Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. Substantiv
Obs – -u devine o desinenta catalizata, desinenta care, la forma nearticulata, e zero, iar prin
articulare devine pozitiva. Desinenta suprimata e inversul desinentei catalizate.
a. Radical + desinenta 0 - fie la singular, fie la plural) (substantive de genul masculin, feminin,
neutru)
1. Substantive de genul feminin (desinenta 0 la plural)
Femei
Chei
Ploi
Oi
Seria - zi
Pom
Elev
Baiat
Barbat
1
Om
Măr
Pai
Tren
Cap
b. Radical + desinenta pozitiva – fie la singular, fie la plural, fie la ambele ( substantive de
genul feminin, masculin, neutru)
Fată / fete; masă / mese; seară / seri; lume / lumi; durere / dureri; soră / surori; noră nurori
Leu / lei
Caine / caini
Popă / popi
Teatru / teatre
Lucru / lucruri
Tablou / tablouri
1. Substantive de genul feminin (pentru singular, desinenta e suprimata, iar - a devine un
morfem cumulant)
Casa
Fata
Seara
Vioara
Sora
Nora
Femeia
2
Cheia
Ploaia
Oaia
Obs – in cazul urmatoarelor substantive – lume, durere, carte – cu opozitia de nr. -e / -i,
desinenta nu mai este suprimata, cele doua morfeme gramaticale (desinenta + morfemul
determinarii definite) apar deopotriva – lumea, cartea, durerea, caz in care vorbim despre un
flectiv bimorfematic.
Cărţ + i + le
Lum + e + a
Lum + i + le
Cas + e + le
Fet + e + le
Ser + i + le
Vior + i + le
Elev + u + l / elev + i + i
Om + u + l / oamen + i + i
Codr + u + l / codr + i+ i
Le + u + l / le + i + i
Câin + e + le / câin + i + i
3
Pai + u + l / pai + e + le
unei fete = fet (R) + unei...e (Fl), Fl = unei (morfem al determinarii nedefinite) + e (desinenţă de nr
si caz)
Niste elevi = elev (R) + niste ...i (Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + i (desinenta
de nr si caz)
Niste câini = câin (R) + niste...i(Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + i (desinenta de
nr si caz)
Niste mere = mer(R) + niste ...e (Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + e (desinenta
de nr si caz)
4
Niste lucruri = lucr (R) + niste...uri (Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + uri
(desinenta de nr si caz)
B. Verbul
1. Gerunziul - are structura Radical + sufix modal (fara desinente) care poate fi -ind sau -ând
Suferinzi – suferinz (Radical format din Radacina sufer + sufixul derivativ inz) + -i (Fl = desinenta de
gen, nr si caz)
2. Participiul – este format din Radical + sufix modal sau sufixe modale (fara desinente):
a. Structura bimorfematica de tipul -at, -it, -ât, -ut (la verbe cu infinitivul în -a, -i, -ea, -î si o
parte din cele in -e. Vocalele ce preceda sufixul participial propriu-zis au semnificatie
temporala de trecut si se regasesc in structura perfectului simplu si a mai mult ca perfectului.
b. Structura monomorfematica, respective -t ca atare, fara sufix temporal de trecut. Acest tip
apare la cateva verbe in -e, a rupe, a sparge, a coace .
c. Structura monomorfematica – sufixul -s pentru o parte din verbele in -e – a zice – zis, a duce
– dus, a spune – spus, a arde – ars = participiu sigmatic.
Observatie: structura morfematica data are in vedere participiul invariabil, adica pe acela din
componenta formelor verbale compuse. Daca participiul este utilizat variabil (adjectival), el este
tratat nominal si se analizeaza in Radical ( = formata din radacina + sufixul derivativ) + Fl = desinenta
de nr, gen, caz.
Batută – bătut (Radical format din Radacina bat + sufix derivativ ut) + ă (Fl = desinenta de gen, nr si
caz)
3. Indicativul imperfect – structura morfematica este Radical + sufix ( -a – pentru verbele in -a
si -î, -ea – pentru restul verbelor) + desinenta (de nr si persoana)
5
Observatie: sufixul -ea apare la verbele in -e – a incepe – incepeam, verbele in -ea – a vedea – eu
vedeam, verbele in -i – a veni – eu veneam.
4. Indicativul perfect simplu – are structura morfematica Radical + sufix de perfect simplu +
desinenta bimorfematica (de nr – ocupa prima pozitie si de persoana – ocupa a doua pozitie)
U – pentru verbele in -ea – eu putui, eu vazui, eu cazui, eu sezui, verbele in -e – eu începui, eu batui,
eu pricepui, eu dadui, eu statui, eu stiui
5. Indicativul mai mult ca perfect – structura morfematica – Radical + sufix bimorfematic (
format din sufix de perfect simplu si sufix de mmcp) + desinenta bimorfematica (desinenta
de nr – prima pozitie, desinenta de persoana – a doua pozitie)
Observatie: sufixele de la perfect simplu se pastreaza, la ele se adauga - se, sufix specializat pentru
mmcp.
6. Indicativul present – are structura morfematica formata din Radical + sufix de prezent +
desinenta (de nr si persoana).
Observatie: sufixul de prezent la singular se realizeaza ca -0, cu exceptia unui grup de verbe
terminate in -a – de genul a lucra, a unora in -î sau -i – a citi. Tot -0 este sufixul si la persoana a III-a
plural – eu vad / ei vad. La plural, persoana I, II, sufixul de prezent are realizare pozitiva si variaza in
functie de conjugarea verbului.
Observatie: vom da mai jos urmatoarele tipuri de sufixe pentru indicativul prezent:
a. Sufix e-0 – verbele in ea – eu vad / tu vezi / el vede / noi vedem / voi vedeti / ei vad
b. Sufix e-0 – verbele in e – eu incep / tu incepi / el incepe / noi incepem / voi incepeti / ei incep
c. Sufix i-0 – o parte din verbele in –i – eu vin / tu vii / el vine / noi venim / voi veniti / ei vin
6
d. Sufix î-0 – pentru o parte dintre verbele în – î – eu cobor / tu cobori / el coboară / noi
coborâm / voi coborâţi / ei cobor
e. Sufix a (ă)-0 – pentru verbele in –a – eu mananc / tu mananci / el manaca / noi mancăm / voi
mancati / ei manancă
A lucra – eu lucrez (desinenta -0) / tu lucr ezi (desinenta -i pentru nr si pers) / el lucr eaza (-ă desinenta
pentru nr si pers) / noi lucram (-m desinenta) / voi lucrati (-ti desinenta ) / ei lucr eaza (-a desinenta)
A veghea – eu veghez (desinenta 0) / tu veghezi (desinenta -i) / el vegh eaza (-a desinenta) / noi
veghem (-m desinenta)/ voi vegheati (-ti desinenta) / ei vegheaza (-a desinenta)
A povesti – eu povest esc (desinanta -0) / tu povest esti (desinenta -i)/ el povesteste (desinenat -e) /
noi povestim (desinenta -m) / voi povestiti (desinenta -ti)/ ei povestesc (desinenta -0)
A hotarî – eu hotarasc (desinenta -0) / tu hotarasti (desinenta -i)/ el hotaraste (desinenta -e) / noi
hotaram (desinenta -m )/ voi hotarati (desinenta -ti) / ei hotar asc (desinenta -0)