VERBUL

[Link]:Partea flexibila de vorbire care arată acțiunea,starea(a se afla),existența(a exista).

[Link]

[Link](care pot forma singure predicatul):a zice, a merge

[Link](care nu pot forma singure predicatul):a)vb. aux. (care ajută la formarea modurilor
și timpurilor compuse )si copulative(care formează împreuna cu N.P. pred. nominal.

-după posibilit. de a primi un C.D. se impart în:

1. tranzitive( a spune ceva.a face ceva)

- vb care pot primi CD (monotranzitive: a da (ceva), bitranzitive: a intreba (ceva, pe cineva)

2. Intranzitive

- vb care nu pot primi CD (vb. de miscare, auxiliare, copulative)

1. Durative: a astepta, a dormi, a trai

2. Momentane: a adormi, a se indragosti, a muri, a se naste, a pleca, a tresari

1. Pronominale (reflexive): a se afla, a-si aminti

2. Nepronominale: a afla, a aminti

[Link] VERBALE = grupuri de doua sau mai multe cuvinte intre care se afla un verb si care
indeplinesc impreuna rolul unui verb

1. a sta: a sta de vorba, a sta la taifas, a sta la taclale, a sta la povesti -> a vorbi, a sta pe loc -> a
stagna, a sta gramada, a sta roi -> a se imbulzi, a sta cu mainile in san -> a lenevi, a sta ca pe ace, a
sta ca pe spini, a sta ca pe ghimpi -> a fi nerabdator, a sta pe ganduri -> a sovai, a sta la indoiala, a
sta in cumpana -> a ezita, a sta de paza, a sta de veghe -> a pazi, a sta la tocmeala -> a se tocmi

2. a (o) lua: a o lua la sanatoasa, a o lua la fuga, a o lua razna, a lua foc, a lua la socoteala

3. a face cu ochiul, a da o comanda

[Link] :exista patru conjugari:

[Link].I: verbe terminate la infinitiv in “-a”:

a. subclasa I: verbe tari (fara -ez- ) -> a canta, a ara, a indopa

b. subclasa a II-a: verbe slabe (cu -ez- ) ->a avansa, a divorta, a lucra, a veghea, a ingenunchea

2conj. a II-a:. verbe terminate la infinitiv in “ea”: a parea, a placea, a sedea, a tacea, a vedea, a
zacea,complacea

[Link]-a verbe terminate la infinitiv in “e”

a. participiu în–ut si pf simplu -u-: a asterne

b. participiu cu –s si pf simplu -se-: a prinde(prins)

c. participiu –t si pf simplu -se-: a coace (copt)

4. conj.a IV-a:verbe terminate la infinitiv in “i” si “î”

a. ind prez fara –esc (desinenta pers I sg ind prez = desinenta pers a III-a pl ind prez =0): a dori, a
fug(eu/ei doresc)

b. ind prez fara –esc (desinenta pers a III-a sg = desinenta pers a III-a pl = -ă): a acoperi, a descoperi, a
diferi(el/ei acoperă)

c. ind prez + -esc: a citi, a cuceri, a fugari, a frunzari, a iscali(eu/ei iscălesc)

5. verbe terminate la infinitiv in “î”

a. ind prez fara -ăsc-: a coborî, a doborî, o omorî

b. ind prez + -ăsc- : a hotarî, a urî, a pârî

OBS! verbe cu flexiune neregulata:

-etimologie:

->formele supletive ale radicalului: a fi (sunt, esti, este, e, eram, fi, fiind, fost), a lua (iau, iei,
luam)

->formele radicalului cu reduplicare: a da (dădeam), a sta (stăteam)

-> prin forme de imperativ mostenite din latina: zi!, du!, fă!

-prin asocierea unor forme incadrabile in subclase diferite de flexiune sau chiar prin asocierea unor
verbe diferite rezultand paradigme hibride:

-> paradigma trebuie – sa trebuiasca

-> paradigma continand, la ind prez, forme ale verbului a vrea (vreau, vrei, vrea), iar, la
imperfect, forme ale verbului a voi (voiam, voiai, voia)

-prin inlocuirea unei forme din paradigma cu o varianta atipica:

 -> a continua: I sg ind prez(eu continui – desinenta -i ( ca a taia, a mangaia, dar diferă fata de
acestea la alte forme flexionare: continuă, să continue – taie, să taie)

