NOȚIUNI DE VOCABULAR

Vocabularul limbii române se împarte în:

- vocabularul fundamental;
- masa vocabularului.

I. Caracteristicile cuvintelor din vocabularul fundamental:

- sunt cunoscute și folosite de toți vorbitorii, fiind cele mai uzuale;
- au cea mai mare frecvență și circulație în vorbire;
- au cea mai mare stabilitate și vechime;
- au mare capacitate de compunere și derivare;
- intră în numeroase locuțiuni și expresii.
- se caracterizează prin polisemantism.

Cuvintele din vocabularul fundamental denumesc:

- obiecte sau acțiuni foarte importante: casă, masă, scaun, bea, mânca, spăla,
merge, face, etc
- băuturi sau alimente de primă necesitate: apă, lapte, brânză, carne, caș, legume,
pâine, etc
- părți ale corpului omenesc: cap,gură, barbă, ureche, față, frunte, picior, etc
- ființe, animale sau păsări foarte bine cunoscute: băiat, bărbat, fată, femeie, moș,
om, pui, cățel, lup, oaie, porc, vulpe, cocoș, rață, vrabie, etc
- membrii unei familii și gradele de rudenie: fiică, fiu, frate, mamă, tată, nepot,
soacră, etc
- zilele săptămânii sau diviziuni ale timpului: luni, marți, ieri, mâine, seară, zi,
toamnă, vreme, ceas, etc
- culori mai importante: alb, albastru, galben, negru, roșu, verde, etc
- arbori, fructe sau flori: pom, cireș, măr, nuc, fragă, ghindă. pară, floare, etc
- obiecte casnice sau unelte diverse: ac, ață, fereastră, căldare, cheie, clește, sapă,
topor, scară, etc
- calități sau defecte: ager, blând, deștept, vesel, aspru, surd, urât, zgârcit
- locul sau modul de desfășurare a unei acțiuni: acolo, aici, afară, înăuntru, jos,
sus, bine , încet, repede, etc
- unele părți de vorbire: articolele, pronumele, prepozițiile, conjuncțiile,
numeralele până la zece, etc

II.Masa vocabularului cuprinde circa 90% din totalul cuvintelor limbii și conține:
- arhaisme;
- regionalisme;
- elemente de jargon;
- elemente de argou;
- neologisme;
- termeni din limbajul tehnic și științific;
- unități frazeologice.

1
 Caracteristici:
- cuvintele aparțin unor domenii diverse, unele de strictă specializare;
- utilizarea lor este limitată la o anumită clasă, grup social sau profesional; un
anumit teritoriu; o anumită epocă.

1.ARHAISMELE- cuvinte, expresii, fonetisme, sensuri, forme gramaticale care au

dispărut din limba comună ori au încetat să mai fie uzuale.
Sunt de mai multe feluri :
- arhaisme lexicale= cuvinte vechi și /sau ieșite din uz
Exemplu: logofăt, vornic, ienicer, armaș, sâneață, etc
- arhaisme fonetice= forme vechi ale unor cuvinte de uz actual , învechită fiind
doar pronunția
Exemple: îmbla, pre, rumpe, hitlean, în loc de umba, pe, rupe, viclean
- arhaisme gramaticale= forme gramaticale și structuri sintactice învechite și
ieșite din uz
Exemple: văzum, s-a fost dus, aripe, inime, mânuri, palaturi, ruinuri; El este nepot
Mariei, etc
- semantice sau de sens= sensuri învechite și ieșite din uz
Exemplu: limbă (popor), mândru (înțelept), tăbărî ( a așeza tabăra)
- frazeologice= locuțiuni, expresii, îmbinări de cuvinte ieșite din uz: a da ortul
popii, a veni de hac

