VERBUL

Definitie: Partea flexibilă de vorbire care arată o acțiune, stări ale obiectelor (“a fi”, “a se afla”), posesia (“a
avea”), necesitatea (“a trebui”), posibilitatea (“a putea”), vointa sau dorinta (“a vrea”, “a dori”).

Locutiuni verbale

Grupul de două sau mai multe cuvinte intre care se află un verb si care indeplinesc impreună rolul unui verb se
numeste locutiune verbala.

Exemple:

A sta de vorba
la taifas = a vorbi
la taclale
la povesti
pe loc = a stagna, a se opri
gramada/roi = a se imbulzi
cu mainile in san = a lenevi
in pat = a zacea
ca pe ace/spini/ghimpi = a fi nerabdator
pe ganduri = a sovai, a ezita
la indoiala/ in cumpana = a ezita
de paza/ de veghe = a pazi, a veghea
la tocmeala = a se tocmi

a (o) lua la sanatoasa = a fugi

razna = a innebuni

foc = a se aprinde

la socoteala = a mustra

a face cu ochiul = a clipi

a da o comanda = a comanda
PREZUMTIV: actiune realizabila, posibila (presupusa, banuita): vom (om) fi citind

Conditional prezumtiv: Se spune ca ar fi plecand

Infinitiv prezumtiv: A fi stiind ea ce face

CONJUGAREA

Exista 4 conjugari, anume verbele terminate la infinitive in:

I – ‘a’: a canta, a manca, a veghea;

II – ‘ea’: a vedea, a tacea;

III – ‘e’: a zice, a spune;

IV – ‘I’, ‘I’ : a vorbi, a uri.

FELURILE VERBELOR

1. Predicative : care formeaza P.V.;

2. Nepredicative: sunt verbele auxiliare sau copulative;
3. Personale : care se conjuga la toate persoanele;
4. Impersonale: se folosesc numai la persoana a treia: trebuie, tuna, fulgera, ploua;
5. Tranzitive: care pot primi un complement direct: a zice ceva, a intreba ceva, a face ceva;
6. Intranzitive: care nu pot primi un complement direct: a merge undeva, a se gandi la ceva.

DIATEZA

I – diateza activa: arata ca actiunea e facuta de subiectul gramatical: El citeste;

II – diateza pasiva : arata ca subiectul gramatical sufera actiunea facuta de altcineva.

Exemplu: El a fost chemat de catre mama sa (complement de agent).

Se formeaza cu ajutorul verbului ‘a fi’ si are un complement de agent.

III – diateza reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o suporta.

Eu ma gandesc.

Obs: verbul la diateza reflexiva este intotdeauna precedat de un pronume reflexiv (mă, te, se, ne, vă, se).

MODURILE VERBULUI

Exista 8 moduri, din care 4 sunt personale si 4 nepersonale (nu pot forma predicatul).

Moduri personale: indicativ, imperativ, conjunctiv si conditional-optativ.

I- MODUL INDICATIV - are 7 timpuri:

1. Prezent (actiunea se petrece in momentul vorbirii): Eu mănânc.

2. Imperfect (arata o actiune trecuta si neterminata): se formeaza de la tema de infinitiv +

terminatiile(sufix+desinențe): -am, -ai, -a, -am, -ati,au.
Ex: mancam, citeam.

3. Perfectul compus (actiune trecuta si terminata): se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar ‘a

avea’ + participiul verbului de conjugat
Exemplu:
Am
Ai
A mâncat
Am
Ati
Au

4. Perfect simplu (arata o actiune trecuta si terminată de curand)

Ex: Adineauri eu mancai.
Se formeaza de la participiul verbului + terminatii de ‘-i/-si/-ram/-rati/-ra
Eu mâncai eu mersei
Tu mâncași tu mersesi
El mâncă el merse
Noi mâncarăm noi merseram
Voi mâncarăti voi merserati
Ei mâncară ei mersera
 5. Mai mult ca perfect (arata o actiune trecuta terminata inaintea altei actiuni trecute)
Exemplu: Ieri pe la ora asta, eu terminasem de scris.
Se formeaza de la part. + terminatia ‘-sem, -sesi, -se, -seram, -serati, -sera.

Mâncasem Mersesem
Mâncasesi Mersesesi
Mâncase Mersese
Mancaseram Merseseram
Mancaserati Merseserati
Mâncasera Mersesera

Obs: verbul ‘a merge’, la perfectul simplu are un ‘se’, la mai-mult-ca-perfect are 2 ‘se’.

6. Viitor (arata o actiune ce se petrece după momentul vorbirii) : Eu voi merge la teatru.
Se conjuga cu ajutorul verbului auxiliar ‘a voi’ + infinitivul verbului de conjugat.
Voi citi
Vei citi
Va citi
Vom citi
Veti citi
Vor citi

7. Viitor anterior : se formează cu 2 verbe auxiliare (‘a voi’ si ‘a fi’) + participial verbului
Voi fi
Vei fi
Va fi citit
Vom fi
Veti fi
Vor fi

II – MODUL IMPERATIV – arată o poruncă, un îndemn. Are 2 forme: afirmativa si negativă si doar 2 persoane
(a II-a singular si plural).