-> a azvârli: III sg ind prez, III sg conj prez – desinenta –e (el azvârle, sa azvârle), dar
desinenta –ă (pers a III-a pl ind prez) – ei azvarlă (a acoperi, a referi), dar desinenta proprie 0
(pers I sg ind prez) – eu azvârl

->a zvârli: III pl ind prez – ei zvârlă, ei zvârl

-prin aparitia in flexiune a unor flective proprii

-> a avea: -m (eu am), -u (ei au)

-> a bea: -u (eu/ei beau)

-> a fi: -a- de imperfect (eram, dar! veneam)

->a sti: -u- de perfect simplu (stiui, dar! sarii)

-prin prezenta unor omonimii particulare

->a vrea: pers III sg ind prez = pers III sg+pl conj prez = -0 (el vrea, sa vrea, dar! el tace, sa
taca)

-> a lua: pers III sg ind prez = pers III sg+pl conj prez (el ia, el sa ia, dar! el canta, sa cante)

OBS!

Dificultati: el cantă (ă = desinenta): eu cant -> 0 sufix, 0 desinenta, tu canti -> 0 sufix, i = desinenta

noi cantam: cant=radical, a=sufix ind prez, m=desinenta;merseserăm=

=merradicalsesufix de perfectsesufix de mai-mult-ca-perfectrădesnenta numarul pluralmdesinenta de pers I pl

OBS! el cântă (sufix perfect simplu) el cântă (desinență prezent)

pers III sg pf simplu a citi: desinența = 0 – el citi (radicalul cit+ sufixul i+desinenta 0), prinse
(radicalul prin + sufixul se + desinenta 0)

OBS! a bate, a face:batem,facem,tăceți

noi plăcem noi ne complăcem

!!! credeti-mă, spuneți-mi, țineti-vă bine

eu bănuiesc, ei trebuie

Variante libere: biciuie/biciuieste, cheltuie/cheltuieste, chinuie/chinuieste,

destăinuie/destainuiește

OBS! a crea: eu creez, tu creezi, el creează, noi creăm, voi creati, ei creează
a succeda: el/ei succedă

Nu fi indiscret! / Să nu fii indiscret! (forma negativa este a conjunctivului si nu a imperativului si de

aceea “fii” se scrie cu doi i)

Zi adevarul!

îmi prii (imi = CI)

a desfiinta / a incunostinta

[Link] GRAMATICALE: diateza, mod, timp, aspect, persoana, numar

1. Diateza arată raportul dintre subiect si acțiunea verbului

a. activa – arata ca actiunea este facuta de subiectul gramatical: El citește

b. pasiva – arată ca subiectul gramatical suporta actiunea realizata de altcineva (cu sau fara
complement de agent) :El este lăudat de către profesor

= are o structura analitica formata cu ajutorul verbului auxiliar “a fi” + participiul verbului
de conjugat care se acordă cu subiectul

*verbul tranzitiv devine intranzitiv când trece la diateza pasiva(ori reflexivă)

*CD se transforma in Sb (El citeste o carte (CD - d. activa). Cartea (Sb - d. pasiva) este citita de el.)

*Sb devine Compl. de agent (exprimat sau neexprimat)

* Tabloul este/era agatat pe perete (d. activa - PN).

Tabloul a fost/fusese agatat pe perete (d. pasiva – PV)

c. reflexiva; impersonalizarea cu “se” – se danseaza (oamenii danseaza – d. activa), se merge

repede, se ajunge tarziu, se cade pe gheata

*se cuvine, se însereaza NU accepta diateza activa

*pasivul cu pron reflex “se” apare in conditiile neexprimarii C agent (In delta se pescuieste stiuca)
sau prin impersonalizarea constructiei sau neexprimarea subiectului – agent (Se crede ca nimeni nu
va castiga la LOTO. Copilul asteapta surpriza cand i se promite) – se foloseste doar la pers a III-a sg
+pl

d. reflexiva traditionala – arata ca subiectul face actiunea si tot el o suporta (se considera diateza
reflexiva cand pronumele reflexiv nu are fct sintactica, se ia in predicat si nu acceptă dublare cu
forma accentuata): eu ma gandesc (PV), el isi imagineaza (PV)
* cand accepta dublare cu forma accentuata, pron reflex are fct sintactica: mă(C.D.) laud, mă spal,
isi(C.I.) reproseaza (siesi)