2.REGIONALISMELE sunt cuvintele și faptele de limbă, de natură fonetică și

gramaticală specifice vorbirii dintr-o anumită regiun. Ele sunt de mai multe feluri:
- lexicale: cuvinte folosite numai într-o anumită regiune a țării ;
Exemplu: bai = supărare; barabulă= cartof; curechi= varză ; sămădău= porcar ;
dadă= soră mai mare
- fonetice: pronunțarea specifică unei zone geografice limitate;
Exemple: barbat= bărbat; bage= bade; dește= deget; gios= jos; frace= frate;
mâne= mâine, șinși= cinci
- gramaticale ;
Exemple: o făcut, o fost, am plătitără, a mele, etc
- semantice.
Exemplu: carte= scrisoare

3..ELEMENTELE DE JARGON sunt cuvinte sau expresii din alte limbi,

întrebuințate de reprezentanții anumitor grupuri sau clase sociale cu intenția de a
impresiona, evidențiind astfel o pretinsă superioritate culturală:

Exemplu: bon jour= bună ziua; madam= doamnă; mon cher= dragul meu (lb.
franceză); arrivederci= la revedere, ciao= salutare (lb italiană ), etc

2
 4. ELEMENTELE DE ARGOU sunt cuvinte sau expresii folosite de vorbitorii unor
grupuri sociale restrânse din lumea interlopă (hoți, vagabonzi) sau de alte grupuri sociale
ca elevi, studenți, militari

Exemplu: biștari= bani; ciordi= a fura; curcan= polițist; pârnaie= închisoare ( din
limbajul răufăcătorilor)
Bac , dirig, mate, scăunel = nota 4( din limbajul elevilor)

5..LIMBAJUL TEHNIC- cuvinte și expresii folosite în diferite domenii ale tehnicii

Exemplu: sistem de suspensie, strat fotosensibil, etc

6.LIMBAJUL ȘTIINȚIFIC- cuvinte și expresii folosite în diverse domenii ale

științei (biologie, fizică , chimie, etc)
Exemple: adjectiv, aparat locomotor, fotosinteză , etc

! Termenii tehnici și științifici au câteva trăsături comune:

- sunt, de obicei, neologisme;
- se caracterizează prin monosemantism, deoarece exprimarea în aceste domenii
presupune exactitate, rigoare

7. UNITĂȚILE FRAZEOLOGICE sunt combinații de două sau mai multe

cuvinte, cu un sens unitar . Sunt de mai multe feluri:
- locuțiuni= grupuri de cuvinte care au înțeles unitar și se comportă din punct de
vedere gramatical ca o singură parte de vorbire
Exemple: a-și bate joc (locuțiune verbală), aducere aminte, părere de rău (locuțiuni
substantivale), de treabă, cu dare de mână (locuțiuni adjectivale), Măria Ta, cine
știe ce, te miri ce (locuțiuni pronominale), din când în când, cu de-a sila ( locuțiuni
verbale), față de, în afara (locuțiuni prepoziționale) , cu toate că, ca și cum
(locuțiuni conjuncționale)

- expresiile= îmbinări de cuvinte cu o pronunțată încărcătură afectivă

Exemplu: a spăla putina, a tăia frunze la câini; a face cu ou și cu oțet
- locuțiuni de intensitate-= unul dintre termeni adaudă celuilalt un sens
superlativ
Exemplu: înghețat bocnă, îndrăgostit lulea, etc

3
APLICAȚII

Precizați care dintre cuvintele de mai jos aparțin vocabularului fundamental și care
masei vocabularului: amalgam, amuzament, antic, apă, balustradă, barbă, bea, braț,
buldozer, buletin, cireș, combinat, coniac, crede, dinamiza, divan, fiu, fracție, frescă,
fugi, impur, lapte, limbă, măr, mână, nas, portocală , sare, soare, soră, treisprezece, zece.
VOCABULARUL MASA VOCABULARULUI
FUNDAMENTAL

Încercuiește varianta corectă:

Cuvântul aceștii este :

a) un arhaism lexical;
b) arhaism gramatical;
c) regionalism;

Cuvintele aiești și gios sunt:

a) arhaisme;
b) regionalisme gramaticale;
c) regionalisme fonetice.

Cuvântul am plătitără este:

a) arhaism gramatical;
b) arhaism fonetic;
c) regionalism fonetic;
d) regionalism gramatical.

