lexicul

Lexicul este constituit din totalitatea cuvintelor care exist i care au existat cndva
n limb
Cuvantul=insusire de sunete care au inteles si care capata in procesul comunicarii
diferite intrebuintariii gramaticale
-forma cuvantului- totalitatea sunetelor
-continutul cuvantului= se intelege imaginea mentala pe care vorbitotul si-o
formeaza
Cuvantul sens lexical si grammatical
Cuvantul este unitatea de baza a vocabularului
Sensul cuvintelor=Semantica
Semnatica stiinta care studieaza sensul cuv
-studierea schimbarilor de sens al cuvintelor de-a lungul existentei lor
-analiza , sistematizarea si clasificarea sensurilor cuvintelor
Sensul lexical insusirea obiectelor reflectata in mintea noastra
Cuvantul poate avea unul sau mai multe sensuri
Cuvintele pot avea sens propriu sau sens figurat
Sensul propriu =sensul obisnuit
-sens propriu de baza= este cel mai obisnuit
-sens propriu secundar=rezulta din niste asemanari sau analogii
Sesnusl figurat= sensul mai putin obisnuit al cuvintelor
Cuvntul originar din care provine un anumit cuvnt se numete
Etimon

Partea lingvisticii care studiaz originea cuvintelor i evoluia lor formalse numete
Etimologie

Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au aceeai form i sensuri diferite,

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului:
imbogatirea vocabularului se face prin prin 2 cai: principal si externa

caile interne de imbogatire a vocabularului sunt:derivarea, cpmpunerea,

schimbarea valorii gramaticale (conversiune)

Derivarea= cu ajutorul prefixelor sau/si sufixelor sau prin inlaturarea unui sunet sau
grup de sunete
-derivarea progresiva=formarea cuvintelor noi prin adaugare de prefixe,
sufixe sau cu ambele
Derivarea cu prefixe
Prefixele=sunete sau grupuri de sunete care se adauga inaintea unei teme
lexicale , nominale, verbale sau inaintea cuvantului de baza

Derivarea cu sufixe
Sufixele-sunete sau gr de sunete care se adauga la sf radacinii cand aceasta
este identica cu cuvantul de baza , sau la sf unei teme lexicale
Derivarea parasinteitca= concomitant cu sufixe siprefixe
Derivarea regresiva= inlaturarea unui sunet sau a aunui gr de sunete assimilate de
vorbitor unor sufixe

Compunerea
Procedeul de imbogat a vocabulcare consta in unirea sau alaturarea a 2 sau
mai multe cuvinte de acelasi fel sau diferite din pct de vedere morfololgic pt a
forma o unitate lexicala noua
Compunerea se poate realiza prin : contopire, alaturare, elem de compunere,
abreviere
1.compunerea prin contopire = se relizeaza intre cuvinte intregi existente si
independ in vorbire care se scriu impreunat si care se comporta formal ca o singura
unitate lexicala

2.Compunerea prin alaturare=tot intre cuv intregi existente si independente , dar

acestea se scriu cu cratima sau in cuvinte separate
3.Compunerea cu elemente de compunere se realizeaza intre cuv intregi cu o exist
independ in vorbire si elem de compunere care nu exista independ in vorbire
4.compunerea prin abreviere sa prescurtare
Schimbarea valorii gramaticale (conversine)
-procedeu grammatical formarea unui nou cuvant prin trecerea de la o parte
de vorbire la alta
Aceasta trecere se face fara a modif forma cuv
Cuvintele pot primi articol hotarat ,nehot sau demonstrative
Familia lexicala= reprezinta totalitatea cuv inrudite ca sens , formate de la acelasi
cuv de baza si avand aceeasi radacina
Familia lexicala-formata din cuv de baza , cuv formate prin derivare , prin
compunere si prin schimb val gramaticale
Cuvantul de baza=cuv de la care se porneste
Radacina =elem comun intalnit la cuv care form o famile lexicala
-radacina poate fi identica cu baza sau diferita
-radacina poate fi egala cu baza sau mai mica
Ex bun-bunic(egala); floare-florar(mai mica)
Cuvintele derivate=cuv formate cu ajutorul sufixelor si al prefixelor lexicale
Tema lexicala=este o baza derivate constituita din radical si dintr-un suffix sau
prefix la care se poate adauga un alt suffix sau prefix
camp lexical, campul lexical sau semantic, cuprinde toate cuvintele care apartin
aceluiasi domeniu si care au trasaturi de sens commune
mijloacele externe de imbogatire a vocabularului:
Imprumuturile lexicale=sunt determinate de contractual dintre limbi
Neologismele sunt cuvintele noi mprumutate din alte limbi sau create n interiorul
limbii sau prin derivare sau compunere.
Sinonimele =sunt cuv cu forme diferite si inteles identic sau foarte asemanator , un
cuv poate avea mai multe sinonime

Sursa principal a sinonimiei sunt neologismele

Antonimele=sunt cuvintele cu forma diferita si inteles opus
Omonimele = cuvintele cu forma identica si inteles total diferit
Paronimele=sunt cuvinte cu forma asemantoare sau aproape identice ca forma insa
deosebite ca inteles
Regionalismele= cuvinte specific anumitei zone a tarii
-regionalisem fonetice - reprezint cuvinte care se pronun un pic diferit
fa de forma literar ex: piatr/ chiatr, picior/chicior
Regionalismele lexicale reprezint cuvintele particulare unei zone geografice.
De exemplu: glod noroi, omt zpad, hudi- drum mic de ar.
Regionalismele morfologice reprezint forme gramaticale particulare unor
zone. De exemplu: oi lucra voi lucra(Moldova) mnc, lucr (Transilvania).
Regionalismele sintactice reprezint construcii sintactice, folosite
preferenial n unele zone. De exemplu: ei a sosit, n loc de au sosit.
Arhaismele = sunt cuvintele vechi
- Arhaismele lexicale sunt cuvintele care nu se mai folosesc n limba de azi
deoarece au disprut realitile social-politice
- arhaisme semantice se neleg sensurile nvechite ale unor cuvinte
polisemantice care continu s fie folosite n limba contemporan, dar cu alte
sensuri.
Unitile frazeologice sunt combinaii stabile de dou sau mai multe cuvinte, avnd
sens unitar i referindu-se la un singur aspect al realitii.
-unitile frazeologice sunt grupuri de cuvinte care se comport ca o singur
parte de vorbire. Aceste uniti sunt denumite uneori i locuiuni sau expresii
- Unitile frazeologice sunt, de multe ori, expresive, exprimnd prin limbaj o
stare afectiv.
Oleonasmul = consta in folosirea mai multor elemente de expresie decat ar fi strict
necesare pt redarea unui anumit continut ori in alaturarea unor elemente care au un
inteles identic sau asemanator
Pelonasmul lexical= cand se alatura cuvinte cu acelasi sens
Pleonasmul grammatical cand se alatura aceleasi marci gramaticale

Pleonasmele lexico-gramaticale- cand se alatura cuv considerate instrum

gramaticale care au acelasi sens
Notiuni de Fonetica
Vocalele=sunete continue care se pot rosti fara ajutorul altor sunete si pot alcatui si
singure silabe
-7 vocale a, a ,a (i), e i, o ,u
Semivocale se aseamana cu vocalele , dar nu pot alcatui singure silabe si se
pronunta la jumatata intensity vocale
-4 e, I, o ,u
Consoanele=sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete
Diftongul=grup de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala alaturate
pronuntate intr-o silaba
-diftong ascendant cand semivocala se afla inaintea vocalei
-diftong descendent cand semivocala se afla dupa vocala
Triftongul= grup de sunete alc dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate pronuntate
intr-o silaba
Triftong progresiv-semivocalele preced vocala
Triftong centrati semivocalele incadreaza vocala
Triftongul sepoate construe si din sunete alaturrate apartinand unor cuv diferite dar
pronuntate impreuna
Hiatul=rostirea consecutive in silabe diferite a doua vocale alaturate
Silaba-numarul sau gr de sunete care cuprinde in mod oblig o vocala si numai una ,
si care se pronunta cu un singur effort respirator
Cuvinte monosilabice si cuvinte plurisilabice
Regulile despartirii cuvintelor in silabe
1.Reguli bazate pe structura fonetica a acuvintelor
a.cand intre 2 vocale exista o consoana, despartirrea se face inaintea consoanei
-consoana este incadrata de o vocala , un diftong, un triftong ori 2 diftongi
Ex:oa-re, ma-rea, cre-ioa-ne

-intre cele 2 vocale se afla litera x ca si cnad aceasta ar reprezenta un singur

sunet
Ex:a-xa
-intre cele 2 vocale se afla literele ch(e) ch(i)
Ex:ve-che, ve-ghe
b.cand intre 2 vocale exista 2 consoane , despartirea se face intre cele 2 consoane
ex:ban-ca
atunci cnad a 2 dintre consoane este l sau r iar prima este una dintre urmatoarele
consoane: b,c,d,f,g,h,p,t,,v
ex:ta-bla
c.cand intre 2 vocale exista trei sau mai multe consoane, despartirea se face intre
prima si a soua consoana
ex:pen-tru
cand intre cele 2 vocale se afla grupul:
lpt,mpt,nct,nct,ncs,ndv,rct,rtf,stm,despartirea se face intre a 2 si a 3 a consoana
ex:sculp-tu-ra
d.cand exista 2 vocale alaturrate in hiat despartirea se face intre ele
e.cand o vocala este urmata de un diftong sau de un triftong , despartirea se face
inaintea diftongului sau triftongului
cuvintele compuse derivate cu prefixe sau cu sufixe se despart in silabe tinand cont
de partile component
Accentul

Verbul
Parte de vb flexibila care exprima actini prpriu zise ,stari , sentimente ,manifstari de
vointa, act ale simturilor.
Locutiunile verbale sunt gr de cuv luate impreuna prezinta o unitate de sens si au
valoarea unor verbe
-In struct locut vb este oblig prezenta unuii verb

-Locut verbale pot fi transitive sau intransitive,verbul din locut are rol de a
preciza, persoana, timpul si modul act,
Verbele predicative si nepredicative
1.verbele predicative-sens de sine statator pot forma singure un predicat
2.verbele nepredicative nu au inteles de sine statator , nu pot spune singure ceva
despre subiect , ci impreuna cu alte cuvinte
a.verbe nepredicative copulative-nu formeaza singure predicatul ci impreuna
cu un alt elem sintactic Nume Predicativ care arata calitatea subiectului
sens de a devein-afi, a devein, a insemna, a parea,a ramane, a iesi, a se face, a se
chema, a se numi.
b.verbe nepredicative auxiliare ele ajuta la formarea timpurilor compuse ale
altor verbe: a fi, a vrea,a avea.
Verbul a fi se foloseste ca verb auxiliar pentru formarea urmatoarelor moduri si
timpuri:
Indicative present-sunt,esti,este,e,suntem,sunteti,sunt
Imperfect-eram ,erai,era,eram,erati,erau
Perfectul compus-am,ai,am,ati,au(fost)
Perfectul simplufusei(fui),fusesi(fusi),fuse(fu),fuseram(furam),fuserati(furati),fusera(fura)
Mai mult ca perfectul-fusem,fusesi,fusese,fuseseram,fuseserati,fusesera
Viitorul-voi,vei,va,vomveti,vor(fi fost)
Viitorul anterior-voi,vei,va,vom,veti,vor(fi fost)
Impreativul-fii,fiti,nu fi, nu fiti
Conjunctiv presentsa fiu,sa fii,sa fie, sa fim,sa fiti,sa fie
Conjunctiv perfect-(eu,tu,el,noi,voi,ei) sa fi fost
Condit-optativ present-as, ai, ar,am,ati,ar (fi)
Conditiotpativ perfect-as, ai,ar ,am,ati,ar(fi fost)
Infinitivul present-a fi
Infinitivul perfect-a fi fost

Participiu-fost,fosta,fosti,foste
Gerunziu-fiind
Verbul a avea
Indicative present-am, ai ,are,avem,aveti,au
Perfect compus-am, ai,a,am,at,au (cantat)
Conditional optative- as,ai,ar,am,ati,ar(canta)
Viitor-am,ai,are,avem,aveti,au
Verbul a vrea
Viitor-voi,vei,va,vom,veti,ei vor.
Verbe transitive si intransitive:
Transitive-vb care pot primi un complem direct
Verbeul tranzitiv reprezinta cuvantul care admit un complement direct, adica a caror
actiune se rasfrange in mod direct asupra unui obiect:
tranzitive pot primi un complement direct (Ex: Moromete a lucrat pmntul)
Ex:copilul bea apa
Intransitive-vb care nu pot avea un complem direct
intransitive
Verbul intranzitiv reprezinta cuvantul care nu admit complement direct,
respectiv: verbele de miscare (a pleca, a sosi, a merge, a se duce), verbele
reflexive (a se gandi, a se teme, a se mira) si verbele care exprima starea(a sta, a
dormi).
a) verbe de micare: a merge, a pleca, a fugi etc. (Ex: Moromete a plecat din
poian)
b) verbe reflexive: a se gndi, a se ruga etc. (Ex: Moromete se gndete la familia
sa)
c) verbe de stare: a sta, a rde, a dormi etc (Ex: Moromete a stat n poian)
Verbele de miscare si cele care exprima starea sunt intransitive
Conjugarea verbului
4 conjugari: c1-a; c2-ea,c3-e,c4-i/i

Diatezele formele pe care le iau verbele pt a expr raportul dintre actiune si

subiectul grammatical
Diateza activeDiateza activ arat c aciunea este fcut de subiectul gramatical. Subiectul
gramatical poate fi sau nu exprimat n propoziie.
Diateza pasiva

Diateza pasiv arat c subiectul gramatical sufer aciunea fcut de altcineva.