Forma afirmativa:

- Pers a II-a singular este la fel ca pers a III-a singular de la indicativ: Citeste! Vino! Manâncă! Zi!!!
- Pers a II-a plural de la indicativ: Cititi! Mâncati!
Forma negativa: se formeaza de la infinitiv + NU: Nu citi!, Nu tacea! Nu fi!

Obs : afirmativ : Fii cuminte! devine la negativ: Nu fi obraznic!

III – MODUL CONJUNCTIV

a) Conjunctiv Prezent : se formeaza cu ajutorul conjunctiei ‘sa’

Sa citesc
Sa citesti
Sa citeasca
Sa citim
Sa cititi
Sa citeasca

b) Conjunctiv Perfect : se formeaza de la conjunctival prezent + vb auxiliary ‘a fi’ +participial vb

Ex: Eu sa fi citit

IV – MODUL CONDITIONAL OPTATIV

Se formeaza cu ajutorul vb auxiliary ‘a avea’ (as, ai, ar, am, ati, ar) + infinitivul verbului (mi-ar plăcea).

Are 2 timpuri:

a) Present: as manca, ai manca, ar mânca, am manca, ati mânca

b) Perfect (+vb ‘a fi’+ participial verbului): eu as fi mancat, tu ai fi mancat, el ar fi mâncat, etc.

MODURI NEPERSONALE: infinitiv, gerunziu, participiu, supin

V – MODUL INFINITIV : - infinitiv present: a mânca;

- infinitiv perfect: a fi mâncat o prăjitură

VI – MODUL GERUNZIU : + terminatia ‘ind’, ‘ând’: citind, coborând

VII – MODUL PARTICIPIU : citit, citita, citiți, citite;

VIII – MODUL SUPIN: se formeaza de la participiu + prepozitia ‘de, pentru, la, din’: de citit, din mers
FUNCTIILE VERBULUI LA MODURI NEPERSONALE

I – INFINITIV:

1) Subiect: A vorbi este usor.

2) NP: Placerea mea este de a picta.
3) Atribut verbal : Placerea de a picta o nutrea de mic.
4) CD : El a inceput a scrie.
5) CI : S-a saturat de a invata.
6) CCT (+prep ‘pana a’, ‘inainte de’): A plecat inainte de a veni mama.
7) CCM(+’fara’) : A plecat fara a saluta.
8) CCCz : A fost certat pentru a nu fi invatat.
9) CCS : A luat medicamente pentru a se vindeca.
10) CCCv (+prep ‘fara’) : Fara a-l privi in ochi, i-am ghicit intentiile.
11) CC Cns : Problema era prea importanta pentru a o ignora.
12) CC Instrum: Inveti a conduce prin a apasa pe acceleratie.
13) C de rel (+prep ‘de’, ‘in’) : Era interesat in a castiga adeziunile tuturor.
14) CC Opoz : In loc de a pleca, a ramas acolo.
15) CCCum : In afara de a spala a mai si gatit.
16) CC de Exc : In afara de a spala altceva n-a mai facut.

II – GERUNZIU:

1. Subiect : S-a auzit ciocănind.

2. VP + gerunziu. neaccordat : A rămas privind întinderea marii.
+ gerunziu acordat : Mâna ei era tremuranda.
3. Atr verbal (+ger neaccordat): Cosurile fumegând se pierdeau in zare.
Atr adjectival (+ger acordat) : Fața-i surâzândă arată fericire.
4. CD : Am auzit ciocanind.
5. CI : S-a săturat învatând.
6. CCT : Mâncând a sunat telefonul.
7. CCM : Mergea schiopâtând.
8. CCCz : Îmbolnăvindu-se, n-a mai venit la scoala.
9. CCCdt: Învătând vei reusi.
10. CCCv : Chiar lucrand ziua si noaptea tot nu vei termina.
11. CCCns : Se indrageau asa de tare ajungand sa se casatoreasca.
12. CC Instrum : Masina porneste apasand pe acceleratie.
13. CC de Exec : Ignorandu-ma pe mine toti ceilalti sunt acolo.
III – PARTICIPIU

A. Cu valoare substantivala, are functia substantivului.

B. Cu valoare adjectivala:
1. NP : Salcamii erau infloriti.
2. Atr adj : Salcamii infloriti miroseau placut.
3. EPS : Mergea tacuta alaturi de el.
4. CCCz : Nu mai putea de obosita.
5. CCT : Ajunsa acasa s-a apucatde lectii.
6. CI : Din ingrijorat s-a facut alb la fata.
7. CCCdt : Tacuta, asa il vei supari.
8. CCCv : Chiar certata rau si tot nu s-a suparat.

C. Cu valoare adverbiala :
CCM : Mi-a vorbit raspicat (deslusit, lamurit, soptit).

IV – SUPIN

1. Subiect : De vorbit este usor.

2. NP : Masina este de scris.
3. Atr verbal : Masina de tocat s-a defectat.
4. CD : Am avut de scris.
5. CI : S-a plictisit de invatat.
6. CCL : S-a dus la pescuit.
7. CCT : La dus drumul a fost mai usor.
8. CCM : L-a abordat din mers.