Cuvântul carii este:

a) arhaism lexical
b) arhaism gramatical
c) arhaism fonetic

Cuvintele hătmănie și logofăt sunt:

a) arhaisme lexicale;

4
 b) regionalisme lexicale.

Cuvântul lunge este:

a) arhaism gramatical;
b) regionalism gramatica;
c) arhaism lexical.

Cuvântul o fost este:

a) arhaism gramatical;
b) regionalism gramatical;
c) regionalism fonetic.

Cuvântul ogrinji este:

a) regionalism lexical;
b) arhaism lexical;
c) regionalism fonetic.

Cuvintele paharnic și postelnic sunt:

a) arhaisme lexicale
b) regionalisme lexicale;
c) neologisme.

Cuvintele pâne și pre sunt:

a) regionalism fonetic și arhaism fonetic;
b) regionalism lexical și arhaism lexical;
c) arhaism fonetic și regionalism fonetic.

, pardon, parte de propoziție, pâne, piston, , pre, pușce, rumpe, șăgui, segment, tăbărî,
teoremă, văzum.

Alegeți regionalismele dintre cuvintele de mai jos :afluent, antispastic, arie laterală,
axiomă, bai, barabule, birău, bolț, bormașină, cătană, ciubotă, colb, curechi, cușmă.
dadă, digestiv,encefalită, făgădău, hemoglobină, hexagon, hipertensiune,lepedeu,
ortopedie, poloboc, relief, rețea hidrografică, rujă, solstițiu,, șisturi bituminoase,
zecimale.

Alegeți echivalentul regionalismelor din coloana alăturată

Regionalisme Sinonime

Făgădău Cartofi
Bai Primar rural
Barabule Cizmă
Birău Soldat

5
 Cătană Căciulă
Ciubotă Praf
Colb Varză
Curechi Soră mai mare
Cușmă Măceș
Dadă Cearșaf
Lepedeu supărare
Rujă butoi
poloboc cârciumă

Grupați cuvintele rămase la exercițiul anterior în categoriile lexicale cărora le

aparțin.

CUVÂNTUL. FORMA ȘI CONȚINUTUL. CUVÂNTUL DE BAZĂ. SENSUL

CUVINTELOR ÎN CONTEXT. SENSUL PROPRIU ȘI SENSUL FIGURAT

6
 I. INTRODUCERE
La orice cuvânt distingem 2 laturi:
- forma= semnificantul, prin care înțelegem totalitatea sunetelor din care este alcătuit
- conținutul= semnificatul/sensul, prin care înțelegem imaginea mentală pe care
vorbitorul și-o formează și o păstrează în memorie, referitoare la un obiect

Cuvântul poate avea unul sau mai multe sensuri, dar într-un context anumit nu poate
avea decât o singură semnificație care rezultă din relațiile pe care cuvântul le stabilește
cu celelalte unități lexicale din context.

II.După legătura dintre sensul lor și obiectele pe care le denumesc, cuvintele pot
avea:
- sens propriu;
- sens figurat.
A. Sensul propriu- sensul obișnuit, folosit în mod curent, care trezește în mintea
cititorului imaginea obișnuită a unui obiect, a unei acțiuni sau a unei însușiri.
După importanța lui funcțională, la sensul propriu deosebim:
- sens propriu de bază ( principal, denotativ)
- sens propriu secundar (derivat).
Sensul propriu de bază este cel mai vechi și constituie punctul de plecare al
celorlalte sensuri, care sunt secundare:
Exemplu: Vorbește cu gura plină. (cavitate bucală)
Sensul propriu secundar rezultă din niște asemănări stabilite între anumite obiecte și
altele care se aseamănă cu ele.
Exemplu: Soarele nu pătrundea pe gura podului. (deschidere a podului)
Sensul figurat (conotativ) este sensul mai puțin obișnuit al cuvintelor, care trezește în
mintea cititorului o altă imagine, acțiune, însușire decât cea obișnuită, dând naștere
figurilor de stil.