Subiectul gramatical autorul aciunii poate fi exprimat sau poate fi neexprimat.
Diateza pasiv se formeaz dintr-un verb auxiliar i participiul verbului de conjugat.
Vei fi judecat sptmna viitoare. (vei fi viitorul auxiliarului a fi + judecat
participiul verbului a judeca)
Profesorii trebuie s fie respectai. (subiectul profesorii sufer aciunea de a fi
respectai de teri)
Verbul auxiliar a fi i modific forma dup mod, timp, persoan, numr. Participiul
se acord n numr i gen cu subiectul. (eu s fiu respectat, ea s fie respectat, noi
s fim respectai)
n majoritatea cazurilor verbele la diateza pasiv sunt nsoite de un complement de
agent, care arat cine face aciunea. Existena unui complement de agent alturi de
verb (sau adugarea unuia dac nu exist) este o form de a distinge ntre un verb
la diateza pasiv i un verb copulativ + nume predicativ.
Copiii sunt plecai la coal. (a fi verb copulativ + nume predicativ)
Copiii sunt vzui la coal. (verb la diateza pasiv poate primi complementul de
agent de ctre prini)
Diateza pasiva se construieste cu ajutorul vb auxiloar a fi
Diateza pasiva potate fi expr si prin verbe construite cu pron reflexive
Verbele la diateza pasiva au functia de predicat verbal
Diateza reflexive verbele la aceasta diateza arata ca subiectul participa intens la
actiune
Verbele la diateza active trb sa expr o act legata de cel ce o face
Verbele la diateza reflexive sunt insotite intotdeauna de pronumele reflexive la
acuzativ si dativ

Ma, te,se,ne,va,se; imi,iti,isi,ne,va,isi; mi-,ti-, si-,ne-, v-,si-;

In analiza gramaticala ele se iau impreuna cu verbul
Verbele reflexive pot avea diverse valori:
-reflexiv obiective-sub indepl act si tot el este obiectul asupra careia se rasfrange
-reflexiv reciproce-act indepl de 2 sau mai multe subiecte si asupra fiecaruia se
rasfrange act celuilalt
-reflexiv passive-sub grammatical sufera act indepl de altcineva
-reflexiv impersonale-valoare limitata la pesrs 3 a
Verbele reflexive pot fi personalesi impersonale
a.personale expr stari sufletesti ,actiuni ce se indeplinesc cu kintea
b.impersonale-se construiesc numai cu pronumele reflexive la acuzativ :se
zice, se vede,se carde..
verbele de modalitate si aspect-verbele construite cu alt verb :
verbe de modalitate= a avea, a da,a fi, a putea,a sta.
verbe de aspect-a se apuca, a se isparavi, a incepe,a prinde
Persoana verbului=forma luata de acesta pentru a arata fiinta sau lucrul caruia I se
atribuie actiunea,starea sau existenta exprimata de el
Pers 1- act savars de cel care vorbeste
Pers2-act este sarvarsita de cel caruia I se vorbeste
Pers3-act este savarsita de o alta persoana in afara de cei 2 vorbitori
Numarul verbului-forma pe care o are verbul pt a aarat ca act este facuta de o
singura persoana sau de mai multe singular si plural
Modurile si timpurile:
Modurile sunt forme luate de verb pt a aratacum considera vorbitorul actiunea
Moduri personale si predicative:
1.indicativul=exprima o act prezentata de vorbitor ca reala,sigurra
Timpul present= arat c aciunea este svrit n momentul vorbirii. :citesc
Trecut= arat c aciunea este efectuat nainte de momentul vorbirii.

-imperfet- arat o aciune petrecut n trecut fa de momentul vorbirii, dar

neterminat.-citeam
-Perfectul simplu- exprim o aciune realizat n trecut i terminat de
curnd.-citii
-Perfectul compus-arat o aciune realizat i terminat n trecut-am citit
-Mai mult ca perfectul exprim o aciune trecut, terminat naintea altei
aciuni trecute-citisem
Timpul viitor- arat c aciunea este fcut dup momentul vorbirii.
-viitorul-voi citi
-Viitorul anterior-exprim o aciune care se va nfptui naintea altei aciuni
viitoare- voi fi citit
2.conjunctivul=exprima o act realizabila posibila
Conjunctival este marcat de conjunctiva sa
Timpul present-sa citesc
Timpul perfect- sa fi citit
3.conditional optative=exprima o actiune a carei realizare depinde de o anumita
conditie,sau actiune dorita
Timpul present-as citi,ai citi,ar citi
Timpul perfect-as fi citit,ai fi citit, ar fi citit.
4.prezumtivul=expr o act realizbila posibila prezentata ca presupus banuita
Timpul present=vom(om) fi citind, va(a) fi cantand
Timpul perfect=vom fi citit
5.modul imperative=exprima o porunca un indemn , o rugaminte are timpul present
si numai pers a 2 singular si plural
Citeste! ,canta!sezi!
Modrile personale si nepredicative
1.infinituvul=denumeste actiunea sau starea
Timpul present-primeste inainte particular a iar la sfarsit terminatiile a,-ea,-e,-I sai
i

A cici ,a manca, a merge

Timpul perfect=se formeaza din infinitivul present al vb a fi si participiul verbului de
conjugat
A fi citit , a fi mancat, a fi mers
2.gerunziul=exprima actiunea in desfasurare, uneori exprima si actiuni incheiate
.gerunziul este marcat de sufixul and sau ind
3.participiul=denumeste actiunea suferita sau indeplinita de un obiect
Participiul este marcat de sufixul t sau s : -at, -it,-at;-ut
4.supin=prezinta actiunea ca scop sau ca destinatie a ei, supinul este marcat de
prezenta prepozitiei de,dupa,la,pe, pentru
Fucntiile sintactice ale verbului
A.predicat
1.predicat verbal=vb la un mod personal
2.predicat nominal-vb copulative la un mod personal si un nume predicative
exprimat prin verb la infinitive, supin , participiu
B.Subiect=exprimat printr-un vb la infinitive, gerunziu sau supin care raspunde la
intrebarea ce
C.atribut verbal=expr prin vb la infinitive , vb la supin si vb la gerunziu
D.complement=prin verb la mod nepersonal infinivit supin gerunziu
1.direct
2.indirect
3.circumstantia-timp, mod, scop
Substantivul
Parte de vorbire felxibila care denumeste obiecte(finite,lucruri,feneomene
,actiuni,stari,insusiri, relatii,etc)
Felul substantivelor:
Substantivele comune exprim obiecte de acelai fel i se scriu cu liter mic la
nceputul cuvntului, cu excepia cazului n care substantivul se afl la nceputul
propoziiei: om, cine, ru, copac.

Substantivele comune compuse sunt formate din dou sau mai multe cuvinte i se
mpart n dou categorii, n funcie de modul de scriere:

substantive compuse care se scriu ntr-un singur cuvnt, formate prin

contopirea cuvintelor: (primvar, binefacere, bunstare, bunvoie, bunvoin,
binefctor, rufctor, ruvoitor, untdelemn, radioasculttor, radioemisiune,
radiojurnal, radioreportaj, radioreporter, portarm, portavion, portdrapel)

substantive compuse ale cror cuvinte componente sunt legate prin

liniu (cine-lup, zi-munc, zi-lumin, floarea-soarelui, ochiul-boului, redactor-ef,
main-unealt, cal-de mare, steaua-de-mare, bun-credin, rea-credin, buncuviin, dublu-decalitru, prim-ministru, prim-procuror)
n cazul substantivelor legate prin liniu, termenii substantivelor se comport ca
pri de vorbire independente i pot fi articulai
genul substantivelor:
masculin (un-doi): un biat - doi biei;
feminin (o - dou): o fat - dou fete;
neutru (un - dou): un drum - dou drumuri
substantive epicene-Substantivele care prezint aceeai form pentru a indica
ambele sexe
substantivele mobile- cele care formeaza masculinul de la feminine si invers
numarul substantivelor:
este singular si plural
declinarea substantivelor
-cazurile-formele pe care le iau subs pentru a exprima functiile lor sintactice
Totalitatea formelor si a constructiilor cauzale ale unui substantive constituie
declinarea acestui substantive.
Declinarea subst cu articol hotarat-se nume declinare articulara
Declinarea fara articol hot se num declinare nearticulara
Cazurile si functiile sintactice ale substantivului:
Cazul nominativ:

Subiect-cine ,ce ; nu are prepozitii

Nume predicativ-cine este, ce este ; intra in relatie cu un vb copulative
Atribut apozitional-care ;adduce o explicatie face o precizare
Elemental predicative suplimentar:ce? cum?
Cazul acuzativ:
Subiect- cine? Este insotit de prepozitii din , dintre, la , cu
Nume predicative-pentru cine este?pentru cine sunt?din ce este? Din ce sunt?de ce
este?de ce sunt?de la cine este, de la cine sunt?cum este ? cum sunt? Intra in
relatie cu un vb copulative , este insotit de prepozitiile pentru , din , de, de la
Atribut prepositional-care? ce fel de? Insotit de prepozitii sau locut prepozitionale
Atribut fara prepozitie-care/ ce fel de? Determina un substantive nume de actiune
Atribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizare
Complement direct-pe cine? ce? nu este insotit de prepozit cand rasp la intreb ce?
cand rasp la intrb pe cine?este insotit de prepoz pe.
Complement indirect-despe cine?despe ce? la cine?la ce?de la cine?de la ce?pentru
cine?pentru ce?cu cine?de cine?de ce? este insotit de prepoz si locut prepozitionale
Complement de agent-de cine? de catre cine?de ce? determina un vb la diateza
pasiva , este insotit de prepozitiile , de , de catre
c.cl-unde?de unde?pana unde?incotro? este insotit de prepoz sau locut prepoz de la,
la , langa,de langa,de pe langa,catre,dincolo de, apoare de.
Cct-cand ?de cand?pana cand?cat timp? Poate fi folosit fara prepoz sau cu prepozitii
specific acestui caz, in , la ,peste,dupa, inainte de, in timp de,o data cu
Ccm-cum?in ce fel?in ce mod?in ce chip?cat? cat de? Este insotit de prepozi sau
locut prepozitionale
ccc-din ce cauza? Din ce pricina?este insoti de prepoz si locut prepoz de,
din,dintru,pentru,din cauza de.
Ccs-cu ce scop ?in ce scop? Insotit de prepoz si locut prepoz
dupa,in,la,pentru,spre ,in scop de
Ccconditional-cu ce conditie? Insotit de prepoz in, cu sa locut prepoz in caz de
Cc concesiv- in ciuda carui fapt? Insotit de locut prepoz cu tot, cu toata ,cu toti, cu
toate sau prepozitia fara
Cc conescutiv-care este urmarea faptului ca?precedat de prepoz de, pana la,spre
Cazul dativ
Nume predicative-cum este? Cum sunt? Este insotit de prepoz specific asemenea,
aidoma,conform
Atribut prepositional-care? ce fel de?insotit de prepozit datorita ,asemenea,aidoma
Atribut fara prepozitie-cui?
Atribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizare
Complement indirect-cui? Determina un verb un adjective ,o interjectie ,un adverb,
dar si un subst cu elipsa unui verb
ccl-unde? Nu este insotit pe prepozitii
ccm-cum?in ce fel?in ce mod?in ce chip? Insotit de prepoz
asemenea,aidoma,potrivit,inferior,superior, posterior, anterior, ulterior
cccauza-din ce cauza?din ce pricina? Este insotit de prepozitia datorita avand sensul
din cauza
cc concesiv-in ciuda carui fapt? Precedat de prepozitia contrar.

