Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-
.· , ' ·,r;;. · ;~,/ .; '?"' t;,J<).~7:';c •j;,J '.;-/ " ; %> "•·"',/,~, ;;4:,;\\
t;~.;I ţ, A,
'
)!i'';:3/; 5,
,
,:~•i'./i /.;(~,; •( ;;,o/, \
.est,r.ex:1msă· ~e
C
;p ,
ca
ţes ample structu ri simfonice,
. .
din a cărei configur_at,ie_ se despr~~~ ş~ ~~~brală de O rară disti_nc
ţ1e şi
Pe baza accestui materi al tematic , Cesar Prnrn·k trece la,vertfoa edifica rea
la şi re pohfo~i co-~n:i om_că-_ ~1 .iistări formal trndiţio nal1ste.
arhitec turii sale, un ~ir neîntre rupt <le va.riaţ. iuni rea.liza. te pc intr-o îmbina
rafinam ent, în afara onc~'e1 n'ton ş1 m.c:, t· 11p în contras t cu
simplit atea
ic, rii,mic
s ..,ş1 desfţ?u.;:ale :~cl~•cătură emoţională, de sensuri
uiscms ului muzica l în planul melodi c, armoni c, polifon
orizont ala
alcă.tuire tri- Redusă ca a1:1bitu
şi timbra l, într-o c~:nicepţie simfo11ică de ansamb lu şi într-otroppo ), corm;- sa augustă, aeeasta, ~el1~a, este p llhl c e l
l)artită ( Poco allegro, Allegre tto qiws?'. Andant e, Allegro non tăţ1. ·nal·tx in1punătoare partea
si nebănuite Yit·tuah
at funeţia . întâi
punzitt oare structu rii concer tului solistic în trei părţi. De remarc clasic de . . t . ·a . se clădeste s1 se l ,..ti
ele' introdu
'
cerea len
tă
., -
. a
Şlt e:.
solistici1, a pianulu i căruia, l)entru a fi c:H mai aproap e de tipul , ' Pe ?~Za aces ,Cl l . e1t,· ppo 1;roc~cl•attl, uşoare creş eu
încredi1.1ţ,â,n '· ~ t -pus înp cu
concert , îi creează în secţiunea a treia,, o veritabWi, cadenţă,, a simfome1, .Allegro 1io1~ ,1_o
~: ". ,.. ('.Ollstruitlt p~baza acel11,13;~1m9ţn• gen~rn ()l' ex
'
<lu-i. o rţ1i}}l1,T;l~~t;_ă,ya,1~J~ţJ'9,p,e,t11oe,ţjrA wJn.}:Ullţi~ta,;B~h,· ..~~PJ~.~ţ~,J}€ trJ11:f~1J'l'.\;tl~R'~{~~t). · • ff este suprad imensi onat!
Nu lipse½fo nic.:f Coda, o impresi oria1it ă ie prir sentime n1,nl de -l;!c';c:.::. ~-·:, ...clînâh~ice, :acc.efrhlâil<l îneonJa.re~.
·<le sonată, pe ca:e c01:npo~
concluz
h1min(1, şi optimi sm ce-l degajă, prin amplit udinea sonorii
a întrf':gu lui : în .Alleg~·o n-on, tr~y:po,. ~1:oti~7u\~ff :i:~111~
rruranţă -
ansamb lu orchest ral. l)rirnin d funcţ,ia de t~m,1 ~nt~1 m \~ .
'
creator ' confermdu-1 noi
Simfow fo, fo re minor (1888), unică, singulară în lista de luc:rfa·î în
a zitorul o rnanev reaza ab1l cu mu d, s1::,
lui Cesar Franck , rna,rch ează 1mnctu l culmin ant atins <le compo zitor s<:nsmi şi posibHităţ.i de tratare .
Jnd nnică
planul realizărilor arhitec turale, stilistic e şi cxpres in', răm~ln
şi în crca.ţia simfonică, univer:-:.ală, p1in noutat ea limbaju lui
forţ:,ei sintetiz atoare cu care operează, în cadrul arhitec turilor du-se ca „o
mm,ica l, a
sonore, prin Ali' non tcoppo I F3 J rij:;::.f:Pit"1
expresi a generalizantă de esenţă filozofi că, luerare a înscriin it1 J. i] J t I bJd t I f5 J: . ~
127, ce avea să
simfon ie <le refer·inţJ1., un model impunător, monum ental" Jl
determ ine uirecţii evoluti Ye noi şi sinteze în planul gramat icilor muzfoi i
fo în re după d t·v" prin structu raplan şi funcţia sa,
modern e şi contem porane ;· ,,Noul adnF; de Simfon 1111·-no-1· - .
constă rea cromat ismulu i melodi c Asa, de pildă, această s. ecţiuned . mtrl·o ruecl111ar:~ ei l)~ un alt ·ţ· tonal (fa
cum notează Wilhel m Berger- - în îmbina
t tată ceea ce a ţ·iusîn acadrul a-eneTal al expoz1 ,1e1. ·
lisztian (tema cardinală a simfon iei răsare direct di~1 Les Prelude s de Liszt) •
se cerea · '· .f.
po en.d noi semm ica 1
cu tehnica leitmotivic.ă de obârşie berlioz-,rngneriană, insistfm
d asupra minor) , primin i:,