prin faptul ca scriau „catra si prin geniul politic al poporului roman. Trebuie sS admitem
toata semintia romaneasca", ci aveau si legamantul pe viata cS suntem un mare popor european. Lovinescu spune cS douS
si pe moarte sa utilizeze toate mijloacele pentru a inocula tu- virtuti are poporul roman: geniul politic si geniul militar. Un
turor romanilor constiinta unitatii. Din nici o carte romaneas- popor putin numeros, dar invincibil. Unul din generalii ger-
ca nu lipseste cuvantul „roman" si apelul la originea comuna. mani a spus ca armata romana e un paradox: o armatS micS,

248 249
nebatuta niciodata. N-a fost lichidata niciodata. Am stat sub
presiunea Casei de Austria, a Imperiului Otoman §i a Im- Cuvdnt la mitingul anti-iehovist
periului tarist si am facut unirea Principatelor inaintea Italiei, din 14 iulie 1996
sprijinita de Napoleon al Ill-lea, prin batalia de la Solferino".
In semn de mare cinstire a martirilor eroi, Biserica Orto-
doxa, bazindu-se pe depozitarul dogmatic, canonic si cultic, a
rezervat un capitol important de pomenire, rugaciuni de „Cdci daca mortii nu inviazd, nici
iertare pentru ostasii romani cazuti la datorie pentru apararea Hristos n-a inviat. Iar dacd Hristos
patriei si a credintei stramosesti. Si-i va pomeni pana la sfar- n-a inviat, zadarnicd este credinta
situl veacurilor. voastrd, sunteti incd tn pdcatele voastre."
(ICorinteni 15, 16-17)
$i aceste colinde se vor constitui intr-o frumoasa si calda
rugaciune adresata Tatalui ceresc pentru pace in tara si in
lume, pentru intelegere intre oameni si pentru un sfarsit de an Frati crestini ortodocsi, marturisitori ai mantuitoarei cre-
cu multa sanatate .si fericire, iar pentru anul care vine buna- dinte si frati romani,
stare, fericire si mai bine. De la nasterea lui Hristos, acum 1996 de ani, de la prima
Sa venire, intru smerenie desavarsita pe pamant si pana as-
tazi, invatatura crestina s-a bazat pe cele mai solide argu-
mente in ceea ce priveste starea omului dupa moarte si dujja
infricosata Judecata a lui Dumnezeu, anume argumentul In-
vierii lui Hristos din morti si inaltarea Sa cu trupul la cer, ga-
rantia invierii si inaltarii noastre la Dumnezeu.
Fata lumii s-a schimbat prin invierea Mantuitorului Hris-
tos, toate s-au umplut de lumina, si cerul, si pamantul, si cele
de dedesubt. Venirea lui Hristos in trup a insemnat pogorarea
lui Dumnezeu la noi.
Din cele doua alternative pentru inlaturarea starii anor-
male in care se gasea omul dupa caderea in pacat, anume
ridicarea omului la Dumnezeu si pogorarea lui Dumnezeu la
om, numai aceasta din urma era cu putinta. Caci conditiile
necesare mantuirii nu le poate indeplini decat o fiinta infinita,
atotputernica si absolut curata, deci numai Dumnezeu insusi,
a carui interventie este necesara pentru ridicarea omului. in
aceasta ordine intruparea este necesara.
Asadar, prin trimiterea Fiului Sau Cei Unul Nascut, Dum-
nezeul-Tatal a realizat mantuirea obiectiva, mantuirea tuturor,
a reparat greseala fatala a omului care a cazut din ascultare si
a fost pedepsit cu moartea, a refacut puntea dintre cer si pa-
mant, rupta prin pacat, a bucurat si a luminat cosmosul, pro-
ducandu-se cu adevarat acest lucru unic sub soare: .,Dum-
nezeu Fiu Fecioarei se face !".

251
Sfanta Biserica a fixat prin cele sapte Sinoade Ecumenice,
secta Martorii lui lehova, care a produs atata indignare, deza-
sub directa lucrare a Sfantului Duh, dogmele mantuitoare pe
care trebuie sa le urmeze si sa le respecte omul pentru do- probare si constemare in randul oamenilor cinstiti si temStori
bandirea mantuirii. Toate aceste dogme au fost predicate ome- de Dumnezeu de la noi din tara si din diaspora.
nirii prin vasele cele alese ale Duhului Sfant, Sfintii Apostoli Aceasta sectS, apSrutS in SUA in a doua jumState a se-
si ucenici ai Mantuitorul Hristos, cei 70 de ucenici, apoi, prin colului XIX, prin absurditatea invStSturilor ei contests chiar
succesiune apostolica, de catre cele trei trepte ale ierarhiei de esenta, fundamentul invStaturii de credintS, prin aceea cS in
ordin divin: episcopatul, prezbiteratul si diaconatul. lisus Hristos nu recunosc pe Dumnezeu adevarat si om ade-
vSrat, Mantuitorul si RSscumpSrStorul lumii, ci vSd In El o
Asa a invatat Biserica de doua mii de ani pe credinciosii simplS persoanS, care nu este etemS si care a fost procreatS
ei; si cei care au ascultat de Biserica au ajuns sa fie randuiti in timp de Tatal, o persoanS mSrginitS, capabilS chiar de a fi
cu sfintii in fericirea negraita a slavei dumnezeiesti. ispititS si de a putea pScStui; este chiar mai prejos decat
Numai ca diavolul, urzitorul celor rele, tatal minciunii si Ingerii (citat din revista Trebuie sd crezi in Trinitate ?). Nu-
al dezbinarii, al dezordinei si al haosului, n-a suportat cu mai prin aceasta puteti Intelege cS nu mai are nimic comun
usurinta doborarea lui din slava cerului §i, in virtutea rautatii cu cresfinismul, chiar dacS vorbesc de un lisus Hristos dupa
pe care a dobandit-o dupa cadere, cauta sa dezbine, sa invraj- cum II Inteleg ei.
beasca pe crestini intre ei, sa falsifice adevarul de credinta. si
sa-i faca pe crestini sa nu se mai recunoasca intre ei, prin su- Alte puncte din doctrinS: nu accepts si nu Inteleg Sfanta
tele si miile de erezii, schisme, grupari anarhice si disidente Treime; exists un Dumnezeu-idee; Duhul nu este dupS ei o a
care au aparut pe fondul mandriei luciferice de a opune Bise- treia PersoanS a Sfintei Treimi, ci o energie a Tatalui, deci nu
ricii propria lor intelegere si pricepere referitor la textele din exists Sfanta Treime; nu exista suflet nemuritor, nu exists
Sfanta Scriptura. nemurire, sufletul omului dupS moarte doarme, nu exista iad
si nici chinuri vesnice; nu existS nici o sarbStoare, cele care
Asa s-a ajuns la aparitia unor invataturi straine de Bise- au fost - zic ei - au fost impuse; au doctrina anihilSrii, care
rica, cum au fost spre exemplu arianismul, macedonianismul,
apolinarismul, pnevmatomanii, care au fost combatute, la InvatS cS sufletul unui om moare atunci cand moare si trupul.
vremea respectiva, de Sfintele Sinoade Ecumenice §i care s-au Totusi, o persoanS poate evita anihilarea, daca accepta sS
risipit in negura vremurilor. adopte InvatSturile Martorilor lui lehova.
Au InvStStura despre razboiul total numit Armaghedon, la
Astazi, culmea, o serie de astfel de erezii, invataturi si
practici care se considers cresfine, vorbind despre lisus Hris- care se vor folosi toate tipurile de arme si in urma cSruia vor
tos, i l reneagS si i l batjocoresc mai mult decat cultele si reli- supravietui numai ei.
giile pSgane. CaracteristicS insS este ura InversunatS impotriva Bisericii
Ati auzit si sunteti informati prin mass-media de secta lui crestine. Ei savureazS ideea distrugerii tuturor crestinilor In
Francisc Maytreia, care se considers fratele mai mare al lui bStSHa Armaghedonului. Ei nu depun jurSmantul militar si
lisus sau „lisus JudecStorul", de secta foarte periculoasS „Co- nici nu doneazS sange la nevoie.
piii Domnului", care vrea sS evanghelizeze sexual Romania, Parcurgand principalele puncte de InvStSturS ale acestei
de secte necresfine si satanice cum ar fi Bahai si satanismul, periculoase secte, putem trage urmStoarele concluzii:
secta uciga§S Aum. Despre Hristos ei vorbesc ca despre o persoanS oarecare,
Toate aceste secte nu sunt decat rSbufnirea celor vechi sub care n-a avut mare rol in lucrarea mantuirii, un fel de purtStor
alte forme. de cuvant al lui Dumnezeu si nicidecum Dumnezeu Mantui-
Dar una dintre ele, care a polarizat atentia romanilor §i a torul lumii. ^
credinciosilor ortodocsi de pretutindeni, este de buna seama Despre Maica Domnului nici nu pomenesc sau, dacS vor-
besc, o hulesc cu cuvinte grele. DacS Hristos e procreat de
252
253
Dumnezeu-Tatal, intruparea lui Hristos n-a fost altceva decat Cuvant la Sfintii Trei lerarhi
transferarea fortei vitale a Fiului Sau in pantecele Mariei - Taina Sfintei Preotii -
(vezi Trebuie sd crezi in Trinitate ?).
Pe plan social, o serie intreaga de consecinte catastrofale:
sa nu-ti aperi patria la nevoie cand este invadata de un agre-
sor, sa nu-ti salvezi fratele de langa tine, p)entru ca asociaza In istoria civilizatiei umane au fost si sunt valori spiri-
transfuzia de sange cu consumarea sangelui. tuale, culturale, materiale din diferite domenii ale vietii ome-
Toate asigurarile care au fost date prin mass-media de ca- nesti care au adus omului progresul, bunastarea si fericirea.
tre conducatorii iehovisti, ca sunt pasnici, ca sunt loiali auto- Dar asa cum sunt stelele pe cer, unele mai stralucitoare
ritatilor de stat, nu sunt altceva decat minciuni sfruntate. Vi- decat altele, asa sunt si valorile intre ele, unele mai mari
sul lor este desfiintarea tuturor granitelor si dependenta lor decat altele.
totala de conducerea iehovista de la Brokyn, SUA. Insa valoarea inteleasa numai prin prisma omenescului se
Misiunea lor este destabilizarea crestinatatii in toata lu- dovedeste la un moment dat a fi valabila pentru o existenta
mea. Aceasta este o incercare antihristica si masonica de a marginita, pentru binele si fericirea omului, atat cat exista
lovi in credinta ortodoxa si in neamul romanesc.
aici pe pamant.
Sa veghem la granitele spirituale ale poporului roman si
Este insa un domeniu in care valorile sunt cu adevarat
sa ne aparam ce avem mai sfant si mai scump: credinta stra-
moseasca. nepieritoare, in care valoarea este privita prin prisma nestri-
Cei care s-au pus in slujba acestor strain! de datinile, tra- caciunii, a vesniciei. Acest domeniu este, de buna seama,
ditia si spiritualitatea poporului roman vor fi judecati mai de- ogorul sfintei noastre credinte stramosesti propovaduite de
vreme sau mai tarziu de istoric si in final de Bunul Dumnezeu. aproape doua milenii de Sfanta noastra Biserica Ortodoxa.
Daca acesti martori si-au propus sa ajute material Romania, Ortodoxia isi are si ea tezaurul valorilor ei. In acest sanc-
o pot face dezinteresat, fara sa se targuiasca cu romanii in ceea tuar de nestemate, Biserica noastra a pastrat cu grija la loc de
ce priveste credinta sau apartenenta religioasa. mare cinste valorile ce au contribuit la intemeierea si consoli-
Biserica Ortodoxa a fost acuzata pana acum ca a fost prea darea ei. Intre inestimabilele comori care vegheaza si lumi-
toleranta si inacfiva, ca nu au iesit si preotii in strada pentru a neaza la temelia Bisericii Ortodoxe sunt sfintii, cetele sfinti-
apara interesele unei societati aflate in lipsuri si nevoi. Pot lor, proorocilor, cuviosilor, mucenicilor, apostolilor, pustni-
spune ca preotii au fost dintotdeauna alaturi de acest popor si cilor si ierarhilor.
la bucurie, si la necaz. Acum insa a venit vremea sa spunem: Din aceste cete de sfinti, care aduc neincetat lauda Sfintei
afara cu sectele si ereziile destabilizatoare si aducatoare de Treimi in negraita bucurie a raiului lui Dumnezeu, astazi stra-
moarte spirituala! luceste in mod deosebit ceata Sfintilor lerarhi, pentru ca Bi-
Afara cu strainii de neam si de credinta ! Sa ne unim im- serica noastra a fixat astazi sarbatoarea Sfintilor lerarhi Va-
potriva acestor lupi rapitori care nu aduc decat nenorociri si sile, Grigorie si loan ca o coroana, ca o sinteza a teologiei, ca
dezbinare. pe cea mai extraordinara triada a ierarhiei.
Dumnezeu Mantuitorul si Maica Sa cea Preacurata sa ne Sarbatoarea de azi este sarbatoarea victoriei teologiei or-
ajute ! todoxe, este cununa valorilor spirituale, este recunoasterea a
tot ceea ce a avut Biserica mai bun si mai sfant in veacul sau
de aur, secolul IV.
Intentia mea nu este sa vorbesc despre semnificatia acestei
mari sarbatori, pentru ca intr-un fel, mai mult sau mai putin.