Cazul genitiv
Subiect-cine? insotit de articol posesiv genitival
Nume predicative-(al,a,ai,ale)cui este(sunt)?impotriva(contra)cui este(sunt)? Intre in
relatie cu un vb copulative
Atribut genitival-(al,a ,ai,ale )cui poate fi insotit sau nu de articol posesiv genitival
Atribut prepositional-care?ce fel de? Este insotit de prepozitiile specific contra,
inaintea, in fata
Atribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizare
Compl indirect-impotriva cui?contra cui?asupra cui? Este insotit de prepozitiile
impotriva,contra,asupra
ccl-unde?de unde?pana unde?incotro? insotit de prepozitii si lcut prepoz
inaintea,deasupra,inapoia,de-a curmezisul,din josul,in dosul,in fata
cct-cand? Insotit de prepozitii si locut prepozitionale inaintea , in cursul,in
vremea,la mijlocul, pe timpul,in toiul, pe vremea.
Ccm-cum?in ce fel?in ce mod?in ce chip? Insotit de prepozitiile impotriva,contra sau
de locut prepoz in baza, in lumina,in temeiul, pe masura..
Cc cazua-din ce cauza?din ce pricina?insotit de locut prepoz din cauza , din pricina
Ccs-cu ce scop?in ce scop? Insotit de locut prepoz in vederea, in scopul
Cc conditional-cu ce conditie? Precedat de locut prepoz in locul
Cc concesic-in ciuda carui fapt? Insotit de prepoz impotriva, contra si locut prepoz in
ciuda,in pofida, in contra
Cazul vocativ
Atribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizare
Locutiunile substantivale=grupuri de cuvinte care prezinta o unitate de sens cu
valoarea unui substanti
Articolul
El insoteste substantivul ,pronumele,adjectival, numeral
Dupa sens articolul poate fi:
Articol hotarat:
-articol hotarat propriu zis: -l;-le;-a;-lui;-I;-lor
-articol posesiv al,a,ai,ale
-articol demonstrative un, o,unui,niste, unor
Dupa poziti art poate fi:
Articol enclitic
Articol proclitic: posesiv,demonstrative, nehotarat
Articolul hotarat propriu-zis (enclitic)

m. sg. -l (biatul);
m. pl. -i (bieii, bureii)
-le (buretele)
Nominativ / Acuzativ

f. pl. -le (fetele)

f. sg. -a (fata)
n. pl. -le (avioanele)
n. sg. -l (avionul)

Genitiv / Dativ

Vocativ

m.sg. -lui (biatului); lui Mihai

m. pl. -lor (bieilor)

f. sg. -i (fetei); lui Carmen

f. pl. -lor (fetelor)

n. sg. -lui (avionului)

n. pl. -lor (avioanelor)

m. sg. -le (biatule!)

m. pl. -lor (bieilor!)

f. sg. fato!

f. pl. -lor (fetelor!)

n. sg. -

n. pl. -

Articolul are genul nr si cazul subst pe care il insoteste

Art hot propriu-zis poate fi proclitic la genitive-dativ in urmatoarele ,situatii:
-cnd insoteste nume de personae
-inaintea subst mos ,nen bade
-inaintea subst voda
-inaintea subst care denumesc lunile anului
-inaintea subst nearticulate
Artiilul nehotarat (proclitic)
Insoteste subst in declinare fara art hotarat ajutandu-ne sa deosebim nr sau cazurile
subst
Art nehot trebuie luat impreuna cu subst pe care il insotste

Nominativ / Acuzativ

m. sg. un (biat)

m. pl. nite (biei)

f. sg. o (fat)

f. pl. nite (fete)

n. sg. un (avion)

n. pl. nite (avioane)

Genitiv / Dativ

Vocativ

m.sg. unui (biat)

m. pl. unor (biei)

f. sg. unei (fete)

f. pl. unor (fete)

n. sg. unui (avion)

n. pl. unor (avioane)

Articol posesiv (genitival)

Este proclitic el insoteste un subs tori un pronume la G sau intra in component
pronumelor posesive si a numeralelor ordinale
Sg m,f,n-al ,a

pl,m,f,n- ale

Sg m,f al meu, a mea

pl m,f- ai mei, ale mele

Articolul demonstrative (adjectival)

Insoteste un adejectiv sau numeral fcand legatura intre aceste parti de vb si subst
pe care il determina

Nominativ / Acuzativ

Genitiv / Dativ

Vocativ

m. sg. cel

m. pl. cei

f. sg. cea

f. pl. cele

n. sg. cel

n. pl. cele

m.sg. celui

m. pl. celor

f. sg. celei

f. pl. celor

n. sg. celui

n. pl. celor

Pronumele
Pronumele este o parte de vorbire flexibil, care nlocuiete un substantiv.
pronumele se mparte n pronume cu forme personale i pronume fr forme
personale
Din prima categorie fac parte: pronumele personal (eu, tu, el, noi, ... mie, ie, ...
etc), pronumele personal de politee (dumneata, dumneavoastr, dumneasa, ...

etc), pronumele reflexiv (mi, m, i, ne, v, ... etc), pronumele de ntrire (nsumi,
nsui, nsui, ... etc), pronumele posesiv (al meu, al tu, al su, al nostru, ... etc).
Din a doua categorie fac parte: pronumele demonstrativ (acesta, acetia ... acela,
aceia ...acelai, aceiai ... cestlalt, cetilali ... cellalt, ceilali ...), pronumele
nehotrt (unul, alii, toi, toate, oricare, orice ...), pronumele negativ (nimeni,
nimic, niciunul, niciuna), pronumele interogativ (care, cine, ce ...), pronumele
relativ (care, cine, ct ...).
Pronumele personal la cazul nominativ
PERSOAN

SINGULAR

PLURAL

pers. I

eu

noi

pers. a II-a

tu

voi

el (masculin, neutru)

ei (masculin)

ea (feminin)

ele (neutru, feminin)

pers. a III-a

Pronumele personal la cazul vocativ

PERSOAN

SINGULAR

PLURAL

pers. a II-a

tu

voi

Pronumele personal la cazul acuzativ

SINGULAR

PERSOA

PLURAL

ACCENTUAT

NEACCENTUAT

ACCENTUAT

NEACCENTUAT

pers. I

mine

noi

ne

tine

te

voi

pers. a
II-a

el (masculin,

l, l (masculin,

ei (masculin)

i, i (masculin)

neutru)

neutru)

ele (neutru,

le (neutru,

ea (feminin)

o (feminin)

feminin)

feminin)

pers. a
III-a

Pronumele personal la cazul dativ

SINGULAR

PERSOA

PLURAL

ACCENTUAT NEACCENTUAT

ACCENTUAT

NEACCENTUAT

pers. I

mie

mi, mi

nou

ne, ni

ie

i, i

vou

v, vi

i, i (masculin,

lor (masculin,

le, li (masculin,

neutru, feminin)

neutru, feminin)

feminin)

pers. a
II-a
lui (masc,
pers. a
neutru)
III-a
ei (feminin)

Pronumele personal la cazul genitiv

PERSOAN
SINGULAR

PLURAL

(al, a, ai, ale) lui (masculin,

pers. a

(al, a, ai, ale) lor (masculin, neutru,

neutru)

III-a

feminin)
(al, a, ai, ale) ei (feminin)

La persoana a III-a a pronumelui personal, pe lng pronumele el, ea, ei, ele, se pot
folosi i alte forme de pronume personal dnsul, dnsa, dnii, dnsele,
considerate a fi o variant de adresare mai politioas dect cea cu formele de baz.
Aceste pronume sunt provenite din formele vechi ale pronumelui personal (nsul,
nsa, nii, nsele), pstrate n limba curent sub forma unor derivate cu

prepoziiile ntru, dintru, printru (ntr-nsul, dintr-nsul, printr-nsul, ntr-nii, dintrnii, printr-nii, ntr-nsa, dintr-nsa).
PERSOAN

CAZ

SINGULAR

PLURAL

dnsul (masculin)

dnii (masculin)

dnsa (feminin)

dnsele (feminin)

dnsului (masculin)

dnilor (masculin)

dnsei (feminin)

dnselor (feminin)

N. Ac.
pers. a III-a
D. G.

Funcii sintactice
subiect
nume predicativ
atribut pronominal
complement direct
complement indirect
complement de agent
complement circumstanial de timp
complement circumstanial de mod
complement circumstanial de cauz
complement circumstanial de loc
Pronumele personal de politee este folosit n locul numelor persoanelor, pentru
a exprima respectul fa de acele persoane i are forme doar pentru persoanele a IIa i a III-a. Formele pronumelui de politee sunt alctuite din substantivul domnia
cu anumite modificri fonetice i adjectivele posesive ta, tale; sa, sale; voastr, lui,
ei, lor.
Mai jos sunt prezentate formele pronumelui de politee, iar n parantez sunt
menionate prescurtrile uzitate pentru respectivele forme.
PERSOAN

CAZ

SINGULAR

PLURAL

N. Ac. V.

dumneata (d-ta)

D. G.

dumitale (d-tale)

N. Ac.

dumneasa (d-sa)

D. G.

dumisale (d-sale)

dumneavoastr

pers. a II-a
(d-voastr, dvs., dv.)

dumnealui (d-lui)

pers. a III-a

(masculin)
N. Ac. D. G.

dumnealor (d-lor)
dumneaei (d-ei)
(feminin)

Pronumele reflexiv ine locul obiectului asupra cruia se manifest n mod direct
sau indirect aciunea verbului. Are forme doar pentru cazurile dativ i acuzativ.
Atunci cnd aciunea se reflect n mod direct, pronumele este n cazul acuzativ, iar
atunci cnd se reflect indirect st n cazul dativ. Pronumele reflexiv are forme
proprii doar pentru persoana a III-a, pentru celelalte persoane sunt folosite formele
neaccentuate de acuzativ i dativ ale pronumelui personal.
CAZ

PERSOAN

FORM

SINGULAR

PLURAL

pers. I

neaccentuat

m, m-. -m-

ne

pers. a II-a

neaccentuat

te

neaccentuat

se

se

accentuat

(pe) sine

(pe) sine

pers. I

neaccentuat

mi, mi

ne

pers. a II-a

neaccentuat

i, i

v, v-

acuzativ
pers. a III-a

dativ

neaccentuat

i, i

i, i

accentuat

sie, siei

sie, siei

pers. a III-a

Formele pronumelui reflexiv au aceeai persoan i acelai numr ca i subiectul

verbului determinat, deoarece pronumele este identic cu subiectul. Din aceast
particularitate se poate desprinde o regul general de a identifica un pronume
reflexiv (persoanele I i a II-a) i de a nu-l confunda cu pronumele personal
(persoanele I i a II-a): pronumele reflexiv are aceeai persoan i acelai numr cu
verbul pe care l nsoete.
Funcii sintactice
complement direct
complement indirect
nume predicativ
atribut pronominal prepoziional
complement circumstanial de loc
atribut pronominal
Pronumele de ntrire ine locul unui substantiv i are rolul de a ntri i de a
scoate n eviden persoana la care face referire. Formele pronumelui de ntrire se
formeaz din pronumele vechi nsu, nsa (la fel ca n cazul pronumelui
personal dnsul, dnsa), la care se adaug formele neaccentuate ale pronumelui
personal la cazul dativ: mi, i, i, ne, v, le.
SINGULAR
CAZ

N Ac.

