În limba vorbită și scrisă, numeralul este o parte de vorbire flexibilă (substantiv sau adjectiv) ce exprimă

(sub diverse aspecte) un număr, o determinare numerică a obiectelor ori ordinea obiectelor prin
numărare, sau, se referă la numere. Există mai multe clase de numerale și adjective numerale:
numeralul și adjectivul numeral cardinal, ordinal, distributiv, colectiv, numeralul fracționar și iterativ și
adjectivul numeral multiplicativ.

Cuprins

 1Clasificare
o 1.1Numeral cardinal
o 1.2Numeral de identificare
o 1.3Numeral ordinal
 2Procedee de compunere
 3Categorii gramaticale
 4Funcții sintactice
 5Vezi și
 6Referințe
 7Legături externe

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Numeral cardinal[modificare | modificare sursă]
Numeralul cardinal exprimă numeric cantitatea obiectelor.

 Propriu-zis - exprimă un număr abstract sau un număr de obiecte. Pot fi:

1. simple (zero, unu, patru, trei, sută, mie, milion, miliard)
2. compuse (unsprezece, treisprezece, patruzeci).
 Colectiv - exprimă însoțirea, ideea de grup. Exemple: amândoi, tustrei.
 Multiplicativ - arată de câte ori crește o cantitate sau se mărește o acțiune. Exemple: îndoit, întreit,
înzecit, dublu, triplu etc.
 Distributiv - exprimă repartizarea și gruparea numerică a obiectelor. Exemple: câte unul, câte
patru.
 Adverbial (de repetiție, iterativ) - indică de câte ori se îndeplinește o acțiune. Exemple: o dată, de
două ori.
 Fracționar –exprimă o parte dintr-un întreg. Exemple: doime, zecime, sutime, miime.

1. NUMERAL CARDINAL: exprimă un număr . de exemplu : opt , zece , doi , o sută ...
2. NUMERAL ORDINAL : indică ordinea prin numărare de exemplu : al doilea , al optălea ,
primul...
3. .NUMERAL COLECTIV : exprimă însoțire , indicând numărul de obiecte din care este formată o
colectivitate
de exemplu : amândoi , ambii , tustrei , amândurora ...

1. NUMERAL FRACȚIONAR : denumește o fracție de exemplu : o treime , o sutime , o doime

1. NUMERAL ADVERBIAL : indică de câte ori de îndeplinește o acțiune de exemplu : de zece , de

două , de o sută
 1. NUMERAL DISTRIBUTIV : indică repartizarea în grupe numerice egale a obiectelor
de exemplu : câte una , câte o sută , câte două

1. NUMERAL MULTIPLICATIV : indică în ce proporție crește o cantitate sau o calitate

de exemplu : înzecit , întreit , îndoit

Numeral de identificare[modificare | modificare sursă]

Numeralul de identificare este folosit pentru identificarea obiectelor pe baze numerice. Exemple:
nota patru, etajul șase, camera douăzeci și cinci.
Numeralul de identificare are următoarele trăsături:

 Are numai valoare de singular, lucru firesc dacă avem în vedere rolul său de
individualizare/identificare.[1] Prin urmare, vom folosi "ora paisprezece", iar nu "orele paisprezece",
întrucât ne referim la o "denumire" dată orei, iar nu la mai multe "ore paisprezece", astfel încât
acordul substantivului cu numeralul să se realizeze.
 În ceea ce privește genul, nu cunoaște flexiunea după această categorie
gramaticală: nota doi, camera douăzeci și unu..[2]
Normele actuale (DOOM II) impun următoarea excepție: Numeralul cardinal 12 și cel ordinal
corespunzător trebuie folosite la forma de feminin atunci când se referă la substantive
feminine: ora douăsprezece, douăsprezece mii de lei", clasa a douăsprezecea (dar se acceptă și
formele de masculin în indicarea datei: doi/doisprezece, douăzeci și doi mai).[3]
Potrivit regulii că numeralul de identificare nu cunoaște flexiunea după gen (are formă unică, de
masculin), se spune: ora unu (nu ora una) și ora douăzeci și unu (nu ora douăzeci și una). Consecvenți
în respectarea acestei reguli, ar trebui să zicem ora doi. După cum se știe însă, se întrebuințează forma
de feminin: ora două, ora douăsprezece, ora douăzeci și două. Această abatere de la sistem este atât
de bine consolidată în limba română, încât a devenit normă.[4]

Numeral ordinal[modificare | modificare sursă]

Numeralul ordinal exprimă ordinea prin numărare a obiectelor sau acțiunilor într-o înșiruire.
Exemple: întâiul, primul, secundul, al treilea.

Procedee de compunere[modificare | modificare sursă]

 Contopire: unsprezece, douăzeci, treizeci, tustrei
 Alăturare cu blanc: două mii, o sută zece
 Joncțiune: treizeci și cinci

Categorii gramaticale[modificare | modificare sursă]

 Gen – este diferențiat la numeralele: unu, doi, amândoi, câte unul, tustrei.
 Număr - au forme de singular și plural numeralele: sută, mie, milion etc.; unu nu are formă de
plural, doi, trei etc. nu au forme de singular.
 Caz - nominativ, acuzativ: cei doi; genitiv, dativ: amândoi; genitiv cu prepoziția a: caietele a doi
dintre ei; dativ cu prepoziția la: am dat la trei dintre ei.

Funcții sintactice[modificare | modificare sursă]

 Subiect - Cinci au sosit mai devreme.
 Complement direct - L-am ales pe primul.
 Complement indirect- Am vorbit despre primul.
 Complement circumstanțial de mod - A fost răsplătit însutit.
 Complement circumstanțial de loc - Stau în fața amândurora.
 Complement circumstanțial de scop - Am trei teze și pentru cele trei am studiat serios.
 Nume predicativ - Ionel este al doilea.
 Atribut - Avea și dânsul trei feciori.