255
am facut-o pana acum, ci as vrea sa scot in evidenta, in la urmasii lor, pentru ca ei nu aveau cum sa traiasca pana la
aceasta minunata atmosfera de incandescenta traire duhovni- sfarsitul veacurilor (Matei 28, 19-20).
ceasca, care este secretul sfmtirii, cine este eel ce tine legatu- Acestor urmasi, care vor fi episcopii si preotii de mai tar-
ra intre cer si pamant, cum Dumnezeu ofera creaturii Sale ziu, Sfintii Apostoli le mijloceau impartasirea harului prin rit-
darurile Sale dumnezeiesti, cum e posibil ca Dumnezeu sa fie ualul punerii mainilor. Harul deci nu se mai coboara ca la
cu noi, sa locuiasca in noi si sa ne sfinteasca viata noastra, Cincizecime sub forma limbilor de foe, ci in mod obisnuit,
trupurile si sufletele noastre. conform celor oranduite de Domnul, prin punerea mainilor si
lata intrebari la care sunt dator sa formulez raspunsuri in rugaciune.
aceasta seara, aici, in aceasta Sfanta Biserica, cand cei trei Prin punerea mainilor sunt instituite deci cele trei trepte
patroni ai sfantului locas binecuvanteaza de sus smerenia de drept divin: diaconii, preotii si episcopii.
noastra. Sa raspundem cu un singur cuvant: numai ea, preo- Marturii biblice: Fapte 6, 6 - hirotonia celor 7 diaconi;
tia, este aceea care ne indumnezeieste, numai preotui este eel Fapte 14, 23 - Sfintii Apostol Pavel si Bamaba dupa ce au
ce mijloceste mantuirea, numai el, sluga lui Dumnezeu, eo- propovaduit Evanghelia in Listra, Iconia si Antiohia, „cu
munica harul, tine vie legatura intre cer si pamant. rugaciuni si ajunari, i-au hirotonit preoti in fiecare biserica".
Asadar, vom vorbi despre taina Sfintei Preotii, vom vorbi Harul slujirii lui Dumnezeu i l primesc tot prin punerea
despre preot. mainilor si episcopii. Acest har a fost transmis prin Sfantul
Apostol Pavel episcopilqr Tit si Timotei. Sfantul Apostol
Frati lor, Pavel scrie lui Timotei: „Iti amintese sa aprinzi si mai mult,
Taina Preotiei sau a hirotoniei, dupa cum defineste inva- din nou, harul lui Dumnezeu, care este in tine, prin punerea
tatura de credinta ortodoxa, este taina in care, prin punerea mainilor mele" (II Timotei 1, 6).
mainilor arhiereului si prin rugaciune, se impartaseste per- Asadar, harul hirotoniei se transmite prin punerea maini-
soanei anume pregatite harul care da puterea de a invata cu- lor, dar el nu-si are izvorul in eel ce pune mainile, ei in
vantul lui Dumnezeu, de a savarsi Sfintele Taine si de a con- Dumnezeu. Sfantul loan Gura de Aur spunea: „Se pune mana
duce pe credinciosi la mantuire. peste om, dar toate le face Dumnezeu si mana Lui se atinge
Hirotonia inseamna atat intrarea in cler, cat si primirea de capul celui ce se hirotoneste, daca hirotonia se face cum se
unei puteri spirituale sau a unei trepte din acea putere. cuvine" (Omilia a XlV-a la Faptele Apostolilor, pp. 60, 116).
Preotia este o taina, deci o lucrare sfanta, instituita de Deci, Revelatia divina, literatura patristica dau marturie
Domnul. El, Mantuitorul Hristos, sufla asupra Sfintilor Sai despre faptul ca numai episcopatul, presbiteratul si diacona-
Ucenicii si Apostoli puterea de a-I continua opera mantui- tul sunt trepte ierarhice de drept divin, avandu-si baza in
toare peste veacuri, pana la sfarsitul lumii. vointa Mantuitorului. Celelalte trepte, care existau sau exista
Dupa inviere, Mantuitorul ii investeste cu putere pe uceni- in Biserica (exemplu: citetii, ipodiaconii etc.) nu au acest ca-
ci sa predice Evanghelia, prin cuvintele: „Luati Duh Sfant; racter. Ele sunt simple functiuni bisericesti.
carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate, si carora le veti Harul este unul pe care-1 primeste eel ce se hirotoneste,
tine, tinute vor f i " (loan 20, 22-23). dar el se imparte in mod gradat: diaconul il primeste intr-o
Acesta este momentul sublim in care Mantuitorul instituie masura mai mica, preotui in una mai mare, iar episcopul i l
infricosata Taina a Preotiei. Acum li se da Apostolilor pute- primeste in plenitudinea lui {Dogmatica, vol. I I , p. 912).
rea de a invata, de a conduce si impartasi harul. acum ii insti- Episcopul poseda deci plenitudinea harului si numai el savar-
tuie in serviciul de slujitori ai lui Dumnezeu. Dar slujba data seste hirotonia, singura Taina care este specifica. Deci preotia
lor si inaugurata la Cincizecime nu se refera numai la ei, ci si le implica pe celelalte .sase Taine.

