Numeralul (trei = S → num. card. spl. cu val. subst.

; N)
(p. 122 – 127)
1. Definiţie: Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă numere. Obs. Numeralele cardinale mai mari de 20 au valoare substantivală!
Ex. (2 / 122) Ex. În clasa noastră, sunt douăzeci şi unu de elevi.
zece, douăsprezece, patru, şapte, un, cea dintâi, două, a doua... douăzeci şi unu = S → num. card. comp. cu val. subst. masc, N;
2. Clasificare: (de elevi = ASP → subst. com. spl.; masc., pl., Ac; + prep. „de”)
Numeralele sunt de mai multe feluri:
- cardinale; ordinale; colective; fracţionare, distributive; multiplicative; adverbiale. Numeralul ordinal
1. Numeralul ordinal arată ordinea obiectelor prin numărare.
Numeralul cardinal Obs. Se poate scrie cu litere sau cu cifre romane ori arabe.
1. Numeralul cardinal este numeralul principal de la care se formează toate celelalte Aplicaţie (3 / 122): al şaptelea = al VII-lea; / al 7-lea; a şaptesprezecea = a 17-a; al
numerale. nouăprezecelea = al XIX-lea; a şaizecea = a LX-a / a 60-a; al şaizeci şi cincilea = al
Obs. Se poate scrie cu litere sau cu cifre arabe. LXV-lea / al 65-lea; a (o) suta una = a CI-a / a 101-a
Aplicaţie (3 / 122): şapte, şaptesprezece, paisprezece, o sută unu / o sută una, cincizeci,
şaisprezece, şaizeci, optsprezece, nouăsprezece; două milioane cinci sute şaizeci şi nouă de 2. Structură: Numeralele ordinale se formează de la cele cardinale cu ajutorul articolului
mii patru sute optzeci şi trei posesiv (al, a) şi al articolului hotărât (-le, -ai).
Ex. al doilea¸ a patra
2. Clasificare: numeralele cardinale pot fi simple (unu, doi, trei ... zece, sute, mii) sau Excepţie fac numeralele ordinale primul, prima, întâiul, întâia, cel dintâi, cea dintâi.
compuse (unsprezece).
3. Categorii gramaticale:
3. Categorii gramaticale: Numeralele cardinale se declină cu ajutorul articolului Numeralele ordinale au categoria genului şi a cazului.
demonstrativ: Ex: Declinarea numeralului ordinal al patrulea:
Ex. N – Ac: zece;
D – G: celor zece. Masc. Fem.
N – Ac al patrulea a patra
Obs. Numeralele unu, doi şi compusele lor au şi categoria genului. D–G celui de-al patrulea celei de-a patra
Ex. Am cumpărat doi pui. Am cumpărat două pâini.
num. card. masc. Ac num. card. fem. Ac
4. Valori morfologice şi funcţii sintactice:
4. Valori morfologice şi funcţii sintactice: Numeralul ordinal poate avea valoare adjectivală ori substantivală.
Numeralul cardinal poate avea valoare adjectivală ori substantivală. a) Numeralul are valoare adjectivală când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în
a) Numeralul are valoare adjectivală când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în gen şi caz.
gen şi caz. AA
AA Ex. L-am prins pe al doilea fugar.
Ex. Le-am dat celor doi elevi o notă mică. m. Ac m. Ac
m. D m. D Obs. Numeralele cu valoare adjectivală au funcţia sintactică de atribut adjectival.
al doilea = AA → num. ord. cu val. adj.; masc., Ac
Obs. Numeralele cu valoare adjectivală au funcţia sintactică de atribut adjectival.
b) Numeralul ordinal are valoare substantivală când înlocuieşte un substantiv, având cazul şi
Model de analiză: funcţia sintactică a acestuia.
celor doi = AA → num. card. spl. cu val. adj.; masc., D; + art. dem. „celor” CD CD
b) Numeralul are valoare substantivală când înlocuieşte un substantiv, având cazul şi funcţia Ex. L-am prins pe primul. (= L-am prins pe elev!)
num. ord. Ac subst. Ac
sintactică a acestuia.
(pe primul = CD → num. ord. spl. cu val. subst.; masc, Ac; + prep. „pe”)
S
Ex. Au mai venit trei. (= Au mai venit elevi .)
num. card. N
 Numeralul colectiv CD
(p. 125 ) Ex. Am cumpărat o jumătate de pâine.
S ce?
Au venit prietenele mele. Amândouă mi-au adus flori.
numeral colectiv
(= cele două prietene) Model de analiză:
1. Definiţie: Numeralul colectiv arată însoţirea a două sau mai multe obiecte.
2. Forme: amândoi, ambii, tustrei, tustrele, câteşitrei, câteşipatru, toţi patru, toate cinci... o jumătate = CD → num. fracţ., Ac
3. Categorii gramaticale: Îşi schimbă forma după gen şi caz.
Ex: Declinarea numeralelor colective ambii şi amândoi:

4. Valori morfologice şi funcţii sintactice: Masc. Fem.

Numeralul colectiv poate avea valoare adjectivală ori substantivală. Numeralul fracţionar N – Ac amândoi amândouă
a) Numeralul are valoare adjectivală când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în D–G amândurora amândurora
gen şi caz. Am mâncat un sfert din prăjitură.
AA CI num. frac.
Ex. Le-am dat ambilor elevi notă mare. = o pătrime = (fracţie)
m. D m. D
1. Definiţie: Numeralul ce denumeşte fracţii se numeşte numeral fracţionar.
Obs. Numeralele cu valoare adjectivală au funcţia sintactică de atribut adjectival.
ambilor = AA → num. ord. cu val. adj.; masc., D 2. Forma şi structura: Numeralele fracţionare se formează de la cele cardinale cu ajutorul
sufixului „-ime”.
b) Numeralul ordinal are valoare substantivală când înlocuieşte un substantiv şi are cazul şi Ex. doime, treime, pătrime, cincime, optime, sutime, miime ş.a.m.d.
funcţia sintactică a acestuia. Obs. Fac excepţie numeralele fracţionare jumătate şi sfert.
CI
Ex. Le-am dat amândurora notă mare. 3. Valori morfologice şi funcţii sintactice:
num. col. D
Numeralele fracţionare au totdeauna valoare substantivală îndeplinind aceleaşi funcţii
Model de analiză: sintactice ca şi substantivul.
amândurora = CI → num. col. cu val. subst.; masc. / fem., D CD
Ex. Am cumpărat o jumătate de pâine.
Numeralul fracţionar ce?
Am mâncat un sfert din prăjitură.
num. frac.
= o pătrime = (fracţie) Model de analiză:

1. Definiţie: Numeralul ce denumeşte fracţii se numeşte numeral fracţionar. o jumătate = CD → num. fracţ., Ac

2. Forma şi structura: Numeralele fracţionare se formează de la cele cardinale cu ajutorul

sufixului „-ime”.
Ex. doime, treime, pătrime, cincime, optime, sutime, miime ş.a.m.d.
Obs. Fac excepţie numeralele fracţionare jumătate şi sfert.

3. Valori morfologice şi funcţii sintactice:

Numeralele fracţionare au totdeauna valoare substantivală îndeplinind aceleaşi funcţii
sintactice ca şi substantivul.