PLURAL

PERSOAN
MASCULIN

FEMININ

MASCULIN

FEMININ

pers. I

nsumi

nsmi

nine

nsene

pers. a II-a

nsui

nsi

niv

nsev

pers. a III-a

nsui

nsi

nii

nsei

nsele
SINGULAR
CAZ

PLURAL

PERSOAN
MASCULIN

FEMININ

MASCULIN

FEMININ

pers. I

nsumi

nsemi

nine

nsene

pers. a II-a

nsui

nsei

niv

nsev

pers. a III-a

nsui

nsei

nii

DG
nsei
nsele

Formele pronumelui de ntrire se foloseau des n limba veche. n limba vorbit n

prezent, pentru a ntri referirea la o persoan, se folosesc construciile cu adverbul
chiar + pronumele personal (chiar eu, chiar tu, ..., chiar ei) sau cele cu pronume
personal + adjectivul singur (eu singur, tu singur, ..., ei singuri)
n cazurile rare n care se folosete, pronumele de ntrire are funcia sintactic de
subiect. (nsmi am ales culoarea mainii.)
Adjectivul pronominal de ntrire
Pronumele de ntrire, prin schimbarea valorii gramaticale, este folosit n mod
frecvent ca adjectiv pronominal de ntrire, caz n care nsoete i determin
substantive i pronume personale. Se acord n gen, numr i caz cu substantivul
sau pronumele personal pe care l determin i ndeplinete funcia sintactic de
atribut adjectival.
Pronumele posesiv
Pronumele posesiv nlocuiete numele posesorului unui obiect i arat prin
formele pe care le ia persoana i numrul pronumelui, iar prin articolul posesiv care
l precede, indic genul i numrul obiectului posedat. Pronumele posesiv nu are
forme proprii pentru persoana a III -a plural. Pentru a indica mai muli posesori, se
folosete pronumele personal la genitiv al (a, ai, ale) lor.

GEN

pers. I
un singur

pers. a

posesor

II-a

singular

UN SINGUR OBIECT

MAI MULTE OBIECTE

POSEDAT

POSEDATE

MASCULIN FEMININ

MASCULIN

FEMININ

al meu

a mea

ai mei

ale mele

al tu

a ta

ai ti

ale tale

al su

a sa

ai si

ale sale

al nostru

a noastr

ai notri

ai votri

al vostru

a voastr

ale noastre

ale voastre

pers. a
III-a
pers. I
pers. a

mai muli
II-a
posesori
plural

nu are forme proprii; se folosete pronumele

pers. a
personal la genitiv
III-a
al (a, ai, ale) lor

Adjectiv pronominal posesiv

Adjectivul pronominal posesiv nlocuiete doar posesorul i determin substantivul
care denumete obiectul (obiectele) posedat. Se acord n gen, numr i caz cu
substantivul determinat.

Tatl meu este medic. (meu adjectiv pronominal posesiv, determin

substantivul tatl)

Al meu tat este medic. (al meu adjectiv pronominal posesiv, determin
substantivul tat)

n general locul adjectivului posesiv este dup substantivul determinat, dar exist i
situaii n care adjectivul posesiv st naintea substantivului determinat. n ambele
situaii poate fi sau nu nsoit de articolul posesiv. (prietana ta, o prietena a ta,
numeroasele tale prietene, ale tale prietene).
Adjectivul posesiv are ntotdeauna funcia sintactic de atribut adjectival.
Pronumele demonstrativ
Pronumele demonstrativ este un pronume fr forme personale, nlocuiete numele
unui obiect exprimat printr-un substantiv i arat apropierea, deprtarea sau
identitatea obiectului cu sine nsui sau cu alt obiect. n funcie de indicaiile pe care
le ofer despre obiect, pronumele demonstrativ se mparte n: pronume
demonstrativ de apropiere (acesta, aceasta; cestlalt, ceastlalt), pronume
demonstrativ de deprtare (acela, aceea; cellalt, cealalt), pronume demonstrativ
de identitate (acelai, aceeai).
Pronumele demonstrativ de apropiere
MASCULIN

FEMININ

CAZ
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

N Ac.

acesta

acetia

aceasta

acestea

GD

acestuia

acestora

acesteia

acestora

Prin pronumele demonstrativ compus cestlalt, ceastlalt, format din pronumele

demonstrativ de apropiere i adjectivul pronominal nehotrt alt, alt este artat
att apropierea obiectului, ct i diferenierea de alt obiect.
MASCULIN

FEMININ

CAZ
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

N Ac.

cestlalt

cetilali

ceastlalt

cestelalte

GD

cestuilalt

cestorlali

cesteilalte

cestorlalte

Pronumele demonstrativ de deprtare

MASCULIN

FEMININ

CAZ
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

N Ac.

acela

aceia

aceea

acelea

GD

aceluia

acelora

aceleia

acelora

Prin pronumele demonstrativ compus cellalt , cealalt , format din pronumele

demonstrativ de deprtare i adjectivul pronominal nehotrt alt, alt este artat
att deprtarea obiectului, ct i diferenierea de alt obiect.
MASCULIN

FEMININ

CAZ
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

N Ac.

cellalt

ceilali

cealalt

celelalte

GD

celuilalt

celorlali

celeilalte

celorlalte

Pronumele demonstrativ de identitate

MASCULIN

FEMININ

CAZ
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

N Ac.

acelai

aceiai

aceeai

aceleai

GD

aceluiai

acelorai

aceleiai

acelorai

Funciile sintactice ale pronumele demonstrativ

subiect
nume predicativ
atribut pronominal prepoziional

complement direct
complement indirect
complement de agent
complement circumstanial de timp
complement circumstanial de mod
complement circumstanial de cauz
complement circumstanial de loc
Adjectivul pronominal demonstrativ este rezultat prin schimbarea valorii
gramaticale a pronumelui demonstrativ, pronume care determin un substantiv i
se acord n gen, numr i caz cu acesta.
Pronumele nehotrt nlocuiete un substantiv fr s ofere indicaii precise
asupra obiectului nlocuit. Dup structur, se mpart n: simple (unul, altul, tot,
attea, cutare, mult, puin), compuse (fiecare, oricare, oricine, vreunul, altcineva,
altceva, cineva, careva, oarecine, oarecare).
Pronumele nehotrt i schimb formele dup gen, numr i caz, cu excepia
urmtoarelor situaii: pronumele care conin n structura lor pronumele
relativ ce sunt invariabile; pronumele nehotrte cineva i oricine prezint forme
doar pentru singular; pronumele nehotrte formate cu ajutorul pronumelui
relativ cine are forme doar pentru singular, dar prezint flexiuni dup caz, iar cele
formate cu pronumele care au forme dup gen la G i D.
SINGULAR

PLURAL

AZ

N -Ac

MASCULIN

FEMININ

MASCULIN

FEMININ

altul

alta

alii

altele

cineva

cineva

fiecare

fiecare

mult

mult

muli

multe

oarecare

oarecare

GD

oricare

oricare

oricine

oricine

tot

toat

toi

toate

unul

una

unii

unele

altuia

alteia

altora

altora

cuiva

cuiva

fiecruia

fiecreia

multora

multora

oarecruia

oarecreia

oricruia

oricreia

oricrora

oricrora

oricui

oricui

tuturor

tuturor

unuia

uneia

unora

unora

Pronumele nehotrte compuse se declin la fel ca pronumele simplu din

componena lui, cellalte componente rmn invariabile: vreunul, vreuna, vreunuia,
vreuneia, vreunii, vreunele, vreunora; ctva,ctva, civa, cteva, ctorva.
Funciile sintactice ale pronumelui nehotrt
subiect

nume predicativ
atribut genitival
complement direct
complement circumstanial de loc
complement indirect
complement indirect prepoziional
Adjectivul pronominal nehotrt
Pronumele nehotrte pot fi folosite ca adjective pronominale nehotrte, cu
excepia urmtoarelor pronume: careva, altcareva, altceva, cine, cineva, altcineva.
n general, adjectivele pronominale stau naintea unor substantive nearticulate, dar
pot sta i dup substantive (oameni muli, main oarecare).

Fiecare om este responsabil de faptele sale.

Cteva case au fost devastate de apele revrsate.

Adjectivul pronominal are funcia sintactic de atribut adjectival.
Pronumele negativ se folosete doar n propoziii negative i nlocuiete un
substantiv negnd prezena acestuia (nimeni, nimenea, nimic, nimica, niciunul,
niciuna).
SINGULAR

PLURAL

CAZ
MASCULIN

FEMININ

MASCULIN

FEMININ

N -Ac

niciunul

niciuna

niciunii

niciunele

GD

niciunuia

niciuneia

niciunora

niciunora

Unele pronume negative prezint cteva particulariti: nimic este invariabil, se

refer doar la lucruri, nu poate deveni adjectiv pronominal negativ nimeni se declin
i se refer doar la persoane, nu poate deveni adjectiv pronominal negative
Funciile sintactice ale pronumelui negativ
Adjectivul pronominal negativ

Adjectivul pronominal negativ apare prin schimbarea valorii gramaticale a

pronumelui negativ, st n faa unu substantiv nearticulat, se acord n gen, numr
i caz cu substantivul pe care l determin.
SINGULAR

PLURAL

CAZ
MASCULIN

FEMININ

MASCULIN

FEMININ

N -Ac

niciun

nicio

niciunii

niciunele

GD

niciunui

niciunei

niciunor

niciunor

Niciun om nu-i pierde sperana.

Adjectivele pronominale negative au ntotdeauna funcia sintactic de atribut

adjectival.
Pronumele interogativ se folosete ntr-o propoziie interogativ i ine locul
cuvntului ateptat ca rspuns la o ntrebare. (care, cine, ce, ct, ci, cte)
MASCULIN
CAZ

FEMININ

PRONUME
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

cine?

cine?

cine?

cine?

GD

cui?

cui?

cui?

cui?

N Ac.

care?

care?

care?

care?

GD

cruia?

crora?

creia?

crora?

N Ac.

ct?

ci?

ct?

cte?

ctor?

ctor?

N Ac.
cine?

care?

ct?
GD

Funciile pronumelui interogativ

subiect

nume predicativ

complement direct

complement indirect

complement indirect prepoziional

atribut genitival
Adjectivul pronominal interogativ
Pronumele interogativ poate fi folosit ca adjectiv pronominal interogativ, iar
atunci pronumele st naintea unui substantiv nearticulat, cu care se acord n gen,
numr i caz.
Care main este a ta?

Adjectivul pronominal interogativ are funcia sintactic de atribut adjectival.

Pronumele relativ se folosete doar n fraz, face legtura (stabilete relaia, de
aici i numele de pronume relativ) ntre o propoziie subordonat i regenta ei, dar
i ine locul unui substantiv exprimat n propoziia regent.

Frumoas este maina 1/ care strnete admiraia celor din jur. 2/ (care
pronume relativ, nlocuiete substantivul maina, stabilete raportul de
subordonare, P1 propoziie regent, P2 propoziie subordonat )
Pronumele relative sunt de dou feluri: simple (care, cine, ce, ct, de) i compuse
(ceea ce, cel ce).
Pronumele relativ simplu
MASCULIN

FEMININ

CAZ
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

N Ac.

care, cine, ct

care, ci

care, cine, ct

care, cte

GD

cruia, cui

crora, ctor

creia, cui

crora, ctor

Pronumele care, cine, ct, ce pot introduce propoziii atributive n relaie cu un

substantiv sau propoziii completive n relaie cu un verb.
Pronumele relativ compus este format din pronumele relativ simplu ce i
pronumele demonstrativ cel. Acestea pot fi nlocuite cu un pronume relativ
simplu cine, care. (cel ce vorbete cine vorbete, care vorbete
MASCULIN

FEMININ

CAZ
SINGULAR

PLURAL

SINGULAR

PLURAL

N Ac.

cel ce

cei ce

ceea ce

cele ce

GD

celui ce

celor ce

celei ce

celor ce

Funciile sintactice ale pronumelui relativ

N, Ac: subiect, complement direct, complement indirect prepoziional,

complement circumstanial de loc
D, G: complement indirect, atribut genitival
Adjectivul pronominal relativ
Adjectivul pronominal relativ apare prin schimbarea valorii gramaticale a
pronumelui relativ, situaie n care pronumele nsoete un substantiv nearticulat,
st n faa substantivului i se acord n gen, numr i caz cu acesta.