256 257
Daca preotia ar inceta, si toate celelalte taine ar inceta, iar de a lega a preotilor insa leaga sufletele si strabate cerurile,
omenirea ar fi rupta de har, n-ar mai fi posibila mantuirea Dumnezeu intareste sus in cemri cele facute de preoti jos pe
noastra. pamant; Stapanul intareste hotararea data de robi" (Tratat
Harul hirotoniei ramane pentru totdeauna in eel hirotonit despre preotie, cartea a IV-a, cap. 5, p. 59).
(I Timotei 4, 14), unul ca acesta nu mai poate deveni mirean. Iar Sfantul Efrem Sirul, minunandu-se de puterea preotiei,
El ramane in starea de cleric pentru toata viata. Cei ce face exclama: „Ce sa spun sau ce sa laud ? Daml treptei preotiei
insa unele abateri de la indatoririle clericale, poate fi oprit de depaseste si gandul, si cuvantul" (Cuvdnt despre preotie).
la exercitarea functiunilor preotesti, dar harul hirotoniei nu-i De mare dar se invredniceste preotui prin hirotonisire si
poate fi luat (Dogmatica, vol. 11, p. 913). de aceea preotii lui Dumnezeu trebuie respectati, nu neaparat
Preotui este deci sluga lui Dumnezeu. Este mai mult decat ca oameni, ci mai ales ca slujitori ai lui Hristos. Tot Sfantul
orice demnitate omeneasca, insumeaza toate prerogafivele Efrem Siml spune: „Sa iubim dar pe preotii lui Dumnezeu,
spirituale si, in acelasi fimp, pe umerii lui apasa cea mai grea pentm ca sunt prieteni ai lui Dumnezeu si mijlocesc pentm
raspundere fata de toti oamenii. Apasa raspunderea mantuirii noi si pentm lume".
oamenilor pe care Dumnezeu i-a incredintat spre pastorire. Stim ca mai sunt si in randul clericilor abateri de la disci-
Cine altul putea sa scrie mai sublim despre preotie decat plina clericala, care de multe ori condue la divergente intre
loan Gura de Aur, unul dintre cei trei stalpi ai Bisericii, sar- pastor si turma, dar aceasta nu trebuie niciodata sa indrep-
batorit astazi. tateascS pe cineva a pune la indoiala serviciul pe care ti l-a
in vestitul sau tratat despre preotie, de la inceput si pana facut preotui, pentm ca preotia nu se intineaza cu ceva, chiar
la sfarsit, ca un fir rosu strabate constiinta nimicniciei
daca e nevrednic eel care e preot. Dupa cum auml eel stralu-
omenesfi, a acestei mizerii omenesti fata de sublimitatea pre-
citor nu se vatama cand este amestecat cu tina §i nici marga-
otiei. Daca s-ar vedea (si s-au intamplat si astfel de viziuni)
ritarul eel luminos nu-si schimba lumina daca-1 pui langa
ce lucruri infricosatoare se petrec la hirotonisirea unui preot,
daca s-ar vedea marile Taine din Sfantul Altar pe care preotui materii necurate.
le savarseste, spun multi traitori ai Bisericii ca oamenii ar Pe preotui care s-a dovedit nevrednic de chemarea aceasta
muri de frica; ar vedea focul dumnezeirii pogorandu-se peste mare i l va judeca Dumnezeu. Nu are dreptul omul sa faca
Sfantul Prestol, ar vedea ingerii lui Dumnezeu inchinandu-se acest lucm.
?i cucemicindu-se Mielului fisus de pe Sfanta Masa si deci Trecand insa la ceea ce se face astazi, este de-a dreptul
inaintea preotului, ar vedea si ar intelege ca nimeni dintre infricosator sa constati cate pacate de moarte se savar?esc de
oameni si dintre ingeri nu se ridica si nu poate vreodata <;n se catre credinciosii no§tri, judecand cu temei si fara temei pe
ridice la inaltimea acestei Taine infricosate a Preotiei. preoti, batjocorindu-i §i defaimandu-i. Cat de frumos se
Preotui este trup, este sange^ came si oase, dar are putere exprima in acest sens Sfantul loan Gura de Aur: „Pe spatele
mai mare decat un arhanghel. In fata mainii lui cu degetele nostm lucreaza pacato§ii. Ne-am facut priveli§te tuturor celor
inchipuind semnul Sfintei Cruci si facand semnul Sfintei rai aproape. Suntem barfiti in orice timp §i in orice loc ! In
Cmci, diavolul fuge, pacatele se sterg, lanturile cad, lacrimile piata, la un pahar de vin, la petreceri, la jale ! Am fost pu§i
se usuca, sufletele se slobozesc si pleaca luminate, usurate, chiar si pe scena si suntem ridiculizati la fel cu cei mai mari
vesele, fericite. stricati. Si nimic nu-i atat de placut ascultatorilor §i spectato-
rilor ca atunci cand cre§finul (preotui) e batjocorit pe scena".
Sfantul loan Gura de Aur califica astfel puterea preotului,
lata o raportare exacta la realitatea zilelor noastre.
in vestitul sau tratat despre preotie: „Au si stapanitorii pa-
Dar fiecare preot §tie ca din momentul in care a pasit pe
mantului puterea de a lega, dar leaga numai tmpurile, puterea
dmmul preotiei a luat asupra sa si stigmatele la care a fost

258 259
Cei care-si barfeste preotui paroh savarseste cea mai grava
supus lisus Hristos, Arhiereul eel Mare. El stie ca va trebui sa tradare, este un act marsav de care a fost in stare numai luda
sufere ocara si umilinta din partea oamenilor certati cu Dum- Iscarioteanul. Orice nemultumire la adresa preotului paroh nu
nezeu si cu legea morala. El trebuie sa fie pregatit in orice trebuie sa devieze In barfeli si defaimari. Nu-ti convine pres-
moment, daca situatia impune, sa fie capabil de sacrificiu, sa-si tatia unui servieiu, sunt alte cai de rezolvare, dar eel mai in-
dea viata pentru Hristos. dicat este ca fiecare credincios sa-si cunoasca pastorul.
Mai stim si ca multe calomnii la adresa preotului sunt Nu va lasati antrenati In discutii omoratoare de suflet la
initiate §i activate cu asiduitate de sectari, de dusmanii Bise- adresa preotilor, iubiti frati, ci puneti-va mai degraba in ser-
ricii lui Hristos, care nu obosesc niciodata barfind preotii si viciul Bisericii noastre stramosesti, asaltata acum din toate
speculand anumite greseli omenesti la care sunt supusi si pre- partile de tot felul de sectanti, care vor neaparat dezbinarea
otii ca oameni, greseli pe care le exagereaza in asa maniera noastra spirituala.
Incat interlocutorul trebuie sa se scarbeasca In mod obligato- lubiti-va pastorii dumneavoastra §1 frecventati Sfanta Bi-
riu de ceea ce aude despre preot. serica, pentru ca In ea veti gasi hrana §1 bautura duhovniceas-
Mai toate invataturile sectare se indreapta cu fanatism ca In vecii vecilor. Amin.
impotriva preotilor ortodocsi, invatandu-va pe dumneavoastra
ca toata lumea are harul preotiei, fara nici o restrictie, inter-
pretand eronat textul de la 1 Petru 2, 9: „semintie aleasa, pre-
otie imparateasca", acolo fiind vorba de harul Duhului Sfant,
pe care fiecare crestin i l primeste prin Taina Sfantului Botez
si care lucreaza In fiecare dintre noi.
Daca In Biserica Ortodoxa preotui a fost dintotdeauna
stalpul care a mentinut flacara credintei nesfinse, s-a datorat.
In ciuda tuturor adversitatilor, faptului ca el, preotui ortodox
si roman, a fost martorul si eel Impreuna-traitor cu oamenii
de la sate si din orase, bucurandu-se impreuna la zile de vese-
lie §i suferind Impreuna cu credinciosii lui la necaz, la sufe-
rintele la care a fost supus neamul acesta. Nimeni dintre dre-
gatorii acestei lumi nu-i mai apropiat de realitatile oamenilor,
de adevarata lor viata ca preotui ortodox, acel preot cu fata
brazdata de griji, grijile familiei, ale bisericii, ale parohiei,
grijile cotidiene pe care In aceeasi masura le are ca §i credin-
ciosii pe care-i pastoreste.
Preotui ortodox este acela care sfinteste casele credincio-
silor, el este eel care le veste^te bucuria Nasterii Mantuitoru-
lui, vizitandu-i cu Ajunul, binecuvantandu-le casele, facand
contact cu realitatea traiului oamenilor. lata de ce Intr-o paro-
hie este ?i trebuie sa fie o legatura trainica Intre preot, ca pa-
rinte duhovnicesc, si credincios, ca pastorit, legatura ce nu
trebuie niciodata distrusa.