MODURILE SI TIMPURILE VERBULUI:

-moduri predicative(care pot forma predicatul):ind., imperativ, conj.,cond.-optativ

-moduri nepred. sau nepers.(care nu pot forma pred. și nu au persoana):inf., gerunziu, participiu
,supin

1. indicativul are șapte timpuri:

a. prezent

b. imperfect - se formeaza cu sufixul –a la vb de conj I si a IV-a (cu infinitivul în -î) si cu sufixul –ea la
toate celelalte verbe de conj. a II-a, a III-a si a IV-a (inf in –i)
:desenam,coboram,tăceam,spuneam,iubeam

- desinențe: -m, -i,0, -m, -ti, -u

-sufixe :am ,-ai,-a,-am,-ați,-au

* verbe cu tema terminata in j/ș urmeaza modelul conjugarilor respective (a aranja, a infasa, a
ispași, a ingriji)

c. perfect simplu – se formeaza cu sufixele identice cu cele de la inf prezent, -a- conj I, -i- sau -î- con
IV si de sufixele specifice -u- sau -se- la conj a II-a si respectiv la a III-a
:cântai,coborâi,tăcui,incepui,prinsei

-sufixe și desinente: -i, -și, 0, -răm, -răti, -ră (-ră = desinenta de numarul plural, -m, -ți, 0 = desinente
de persoană)

-particularități:

->conj I: sufixul –a devine –ă la pers III sg (dupa consoana nepalatala: adună (n = consoana
nepalatala) sau dupa “u”: continuă)

sufixul –a devine –e (dupa i: tăie, apropie sau dupa consoala palatala: veghe (gh =
consoane palatale)

*difera doar accentuarea pe vocala finala fata de prezent (adună – adună)

* pf simplu nu poate apărea la vb. durative precum a dormi, a iubi, a trai, a umbla fara determinari
(El dormi opt ore)

*a coace: copsei, copseși, coapse, coapseram, coapserati, coapsera

*a se sfii: eu ma sfiii (i1 – face parte din radical, i2=sufixul infinitivului, i3=desinenta de pf simplu), tu
te sfiiși, el se sfii, noi ne sfiiram, voi va sfiirati, ei se sfiiră

d. perfectul compus – actiune incheiata in trecut cu raportare la momentul vorbirii; se formeaza cu

ajutorul vb auxiliar “a avea” (forme specifice ale ind .prez. – am, -ai,-a,- am,- ati,- au)+participiul
verbului.

e. mai-mult-ca-perfectul – exprima o actiune inchieata inaintea altei actiuni savarsite in trecut

(terminasem de scris cand ai venit tu)

- se formeaza cu ajutorul sufixului –se adaugat la tema perfectului (radical + sufix) => in structura lui
exista 2 sufixe flexionare: sufixul pf simplu si cel sfecific mai-mult-ca-perfectului; prin urmare, daca
primul sufix este –se => secventa –sese

-desinente și sufixe: -sem, -sesi, se, -seram, -serati, -sera

-modele de conjugare:

-> I: a aduna – adunasem, adunasesi, adunase, adunaseram, adunaserati, adunasera

-> II si III cu perfectul in –u: a bea – bausem, bausesi, bause, bauseram, bauserati, bausera

-> III: a incepe – incepusem, incepusesi, incepuse, incepuseram, incepuserati, incepusera; a

merge – mersesem, mersesesi, mersese, merseseram, merseserati, mersesera; a coace –
copsesem, copsesesi, copsese, copseseram, copseserăti, copseseră

-> IV: a sorbi – sorbisem, sorbisesi, sorbise, sorbiseram, sorbiserati, sorbisera; a coborî –
coborâsem, coborasesi, coborase, coboraseram, coboraserati, coborasera

f. Viitorul simplu (propriu-zis) – exprima o actiune care se savarseste dupa momentul vorbirii; se
formeaza cu ajuotrul vb aux a vrea (voi, vei, va, vom, veți, vor) + inf. prez .al vb de conjugat

-a se complăcea: ma voi complăcea, te vei complăcea, se va complăcea, ne vom complăcea, va veti

complăcea, se vor complăcea

-in limba vorbita (mai ales cu valoare de prezumtiv sau incertitudine) se folosesc formele specifice
ale aux a vrea: oi, ăi/ei/îi/ii/oi, o, om, ăti/eti/îti/oti, or sau viitor colocvial: am să merg, ai sa mergi,
are sa mearga, avem sa mergem, aveti sa mergeti, au sa mearga