A vzut 1/ cte filme a dorit. 2/

Adjectivul pronominal relativ are funcia sintactic de atribut adjectival.
Locuiunile pronominale reprezint grupuri de dou sau mai multe cuvinte cu
neles unitar care au valoarea unui pronume. Marea majoritate a locuiunilor
pronominale sunt formate din pronume de politee (Domnia Ta, Domnia Sa, Domniei
Tale, Domniei Sale, Domniei Lui etc).
O serie de alte locuiuni pronominale de politee sunt folosite pentru urmtoarele
situaii de adresare protocolare: pentru regi, prini, seniori (Maria Ta, Mria Sa, Mria

Voastr), pentru prini i prinese (Altea Sa, Altea Voastr, nlimea Sa, nlimea
Voastr), pentru regi i mprai (Maiestatea Ta, Maiestatea Sa, Maiestatea Voastr),
pentru minitri, ambasadori, preedini (Excelena Sa, Excelena Voastr), pentru
pap, patriarhi (Sanctitatea Sa, Sanctitatea Voastr), cardinali (Eminena Sa,
Eminena Voastr), clerici (Sfinia Sa, Sfinia Voastr; Preasfinia Ta, Preasfinia Sa;
nalt Preasfinia Ta, nalt Preasfinia Sa; Cuvioia Sa, Cuvioia Voastr).
Exist i locuiuni pronominale formate cu ajutorul pronumelor nehotrte,
precum: nu tiu cine, nu tiu ce, cine tie cine, cine tie ce, te miri cine, te miri ce,
care mai de care.
Funcii sintactice
Locuiunile pronominale de politee pot ndeplini aceleai funcii sintactice ca i
celelalte pronume personale.
Funciile sintactice ale pronumelui n cazul nominativ

subiect

nume predicativ

atribut apoziional
Funciile sintactice ale pronumelui n cazul acuzativ

complement direct

complement indirect

complement de agent

complement circumstanial de loc

complement circumstanial de timp

complement circumstanial de mod

complement circumstanial de cauz

nume predicativ

atribut prepoziional
Funciile sintactice ale pronumelui n cazul genitiv

atribut genitival

atribut prepoziional

nume predicativ

complement indirect

complement circumstanial de cauz

complement circumstanial de timp

complement circumstanial de loc

Funciile sintactice ale pronumelui n cazul dativ

complement indirect

nume predicativ

atribut pronominal

complement circumstanial de loc

complement circumstanial de timp

Numeralul este o parte de vorbire flexibil care exprim un numr (unu, doi, trei),
numrul obiectelor (trei copii, cte zece pagini, amndou crile), ordinea
obiectelor (al doilea, al treilea). n cele mai multe cazuri, numeralul determin
un substantiv i st naintea substantivului determinat.
Clasificarea numeralelor
Numeralele se mpart n dou categorii: cardinale exprim un numr abstract sau
numrul obiectelor (unu, doi, trei) i ordinale exprim ordinea numeric a
obiectelor ntr-o niruire (ntiul, al doilea, al treilea).
Numeralele cardinale se mpart n: numerale cardinale propriu-zise (unu, doi,
patruzeci), numerale colective(amndoi, tustrei, tuspatru), numerale multiplicative
(ndoit, ntreit, dublu), numerale distributive (cte unul, cte doi), numerale
adverbiale (o dat, de dou ori), numerale fracionare (jumtate, sfert).
Valorile numeralului
valoare substantival, valoare adjectival, valoare adverbial

Funciile sintactice ale numeralului

subiect, nume predicativ, atribut substantival, atribut prepoziional, atribut
adjectival, complement direct, complement indirect, complement de agent,
complement circumstanial de timp, complement circumstanial de mod,
complement circumstanial de loc
Schimbarea valorii gramaticale a numeralului
substantiv, adverb, interjecie, adjectiv
Numeralul cardinal exprim un numr, fr a face referire la obiecte sau la
numrul obiectelor. Denumirea numeral cardinal i are originea n termenul
cardinalis, un adjectiv latin, care poate fi tradus prin principal. Practic,
numeralele cardinale sunt numeralele de baz de la care se formeaz celelalte
numerale.
Numeralul cardinal propriu-zis exprim un numr abstract sau numrul strict al
obiectelor. Dup structur, numeralele cardinale propriu-zise se mpart n: simple xi
compuse.
Numeralul cardinal propriu-zis simplu
Aceast categorie este format din numeralele: unu, doi, trei ..., zece, sut, mie,
milion, miliard.
Numeralul cardinal propriu-zis compus
Din aceast categorie fac parte numeralele: unsprezece, doisprezece ..., douzeci,
douzeci i unu ..., treizeci i unu ..., nouzeci i nou ..
Numeralele multiplicative arat proporia n care crete o anumit cantitate. (dublu,
ndoit, ntreit, nzecit, nsutit, nmiit).
Numeralele distributive indic gruparea i repartizarea numeric a obiectelor (cte
unul, cte doi, cte trei, cte zece) sau o aproximaie numeric (cte zecedouzeci).
Numeralele adverbiale, numite i de repetiie indic de cte ori se repet o aciune
(o dat, de dou ori, de cinci ori). ! Numeralul o dat nu trebuie confundat cu
adverbul odat, care nseamn cndva, odinoar

Numeralele fracionare se comport ca substantivele i exprim o parte dintr-un

ntreg (jumtate, doime, un sfert).
Numeralul ordinal exprim locul sau ordinea numeric a obiectelor sau aciunilor
ntr-o niruire (primul, prima, ntiul, ntia, cel dinti, cea dinti, al doilea, a doua,
al treilea, a treia ultimul, ultima) ! Numeralul ordinal nti i pstreaz forma i
cnd se afl dup un substantiv la feminin (anul nti, clasa nti).
Numeralul ordinal poate avea valoare adjectival sau substantival. Cnd are
valoare adjectival, numeralul ordinal nsoete un substantiv i arat ordinea
obiectul denumit de substantiv. Atunci cnd nu nsoete un substantiv, numeralul
ordinal are valoare substantival.

Maina a doua este mai mare. (a doua numeral ordinal cu valoare

adjectival)
A doua este mai mare. (a doua numeral ordinal cu valoare substantival)
Numeralul ordinal cu valoare adjectival se acord n gen, numr i caz cu
substantivul pe care l determin. Acordul poate fi fcut prin schimbarea formei
numeralului sau prin adugarea articolelor cel, cea.

Prima main este roie.

Primelor maini le-a explodat un cauciuc.

Cea dinti main a fost roie.

Celor dinti maini i-a explodat un cauciuc.

Numeralu ordinal adverbial sau de repetare
Numeralul care arata a cata oara se indeplineste o actiune sau se manifesta o
claitate
Se formeaza din numeralul ordinal propiu-zis +subst data sau oara sau numai subst
oara :inataia data , intaia oara ,prima data,prima oara..
Numeralele ordinale adverbilale se pot construe cu prepozitiile de si pentru
Adjectivul
Adjectivul este o parte de vorbire flexibil, care arat nsuirea unui obiect,
nsoete i determin un substantiv. Adjectivul se acord n gen, numr i caz cu

substantivul determinat. (om frumos, oameni frumoi; main frumoas,

maini frumoase)
Adjectivul nu se desparte prin virgul de substantivul determinat, indiferent de locul
pe care l ocup fa de substantiv. n cazurile n care un substantiv are mai multe
adjective, adjectivele se despart prin virgul dac nu au cuvinte de legtur ntre
ele sau sunt legate prin cuvintele dar, nici, ns.
Clasificarea adjectivelor
Dup numrul cuvintelor aflate n structura adjectivelor, acestea pot fi: simple (bun,
ru, frumos, urt, harnic, lene) sau compuse. Adjectivele compuse sunt formate
prin contopirea mai multor cuvinte ntr-unul singur (atottiutor, cumsecade,
atotputernic, multimilenar) ori prin alturarea unor cuvinte desprite prin liniu de
unire (social-politic, instructiv-educativ, alb-argintiu).
Alte adjective formate prin alturarea elementelor componente:

adjective compuse din numele unui punct cardinal i un adjectiv care exprim
etnicitatea (nord-american, sud-american, nord-dunrean)

adjective compuse formate din mai multe adjective care arat originea etnic
(franco-romn, romno-bulgaro, franco-anglo-american); exist cteva excepii n
acest caz, atunci cnd adjectivul se refer la urmtoarele dialecte (dacoromn,
istroromn, macedoromn, meglenoromn)

adjective formate dintr-un adverb (nainte, aa), adjectiv (liber nou) sau verb
(nainte-mergtor, liber-cugettor, nou-ales, propriu-zis, aa-zis)
Dup formele flexionare, adjectivele se mpart n variabile (bun, alb, negru, greu,
lung, cenuiu) i invariabile (cumsecade, ferice, asemenea, atare, aa).
(detalii Flexiunea adjectivelor)
Dou sau mai multe cuvinte, care mpreun au valoarea unui adjectiv, formeaz
locuiunile adjectivale (detalii Locuiuni adjectivale).
Gradele de comparaie ale adjectivului
Adjectivele pot avea trei grade de comparaie: pozitiv (mare), comparativ (de
superioritate mai mare, de egalitate la fel de mare, de inferioritate mai puin
mare), superlativ (relativ de superioritate cel mai mare, relativ de inferioritate
cel mai puin mare, absolut foarte mare).
Funciile sintactice ale adjectivului

Adjectivul poate avea n propoziie funciile sintactice de atribut adjectival, nume

predicativ, complement circumstanial de timp, complement indirect, complement
circumstanial de cauz.
Adjectivele variabile sunt adjectivele care i schimb forma n timpul flexiunii.
(main frumoas, maini frumoase)
Adjectivele invariabile sunt adjectivele care nu i schimb forma n timpul flexiunii.
(gata, cumsecade, ferice, vivace, eficace, vernil, atare, asemenea)
Locuiunile adjectivale sunt exprimate printr-un grup de dou sau mai multe
cuvinte, care mpreun au valoarea unui adjectiv i exprim nsuirea unui obiect.
(om fr noroc, main de ocazie, om de nimic, om cu stare, om cu dare de mn,
griji de zi cu zi)
Locuiunile adjectivale se comport precum un adjectiv: au acelai funcii sintactice,
pot fi nsoite de un articol demonstrativ (omul cel cu dare de mn) i pot avea
grade de comparaie (un om foarte de treab).
Gradele de comparative ale adjectivului:
Formele luate de adjectiv, mpreun cu alte pri de vorbire, pentru a exprima
diferite grade ale unei nsuirii constituie gradele de comparaie ale adjectivului.
Gradul pozitiv
La gradul pozitiv, adjectivul arat nsuirea unui obiect, fr a o compara cu
nsuirea altui obiect sau cu nsuirea sa. (mare, mic, cald, rece,
rou maina mare, copacul mic, ceaiul cald, apa rece, tricoul rou)
Uneori adjectivele la gradul pozitiv pot fi nsoite de articolele: cel, cea, cei, cele.
(copacul cel mare, maina cea mare, copacii cei mari, mainile cele mari).
Gradul comparativ
La gradul comparativ, adjectivul poate exprima nsuirea unui obiect comparat cu
nsuirea altui obiect (Maina albastr este mai mare dect maina roie.) sau
nsuirea obiectului comparat cu aceeai nsuire, dar ntr-o situaie diferit (Sania
alunec mai bine pe zpad dect pe iarb.).
Termenii comparaiei pot fi n aceeai propoziie, ca mai sus, sau n propoziii diferite
(Maina albastr este mare. Maina roie este mai mare. / Aerul este curat n ora.
La munte este ns mai curat.)