260
Cuvdnt la moartea intr-adevar, stirea despre moartea Parintelui Emilian a
indurerat intregul Barlad...
Parintelui Emilian Bldnaru Am fost prezent, prin natura profesiei, la atatea ceremonii
funebre: mame care si-au parasit pentru vesnicie copiii, copii
care au indurerat parintii printr-un sfarsit pamantesc pre-
„Cel ce slujeste in felul acesta pe Hristos, matur, in atmosfera de mare jale cand obstea unui sat, a unei
placut este lui Dumnezeu si cinstit de oameni." intregi parohii, jeleste pe eel ce a plecat dintre ei, dar parca
(Romani 11, 18) toate aceste stari de durere si tanguire palesc in fata tristetii
ce a cuprins astazi parohia Ranzesti. Este marea durere a des-
Indurerata doamna preoteasa, partirii nu de tata sau de mama, de sora sau de frate, este du-
Intristati fii si fiice, indurerata adunare, rerea despartirii de parintele sufletesc al intregii parohii...
Toate refleetiile filosofice care s-au facut dintru inceputul Astazi, dragii mei, va despartiti de parintele dumneavoas-
inceputului asupra lumii vazute, asupra suferintei omenesti si tra duhovnicesc, astazi nu numai indurerata familie sufera.
asupra a ceea ce ofera neprevazutul, neasteptatui, palesc in fata Sufera obstea satului Ranzesti, sufera obstea preoteasca din
celei mai cumplite realitati: moartea. S-au incercat definitii si Barlad, suferim si plangem trecerea la cele vesnice a acestui
din punct de vedere medical-stiintific, fizica si-a spus cuvan- brav coleg, frate si parinte Emilian Blanaru.
tul, chimia de asemenea, dar nimeni n-a putut satisface necru- S-a nascut la 2 iulie 1918, in comuna Malusteni, din har-
tatoarea intrebare: ce este moartea ? A ramas aceeasi nefasta nicii si destoinicii parinti Nicolae si Zoita Blanaru. Din 1925
consecinta a neascultarii omului de Dumnezeu. Este conse- urmeaza cursurile scolii elementare din sat pana in 1930,
cinta pacatului: „Plata pacatului este moartea" (Romani 6, 23). avand ca invatator pe mosul sau Constantin Blanaru. Ra-
Oricum s-ar schimba vremurile, oricate transformari se manand de mic copii orfan de tata - avea numai 10 ani -
vor produce in omenire, vom urma acelasi drum fara de in- tanarul Emilian Blanaru traverseaza o perioada de privatiuni
toarcere cu totii, implacabila carare a mortii si indreptarea materiale. In 1930 s-a inscris la Seminarul „Sfantul Andrei"
noastra catre marele Judecator al cerului si pamantului, catre din Galati, in conditii vitrege, pentru ca o mama vaduva era
Dumnezeu eel vesnic. nevoita cu mica pensie de urmas sa intretina pe acest copii la
Am facut aceste sumbre consideratii asupra vietii si mortii scoala.
pentru a arata ca si noi, ca si parintii, mosii si stramosii
nostri, vom pleca mai devreme sau mai tarziu in patria ce- Dar asa cum arata chiar Sfintia Sa, se multumea cu res-
reasca, in lumea spirituala prin despartirea sufletului de trup. turile de la cantina si invata pentru a promova cu bine exame-
Dar scopul prezentei mele aici, in calitatea pe care o am, nele. Fiind inzestrat cu o vointa de fier, termina seminarul de
nu este si nu ramane acela de a medita asupra mortii si a 8 ani cu foarte bine (bursier). In acelasi an se inscrie la Fa-
expune invatatura Bisericii despre moarte, pentru ca acest cultatea de Teologie din Chisinau si primii doi ani i i absolva
lucru sunt convins ca s-a facut cu prisosinta in aceasta paro- ca bursier aici, iar apoi, prin transfer, la lasi si Cernauti.
hie, ci scopul prezentei mele este acela de a fi prezent la ca- Termina facultatea cu o medie mare in anul 1942, luandu-si
pataiul unui prea vrednic confrate al nostru, care acum pla- si tUlul de licentiat in teologie.
teste tributul neinvinsului dusman al omenirii: moartea. in toamna anului 1942 a intrat la Scoala de ofiteri de rezer-
Triste vesti ne-au sosit la sediul unitatii noastre de pe cuprin- va si dupa absolvirea acestei scoli functioneaza in Regimentul
sul protopopiatului, dar parca nici una dintre ele nu este mai 8 Dorobanti Buzau, in calitate de instructor, pana in 1944.
deconcertanta ca aceea a despartirii de un frate si parinte care a Din 1945 este hirotonit preot pe seama parohiei Bozia si
constituit pana astazi impreuna cu noi o familie slujitoare... functioneaza ca preot pana in 1949, cand este transferat la

262 263
parohia Ranzesti pe eare a pastorit-o timp de 43 de ani, pana Cuvdnt la moartea unei tinerefete
astazi, cand moartea l-a rapit din mijlocul nostru.
Despre activitatea sa ca preot aici singuri dumneavoastra
sunteti in masura sa apreciati.
A fost un preot sobru, cu multa demnitate, care a tinut la Pe fata intregului pamant fiinte se nasc si mor. Moartea si
sfmtenia preotiei si la cinstea familiei. Si-a rostuit pe cei trei viata se succed necontenit si antagonismul dintre ele pare de
copii, Neculai, Constantin si Doina, dandu-le o educatie de neinlaturat. Te nasti si dupa o vreme mori. lata procesul ce se
adevarat parinte. lata de ce zicem ca eel mai tare sufera acum desfasoara necontenit in fata noastra. Dar din desfasurarea lui
acesti trei copii care, chiar daca varsta nu-i mai accepta drept constatam ca moartea este dusmanul inveterat al vietii. Si pu-
copii, totusi cat au mai avut tata se mai numeau copii; sufera tem face ceva impotriva unui dusman atat de cumplit, nemi-
sotia, care va avea de suportat greul jug al vaduviei, dar mai los si neinduplecat ? Nimeni nu poate face nimic. Orice am
cu seama sufera intreaga parohie care ramane orfana de pa- intreprinde, oricat am agonisi, oricat de mari sau de mici am
rintele ei duhovnicesc... fi socoUti, pasim pe acelasi drum tainic al mortii.
De cate ori poate n-a plans impreuna cu dumneavoastra Moartea se plimba printre noi ca o regina nepasatoare, ea
Parintele Emilian ? ! De cate ori nu s-a bucurat impreuna cu pare a-si rade de toti: de capetele incoronate, de intelepti, de
dunineavoastra ? ! lata ca vine pentru fiecare dintre noi o avuti, de necajiti si de fericiti, de virtuosi, de credinciosi si de
clipa cand le vom lasa pe toate si ne vom duce... necredinciosi, de fineri si de batrani.
Parintele Emilian a avut o viata de adevarat preot. S-a Cat de subreda este dar viata omeneasca ! Patrunde in noi
bucurat de respectul tuturor preotilor din protopopiat. In con- o boala, o suferinta oarecare, care incepe sa ne macine fiinta
ferintele preotesti ridica probleme de inalta competenta. A si, chiar fara sa ne dam seama, ne trezim lipsiti de tot ce
fost punctual cu el insusi, cu famiha si parohia. avem mai scump, calcati de furul eel viclean, moartea, care
De aceea putem spune cu cuvintele Sfantului Apostol intr-un fel gazduieste continuu in noi.
Pavel, ca si cum ar fi rostite de Parintele Emilian: „Lupta cea Moartea se dovedeste fierul eel mai grozav; ea se infil-
buna am luptat, credinta am pazit, de acum Dumnezeu mi-a treaza incet, pe nesimtite, uneori fulgerator in existenta noas-
pregatit cununa". tra bate la portile vietii. N-am vrea sa o privim, n-am vrea sa-i
Intr-adevar, prin cele trei directii pe care le implica preotia deschidem. Dar lacat impotriva mortii nu avem cum pune.
- d e a invata, de a conduce si de a sfinti - consideram ca Orice lacat am pune, ea il inlatura.
Parintele Emilian a fost pastorul dumneavoastra sufletesc Fara sa ne intrebe, ne rapeste tot ce avem mai drag si mai
care nu va fi uitat niciodata de catre bunii sai enoriasi. Va scump pe lume. Ne ia sotia, copiii, fratii, surorile si toate bu-
dainui de acum numai in amintire. Ce frumos sa vezi cum curiile asociate acestei existente pamantesti. Si aceasta fara
credinciosii pastoriti pana astazi de Parintele Emilian se roa- sa ne intrebe daca vrem sa-i dam ceva in schimb. Caci daca
ga la Dumnezeu pentru pastorul lor, trecandu-1 in cartea de ne-am putea rascumpara viata am da orice, am da totul.
pomelnice, aprinzand o lumanare la tristu-i mormant... Avem
Desi lumina zilei ne cuprinde pe fiecare, totusi, peste
senzatia ca dragostea dumneavoastra nu se va stinge o data
aceasta casa, unde ne-am adunat pentru a da ultima cinstire
cu pogorarea sa in mormant...
unei tinere fecioare, al carui fir candid al vietii s-a curmat in
Purtati-i o sfanta amintire, pomenindu-1 in rugaciuni, pen- cele mai frumoase zile ale ei, s-a pogorat parca o ceata
tru ca si el s-a rugat toata viata pentru toti. Amin. groasa, un intuneric apasator.
Este ceata sfasietoarei dureri, a jalei fara de margin! care
insotesc pe drumul fara de intoarcere pe aceasta tloare a