*atentie la formele de viitor: el o merge/ei or merge, DAR! el o sa mearga/ ei o sa mearga (o =

invariabil)

g. Viitorul anterior – exprimă o actiune care urmeaza sa se infaptuiasca dupa momentul vorbirii, dar
înaintea altei actiuni viitoare; se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare a vrea si a fi si participiul
invaribil al verbului de conjugat

*a aduna: eu voi fi adunat, tu vei fi adunat, el va fi adunat, noi vom fi adunat, voi veti fi adunat, ei vor
fi adunat
2. Imperativ (arata o porunca, un indemn) – doar 2 persoane: II sg+pl

a. forma afirmativa

- forme omonime (partial/total) cu cele ale prezentului indicativ: sufixul de imperativ este identic cu
cel de prezent indicativ si diferentele tin de accentul frastic specific imperativului si de nivelul
desinentelor identice repartizate diferit (accent corect: tineti-va!, spuneti-mi!, credeti-ma, duceti-l,
scoateti-ma)

* pers II sg, imperativ afirmativ, coincide cu pers III sg, indicativ prezent (joaca, mananca, doboara)

* vb neregulat: a sta -> imp afirmativ (stai!) = prezent indicativ pers II (tu stai)

*vb de conj III au forma de imperativ afirmativ omonima cu cea de indicativ prezent pers II (mergi!,
incepi!)

*vb terminate la inf in –i cu sufixul de prezent -0 + vb de conj a doua si cele de conj a treia au
omonimii conditionate morfologic si sintactic

*vb intranzitive prezinta omonimia: II indicativ prez sg = II imperativ sg (fugi!, iesi!, sari!, ramai!,
sezi!, mergi!, razi!)

*vb tranzitive prezinta omonimia: III inficativ prez sg = II imperativ sg (inghite!, alege!, culege!,
spune!) -> exceptie: a auzi, a vedea = trazitive, dar! prezinta la imperativ: auzi!, vezi!

* a adormi, a creste, a fierbe, a plange prezinta 2 forme de imperativ afirmativ in fct de cliticul care
se afla dupa verb: adormi!/adoarme-l, cresti!/creste-l, fierbi!/fierbe-l!, plangi!/plange-l!

* a fierbe: Ferbi in tine! / Fierbe-l (oul)!

* forme speciale: vino!, fă!, du!, zi!, adu! (adu-o, ad-o!), fii!, + derivatele prefixale: condu!, desfa!,
prefa!, refa!, revino!, prezi!

OBS! Mioara Avram

- toate vb regulate de conj I si aproape toate cele de conj IV (exceptie: vb tari cu inf in –i) si doua vb
de conj a doua: a bea, a scadea si vb tranzitive de conj III au forma de a doua sg a imperativului
pozitiv este identica cu forma de a treia singular a prezentului indicativ -> aduna!, lucreaza!, scade!,
incepe!, scoate!, iubeste!, coboara!, hotaraste!

-un nr mult mai mic de verbe au forma de imp sg identica cu pers II sg de la prez ind/conj:
conj I – stai!, conj II – toate verbele, desi sunt putine (fara a bea si a scadea), conj III – vb intranzitive
(mergi!, ramai!), conj IV – vb tari intranzitive cu inf in –i (fugi!, iesi!) + vb tranzitiv a auzi: auzi!

- pt intrebuintarile tranzitive, unele vb de conj III si IV au cate o varianta egala cu pers III sg prez ind
specializata: plangi!/plange-l!, treci!/trece-l! (DAR! intrece!), adormi!/adoarme-l!
b. forma NEGATIVĂ!!!!!!!!!

- are pt toate formele de a II-a sg: NU+INFINITIV PREZENT :nu tăcea,nu fi, nu te complăcea!

*nu părea, nu te complăcea, nu începe, nu hotărî, nu fi

-are pt toate formele de a II-a pl: NU+imperativul pozitiv

*nu adunati, nu va complăceți

OBS! a nu se confunda conjunctivul cu val de imperativ cu imperativul care nu are pers a III-a (ex:
Binecuvantat fie Domnul! – vb se afla la conjunctiv III sg)

ORTOGRAFIE: fii cuminte! / nu fi obraznic!, taci! / nu tacea!, complace-te! / nu te complăcea!