Gradul comparativ poate prezenta trei trepte ale nsuirii, cu ajutorul

unor adverbe sau locuiuni adverbiale:

comparativul de superioritate mai mare

comparativul de egalitate la fel de mare, tot att de mare, tot aa de mare

comparativul de inferioritate mai puin mare

Termenii comparaiei sunt legai prin adverbele dect, ca (mai mare dect , mai
mare ca ) sau prin locuiunile prepoziionale fa de, n comparaie cu (mai mare
fa de , mai mare n comparaie cu ).
Gradul superlativ
La gradul superlativ, adjectivul arat nsuirea la gradul cel mai sczut sau cel mai
nalt i pot fi de dou feluri: relativ sau absolut.
Gradul superlativ relativ
Adjectivul la gradul superlativ relativ arat nsuirea la gradul cel mai nalt sau cel
mai sczut comparat cu aceeai nsuire a altor obiecte sau cu nsuirea aceluiai
obiect n situaii diferite. Gradul superlativ relativ poate fi:

superlativ relativ de superioritate (cel mai mare) Copacul acesta este cel
mai mare dintre toi copacii din pdure.

superlativ relativ de inferioritate (cel mai puin mare) Dintre toi copacii din
jur acesta este cel mai puin mare.
n cazul unui substantiv care prezint mai multe adjective la gradul superlativ
relativ, atunci cnd se dorete accentuarea gradului superlativ al nsuirilor, articolul
(cel, cea, cei, cele) se poate repeta naintea fiecrui adjectiv: omul cel mai
bun, cel mai harnic i cel mai voinic (omul cel mai bun, harnic i voinic).
Gradul superlativ absolut
Adjectivul la gradul superlativ absolut arat cel mai nalt grad al nsuirii, fr a
compara nsuirea cu nsuirile altor obiecte sau cu nsuirea aceluiai obiect n
mprejurri diferite. n cele mai multe cazuri, superlativul absolut se construiete cu
ajutorul adverbului foarte (foarte mare, foarte frumos, foarte departe). n unele
cazuri este format i cu ajutorul adverbului tare (tare frumos).

Atunci cnd se dorete accentuarea unor nsuiri sunt folosite i mijloace mai
expresive dect adverbele foarte i tare:

adverbe i locuiuni adverbiale': prea, nemaipomenit de, grozav de, din caleafar de, nespus de, nenchipuit de, nemaipomenit de, minunat de, nevoie-mare

reluarea adjectivului printr-un diminutiv: singur-singurel

substantive cu valoare de adverb de mod: foc, tun (sntos tun, frumos foc)

repetarea adjectivului: mare, mare; mic-mic

prelungirea unor sunete: rrrece, maaare

Adjective fr grade de comparaie
O serie de adjective nu prezint grade de comparaie, n general cele care
reprezint nsuiri care nu pot fi comparate (complet, ntreg, etern, viu, mort,
rotund, unic, strmoesc, perfect) sau cele provenite din limba latin unde erau
forme de superlativ ori comparativ (suprem, superior, inferior, optim, major, minor,
interior, exterior, posterior, minim).
Functiile sintactice ale adj:

atribut adjectival

nume predicativ

complement circumstanial de timp

complement circumstanial de cauz

Adverbul
Exprima caracterisiticile unei stari, insusiri sau actiuni sau imprejurari in care au loc
acestea
Adverbul poate determina:
-un verb au locut verbal la mod personal sau nepersonal
-adj sau locut adjectivala
Interjectie
Adverb sau locut adverbial
Subst sau locut subst

Dupa forma adverbele sunt:

Simple=abia ,azi , maine, ieri,acum,repede,bine..
Compuse=maine-seara,ieri-dimineat,ieri-seara.
Locut adverbiale=de-a pururea,cu de-a sila, in veci, intr aiurea,pe neasteptate,prin
surprindere.
Expresii cu valoare de adverb=la pastele cailor, cum scire la carte, ca pea pa,cand o
da din piatra lapte
Dupa origine adverbele sunt:
1.primare=abia agale,afara, aidoma,apoi,aproape,azi,ba,barem,cam,chiar
2.provenite din alte parti de vorbire
a.substantiv=barbateste,tinereste,muncitoreste,studenteste..
b.adjective=frumos,ascutit,adanc,verde..
c.numerale
dupa inteles adverbele sunt:
1.adverbe si locutiuni adverbial de mod:
a.de mod propriu zis
adverbe=mult,putin,orea,bine,rau,grav,altfel,usor,asa,impreuna,alene,aiurea,agale,
cum,cat,oricum,aievea,degeaba,degraba,razna,
intamplator,destul,foarte,mai,plenar
Locutiuni adverbiale=pede rost,cat pe el, cu anevoie,pe diafara,de-a binelea,pe
deplin,nu stiu cum,pe rupte,cot la cot,cu dinadinsul,talmes balmes,cu de-a sila,ca
vai de lume,cu vai-nevoie,pucnt cu punct,pas cu pas..
B,adverbe si locut adverbial de mod cantitative
Adverbe:sufficient, nu prea,cam,destul,mult,deloc,nu
tocmai,integral,putintel,tot,insufficient,atat,cat,mai,prea
Locutiuni adverbial=cata frunza si iarba,picaturta cu picatura,cat de cat,cat negru
sub unghie,mult prea.
c.adverbe si locutiuni adverbial de comparative

-adverbe=ca, cat,decat,asemenea,asemeni,au rol de prepozitii in formarea gradelor

de comparative
-locut adverbial=cumcat,aproape ca,destul de ,cum precum,asemenea
d.adverbe si locut adverbial de mod care arata durata,revenirea sau frecventa
-adverbe=destul,trepata,adesea,necontenit,adeseori,inca,permanent
-locut adverbial=din nou,de multe ori,de nenumarate ori,de mii si mii de ori,de zeci
si zeci de ori,de cateva ori,din ce in ce.
3.adverbe si locut adverbiale de mod de afirmatie si negatie
-adverbe=de, desigur,ba,nu
,fireste,negresit,nici,certamente,nicidecum,exact,sicur,precis,binisormprompt.
-locutiuni adverbial=de loc, de fel, bine-nteles, cu iguranta, fara-ndoiala
f.adverbe si locutiuni adverbial de mod de probabilitate ,precizare, aproximatie,
explicatie
-adeverbe=prrecizamente, certamente, parca, anume,poate, adica, pesemne,curat,
tocmai,numai, taman
-locutiuni adverbial=cel putin, prin urmare, numai si numai, cat pec e, aproapteaproape, mai-mai
2.Adverbe si locutiuni adverbial de loc
-adverbe=acasa, alaturi, afarra, aproape, aici, departe,ici, imprejur,colo,inauntrum
sus, icolo,jos, pretutindeni,aiurea, inainte
-locutiuni adverbial=peste tot, departe departe, ici si ici,peste noua mairi si noua
tari, in creierii muntilor, intr-acolo, intr-o parte, intr-aiurea, in stanga, in dreapta, in
urma, de jur imprejur, in sptte,..
3.adverbe si locutiuni adverbial de timp
-adverbe= acum,cateodata,maine, totdeauna, api, ierim poimaine, ziua,
astazi,deocamdata, noaptea, aseara, iarna..vara, odata..
-locutiuni adeverbiale-cu noapte in cap , din cand in cand, dis de dimineta, zi si
noapte, de cu seara, in veci, la pastele cailor, cine stie cand, in vecii vecilor, zi de
zi,de cand lumea, pe-nserate,clipa de clipa.
4.adverbe si locutiuni adverbial care arata cauza sau scopul
-adeverbe-inadins, dinadins, anume

Locutiuni adverbial-de aceea, de asta, nu de alta, pentru aceea, de aia, de una de

alta,de-aia, intr-adins
5.adverbe de exceptie(restricitie)
Nu au fct sintactica se analizeaza impreuna cu parte de propoz pe care o insotesc
Functia sintactica a adverbului :predicat verbal, nume predicative, atrubut
adverbial, ccl,cct,ccm,cc concesiv, cc cauza, ccs
Gradele de comparatie
Comparative de -superioriate- mai bine
-egalitate-la fel de bine
-inferioritate-mai putin bine
Superlative-relativ-cel mai bine
-absolut-foarte bine
Prepozitia
-leaga intre ele parti de propozitie ,este un cuvant ajutator si se analizeaza
impreuna cu partea de propozitie pe care o insoteste
Dupa forma Prepozitiile sunt:
Simple-a, catre, contram cu , de, fara, in , intru, la, langa, pe, pentru, pana, pe ,
sub, peste, printer, prin, printr, dupa, drept
Compuse-de la, de catre, de pe, fara de, pe la, de pe la, de pe langa, de peste, pe
langa, pe sub,
Locutiuni prepozitionale-alaturi de, dncolode, In afara de , in sus de , in jos de, la
dreapta, la stanga, de jur imprejurul,in fata, in spatele.
Dupa origine prepoz sunt:
1.provenite din adverbe:inainte,
dinaintea,indaratul,impotriva,deasupra,inapoia,conform,contrar,ca, decat, cat
2.provenite din substantive-gratie, multumita
3.provenite din verb la participiu-datorita
Sunt prepozitiii cand sunt urmate de substantive in caz genitive dativ sau acuzativ

Sunt adverbe sau locut adverbial cand nu sunt urmate de subst sau sunt
nearticulate
Conjunctiva
Indica raportul de coordonare si subordaonare intre parti ale propozitiei
Conjunctiile sunt:
Simple-ca, sa,ci,doar,de, fie,daca,ori,sau,fie..
Compue-ca sa, ci si, cum ca, si cu
Locut conjunctionale- macar ca, pentru ca , cu toate ca, chiar daca,in afar , macar
de , de parca,pana sa, fara sa, din cauza ca, in caz ca, in loc sa, de vreme ce, in
timp ce, in vreme ce,, odata ce, ..
Conjunctiva se intalneste atat la nivelul propozitiei cat si la nivelul frazei
Rolul conjunctiei la nivelul propozitiei
1.leaga 2 sau mai multe parti de propozitiei de acelasi fel
2.doua parti de propozitie diferite
3.o parte de propozitie si o propozitie secundara
a.de acelasi fel
b.cu functii diferrite
la nivel de fraza conjunctiva leaga:
a/doua propozitii de acelasi fel in raport de coordonare
copulativa(si , nici, precum si)
adversativa(dar, iar,insa,ci)
disjunctiva(fie,sau, ori)
conclusiva(deci, asadar)
dupa felul raporturilor stabilite, avem conjinctii:
-coordonatoare
-copulative-si , nici, precum, si
-adversative-dar, iar,insa, ci

-disjunctive-fie,sau, ori
-conclusive-deci,asadar,prin urmare
Subordonatoare
Raportul de subordonare se stabileste intre o propozitie principal regenta si o
subordonata
Subordonarea se realiz prin:ca,sa,daca,de,..si locut conjuncti pentru ca , deoarece,
fiindca,din cauza ca,
Inerjectia
-exprima trairi sufetesti,un indemn , o chemare sau se imita sunete din natura
Interjectiile sunt:
Dormate dintr-un singur sunte- o!,A!,I!, o consoana
Din 2 sau mai multe consoane : of, vai, aha,bravo, value
Cuvinte repetate: toc-toc. Pac pac, pic-pic
Dupa origini interjectiile sunt:
a.interjectii propriu-zise care exprima trairi sufletesti ah,of, vai, ma , uf,
eh,au,brr,na,aoleu,ehe,uraa
b.interjectii provenite din alte parti de vorbire
c.onomatopee cuvinte care imita sunete din natura
Functia sintactica a interjectiei
1.subiect
2.predicat verbal
3.nume predicative
4.atribut interjectional
5.c.d
6.ccmod

Sintaxa
Propozitia este cea mai mica unitate sintactica prin care se exprima o comunicare
cu inteles deplin
Celel mai multe propozitii au predicatul exprimat
Clasificarea propozitiilor:
a.dupa scopul comunicarii :
-propoziti enuntiative-prin care se comunica o constatare despre un obiect sau
fenomen
-propo interrogative-prin care se formuleaza o intrebare
Propozitiile exclamative
-propozitiile enuntiative si cele interrogative pot exprima si o stare sufleteasca
Cele mai multe propo enuntiative se construiesc cu ce sau cat cu valoare adjectivala
sau adverbial ori cu adverbul cum
Clasificarea propozitiilor dupa aspectul pozitiv sau negative al predictului
-propozitii positive, affirmative,negative
Clasificarea prop dupa structural or
-propozitii simple alcatuita din parti principale
-propozitia dezvoltata-este alcatuita din parti principale si una sau mai mmulte parti
secundare
Partiile de propozitie
Cuvintele care indeplinesc functii sintactice sunt partii de propozitie
Parti principale si parti secundare
Raportul dintrre partile de propozitie
1.raportul de suboronare(determinare)
Are 2 termeni termnul determinat sau cuvantul regent si termenul determinant sau
subordonat care poate fi un atribut sau un complement
-partile de vorbire care pot avea rolul de cuvant regent sunt:
-pt atribut-substantivul, pronumele, numerlul