265
primaverii, pe Maricica, fiica scumpa a satului nostru, a pa- mos al miresii lui Hristos, Mantuitorul, dumnezeiescul Gradi-
rintilor nemangaiati, care in sfasietoare cuvinte de suferinta nar, care a rupt astazi din gradina aceasta preafrumoasa floare.
sufleteasca isi striga pe cea mai draga si scumpa fiinta. Sufletul tau este acum printre noi, inca vezi pe parintii tai
Astazi, Maricica, ai curmat fulgerator veselia si bucuria si pe surorile tale zvarcolindu-se in spasmele celei mai mari
tinerilor din sat, ai schimbat alba marama a vietii, a optimis- dureri, inca ne vezi pe noi toti, jelind si plangand dupa tine,
mului si bucuriei cu neagra haina, cu cernita beteala a mortii. care ai facut cinste satului in care te-ai nascut si parintilor tai.
Toata aceasta rana pe care ai provocat-o parintilor tai va
Ai apus pentru vecie tu, frumoasa floare a tineretii, care n-ai
sangera, si durerea va dainui mult timp de acum inainte, caci
apucat sa-ti desfaci petalele in aurora diminetii.
balsamul uitarii in atare situatie isi face cu greu efectul.
Te-ai apropiat de intunericul si raceala mormantului, du- O singura consolare pentru parintii tai si pentru toti este
cand cu tine taine mari si nedezlegate, taina suferintei ome- adevarul ca moartea a fost biruita de Mantuitorul, pentru ca
nesti care ti-a macinat tineretea si frumusetea. El a zis; „Cel ce asculta cuvantul Meu si Crede in Cei care
Asa dupa cum te-am cunoscut, asa dupa cum am auzit vor- M-a trimis are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a
bindu-se despre tine, ai fost o martira a suferintei, cautand prin mutat din moarte la viata" (loan 5, 24).
simularea fericirii vietii tale, sa faci si pe altii fericiti in jurul
tau, sa nu faci pe altii sa sufere, sacrificandu-te pe tine insati.
Ai incercat prin toate mijloacele sa-i linistesti pe ai tai
parinti despre sfarsitul tau, despre neiertatoarea boala care ti-a
sfasiat tineretile si bucuriile acestei vieti, incurajandu-i cu cu-
vinte pline de nadejdi, facandu-le promisiuni de viitor, bine-
stiind ca ingerul mortii iti vestise despartirea de cei dragi si
scumpi ai tai pentru totdeauna.
Ai parasit mult prea devreme aceasta prea frumoasa vatra
a Halarestiului si ai transformat pentru mult timp de acum
inainte casa parintilor tai si a surorilor tale intr-un cimitir,
intr-un cavou al veseliei si bucuriei, caci imaginea, chipul
fiintei tale, va dainui in amintirea parintilor, surorilor si a ce-
lor ce te-au cunoscut si te-au iubit.
Cumintenia, puritatea vietii tale, blandetea sufletului tau,
precum si marea ta ascultare sunt podoabe nestemate, sunt
insusirile care ti-au infrumusetat scurta ta viata si au cules de
la majoritatea oamenilor care te-au cunoscut cuvinte de apre-
ciere si lauda.
N-ai apucat sa te infrupti din marul desfatarilor si placeri-
lor acestei vieti, pentru ca moartea ti s-a opus tuturor gan-
durilor si viselor tale de tanara fata.
Consider ca starea de curatenie sufleteasca si trupeasca in
care te-a prins neprevazutul si incredibilul sfarsit, precum si
bunatatea sufletului tau, sunt calitati ce contureaza chipul fru-

266
Cuvdnt la moartea unui tdndr tata ni-1 poate spune astazi aceasta greu lovita familie, aceasta
sotie care de acum inainte va fi nevoita sa poarte pe umeri
povara grea a vaduviei, acesti copii care au strigat dupa tatal
„Suflete al meu, suflete, scoala, pentru ce dormi ? Sfarsi- lor^i care de acum inainte vor fi orfani.
tul se apropie !" A§a striga, ca un semnal de alarma, un tro- In ciuda greutatilor acestei iemi eare ne aduce acum ger ?i
par din cantarile Bisericii noastre, vrand sa ne trezeasca din zapada, se sarbatoreste astazi in lume ziua de 1 Martie, ziua
cercul vicios al preocuparilor noastre omenesti. martisorului, o zi in care se fac cadouri celor dragi, insa
Este glasul care striga catre fiecare dintre noi, pentru a ne astazi moartea a semanat pustiu, durere, plansete si suferinta.
aduce aminte ca, pe langa placerile, frumusetile, bucuriile si Asa cum e obiceiul, tinerii si tinerele, copiii toti se bucura
bogatiile acestei lumi, care nu de putine ori raman numai sub de sosirea primaverii cu acest simbol al ei asezat pe piep-
forma de dorinta, mai exista si o alta realitate, cu care omul turile lor.
nu se impaca deloc §i pe care n-o doreste: moartea. Moartea, in familia aceasta, pe piepturile copiilor indurerati si a
care este sfarsitul vietii acestea trecatoare, moartea, eare inte- sotiei moartea a asezat simbolul ei, neagra panza de doliu,
peneste trupul, care face din toate madularele trupului obiec- martisorul mortii sotului si tatalui lor.
te inerte, lipsite de viata si lumina, moartea, care intuneca Acum, stalpul casei si al existentei voastre, intristata fami-
chipul luminos al omului, care pune capat tuturor planurilor lie, se frange sub apasatoarea si ucigatoarea secera a mortii.
si gandurilor acestuia. Ea este sfarsitul despre care v-am vor- Acum, nefericita sotie, vei deveni pentru copii si tata, vei
bit mai inainte. lupta din rasputeri pentru a duce la bun sfarsit crucea pe care
Cu toate ca la tot pasul ne intalnim cu ideea mortii, cu toa- ti-a dat-o Dumnezeu.
te ca aproape nu este zi sa nu vedem victimele ei, morti con- Voi, copii, de acum inainte nu veti mai avea in limbajul vos-
dusi spre locurile cele de veci, ea este totusi cea mai nebagata tru cuvantul „tata", acest cuvant va dainui numai ca o amintire.
in seama, o realitate la care aproape nu ne gandim deloc in Sunteti astazi condamnati la o sfasietoare durere, dar nu
aceasta scurta viata pe care o avem de trait pe pamant. trebuie sa deznadajduiti, nu trebuie sa cartiti impotriva lui
Traim in nepasare si placed, traim in negrija si indiferenta Dumnezeu, asemenea femeii lui lov, ci urmati pe acest mare
fata de sfarsitul nostru, fata de marea intrebare pe care ne-o drept lov, care a fost mai mult lovit ca voi, cu moartea copi-
va pune Dumnezeu: „Care sunt faptele tale ? Cum te-ai pre- ilor, a slugilor, iar el, in credinta sa dreapta, spunea: „Domnul
zentat inaintea Judecatorului ?". a dat, Domnul a luat, fie numele Lui binecuvantat'\
Traim in asa fel incat ne amagim cu gandul ca niciodata Este mare nenorocirea voastra, dar nadajduiti in Dumne-
n-o sa murim. Am auzit de moarte, am vazut moartea, dar nu zeu, caci El pe vaduva si pe orfan ii iube§te si ii ajuta.
vreau sa ma impac cu gandul ca si eu voi muri vreodata. Ati pierdut pe tatal §i sotul vostru eel pamantesc, lua^i-va
O, amagitoare gandire si periculoasa soapta a satanei! acum protector pe Tatal eel Ceresc care poate sa va aline
suferintele. Amin.
Indurerati crestini.
Am facut aceste consideratii asupra atitudinii de azi a
crestinilor fata de moarte deoarece multi sunt aceia care trai-
esc dupa deviza: sa bem §i sa mancam ca aici e fericirea §i
mantuirea, aici e raiul, aici e iadul.
Nu, fratilor, ne amagim foarte tare; aici nu e bucuria si
nici frumusetea si nici lipsa de durere §i suspin. Acest lucru