(complăceți-vă! / nu vă complăceți!)

3. conjunctiv – arata o dorinta posibila, realizabila

a. prezent = afix mobil invariabil să + secventa variabila (purtatoare a radicalului verbal) identica cu
prezentul indicativului la toate persoanele (exceptie: pers III sg+pl – se deosebeste prin
desinente/sufixe)

A. vb care au la idicativ desinenta –ă au la conjunctiv desinenta –e si invers, cele cu

desinenta –e la inindicativ, au desinenta – ă la conjunctiv (el adună/sa adune, el plânge/să
plangă)

*vb cu radical cu finala vocalica (a atribui, a contribui, a sui) au omonimie cu III sg ind prez (= III sg+pl
conj prez) -> el atribuie = el/ei să atribuie, el contribuie = el/ei să contribuie

B. sufixul pozitiv la vb de conj I si IV (lucrează/sa lucreze, povesteste/sa povestească,

hotărăste/sa hotărască)

*sa aștern, sa asterni, sa astearnă, sa asternem, sa asterneti, sa astearnă

*să zvârle, sa azvârle

* sa dezbare, sa pieptene ind prezent: eu pieptăn), sa evoce, sa coste, sa termine, sa inconjoare, sa

arda (dar: arză-l focul!)

*a arde: imp II sg tranzitiv -> arde-l si intranzitiv -> arzi (Nu vrei sa te potolesti, atunci arzi de
nerabdare)

ORTOGRAFIE: sa preceada, sa succeada, sa decerneze, sa degaje, sa degajeze, sa ingrase, sa

inabuse, sa sufere, sa coasă, sa miroasă, sa teasă, sa sughiță, sa iasă, sa hotarască, sa se
posomorască, sa ocărască (vb de conj IV in –î cu des -ască), sa banuiasca (vb slabe conj IV in –i
semivocalic cu desinența -iasca)

OBS! cand se termina in –i vocalic (a iubi) au desinenta –easca (sa iubeasca)

b. perfect – exprima ca timp absolut o actiune trecuta fata de momentul vorbirii (sa fi cumparat
macar niste fructe!), iar ca timp relativ, o actiune trecuta, fie anterioara alteia (Nu-mi amintesc sa fi
spus asa), fie smultana (Sa fi asistat, i-as fi ajutat), fie posterioara (As fi venit si eu sa te fi ajutat)

- afixul mobil sa + afixul mobil fi + o secventa identica cu participiul => invariabil

4. conditional-optativ – cu valoare absoluta exprima o actiune viitoare (as veni si eu), iar ca timp de
relatie exprima actiuni simultane (mi s-a parut ca ar fi trista) sau posterioare (mi-a spus ca ar veni
bucuros)

- arata dorinta sau conditia (daca as putea, as veni)

a. prezent = auxiliar aș, ai, ar, am, ati, ar + infinitivul prezent al verbului de conjugat

*as placea, ai placea, ar placea, am placea, ati placea, ar placea,ne-am complăcea

*forme inverse: dormire-ai, dar-ar, vedea-l-ar, auzi-l-as, bată-te-ar, arde-te-ar, mira-m-as,

manca-l-ar, duca-s-ar, duca-se-pe-pustii, cantare-as, inchinare-as, inchina-m-as, usca-s-ar, pupa-te-
as, manca-i-ar

*as tot fi cantat, ai mai fi aparut, ar cam fi mers

b. perfect – cu valoare absoluta exprima o actiune trecuta (as fi venit si eu), iar ca timp de relatie
exprima o actiune trecuta anterioara (am auzit ca ar fi absolvit facultatea) sau simultana (daca as fi
asistat la cearta, nu as fi tinut partea nimanui)

= conf prez al vb a fi + paticipiul invaribil al verbului de conjugat (as fi coborat)

5. Prezumtiv – arata prezumtia, presupunerea

a. prezent

A. formele de viitor indicativ ale vb aux a fi + gerunziul vb de conjugat (voi/oi fi adunand, vei/ăi/ei/i
fi adunand, va/o fi adunand, vom/om fi adunand, veti/ăți/eți/îți/oți fi adunand, vor/or fi adunand)