Pt complement-verbul predicative ,adj,adv,interjectiile predicative

-raportul de subordonare dintre atribut sau complement si cuvantul regent se poate
exprima:
-prin juxtapunere sau alaturare, prin formele cazurilor, prin cuvinte cu rol de
instrumente gramaticale
Raportul de coordonare
-este cel existent intre parti de propozitie de obicei de acelasi fel si care au acelasi
cuvant regent
Partile de prop de acelasi fel coordinate intre ele se numesc parti de prop multiple
Raportul de coordonare poate fi :copulative, disjunctive,adversative,conclusiv
Sintaxa este o parte a gramaticii care cuprinde regulile privitoare la mbinarea
cuvintelor n propoziie i a propoziiilor n fraze. Sintaxa studiaz unitile
sintactice, funciile lor i raporturile stabilite ntre termenii unitilor sintactice.
Unitile sintactice de baz sunt partea de propoziie, grupul de cuvinte, propoziia
i fraza.
Partea de propoziie este un constituent al propoziiei (cuvnt sau grup de
cuvinte) care ndeplinete o funcie sintactic i care se afl n raporturi sintactice
cu alte uniti (pri de propoziie). Este exprimat printr-un cuvnt cu sens lexical
deplin (substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb) sau din combinarea
unui cuvnt cu sens lexical deplin i un instrument gramatical (prepoziie, articol).
Grupul de cuvinte (sintagma) este un constituent al propoziiei alctuit din dou
sau mai multe cuvinte cu sens lexical deplin legate printr-un raport de subordonare.
Propoziia este unitatea comunicativ de baz care descrie o stare de lucruri din
realitate, fiind folosit pentru transmiterea informaiei, obinerea informaiei sau
pentru exprimarea unui ndemn, ordin, porunci. Propoziia constituie o comunicare.
Ea cuprinde n structura sa un singur predicat (care poate fi exprimat sau nu):
Vntul bate cu putere dinspre miazzi. (G. Toprceanu).
Fraza este o unitate sintactic superioar propoziiei, constituit din minimum dou
propoziii, dintre care cel puin una este principal:
Raporturile sintactice
Raporturile (relaiile) stabilite ntre unitile sintactice (prile de propoziie i
propoziii) sunt de dou feluri: a) raporturi de coordonare i b) raporturi de
subordonare.

Raporturi de coordonare se stabilesc ntre pri de propoziie i propoziii de

acelai fel, care ndeplinesc funcii sintactice identice i nu depind unul de altul:
Drumurile i potecile erau pustii. (M. Sadoveanu).
n aceast propoziie se conin dou subiecte coordonate, legate ntre ele cu
ajutorul conjunciei coordonatoare i.
Exist urmtoarele tipuri de raporturi de coordonare:
coordonarea copulativ: Cmpiile, dealurile, vile erau pline de un murmur
surd. (M. Sadoveanu);
coordonarea disjunctiv: Nu-i ddea seama dac asta
nseamn mult sau puin. (R. Ojog-Braoveanu); Probabil, asta se ntmpla ntrun sfrit de iarn sau la nceputul primverii. (O. Paler)
coordonarea adversativ: Cinele nu fuge de colac, ci de ciomag. (Folclor);
coordonarea conclusiv: Cretinul este liber, aadar fericit. (N. Steinhardt).
Raporturi de subordonare se stabilesc ntre termenii propoziiei (prile de
propoziie) i ai frazei (propoziiile) care ndeplinesc funcii sintactice diferite, unul
dintre ei (termenul subordonat) depinznd de cellalt (termenul regent).
Pictura de ap gurete stnca... (L. Rebreanu)
n aceast propoziie, termenii celor dou grupuri de
cuvinte pictura de ap i gurete stnca sunt legai printr-un raport de
subordonare.
Raporturile de subordonare sunt de mai multe feluri:
subordonarea atributiv: pictura de ap (termenul regent este un substantiv, iar
termenul subordonat, un atribut);
subordonarea completiv (care, la rndul ei, poate fi circumstaniale i
necircumstaniale): gurete stnca (regentul este un verb, iar cuvntul subordonat,
un complement direct).
Pe lng aceste raporturi de baz, se mai identific un raport specific de
interdependen, stabilit ntre subiect i predicat, numit ineren.
Clasificarea propoziiilor se poate face n funcie de mai multe criterii.
1. Dup structur, propoziiile sunt de urmtoarele feluri.
Propozitii analizbile:

-dupa nr partoilor principale-bimembre contin 2 parti principale

-monomembre contin o singura pate principal
-dupa prezenta sau absenta partilor secundare
-simple sau dezvoltate
Propozitii neanalizabile-alcatuite di interjectii sau adverbe
2. Dup scopul cu care sunt folosite n procesul de comunicare, se delimiteaz trei
feluri de propoziii:
a) propoziiile enuniative; cele care comunic ceva, sunt folosite de vorbitor pentru
transmiterea unei informaii: Crile sunt pe mas.;
b) propoziiile interogative, cele care formuleaz ntrebri, fiind folosite de vorbitor
pentru a solicita o informaie: Cine m-a cutat?;
c) propoziiile imperative, cele prin care se exprim un act de voin a vorbitorului
(un ordin, un ndemn, o rugminte, o interdicie): Deschide, te rog, fereastra!
3. Dup afectivitate sau dup atitudinea vorbitorului fa de ceea ce se exprim,
propoziiile se mpart n:
a) neexclamative (descriu o stare de lucruri fr a transmite i starea de spirit a
vorbitorului): Astzi e o zi frumoas.
b) exclamative (exprim atitudinea afectiv a vorbitorului n legtur cu cele
comunicate, adic admiraia, plcerea, surprinderea, regretul etc.): Ce zi frumoas
e astzi!
4. Dup tipul de relaie stabilit ntre subiect i predicat, propoziiile sunt:
a) afirmative (descriu stri de lucruri, aciuni, obiecte ca existente): El nva.
b) negative (se indic inexistena unor stri de lucruri, fapte i obiecte): El nu
nva.
Sintaxa frazei1:
-fraza este o unitate sintactica de sine statatoare , alc din imbinarea a doua sau mai
multe propozitii
1 Stefania popescu

-in celele mai multe fraze nr propozitiilor este egal cu nr predicatelor

Propozitiile dintr-o fraza pot fi principale sau secuntare
-prop princip-cele care nu depend de o alta prop
-prop secundare-depind de o alta propozitie
Intre propozitia secundara si propizitia pe care o determina este un raport de
subordonare
Propozitia de care depinde o prop subordonata se numeste propozitie regent, iar
cuv determinat de prop subordonata este cuvandtul regent
O prop secundara poate a avea ca regent o prop principal sau o prop secundara
Imbinarea propo in fraza se realizeaza prin raportul de coordonare sau prin raportul
de subordonare
Raportu de coordonare este cel existent intre propozitiile de acelasi fel
Coordonarea
1.raportul de coordonare intre propozitii poate fi realizat
-prin juxtapunere
-prin conjunctii
-prin imbinarea juxtapunerii cu coordonarea prin conjunctii
Propozitiile coordinate pot urma un a dupa alta , sau pot fi despartite prin propozitii
subordinate
Feluriloe propozitiilor coordinate:
-copulative cand prin continutul lor propo sun prezentate ca associate
-disjunctive-cand prin continutul lor propozitiile se exclude un ape alta
-adversative-cand prin continutul lor prop se opun uneia alteia
-concesive-cand prop arata o urmare , o concluzie
Conjunctiva adversativa insa apare deseori in inter propozitieicoordonate
Conjunctiile conclusive deci , asadar, apar in inter propozitiei coordinate
Conjunctiva coordonatoare si aree uneori valoarea de conjunctie adversative cu
sensul dar sau iar
Predicatul
-este partea principal de propo fara de care o comunicare nu se poate realiza si care
atribuie subiectului o acti o stare , o insusire , o calitate

-rasp la intrb ce se spne? Cum este? Cine este?

1.predicatul verbal
-se exprima prin:
-verb la moduri persoanale
a.indicativ przent, I mperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca
perfect, viitor 1, viitor 2, viitor popular
b.conjunctivul-prezent, perfect
c.conditional optativ-prezent , perfect,
d.imperaiv
predicatul vb poate avea forma afirmativa sau negative
locutiuni verbale ,cu verb component la un mod personal
Interjectii predicative-interjectia are valoare verbal deci poate forma predicat verbal
Vrbul a cand inseamna , a exista , a se afla a exista, a se petrece..
Adverbe si locutiuni adverbial predicative: desigur, fireste, posibil ,proabil, natural ,
evident,fara indoiala , cu certitudine, cu siguranta, dara doar si poate
Lipsa predicatului vbsa nominal:
1.Predicatul verbal poate lipsi : in prop cu val impreativa, predicat cerbal exprimat
intr-o propozitie anterioara, vb auxiliary lipseste
2.o parte a predicatului nominal poate lipsi vb copulative lipseste, nume
predicative lipseste,
Predicatul Nominal-arata o insusire sau atribuie o calitate subiectului-format dintr-un
vb coulativ la mod personal si unul sau mai multe nume predicative
Vb copulative=a fi ,a devein, a insemna, a se face, a iesi, a ajunge,a ramane, a
parea.
a.vb a fi-este vb copulativ cand nu ineamna a aexista, ase afla, a se gasi, sau are
val impresonala
b.vb a deveinc.vb a a se face-poate avea val predicative atunci cand are sensul de: a se stabili, a
se construe, a se pregati

d.vb a insemna-poate avea valoare predicativaatunci cand are sensul de a nota,

a pune un semn
e. verbul a iesi-poate avea valoare predicative cand are sensul de a pleca, a
rezulta , aprepara
f. vb a ajunge-poate avea val predicative cand are sensul de a sosi
g.vb a parea-poate avera val predicative ca vb impersonal in expresiile ,p[are ,se
pare, mi se pare.
h.vb a ramane-poate avea val predicative atunci cand este personal si impersonal
2.nume predicative
Numele predicative este o parte a predicatului nominal si arata insusirea sau
caliattea ce se atribuie subiectului, se exprima prin:
a.substantiv , prnume, numeral , adjective, participiu adjectival in cazul N
b.substantive , pronume numeral, adjective substantivizat in G
c.subs, pronume ,numeral,adjective substantivizat in cazul A
d.verb la moduri nepersoanele:infinitive, gerunziu acordat, participiu, supin
e.adverbe sau locutiuni adverbial de mod
f.interjectie
Dupa forma numele predicative poate fi:
Simplu=format dintr-o singura parte de vorbire ce poate indeplini functia sintactica
de nume predicative
Multiplu-format din doua sau mai multe parti de vorbire ce pot indeplini functia
sintactica de nume predicative
Adjectival cu fct sintactica de nume predicative poate avea gradul de comparative
ca si adverbul de mod cu aceeasi functie sintactica
Propozitia subordonata predicativa
Subordonata predicative indeplinest la nivel de fraza rolul numelui predicative pe
langa un verb copulative din regent la mod personal sau nepresonal
Vb copulative a devein, a a ramane cu fct sintactica de C.D in propozitia principal au
rolul de element regent pt subordonata predicative