268
O, omule care te amagesti cu sanatatea si frumusetea cea
Cuvdnt la moartea unui copii degraba trecatoare, care-ti pui sperantele in tineretile tale,
gandeste-te ca acestea toate sunt ca floarea campului si ca roua
diminetii; si daca aceste cuvinte nu te conving, priveste acest
„Ieri am vorbit cu voi si fara de veste sicriu unde salasluiesc ramasitele trupesti ale acestui copilas
mi-a venit infricosatul ceas al mortii..." nevinovat, caruia secera necrutatoare a mortii i-a lasat nesters
pe frunte zambetul inca proaspat al nevinovatiei copilariei !
Mult indurerata si greu lovita familie, jalniea adunare, Toate acpste sperante si amagiri se reazema de o crunta
incertitudine: oare patul in care ma voi culca nu va fi mor-
Este involuntar intrat in reflexul oamenilor sentimentul mantul meu, iar somnul care ma va cuprinde nu va fi oare
duios al retrairii nostalgice, odata eu venirea toamnei, a cli- somnul mortii ? !
pelor fericite traite mai inainte in ipostazele frumoase si pline
de farmec ale vietii. indurerata familie,
Toamna este anotimpul simbol si totodata un avertisment intristata adunare,
natural al apropierii mortii, al apropierii de acel punct termi- Privesc in jur si intreaga-mi fiinta se cutremura de jale,
nus spre care se indreapta de la inceputul existentei intreaga simt cum inima cunoaste din greu pulsul durerii acestei
suflare. Frunzele care cad si se ingalbenesc, frigul si lumina familii, atat de greu lovita astazi. Parca intreaga natura vine
palida a soarelui, forfota plina de grija a micilor vietuitoare sa-si verse durerea pentru aceasta primavaratica moarte, a
in cautarea lor dupa hrana ne avertizeaza si ne invata mereu scumpului dumneavoastra fiu. Toate parca au imbracat haina
si mereu ca odata si noi, oricine am fi, vom da piept cu aceea cernita a dohului si au luat asupra-si marama plangerii, toate
peste care nimeni n-a putut trece de-a lungul intregii exis- s-au imbracat in straie de inmormantare.
tente, cu aceea care n-a primit in schimbul vietii pretul aurului A venit toamna si o data cu ea negura mortii in casa dum-
de pe fata intregului pamant, cu aceea careia nu-i trebuie ono- neavoastra. lata deci ca atunci cand sperantele voastre s-au
rariu si demersuri, care secera fara preferinte de neam si rang, pus in el, cand planurile pe care vi le-ati faurit cu dansul va
de varsta sau frumusete, de faptul ca esti bogat sau sarac, care
desfatau in perspectiva unei vieti fericite pe care i-o doreati,
ia pruneii nevinovati de la sanul mamelor, tineri cu sperante §i
s-a interpus necrutator moartea si toate acestea au ramas mai
visuri, batrani, moartea neagra si inspaimantatoare.
neconsistente decat visurile.
Oricat de optimist §i nepasator ar fi un individ, consider Astazi plang fara de consolare, cu zdrobire sufleteasca,
ca in fata unui astfel de tablou tncearca un sentiment de inex- acesti parinti nefericiti a caror viata a cunoscut o intunecata
plicabila teama, si-si face, daca are, bineinteles, o con§tiinta cotitura, cotitura mortii si a cimitirului.
sanatoasa, o introspectie a vietii in general, intocmindu-si
De acum se va produce intre voi si fiul vostru greaua si
singur interogatoriul moral: ce am facut pana acum cu viata
trista despartire, caci lespedea grea si rece a intunecatului
mea, incotro se indreapta sperantele si nadejdile mele ?
mormant va pecetlui starea de asteptare a copilului vostru in
Toate aceste sentimente care genereaza melancolia si care nadejdea invierii universale si a vietii vesnice.
potolesc intr-un fel neastamparatele patimi ale firii omenesti De acum, suflete tanar si curat, lautarul tau va fi vantul
i?i au adanc infipte radacinile in acest memento mori! Adu-^i
care in noptile lungi si intunecoase iti va doini la capatai si-ti
aminte de moarte, omule, ca si pentru tine va veni o zi sau o
va aduce nepotolitul suspin al parintilor tai... Coronita stra-
noapte cand, fara sa te gande§ti, va trebui sa dai fara targuiala
supremul tribut, viata ta, aceleia care a fost instituita o data daniilor tale pe bancile scolii vor fi de acum ghioceii crescuti
cu caderea in pacat: moartea cea neinduplecata. din lacrimile maicii tale si a tatalui tau. Florile ce vor creste

271
270
pe mormant iti vor da marturie asupra nimicniciei vietii si-ti Cugetari despre moarte
vor spune ca si viata lor a fost o scurta alinare de soare...
Rana pe care ai provocat-o in sufletele parintilor tai va sange-
ra ori de cate ori numele tau se va pronunta dupa definitiva ta
plecare din casa in care ai fost bucurie si comoara pentru Sa dai tributul mortii atunci cand te gasesti in plina matu-
parintii tai. ritate si vigoare, cand fiii scumpi nu si-au luat Inca zborul,
Amintirea ta va dainui ca o icoana in inima parintilor si ea avand inca nevoie de aripile ocrotitoare ale tatei, este de-a
va cauta sa comunice cu cei dragi in clipele de nestavilita du- dreptul zguduitor, coplesitor.
rere si jale. Ai apus si, o data eu inchiderea ochilor tai, ai lasat
un gol care nu va mai putea fi umplut de nimeni si de nimic. Nimic nu-i mai sigur ca moartea, nimic nu-i mai nesigur
Acum, cand sufletul tau este inca printre noi, el incearca ca ora mortii. E un adevar general valabil ca omul se naste cu
sa stearga lacrimile cele multe ale maicii tale si ale tatalui tau samanta mortii, ca incepe sa moara din ziua nasterii si toti
si ne adreseaza mustrator indemnul: nu ma plangeti pe mine, cati am intrat in viata negresit si iesim dintr-insa.
oamenilor, ca n-am facut lucruri vrednice de osanda, ci plan-
geti-va pe voi, care ramaneti, si pacatele voastre cele ne§terse Despre om se spune adeseori ca este o fiinta amfibie, care
de la Judecatorul, unde nu este partinire. isi incepe si isi traieste viata in lumea pamanteasca si o
Fiti convinsi dumneavoastra, iubiti parinti, ca daca dum- desavarseste in lumea cereasca, spre care tinde necontenit si
neavoastra, pamanteni fiind, i-ati fi dat toate bunatatile, Dum- care este proprie fiintei lui.
nezeu este mai bogat si mai puternic decat voi si ale Sale
daruri vor fi mai bogate si mai pretioase decat darurile voas- Nu este lipsita de adevar zicerea ca fiecare fiinta ome-
tre. Lasand la o parte aceste consideratii dureroase facute neasca are steaua sa calauzitoare, rasarita pe cer o data cu
asupra acestui trist eveniment din viata dumneavoastra, tre- nasterea sa, steaua care i i poarta pasii in toate zilele vietii
buie sa spunem ca am ramane nemangaiati daca n-am da as- pana in clipa mortii, cand apune, lasand pe firmament o dara
cultare indemnurilor si cuvintelor Aceluia a carui imparatie e de lumina mai mica sau mai mare, dupa cum i-a fost viata pe
„lmparatia veacurilor" (Psalm 144, 13) si care zice: „De va acest pamant.
pazi cineva cuvantul Meu nu va vedea moartea in veac."
(loan 8, 51). Prin modul nostru de vietuire, prin gandurile, vorbele si
^ lata ce as putea sa va spun in aceste ceasuri grele, indurerati faptele noastre tesem In jurul nostru o panza mai mult sau
parinti, rudenii .si cunoscuti: nu va intristati, ca cei ce n-au mai putin vazuta, cream In jurul fiintei noastre un cere mai
nadejde ! Sterge-ti lacrimile, tu, mama, aplecata peste sicriul mult sau mai putin luminos. Ceea ce ajuta ca panza de
In care-ti vezi zavorate bucuriile batranetii si tu, parinte lumina care se tese In jurul nostru sa se faca cat mai vadita
zdrobit, care ai pierdut de langa tine doua brate vanjoase care este calitatea faptelor noastre. Cu alte cuvinte, cu cat gan-
sa-ti fie urmas si destoinic purtator al numelui. Nu va zbuciu- durile, vorbele, faptele noastre sunt mai ziditoare, mai fru-
mati dar, caci Domnul, Gradinarul eel Mare, a rupt astazi din moase, mai nobile, mai folositoare semenilor sau obstei din
gradina cea mai inmiresmata floare, pe care a trecut-o din care facem parte, cu atat faclia ce ne inconjoara fiinta este
moarte la viata. mai puternica, faclie pe care Sfanta Scriptura o numeste
Atotputernicul care a rourat cuptorul eel de foe al tinerilor „nume bun".
din Babilon, El, Sfantul si Bunul, sa roureze cu mila Lui Numele bun al cuiva nu consta in titluri nobiliare, nici in
sufletele voastre chinuite de focul mare al durerii. Amin. bogatii materiale, nici chiar in diplome, desi ele ne pot fi de