B. formele de conditional perfect ale vb aux a fi + gerunziul vb de conjugat (as fi adunand)

C. formele de conjunctiv perfect ale vb aux a fi + gerunziul vb de conjugat (sa fii stiind el adevarul?)

D. afixele mobile oi,ăi,a,o,om,ăți,(oți),or + infinitivul vb de conjugat (oi juca, or juca)

b. perfect – se diferentiaza de prezumtivul prezent prin forma ultimul component care este identic
cu participiul

A. forme omonime cu viitorul anterior -> v(oi) fi cantat, vei (ăi,ei,i,îi) fi cantat, va(o,a) fi cantat,
vom(om) fi cantat, veti (ăti,eți, oți) fi cantat, vor(or) fi cantat
B. forme omonime cu conditionalul optativ perfect -> as fi cantat (eu oare in conditiile astea?)

C. forme omonime cu conjunctivul perfect -> sa fi cantat (ea oare?)

6. infinitiv – arata numele actiunii sau al starii

a. prezent = morfem mobil a (provenit din prepozitie) + infinitivul vb (radical + sufix infinitival: a, ea,
e, i, î) -> prezenta morfemului a nu este oblogatorie (pot citi chinezeste + in constructii relative
infinitivale: nu are ce se intampla, nu am de ce ma plange, nu-i ce manca)

b. perfect = infiniivul prezent al verbului auxiliar a fi + participiul invariabil al verbului de conjugat

(morfemul a este obligatoriu in cazul acestui timp: stiu a fi terminat la timp):a fi citit

*dupa verbul” a sti “nu se omite prepozitia a (ex.:stiu a coase la masina)

-fără prep. “a”:Pot citi

7. gerunziu – exprima de obicei actiuni in desfasurare, incheiate sau circumstanta

* absolvind liceul, s-a inscris la facultate; pofta vine mâncând

* intra in componenta prezumtivului prezent (va fi/sa fi cântând), a conditionalului prezumtiv (ar fi
cântând) si a infinitivului prezumtiv (a fi cântănd)

* poate urma subiect dupa un vb la gerunziu (murindu-i părinții, copilul a ramas orfan)

ORTOGRAFIE: ucigând, purcezând, tăind, apropiind, îngenunchind, veghind, trunchiind, înjunghiind

(cu inf in –chia si –ghia)

8. participiu – exprima actiunea suportata, suferita, indeplinita de un obiect

* are valoare termporala de trecut deoarece actiunea este considerata terminata

*intră în componența: pf compus, viitor anterior, conjunctiv perfect, infinitiv perfect, prezumtiv
perfect, conditional optativ perfect

* cand intra in componenta diatezei pasive, participiul are val adj.

OBS! A nu se confunda participiul cu supinul:

a. in cazul provenientei subst: insusire (ranitul) => participiu, actiune (mersul) => supin

b. in constr. verbale: de tăcut, e tacut (+PN => participiu+ “de”); de tacut, a tacut (+PV =>
supin)

*este marcat de sufixele –t si –s (sufixul –t se ataseaza la tema perfectului: cant + at, mer + s

* sufixul participial are forme diferite in fct de clasa de conjugare: at (I), ut (conj II–vazut + III – facut
), s (III), t (III – copt, fiert, frant, fript, frupt, spart), it (IV in –i), ît (conj IV in –î)

OBS! a manea -> mas

* vb defective de participiu: a accede, a concede, a converge, a desfide, a divide (nu are nici
gerunziu)

OBS! a diviza -> divizat, divizând

!!! Tari foste comuniste -> atr adj (vb cop la participiu cu val adj + NP/subst in N)

Tarilor foste comuniste -> foste/D, comuniste/N

Copil rămas repetent

Scriitor devenit indezirabil (A atr) - > Scriitoarei devenite(D) indezirabilă (N)

9. supin

* cu ochii împăienjeniti de atata uitat -> CCCz / subst provenit din vb la supin

* amenzi de sute de mii de lei pentru simplul calcat pe iarba -> ASP

* e bine (PN) de citit (S) articolul (S)

* imi (personalizeaza constructia=> articolul = CD) e greu de citit (S) articolul (CD)

* (el) s-a pus pe făcut scandal -> CI

* adevarul ramane de stabilit -> PN

* Se considera de facut binele numai celor apropiati o forma de egoism

* era o fata (de) negrait de dulce -> A adv

* Trebuie mers la doctor -> supin (vb intranzitiv) / EPS

* Trebuie spus adevarul -> EPS