FONETICĂ - diftongi, triftongi, hiat, i șoptit, sunete = vocale, semivocale

DESPART IN SILABE - CA SĂ POT VEDEA DIFTONGII, TRIFTONGII ȘI HIATUL…

CAPCANE LA DIFTONGI / TRIFTONGI

1. Iau ca diftong - EL (IEL -DIFTONG), ELE. / ES-TE (IESTE - DIFTONG)/ EI

(Ttriftong)
2. iau ca diftong/ triftong -ORTOGRAME – i-a (ia - diftong)/ ne-a (nea – diftong)/ i-
au, de-un, nu-i
3. NU IAU diftong/ triftong după GRUPURI (ce,ci,ge,gi, che, chi, ghe, ghe)
– E/I nu exista – daca sunt urmați de o altă vocală ,,ticăloasă”
- Vocala ,,ticăloasă” îl taie pe E/I

Exemplu - cEas – E tăiat de A – 4 litere/ 3 sunete – nu e diftong
- picIOAre – I e tăiat de OA – e diftong, nu e triftong

4. DESPART mereu IN SILABE – aer – a-er – nu e diftong, ci HIAT

CAPCANE HIAT
1. Despart in silabe – a-ur.
2. NU iau HIAT lângă DIFTONG, fără a verifica:
 Este vocală LÂNGĂ vocală? Vi-oi – I (vocală) – o (vocală) – e
hiat

 ai vocală – semivocală? – vi-oa-ră – I(vocala)-O (semivocală)

CÂND I E SUNET:

1. I - e vocală:
a. când e singur în silabă - imn
b. in diftongul -IU la final de cuvânt:
 a-u-rIu;
 han- gIu; ra-chIu – aici I e vocală, nu mai e tăiat de o ticăloasă
în grupui – gi, chi.
2. I – e semivocală:
 în diftong – iu-te
 în triftong - Ioana
CÂND I NU E SUNET:
– i șoptit, la final de cuvânt, DUPĂ CONSOANĂ:
 Lupi (4 litere/ 3sunete), cio-bani (7 litere, 6 sunete)
 ori-când - i din ORI nu e sunet
 o – nu e vocală că nu are silaba lui,
o nu e semivocală că nu e în diftong/triftong

CÂND E NU E SUNET:

- în grupuri – ce/ che/ geam/ gheață ... E urmat de o vocală ticăloasă – ceas, chea-mă, gheață

Care cuvinte nu au numărul de sunete egal cu numărul de litere:

1. x =cs, gz – lux
2. grupurile chi, ghi, che, ghe – H nu e sunet – se taie
3. în grupuri – ce, ge, ci, gi, ghe, chi... când apare o vocală ticoloasă care ăl taie pe E/I
4. i șoptit – pomi, oricât – i din ori e I șoptit

VOCABULAR
Cerințe examen:
1. Identifică seria care conține numai cuvinte formate prin:
 derivare
 compunere
 conversiune
2. Identifică seria care conține omonime, cuvinte polisemantice, paronime.
3. Inlocuiește cu un sinonim, antonim.
4. Construiește enunțuri cu sens proprui (de bază/secundar), sens figurat.

DERIVARE - LA UN CUVÂNT DE BAZĂ ADAUG SUFIX/PREFIX PENTRU A OBȚINE UN

CUVÂNT NOU

 Bun+ătate, tigru+oaică, artă+ist = prin sufix, cuvântul nou are alt sens
decât cel de bază
 Re-face, ne-bun - prefix
 Orice DIMINUTIV (cuvânt alintat) = DERIVARE – copil-aș, căs-uță, băieț-el
-
STRATEGII LA DERIVARE
1. NU IAU ARTICOLUL HOTĂRÂT, de la final de cuvânt ca derivare cu sufix –(u)l,
le, lui, lor, a, i – băieților / fetelor
2. NU IAU -URI – e desinenta de plural - tun-uri - pluralul nu e derivare, nu formează
cuvânt nou
 3. NU IAU VERBE CARE ÎȘI SCHIMBĂ FORMA GRAMATICAL
 MMCP – SE - făcuserăm – e tot verbul a face – nu e cuvânt nou
 GERUNZIU – mergând, citind
4. NU IAU PREFIXOIDE SI SUFIXOIDE: format prin COMPUNERE
 false prefixe:/geo/ auto/hidro/ tele ...
 false sufixe: biblio-fil/ insecti-cid, igni-fug -
Prefixe
 a-, des-/dez-/de- (apolitic, desprinde, dezlipi, debloca)
NEGATIVE : a-/an-, in-/i-, ne- (anormal, anistoric, inexact, imoral, nebun)
repetare: răs-/răz-, re- (răsciti, răzgândi, reciti)
 exagerarea: arhi-, extra-, hiper-, prea-, super-, supra-, ultra-
(arhiplin, extrafin, hipersensibil, preabun, superfin, supracopertă, ultrascurt)
 Stră – bunic,
Pozitia – față/spate/ inter: ante-, extra-, intra-, pre-, post-, sub-, supra-, trans-
(antevorbitor, extraurban, intraurban, preziua, postfață, subaprecia, transalpin)/ inter-
față
 asociere: con-/com-/co- (consătean, compatriot, coproprietar)
„împotrivă”: anti-, contra- (anticorupție, contrazice)
„pentru”: pro- (prodecmocrație)