272 273
mare folos, ci in dragostea sincera si stima pe care si-o ea§- hice legate de trup - , iar o alta parte, legata de spirit, ramane
tiga in mijlocul semenilor sai prin viata, lucrarea si insusirile constienta.
sale alese, precum si prin buna amintire pe care posteritatea o
poarta cuiva. Diadoh noteaza ca bolile tin locul martiriului... Privita
prin aceasta prisma, pentru cresfinul bun moartea nu mai este
Linistea mortilor ii apasa pe cei vii. Moartea este ceva de- o stapana a spaimelor, pentru ca ea ne trezeste din amorteala,
concertant pentru oameni. Este nedorita si respinsa de orice
din negrija pentru cele duhovnicesfi...
vietate rationala si nerationala, dar omul traieste eel mai
intens nostalgia dupa paradisul pierdut, dupa ceea ce in teo-
Fiii lui Adam, fiindca se nasc vinovati, nu se nasc decat
logia dogmatica se numeste posse non mori - putea sa nu
moara - , adica a fost creat de Dumnezeu nemuritor. pentru a muri; nasterea este primul pas spre moarte. Nu moa-
re sufletul, care este nemuritor, ci moare numai trupul omu-
lui. Moartea fizica a trupului vine din stricaciunea care s-a
A vorbi despre moarte este totuna cu a incerca sa masori
cu mana adancurile oceanelor sau sa numeri stelele cerului... imprimat in el prin pacatul originar. Stricaciunea camii sau
Pentru ca moartea, care a intervenit ca un accident in planul moartea apare in momentul In care Inceteaza In mod complet
creatiei, este si ramane o taina, un mister pe care numai si defmitiv fenomenele de formare, de crestere si de conser-
Dumnezeu l-a dezlegat, biruind-o prin Inviere. vare. In acel moment, sufletul se desparte de trup, Insa pentru a
se reuni din nou cu acel trup, Intr-o zi hotarata de Dumnezeu.
Moartea nu exista prin ea insasi, caci nu viata este un
fenomen al mortii, ci moartea este un fenomen posterior al Noi nu cunoastem ziua, ceasul, clipa si felul mortii noas-
vietii, precum negatia este posterioara afirmatiei. Moartea este tre, deci trebuie sa traim ca si cum fiecare zi poate sa fie ulti-
un fenomen secundar prin definitie. Acest sens i l au cuvintele ma a vietii noastre, sa fim deci totdeauna gata.
rostite de Sfantul Apostol Pavel: „Nebun ce esti ! Tu ce semeni
nu da viata, daca nu va fi murit" (I Corinteni 15, 36). De obicei a§a mori, precum ai trait.
*
*
A intrat deci pacatul in lume, iar prin pacat moartea... Atat Moartea este sfarsitul fimpului si inceputul etemitatii.
*
de greu a ranit pacatul pe om, incat l-a omorat fizic. Am-
ploarea raului se calculeaza prin taria antidotului. Rana era Sufletul este o substanta simpla, necompusa, deci nu se
atat de adanca si raul atat de virulent, incat a necesitat o tera- poate descompune.
pie dumnezeiasca, antrenand tragismul mortii lui Dumnezeu *
pe cruce si, prin urmare, propria noastra trecere prin purifi- Bolile si chiar moartea sunt elementele terapeufice cu care
carea mortii. se nimiceste placerea, pacatul. La urma urmei, pentru un
cre§fin adevarat moartea nu este altceva decat o u§a, care mai
Privita prin prisma credintei crestine, moartea nu mai este devreme sau mai tarziu se va deschide pentru intrarea In eter-
o pricina de deznadejde, de spulberare a tuturor sperantelor, nitate, pentru intalnirea cu Hristos.
pentru ca abia dincolo de mormant incepe viata in Hristos,
viata vesnica. Marii oameni duhovnicesti dormeau in sicriu ca Intr-un
A

In termeni liturgici moartea este numita „adormire". O pat de nunta §1 dovedeau o fratema intimitate cu moartea,
parte a fiintei umane adoarme - este vorba de facultatile psi- care nu era pentru ei decat o trecere. Daca Intelepciunea pla-

274 275
Precum despartirea sufletului de trup este moartea trupu-
tonica te invata arta de a muri, numai credinta crestina Iti lui, asa despartirea sufletului de Dumnezeu este moartea
arata cum se moare intru Inviere. sufletului.
*
*
intruparea Cuvantului, a Fiului lui Dumnezeu, anunta deja Care dintre noi n-am auzit de oameni care aduna toata
invierea. Cuvantul se impreuneaza cu natura „moarta" pentru viata si care, Intr-o zi, pe neasteptate, tree dincolo, §i toata
a o vindeca si pentru a-i da viata. osteneala de o viata pusa deoparte, toata agoniseala lor se
dovedeste a fi fost zadamica.
lisus se adreseaza Martei, cand i-a inviat fratele: „Eu sunt Acum, toate acestea au ramas la voia altora, care pot
invierea si viata; eel ce crede In Mine, chiar de va muri, va umbla prin ele ca si cu un bat prin cenusa.
trai. Si oricine traieste si crede In Mine nu va muri In veac" Chiar si rudele cele mai apropiate, mostenitoare acum,
(loan 11,25-26). Inainte n-ar fi indraznit sa deschida un sertar, o cutie, o scri-
*
soare. Acum totul e permis !
Fiecare dintre noi am avut sau avem In viata dureri, supa- Indiferent ce s-ar spune, moartea deconcerteaza, tulbura.
rari, suferinte §i necazuri, fie ca sunt trupesti, fie ca sunt su- De multe ori, Mantuitorul a atras atentia sa nu ne punem na-
fletesti. Cea mai mare este moartea. Cine 11 are pe Dumnezeu dejdea in bogatie. Ba chiar a vazut In ea o pacoste si un peri-
de prieten le depaseste pe toate ! La moarte nimeni nu ne mai col. De cate ori n-a spus: „Vai voua, bogatilor !"...
poate consola, decat numai Bunul Dumnezeu, Mantuitorul
care Se apropie de noi, care ne sterge lacrimile izvorate dintr-o
uriasa suferinta sufleteasca si trupeasca. El este fratele nostru
mai mare, care ne intinde. In chip nevazut dar real, mana Sa
dumnezeiasca.
*
Optimismul eel mai mare din ajutorul si mangaierea ce vin
de la Hristos este faptul ca ne-a deschis portile vietii vesnice.
El a biruit moartea. Moartea trupeasca isi urmeaza cursul ei
firesc, dar ea nu poate lua din faptura noastra decat ceea ce
este vremelnic; sufletul nemuritor se duce la Dumnezeu.

Moartea este prilej de intoarcere acasa, la Tatal nostru Cei


ceresc.

De la invierea Domnului nu mai plangem ca cei ce n-au


nadejde pe cei adormiti. Mormantul este numai un loca§ vre-
melnic al trupului.
*
Din credinta In nemurire, pe care ne-a luminat-o Hristos,
I§i trage cre§tinul seva optimismului §i Increderea in viata.

276
Vie recunostinta binefdcdtorilor ! ramas niciodata insensibil la suferinta umana sub diferitele ei
infatisari.
Pacatul generator al suferintei umane Hristos a venit pe pamant exercitand cele trei activitati dum-
si aducdtor de moarte nezeiesfi (de arhiereu, profet si imparat), spre a mantui obiectiv
lumea si a restaura firea umana macinata de suferinta. N-a
venit sa dea cuiva trei ochi sau patru picioare. A venit sa dea
In contextul in care societatea umana este tot mai mult pre- sanatate celor doi ochi orbilor din nastere, celor doua picioare
ocupata de propasirea si bunastarea ei materiala, de a-si asi- ologilor si paraliticilor, sa vindece demonizatii si pe toti bolna-
gura un trai fara grija zilei de maine, de a avea bani, case, vii sufleteste si trupeste, cerandu-le in schimb nu aur si argint,
haine, economii substantiale pentru zile negre, voind sa traias- ci credinta dreapta, puternica, nestramutata in Dumnezeu.
ca potrivit acelui carpe diem intr-un permanent banchet al in calitatea mea de pacient al corpului de medici din spi-
tineretii fara batranete, cati dintre noi, in acest vartej ametitor talul Fundeni-Bucuresfi, spital unde am fost intemat in urma
si amagitor al grijilor cotidiene, ne-am gandit la cea mai de unei imbolnaviri a sangelui, sunt dator cu vesnica recu-
pret comoara pe care o are omul pentru trupul sau, sanatatea ? nosfinta Celui mai mare binefacator al meu, Bunul Dumnez-
Orice s-ar spune si de catre oricine, un fapt e la indemana eu, fara de care nu se poate face nimic si caruia pana la uUi-
noastra, putand fi recunoscut si constatat: suferinta, durerea, ma suflare ii voi aduce multumiri si laude.
necazul, tristetea, boala si moartea sunt omniprezente, sunt Pe pamant insa Dumnezeu lucreaza vindecarea si terapia
realitati ontologice; toate aceste flori ale raului izvorasc din cu niste instrumente care, organizate si unite, alcatuiesc una
eel mai mare rau, pacatul. din cele mai nobile si trebuitoare institutii pentru societatea
Exista o relatie matematica intre pacat si moarte. Sfantul umana: institutia medicinii.
Apostol Pavel scrie Romanilor: „Plata pacatului este moar- Din acest moment apare rolul si importanta omului in hai-
tea" (Romani 6, 23). na alba, doctorul, medicul, ingerul eel bun al lui Dumnezeu
De cand intreaga creatie a fost tulburata de marea incal- care se arata la capataiul bolnavului, alinandu-i, numai prin
care a poruncii dumnezeiesti de catre protoparintii nostri, simpla sa prezenta, durerea, inspirandu-i optimism si nadejde
omul a trebuit sa duca pe umeri tragicul destin pe care si l-a de insanatosire. Desigur, fiind si el om, medicul face tot ce
asumat: tulburarea cosmosului, alterarea chipului lui Dumne- poate si cat i i permite experienta dobandita in domeniu. Dar
zeu din el, injugarea sa la jugul suferintelor psiho-somatice si un lucru il face cu siguranta: da acea mana de ajutor - si cea
injugarea la jug alaturi de moarte. Moartea fizica a fost un mai autorizata - omului „cazut intre talhari", „legandu-i ra-
accident grav. Omul a pierdut pe acel posse non more, in vir- nile si turnand pe ele untdelemn" (Luca 10; 30, 34), fiind cu
tutea liberului arbitru cu care l-a inzestrat Dumnezeu, din adevkrat aproapele celui cazut intre talharii durerii si suferin-
mandrie si neascultare. telor de tot felul.
Sa intelegem deci ca nu Bunul Dumnezeu, Creatorul celor Ma opresc, cu respect deosebit, asupra catorva nume de
vazute si nevazute, a imprimat aceasta stare anormala de referinta din medicina nationala si mondiala, care in primul
„stricare a firii", ci insasi pacatoasa optiune a omului. rand au dovedit ca sunt oameni, apoi medici cu vocatie, care
Numai Mantuitorul Hristos, Bunul Pastor, Medicul eel s-au ingrijit de mine ca niste parinti si frati, in virtutea prin-
mare, S-a intrupat din iubire pentru noi si a noastra mantuire; cipiilor sfinte ale moralei crestine §i sub imperiul unci inalte
si numai El, in toti cei trei ani si jumatate de activitate mesia- constiinte si deontologii medicale, traduse in atentia
nica, in toate cetatile, locurile si casele pe unde a poposit, n-a deosebita acordata bolnavilor.