Elementul regent care cere in fraza subordonata predicative este un vb copulative

ca predicat nominal incomplete intr-o propozitie principal

Propozitia predicative atribuie o insusire sau o calitate subiectului din propozitia

regent
Elemental regent care cere in fraza o propozitie predicative sunt verbele copulative
formand un predicat nominal incomplet
Vb copulative ca elem regent apar in structira unor fraze enuntiative sau
interrogative
-frazele enuntiative
-interogatii indirecte cu vb copulative: intrebarea este, hotararea este, problema
este, parerea este, dorinta este, chestiunea este, adevarul este, esentialul este,
Elementele relationale care introduce in fraza propozitia predicative:
-conjunctii subordonatoare:ca,sa daca, de,
-pronume sau adjective pronominal relativ-interogativ:care. cine, ce, cea ce.
-pronume si adjective pronominale nehotarate:oricine, oricare, orice,
oricum.precedate sau nu de prepozitii
-adverbe relative:cum, precum,unde, cand, cat.
Contragerea si dezvoltarea:
Subordonata predicative poate fi contras intr-un nume predicative dupa cum
numele predicative poate fi dezvoltat intr-o propozitie predicativa
Subiectul
Este partea principal de propozitie cara arata cine savarseste actiunea , cine sufera
actiunea ,exprimata de predicatul verbal cu vb la diateza pasiva sau cui I se atribuie
insusirea exprimata de predicatul verbal
Raspund ela intrb cine ? ce? puse predicatului
Dupa felul in care subiectul este sau nu autorul actiuniiexpr de predicatul vb se
disting 2 feluri de subiecte:
-subiect logic-este autorul real al actiunii exprimate de predicatul vb
-subiect grammatical-este partea de propozitie care raspunde la intrebarea cine?
sau ce? pusa predicatului verbal

Dupa prezenta subiectului gramtatical in propozitie ,acesta poate fi exprimat sau

neexprimat , cand sub nu est exprimat el poate fi :inclus ,subinteles, nedeterminat
-subiectul inclus-este pronumele personal la pesrs 1 si a 2 a sg sip l pe care il indica
terminatia vebului la moduri personale
-subiectul subanteles-acel subiect care a fost exprimat intr-o propozitie anterioara
-subiectul nedeterminat-se intelneste in cazul unor predicate care exprima actiuni
cu valoare generala , care nu poate fi atributa numai unei anumite personae
Propozitii fara subiect
-acele propozitii formate dintr-un predicat verbal a carui actiune nu poate avea un
anumit subiect
Subiectul reluat-uneori sub grammatical exprimat prin subs poate fi reluat prin
pronume personal
Dupa structura subiectul este:
Simplu-o sg parte de vorbire
Multiplu-2 sau mai multe parti de propozitie
-dezvoltat-format dintr-o constructive infinitivala relative
Pertile de vb ce pot indeplini fct sintactica de subiect :subst, pronumele,
numeralul ,adj substantivizat, verb la mod nepersoal
Cazurile subiectului:N, G, D, A
Propozitia subordonata subiectiva:are rolul subiectului la nivel de fraza pe langa
predicatul regentei sau un verb la mod nepersonal din propozitia regent
-rasp la intreb cine? ce?
Elementul regent care cere in fraza o subordonata subiectiva este:
-verb impersonal la moduri persoanle:a fi, a trebui, a insemna, a ramane, a ajunge
0verb reflexive impersonal folosit la moduri personale sau nepersonale-se zice, se
stie, se aude, se cade,se spune, se crede, se cuvine, se intampla, se poate, se
cunoaste, se zvoneste
-verb pasiv folosit ca impersonal-este scris, este cunoscut, este dat, est hotarat,
este stiut, este zis, este stabilit
-expresii verbale impersonale-e usor, e greu, e rau, e bine, e posibil, e
recomandabil,e fara indoliala..

-verb reflexive cu pronume personal in dativ sau acuzativ , folosite ca impersonaleimi place , imi convine, mi-e drag, imi vine, ma uimeste,ma framante,ma doare,imi
pare, ./..
-adverbe sau locutini adverbial predicative,desigur, sigur, bine , rau,
adevarat,natural, evident, destul.
-locutiuni adverbial predicative-cu siguranta, de buna seama, fara indoiala,farad oar
si poate..
-verbe personale fara subiect
Elementele raltionale care introduce in fraza propozitia subiectiva
Elementele realationale-sunt cuvintele care fac legatura intre o propozitie principal
si o propozitie sbordonata
Elementele relationale:
-conjunctiile subordonatoare:ca ,sa, daca, de si locut conj cum ca
-pronume si adjective pronominale relative-interogative:precedate sau nu de
prepozitiicare, cine,ce,cee ace, cati , cate
-pronume si adjectivepronominale nehotarate:oricare, oricine,orice, oricati,
oricate.
-adverbe relative precedate sau nu de prepozitii unde , cand, cum ,cat..
Contragerea si dezvoltarea
A dezvolta un subiect in SB, ineamna a crea o propozitie noua , care inlocuieste
subiectul propozitiei date si are fct de subiect pe langa predicatul regentei
Sb se contrage intr-un subiect exprimat printr-una din partile de vb care pot avea fct
de subiect
Atributul
Partea secundara de propozitie care deter un subs pe care il precizeaza, il identifica,
sau il califica indicand o caracteristica sau o calitate a a acestuia
Rasp la intrb: care, ce fel de? (al, a ai ale)cui? Cati? Cate?
Atributul determina:
-substantiv si locutiune substantivala
-pronume si locut pronominala

-numaral, adjective
Dupa partile de vb prin care stributul se exprima sunt:
1.Atribut adjectival
-adjectiv propriu-zis-cu fct sintactica de atrbut adjectival
-atribut adjectival exprimat prin numeral-cardinal(pana la douazeci)
Numeralele cardinal de la douazeci in sus preiua fct sintact a subst determinat
datorita intercalarii propozitiei simple de intre subst detern=minat si numeral
-atribut adjectival exprimat prin adj pronominal
-atribut adjectival exprimat prin verb la participiu si gerunziu acordat
2.atribut substantival
-se exprima prin substantive
a.atribut subst genitival-se exprima prin substantiv(substituite) insotit sau nu de
articol posesiv genitival
b.atribut substantival genitival prepositional
-se exprima prin substantive in cazul genitive precedat de prepozitii si locutiuni
prepozitionale ale cazului genitive :asupra, deasupra, inaintea, contra,impotriva,
indaratul,dindaratul, in jurul, in spatele, in fata, in dreapta, de jur-imprejurul
c.atribut substantival in cazul dativ
-deterina substantive nearticulate,indicand grade de rudenie ,de dependent, filiatie
d.atribut substantival prepositional
-se exprima printr-un substantive in acuztiv precedat de o prepozitie , locutiune
prepoziti sau de un adverb de compartie cu rol de prepozitie
e.atreibut substantival apozitional
-se exprima prin substantive in cazul N indifferent de cazul subst determinat sau se
acorda in caz cu acesta
Apozitia exprima indentitatea substantiuvului determinat sau stabileste un raport
de exhivalenta cu acesta.
Apozitia poate determina si un pronume
Dupa structura apozitia este:

-simpla formata dintr-un sg substantive

-dezvilatata-dotmata din mai multe substantive dintre care unul are valoare de
apozitie iar celelalte sunt attribute ale acestuia
Cuvintele componenste ale apozitiei sunt analizabile
3.atributul pronominal
-se epxrima prin pronume, se aseamna cu atributul adjectival pronominal , dar nu
se acorda , in gen , nr si caz cu subst determinat
a.atribut pronominal genitival-se exprima prin pronume personal , posesiv,relativinterogativ, demonstrative,nehotarat,si negative precedat sau nu de prepozitie sau
locutiune prepozitionala a cazului genitiv
-fara prepozitie
-cu prepozitie sau locutiune preozitionala
b.atribut pronominal in dativ-0se exprima prin pronume personal si pronume
reflexive ,forme neaccentuate.atributul pronominal in dativ exprimat prin pronume
personal se numeste dativ posesiv
atributul pronominal exprimat prin pronume personal caz dativ forma
neaccentuata ,determina-substantive; adjective cu fct de atribut adjectival pe langa
substituite, verb sau interjectie predicativa
Atribut pronominal exprimat prin pronume reflexive
-se exprima prin pronume reflexive ,caz dativ, forma neaccentuata .insoteste in
general , vb transitive urmate de un subst articulat hotarat sau nehot ci fct
sintactica de complement direct ca obiect posedat de subict
c.atribut pronominal prepositional se exprima prin pronume, personal,posesiv,
demonstrative, relative-interogativ, nehotarat sau negative
d.apozitia pronominala-se exprima prin pronume si are valoare de precizare a
substantivului determinat
4.Atribut verbal-se exprima prin verb la moduri nepersoanel :infinitive, supin ,
gerunziu neacordat
-atribut verbal exprimat prin verb la modul infinitive, sau locutiune verbal
-atribut verbal exprimat prin verb la supin
-atribut verbal exprimat prin verb la gerunziu neacordat

5.Atribut adverbial-se exprima printr-un adverb sau locutiune adverbial

6.Atribut interjectional-se exprima prin interjectiii ce insotesc un substantive pe care
il determina
Propozitia subordonata atributiva
-are rolul atributului la nivel de fraza , pe langa un substantive(sau substituit al
acestuia) din propozitia regent
-rasp la intrb: care? ce fel de?
Elementru regent care cere in fraza o subordonata atributiva:
-un substantive
-locutiune substantivala
-pronume
-numeral
-adj substantivizat
-locutiune pronominala
-locutiune numeral
Elemente relationale care introduce in fraza subordonata atributiva
a.conjunctii subordonatoare-ca, sa,daca, de,ca sa..
b.adverb unde, cand , cum,cat precedate sau nu de prepozitii
c.pronume relative-care, cine, ce,cee ace, si pronumelel nehotarate :oricare, oricine,
orice, precedate sau nu de prepozitii sau locutiuni prepozitionale
contrageri si dezvoltari
un atribut poate fi dezvoltat intr-o subordonata atributiva
o subordonata atributiva se reduce (contrage) intr-un atribut inlocuind intreaga
propozitie printr-o parte de vorbire ce poate indeplini fct sintactica de atribut
Complement direct
-determina un verb tranzitiv la mod personal sau nepresonal sau o interjectie
Rasp la intrb pe cine? ce?
Indica ob asupra caruia se rasfrange nemijlocit actiunea verbului

Complementul direct se exprima prin:

1.substantiv sau substituite in cazul acuzati precedate sau nu de prepozitia pe
-substantiv
-pronume
-numeral
-adjectiv substantivizat
2.Verb la infinitiv gerunziu si supin
3,interjectie
Subordonata completive directa:
Are rolul complementului direct la nivel de fraza pe langa un verb tranzitiv sau o
interjectie din regent
-rasp la intrb : pe cine? ce? puse vb tranzitiv din regent
Elemental regent care cere in fraza o completive directa este:
-vb tranzitiv la mod personal
-verb tranzitiv la mod nepersonal
-interjectie
Completive directa este introdusa in fraza de urmaotartele eleente:
-conjunctii subordonatoare: ca, sa ,daca, de,si locut cum ca
-pronume si adjective pronominale relative-care, cine, ce, cee ace ,precedate sau nu
de prepozitii
-pronumele si adjectival pronominalnehot-oricare, oricine, orice, cati,cate
-adverbe relativeunde, cum,cand,cat..
Contrageri si dezvoltari
Completive directa se contrage intr-un complement direct inlocuind-o printr-o parte
de vorbire ce poate indeplini functia sintactica de cpmplement direct
Complementul indirect-numeste , indica obiectul caruia I se atribuie o actiune o
caracteristica sau o insusire
Rasp la intrb cui? Pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? la cine? la ce?......

Complementul indirect determina :

a.verb sau locutiune verbal la mod personal sau nepersonal
b.adjectiv sau locutiune adjectivala
c.adverb sau locutiune adverbial
d.interjectie
complementul indirect se exprima prin:
a.substantiv sau substituite in caz G, D,A
-subst
-substituite
b.Complementu indirect exprimat prin adjective
-arata schimbarea devenirea si insoteste verbele: a se face, a devein, aa ajunge, a
se preface, la modurile personale sau nepersonale
Complementul indirect exprimat prin verbe la moduri nepersoanale: infinitive,
gerunziu, supin
Complementul indirect se identifica usor prin inlocuirea cu pronumele nehotarat
ceva, cineva precedat de prepozitii sau locut prepoz
Subordonata completive indirecta
-are rolul complementului indirect la nivel de fraza pe langa propozitia regent
Rasp la intrb: cui? Asupra , contra, impotriva cui? De cine? de ce? pentru cine?
pentru ce? la cine? la ce? in ce din ce? ..
Elementul regent care cere in fraza o completive indirecta este un verb , un
adjective, un adverb sau interjectie
Elementele relationale care introduce in fraza completive indirecta sunt:
1.conjunctiile si locutiunile conjunctionale sbordonatoare
-ca , sa , daca, de ,cum ca, pentru ca