Exemplu: ,, Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai.’’ ( peisaj feeric)

APLICAȚII

Precizați sensurile proprii și figurate ale cuvintelor evidențiate din textele de mai jos
și arătați cu ce sunt folosite:
Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.
Luceferi, ce răsar
Din umbră de cetini,
Fiindu-mi prietini,
O să-mi zâmbească iar.
Va geme de patemi
Al mării aspru cânt...

7
Ci eu voi fi pământ
În singurătate-mi. (M. Eminescu, Mai am un singur dor)

Folosiți în propoziții sau fraze, atât cu sens propriu, cât și figurat, cuvintele: argint,
flacără, fulger, a ofta, oglindă, pădure, suliță, stea, foc, inimă.

CLASIFICAREA CUVINTELOR DUPĂ NUMĂRUL DE SENSURI

A MONOSEMANTICE= au un singur sens ( cuvinte din domeniul științelor și al

tehnicii, majoritatea regionalismelor și arhaismelor)
B. POLISEMANTICE= au două sau mai multe sensuri, din care unul este sensul
primar, inițial și celelalte sunt sensuri derivate, care păstrează în mare și sensul
inițial.

Exemple: Îl doare capul. (parte a corpului)

Horia a fost capul răscoalei.( conducător)
Câte capete, atâtea păreri.( minte, inteligență)
S-au oprit la capul podului. (extremitate)

Aplicații

Precizați care dintre cuvintele următoare sunt monosemantice și care sunt

polisemantice:, antibiotic, cap, cărbune, a electrifica, a face, gură, limbă, masă,
motrice, omogen, supersoni, a face.

Precizați sensurile următoarelor cuvinte :

Se dovedește a fi un om cu cap.
De câtăva vreme îl doare foarte tare capul.
Gheorghe Doja a fost capul răscoalei.
S-a oprit la capul podului.

Producția de cărbune a scăzut.

Carnea de pe grătar s-a făcut cărbune.
A făcut un desen în cărbune.

8
Gura păcătosului adevăr grăiește.
E bun de gură.
O rază de lumină pătrundea prin gura podului.
Doar pământul acoperă gura podului.

Cărțile sunt pe masă.

Masa a fost servită.
A fost acolo o masă mare.
Mă vizitează după masă.

Ei fac o casă.
Mihai a făcut și această problemă.
Alina face compuneri frumoase.
Mama face un fular.

Formulați cle puțin 3 propoziții sau fraze în care să folosiți cu sensuri diferite
cuvintele: a bate, des, poartă, școală, a trece, a veni, dovedind astfel polisemia lui.

Precizați sensurile verbului a bate în exemplele de mai jos:

Lumina îmi bate în ochi.

Mai întâi, bați ouăle, apoi adaugi făina.
La lumină, rochia ei bate în albastru.
Clopotul bătea de 3 ori pe zi.
Tâmplarul bate cuiele în lemn.
Nu înțelege unde bați cu vorbele tale.

9
 CLASIFICAREA CUVINTELOR DUPĂ FORMĂ ȘI SENS

În funcție de forma și sensul lor, cuvintele se clasifică în:

- omonime;
- antonime;
- paronime;
- sinonime.
A. Omonimele sunt cuvinte cu formă identică și înțeles total diferit. Ele trebuie să
fie:
- omofone, adică să se pronunțe la fel și să nu difere prin accent;
- omografe, adică să se scrie la fel.
Omonimele sunt de mai multe feluri:
- lexicale
- lexico- gramaticale.
Omonimele lexicale sunt părți de vorbire identice și pot fi:
- totale- formele sunt identice atât la singular, cât și la plural
Exemplu: substantivul leu = ban (pl.lei)
animal (pl. lei)
- parțiale- pluralul are forme diferite
Exemplu: masă= obiect de mobilă (pl. mese)
mulțime (pl. mase)
Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte care au forme identice, dar care sunt părți
de vorbire diferite.
Exemplu: Are haine noi. (adjectiv)
Noi mergem la școală. (pronume personal)
! Cuvintele polisemantice nu trebuie confundate cu omonimele.
Omonimele sunt foarte îndepărtate ca sens, pe când cuvintele polisemantice au
sensuri apropiate derivate din sensul primar.