278 279
Voi multumi, pe aceasta cale, conducerii spitalului Fun- Ca si preotia, medicina trebuie cinstita prin prisma scopu-
deni, d-lui director, prof. dr. Alexandra Oproiu. lui pe care-1 urmareste, sanatatea oamenilor, si nu prin prisma
Exprim sincera mea gratitudine celor care s-au ocupat de exemplelor negative date de persoane izolate.
mine in mod deosebit la sectia de hematologic, d-lui prof. dr. Nu se poate multumi indeajuns si vreodata preotimii bar-
Dan Colita, care m-a luat sub supravegherea domniei sale de ladene, parintilor protopopi de Vaslui, Vasile Parcalabu, de
la primele analize si care, in virtutea autoritatii sale indiscu- Husi, Marcel Miron, de Negresti, Irina V , de Falciu, loan
tabile in domeniu, cu larga recunoastere internationala, a pus Petm, care, din proprie initiativa, au organizat sub patronajul
concluzii si diagnostice clare in legatura cu suferinta mea. PS. loachim al Husilor, o colecta baneasca, deschizandu-se
Nu voi trece cu vederea niciodata grija deosebita si atentia un cont la Banca Agricola Barlad, fonduri atat de necesare
total dezinteresate pe care le-a manifestat fata de mine dl. pentm deplasarea mea la tratament in strainatate. Multumim,
asist. univ. dr. Daniel Coriu, medicul sectiei unde am fost in- pe aceasta cale, PS. loachim pentru demersurile pe care le-a
temat, care, in pofida varstei sale tinere, rezolva cu siguranta facut la nivel de conducere a clinicilor de specialitate din
si competenta problemele in domeniu. Am apreciat la acest strainatate, dorindu-i multa sanatate si numai bine.
medic rabdarea, marinimia si daruirea totala fata de misiunea Prin acest gest parintii protopopi din Episcopia Husilor,
de medic careia i s-a dedicat. preotii din protopopiatul Barlad au dovedit ca nu sunt numai
Voi multumi doamnei asistente principale. Tinea Patrascu, ortodocsi teoreticieni, ci sunt si ortodocsi practicanti, impli-
impreuna cu intregul corp de asistente, care a aratat atata nitori ai Evangheliei.
grija si solicitudine fata de mine in administrarea tratamen- Multumesc de asemenea PS. Gherasim al Episcopiei Val-
tului respectiv. cei, PS. Calinic al Argesului, PS. Eftimie al Romanului si
Exprim recunostinta fata de toti medicii, cu adevarat oa- altor arhierei care m-au sprijinit moral si material in aceasta
meni, care ajuta bolnavii sa iasa din perioadele cele mai cum- grea suferinta.
plite, nefericite si deznadajduite ale vietii lor. Merita stima si Nu voi uita niciodata, fratii mei in Hristos, ce ati facut
respectul acesti bravi ostasi ai Mamei Sanatate pentm ca lu- pentru mine, prin mobilizarea si solidaritatea voastra extra-
creaza permanent pe un teren unde se da o batalie inversunata ordinara, sprijinindu-ma moral si material in una dintre incer-
pentru salvarea celui mai mare dar al omului, viata; unde
carile mari din viata mea.
granita dintre temporal si atemporal, dintre existenta si non-
Un loc aparte in sufletul meu i l au credinciosii parohiei
existenta este violata adesea si brutal de moarte, pentru ca ei
rezista in fata celor mai cutremuratoare si tragice ipostaze ale Sfantul loan din Barlad, parohie unde sunt preot paroh. Ni-
durerii fizice si morale cu care se confmnla biata fiinta umana. mic nu egaleaza pe aceasta lume bucuria pe care o incearca
un preot intr-o parohie in momentul in care pastoritii sai isi
Sunt convins ca, pentru ceea ce fac acesti oameni pentm
manifesta dragostea si devotiunea fata de el la bine, dar mai
semenii lor, nu sunt nici pe departe recompensati moral si
material. cu seama la necaz.
Pastoritii mei au dovedit ca, prin incurajarile pe care mi
imi pare nespus de rau ca pentru unele fapte si cazuri izo-
le-au transmis, prin sprijinul lor moral si material, au fost
late, total nedemne si condamnabile, care se savarsesc de
alaturi de mine ajutandu-ma sa depasesc momentele grele
catre unele persoane din sectorul medical care nu-si fac dato-
legate de suferinta. Numai cu astfel de stimulente morale,
ria si nu exercita profesiunea de medic sub semnul daruirii
fata de semeni, se amnca asa de usor cu noroi in demnitatea inconjurat de dragostea si pretuirea credinciosilor mei, a fra-
si cinstea acestei nobile profesii. tilor preoti in Hristos, a tuturor persoanelor fizice si juridice
care si-au adus aminte de mine la vreme de necaz, am reali-

280 281
Cuprins

ne intalnim in vesnicie ! Nota asupra autorului 5


Cuvant inainte 8
Predica la Duminica dupa Botezul Domnului 11
Preot Anghelutd Androne.
Omilie mica la Duminica a rV-a din Postul Mare 16
22 iulie 1997
Predica la Duminica a V-a din Postul Mare 20
Predica la Duminica Floriilor 25
Predica la Duminica Sfantului Apostol Toma 31
Predica la Duminica Mironositelor 37
Predica la Duminica a IV-a dupa Pasti
(Duminica Slabanogului) 43
Predica la Duminica a V-a dupa Pa§ti
(Duminica Samarinencii) 48
Predica la Duminica a Vl-a dupa Pasti (Duminica Orbului) 53
Predica la Duminica Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic 58
Predica la Duminica a V-a dupa Rusalii 62
Predica la Duminica Pogorarii Duhului Sfant 67
Predica.la Duminica a Vll-a dupa Rusalii 73
Predica la Duminica a IX-a dupa Rusalii . 76
Predica la Duminica a XVII-a dupa Rusalii 80
Predica la Duminica a X X I - a dupa Rusalii 84
Predica la Duminica a XXII-a dupa Rusalii 90
Predica la Duminica a XXIII-a dupa Rusalii 94
Predica la Duminica a XXIV-a dupa Rusalii 99
Predica la Duminica a XXV-a dupa Rusalii 103
Predica la Duminica a X X V I - a dupa Rusalii 108
Predica la Duminica a X X V I I I - a dupa Rusalii 114
Predica la Duminica a X X I X - a dupa Rusalii 119
Predica la Duminica a X X X - a dupa Rusalii 125
Predica la Duminica a X X X I - a dupa Rusalii 131
Predica la Duminica Vamesului ?i Fariseului 135
Predica la Duminica Infrico^atei Judecati 141
Predica la Buna Vestire 147
Predica la Duminica dinaintea Nasterii Domnului 151
Predica la ziua Sfantului Intaiului Mucenic
§i Arhidiacon $tefan 157
Predica la Inaltarea Domnului 162
Predica la Sfintii Mari Imparati Constantin §i mama sa, Elena 166
Predica la Schimbarea la Fata a Domnului 171
Predica la Adormirea Maicii Domnului 177
Predica la Soborul Sfantului Prooroc loan Botezatorul
?i inaintemergatorul Domnului 182
Predica la Sfantul lerarh Grigorie Teologul 189
Cuvant la Sfintii Apostoli Petru §i Pavel 196
Predica la Inaltarea Sfintei Cruci 201
Atitudinea Bisericii Ortodoxe fata de
obiectiunile antitrinitare formulate de secte 207
Sniul vechi si stilul nou -
stiluri ale discordiei sau ale concordiei ? 222
Ora de meditatie - Sfantul loan Botezatorul, 1992 235
Cuvant ocazional la Sfantul Dumitru
- Priveghere la Biserica Sfantul Dumitru din Barlad - 242
Contributia Bisericii Ortodoxe Romane la
mentinerea unitatii de neam §i spiritualitate 246
Cuvant la mitingul anti-iehovist din 14 iulie 1996 251
Cuvant la Sfintii Trei lerarhi - Taina Sfintei Preotii 255
Cuvant la moartea Parintelui Emilian Blanaru 262
Cuvant la moartea unei tinere fete 265
Cuvant la moartea unui tanar tata 268
Cuvant la moartea unui copii 270
Cugetari despre moarte 273
Vie recunostinta binefacatorilor !
Pacatul generator al suferintei umane $i aducator de moarte 278
>• m

ooo
CJCOCJ
COCJCO

kbocj
rococo
>ok>o