Sufixele
 diminutivale (TOATE CUVINTELE MICȘORATE SUNT DERIVARE CU SUFIX): -aș, -el,,-ic, -ică, -ice,
-ioară, ișor, -uleț, -uș, -uță, -iță, -uc, -ui, -uie, -uț, -eț, -icică, -uliță
 augmentative: -băiet-an, flăc-ău, copil -andru, fet-ișcană, căs-oaie, -oi
 pentru nume de agent (meserii): gradin-ar, floră -easă, art-ist, munci-tor, oi -er, han-giu
 colective: ap -ăraie, făg-et (mai multi fagi), prost-ime, pietr -iș, -promb-iște, tufiș
 pentru denumirea modalității (adv de mod ): tără-âș, român-EȘTE, -iș, actual -mente
 pentru denumirea însușirilor (adjective ): brut-al,pistrui-at, onora-bil, român-ESC, comun-ist,
aur-iu, spor -nic, mint -os, munci-tor, jucă-uș
 arată proveniența – oltean, spaniol, oland-ez
 moționale – formează femininul de la masculin – muntean-că, bucătăr-easă, tigr-oaică, actr-iță,
vupoi-aică, porumbel-îță,
o formează masculinul de la feminin - gâscă-an, vulpe-oi
 instrument - scurm-ieră, piper-niță, șurubel-niță, pantof-ar,

Formează familia de cuvinte/lexicală a cuvantului de bază – lemn (adaugi prefixe și sufixe.)

 Fomează familia lexicală/de cuvinte:

o un diminutiv – lemnuț// augmentativ – lemnoi
o verb – (în-/îm-)– inlemni/ la verb - RE/NE a re-inlemni/ neinlemnit/
o insușire – lemnos
o o meserie – lemnar
o lemnărie – colectiv – mai multe lemne
 o esc/ ește - băiețesc
o un nume de loc – locuitorul – munte= muntean+că / câmp = câmpean

Caută diminutivele – cuvinte mici – cu sufix – băiețel, fetiță, iepuraș

Caută augmentative – cuvinte ,,mari” – băiețandru, fetișcană, căsoi.

COMPUNEREA
- 2-3 CUVINTE CARE EXISTA DEJA IN LIMBA – FORMEAZA UN CUVANT NOU
- exemple - deloc/ prim-mistru/ ceea ce / decât/ numai/ dumneavoastră/ adeseori/
totdeauna

COMPUNERE ,,UNDERCOVER” -
o ORI-/FIE-/ -VA – oricare/ fiecare/ ceva/ cineva (pronume nehotărâte)
o DUMNEATA, DUMNEAEI (pronume de politețe)

Nu confund – DERIVAREA cu COMPUNEREA –

o IN-DE-PRE (îndepre...sie) = deriVare = Verb

- DeriVarea – e cu VERB – de-limita/de-faza; în-tocmi, în-vineți;/ pre-lucra

- Compunerea – NU e verb – de-sigur, de-loc, în-tocmai, întotdeauna, presus, totdeauna,

degrabă

CONVERSIUNE
LA CONVERSIUNE AM 2 ETAPE:

1. mă uit CE E IN TEXT? - adjectiv – nuci sparte (ce fel de? baiat spart) ADJECTIV
2. mă gândesc CE E DE OBICEI?– VERB LA PARTICIPIU – sparge+t = spart

- la conversiune există doar variantele -

1. ADJECTIV DIN VERB LA PARTICIPIU – haina găsită – ce fel de haină? –

adjectiv. Provine din verb la participiu (are la masculin, singular, după substantivul
băiat un -T/-S) - baiat găsi-t
2. ADVERB DE MOD (cum) DIN ADJECTV – cântă frumos – cum cântă? (adverb
de mod), la origine e adjectiv, fiind o însușire a substantivului.
3. ADVERB DE TIMP (CAND- anotimpuri, zile, luni, momentele zilei –
dimineata, seara, noaptea) – DIN SUBST - Noaptea dorm – când dorm?
4. SUBSTANTIV – DIN ADJECTIV – Voinicul/ bogatul/ harnicul câștigă. Un
voinic a învins. O însușire + articol hotărât/nehotărât devine ființă
 5. Adjectiv pronominal:
 când pronumele stă în fața substantivului (fiecare om, acest om)
 Adj pron. posesiv/ demonstrativ
 pot sta după substantiv, imediat lipite de el
ex: casa mea/ta/prietenul vostru/ nostru. - adjectiv pronominal posesiv, Atr.adjectival
Ex: casa aceasta, aceea, celalaltă- adjectiv pronominal demonstrativ. Atr. adjectival