Aplicații

Precizați sensul următoarelor omonime și grupați-le: râs, stat, unde, lin,colț.

Râsul este un animal periculos.

Râsul său îi înveselea pe toți.

România este un stat independent.

S-a întocmit statul de plată.
Statul în picioare este obositor.
Era înalt la stat.

10
Unde te duci?
Nu se știe unde a plecat.
Izcorul curge cu unde line.

El a pescuit un lin.
A pus strugurii în lin.
Un vânt lin adia printre crengi.

S-a lovit de colțul mesei.

Acest colț a aparținut unui elefant.

OMONIME LEXIXALE OMONIME LEXICO-

TOTALE PARȚIALE GRAMATICALE

Indicați pluralul substantivelor de mai jos și construiți scurte enunțuri din care să
rezulte întrebuințarea corectă a acestor omonime parțiale: bandă, calcul, colț, curent,
difuzor, dobitoc.

B.ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită și înțeles opus

Exemple: bun- rău; înalt- scund, etc
Ele se clasifică în:
- antonime lexicale: opoziția se stabilește între două cuvinte
Exemplu: antebelic- postbelic; bucurie- tristețe
- antonime lexico- frazeologice: opoziția se stabilește între un cuvânt și o expresie
frazeologică
Exemplu: a uita- a-și aduce aminte
- antonime frazeologice: opoziția se stabilește între două expresii frazeologice
Exemplu: a o lua la sănătoasa- a sta în loc

APLICAȚII

11
Dați antonimele cuvintelor de mai jos : adevăr, a aduna, afecțiune, blând,a bloca, a
coborî, concret, corect, des, drept, efemer, a exclude, exclusiv, a infirma, a înlănțui, mat,
postbelic, postfață, pretutindeni, prefăcut, a subaprecia

Formați prin prefixare antonimele cuvintelor date: acceptabil, adaptat, complet,

lizibil, poetic, ponderabil, umflat, vizibil.

Precizați care dintre perechile de mai jos sunt antonime: poetic-apoetic, curat-
necurat, a încreți-a descreți, citeț- ilizibil, cinstit-oneros, capră-țap, vrednic-nevrednic.

Indicați antonimele neologismelor din prima coloană

Altruist malefic

benefic hipotensiune
cacofonie virtute
creditor malefic
filantrop eufonie
hipertensiune mizantrop
viciu debitor

Dați câte un sinonim și câte un antonim pentru cuvintele: eternă, nobilă, a

spune,frumos, divin.

C.PARONIMELE – cuvinte foarte asemănătoare sau aproape identice ca formă, însă

deosebite ca înțeles.
Paronimele pot să difere între ele :
- printr-un sunet: evolua/ evalua
- prin două sunete: inveterat/ învederat
- prin modul de combinare a sunetelor: cazual/ cauzal
- prin prefixe: emigra/ imigra
- prin sufixe: familiar/ familial
- cu un fonem sau două în plus: a eluda/ a elucida; apostrof/ apostrofă, etc

APLICAȚII
Indicați , prin rescriere, care este paronimul potrivit în următoarele contexte:
Primind o asemenea veste, împăratul a dat imediat sfoară/ sfară în țară.
Alegerea făcută a fost absolut arbitrară/arbitrală.
Reuniunile familiale/ familiare sunt pentru mulți dintre noi o plăcere.
Industria carbonieră/ carboniferă este în regres.
Zăcămintele petroliere/ petrolifere sunt o importantă bogăție națională.

12
Primirea care i s-a făcut a fost destul de glacială/ glaciară.
Domnitorii nosștrii investeau/ învesteau pe boieri cu diverse funcții.
Șederea într-o stațiune balneară este temporară/ temporală.
Acolo.. sunt ruinele încă inveterate/ învederate ale anticei cetăți.
Am fost și voi fi întotdeauna împotriva nepotismului...o bubă inveterată/ învederată a
societății noastre.

Arătați prin subliniere care sunt formele corecte în următoarele combinații

sintactice:
Bazin carbonier/ carbonifer; calotă glaciară/ glacială; notație literală/literară;a gira/ a
gera o întreprindere; tribunal arbitral/ arbitrar; primire glaciară/ glacială; a-și apropia/
apropria bunurile altuia; a refuza/ a recuza un martor; pericol eminent/ iminent;
industrie petrolieră/petroliferă; persoană enervată/ inervată; apariție inopinată/
inopinantă; companie petroliferă/ patrolieră; regiune petrolieră/ petroliferă; conductă
petroliferă/petrolieră.

Construiți enunțuri scurte din care să se desprindă diferența semantică existentă în

dubletele lexicale: fascicul- fasciculă, final- finală, garderob- garderobă, grup- grupă,
program- programă, pantomim-pantomimă, pendul- pendulă.

D.SINONIMELE
Există mai multe tipuri de sinonime:
- sinonime lexicale: stabilesc relația de echivalență între două sau mai multe cuvinte;
Exemplu: vechi= antic, arhaic
- sinonime lexico- frazeologice: stabilesc relația de echivalență între un cuvânt și o
unitate frazeologică
Exemplu: a muri= a da ortul popii
- sinonime frazeologice: stabilesc relația de echivalență între două unități
frazeologice
Exemplu: a spăla putina= a o lua la sănătoasa
În funcție de gradul de echivalență semantică, sinonimele sunt:
- totale- au sensul identic, sunt puține la număr și se stabilesc între un cuvînt vechi,
popular, regional sau familiar și un cuvânt literar ori între denumirile poplare și
termenii tehnici sau științifici
Exemplu: tuci= fontă; oleacă= puțin
- parțiale: au sensul asemănător și se întâlnesc la cuvintele vechi și polisemantice
Exemplu: bun= prețios, valoros, blând, gustos
- sinonimele aproximative se întâlnesc în operele literare, unde cuvintele sunt
folosite cu sens figurat
Exemplu: arșiță, flacără, lavă = iubire

Aplicații

13
Să se indice prin sinonime lexicale sau frazeologice sensurile verbului predicativ a fi
din următoarele contexte:

În lumea asta sunt femei cu ochi ce izvorăsc scântei.

De două luni de zile este în concediu medical.
În Piața Romană a fost un accident care s-a soldat cu 2 morți.
Mâine va fi un an de la căsătoria lor civilă.
Tu ești din Constanța, iar el este din București.
Orice oră de curs este de 50 de minute.
Ce e când se zbate ochiul stâng?
Tot ce ți-am spus era pe la 1400.
Cât vor fi lumea și pământul, vor exista și oameni nefericiți.

Indicați câte un sinonim lexical pentru fiecare din următoare unități frazeologice: a
da foc; a da ordin; a da sfaturi; a-și da viața; a depune armele; a face legi; a-și ieși din
fire; a lua capul (cuiva); a lua parte (la ceva); a se lăsa păgubaș; a pune în pericol; a
sîri în ochi; a ține isonul (cuiva); a ține piept

Grupați adjectivele de mai jos în perechi sinonimice constituite dintr-un neologism

și un termen din fondul vechi al limbii: abominabil, amănunțit, asemănător, biruitor,
copilăresc, credincios, detaliat, fidel, inocent, înfiorător, juvenil, nevinovat, pueril,
răzbunător, similar, stupefiat, tineresc, uimit, victorios, vindicativ,

Grupați expresiile și locuțiunile de mai jos în perechi de sinonime frazeologice: apa

morților, ocluzie intestinală, a-și face seama, a trage un perdaf, a veni pe lume, a-și
curma viața, a tăia frunză la câini, vocabular fundamental, fata morgana, încurcătură de
mațe, a arde gazul (de pomană), fond principal lexical, a lua refec, a vedea lumina zilei.

14