Ac~astă exigenţă e.

ra pe de lin 1 · · v • '"'
m adevar o Jurne nouă o
A

p . eg1t1ma. Sef:1a de 1ucrari Q-tJ 9 afir v

. . , concepţil'e autonomă . .
el ste nou, 91 şr prefaceri esenţiale au fos~ p-·, ' n_u npma1 a~pectul formal A
~r. Funcţ1ia: lor este iaha : ele nu " d .n aptuJte lI1 conţrnutul lucrăr·i­
crnta Ja UHÎmplare, oriunde . Sint •eSttnate au:uzamentuJui, UU se pot
a~ul?ra desfllşurării, un ·cad~ de presupun _un audnoriu atent, concentrat
mşt1 ~u amatori. A'ceste ·cvartete ~~::.rt ş1 executanţi ,cultivaţi, profesio-
. r· . ma fantezii - Adagio şi Cantabile. Cla.si.cismuJ şi lumea unor meditaţii filo-
sofice adîoci - zugrăvite În pagini simi.Lare de Mozam: .şi Beethoven -
1
se pr:efi~urear.ză aici. Mai muh, 1pr:oble1matica l.ucrăriil:or fo ·do minor,
ce tre{:e prin tci.osonata În do minor din Ofranda muzicală {17 47) de
Johann s.~baistian~ ~ach ~spre ~.rahrns .şi_ Bmckner, este mărturisi.tă ~ii dt;
1

supenor, realizate Într-o ma . '"' . rtante, cu o problematică de ord·1·n acest gem~I muzi-01an_:, !n sc_h~m~, sc}1ip1toru'1 <;var!et . . op. 9 nr. ~•..,rn. sz
" . . n1·era m~a1 comple v d . ·-· v bemol maJoif, dezvolta msuş1n dm ·c1rc:luil anteraru, lnsa mtr-o optica da-
m parte - o fiz1onomiie . . . xa ' e scn11tura, au - fie.car rificată. VariaţiuniJe din prima par.te - Poco adagio - îşi gă.sesc o fi-
eoniundat. propne, coordonate expres~ve distiincte, de ne~
rească rezolvare În partea a .patra - Presto - suhlirniind ş~ pe această caile
S31In;I calitatiiv a fost sib '1 . . o concepţie Întemej~tă. „ . . .
f~r!lleI ~lte'matice de SOmltfO 5j~:tefi~îndstud1er:J.ea ajtentă ~ ·virtualităţifor A

Seria de lucran Op. 17 - 1771 - este m .mtregiime o prodamaµe

tanm ş1 aprofundînd . l . _. „_ n rezu 'vate e' obţinute e
Bach H d . nou l!Vlt 1il sonatele lui Karl PhT p :a:cest a unui învingător. Hayd11;, ·a-cit _de preoaut fo tot ·ce face, 'conc.:e!Îz~az~
"''A ay n. a1~nge la -conturarea unei . '"' . . I ipp Emanuel o gîndire,.. care este numai .a Im .. Cat1~cterul 1c.oncert•~p~ se sub~1maza" ş1
i:usa lU froz-:t1sp1dul unui cidu de ·, J?nm~ p~rţI ?e amploare, care, mai hotărlt. Urmele genulm de divertzmento dm lue:ranle anter10are smt
h~~ate ': lucrarii 1n Întregul ei D m1~c~C' v as1gura o excepţională stabi-
V

depăşiltle şi şterse. Din pur;ctul de ve~ere tipologic:, .cva:tetul său . de

Zllle. drn genul simfoniei. Do~e ~ ls~a ·~t::, 'autorul ~nu-şi trage ·condu- coarde se demarchează net, m comparaţre icu ·concepţrI.'a unui alt erntuz1ast
nate~ .p~ntru clavecin. În anul 1;~~ ~no~u substa.nţi:a~e este ·cel al so- experimentator, violonistul, dir!jorul ~i .compo~ito~l 9e origine belgiană
luc_ran lm care proporţiile dasii,..e :,1 ~yl nl ~omd pun~, mtre altele, două Fr·an~ois Joseph Gossec, una dm lummile Pansulm, ş1 el autoir de cvar-
toate a
A
· · v •
e pnme1 parţl' - î f ~ a. eb' c11c' u u1 . e ,.,, " v • •
u.ulŞCan, ŞI Inatnte de
A •

tete de coarde. Inimosul Gossec, creator influenţ:ait de şcoala de la. Mann-

~ orma ItematI<Ca de sonată - sîn t atent
V • V V

cm tar.ne : So nata În re
heim, va d~rija într-un „Concert des amateurs", În apraie 1773, pe_n:ru
ass,ai - şi Sonata în la 'be:/i~z ;- . ModerAatlol, Andante, Finale, Allegro prima oară în Franţ.a, o sim.fonie de H.atdn ! D~:. -cvvartet~le acestu: l.n-
1

na e, Presto. ia1or - egro moderato, Adagio, Fi-

Conte . ·· temeietor de tradiţie în patf'la sa adoptiva se spnJma pe tipul de diver~
. . mporanu au acordat o asemenea , . timento ·concertant în stil galant, În genul suiitei de concert, al concertulm
- •_1novato_••
iaire ca pwin"'
't
·"·1te1e
"- "' '. -
,. . " I.
1rnc:iit e ie s rut ".atenţie sonatelor lui Hayd11 . pentru mai multe instrumente (mixte), stil înrădăcinat la Par,is de Cou:
scnpţn, cum dovedeşte, Între al . 1 . . ~ ·supu1se s~ontan unor tran- perin şi Rameau. Mărturie a ·strădan1.ilor Ii:i Gosse~. sînt. două cu~egen
36 Quatiwrs d' apres fes So t te e, ş1 .culegerea realizată de Pieyel .
p . . I na es. . timpurii, ce fixează momente în ·cadrul unei ·evoluţu : Sez quartettt; p~r
. rma~a. a realizare ia .ciclului O 9 . . . flauto e violino osia per due vi?lini·, alto e basse, op. 11 - P.ar~s
g~c.e a lucran1_ or. 1.n al .L ·1 " d p. . . este rd~~a umtaţn dramatur-
V ••

. . . u.u1 ea nn temanca muz Iv " . 1769 - şi Six qH-atnors d deux vzolons, alto ~t basse, op: 15 - Pans
c! f ic o:.a.rtet1stică, se diferenţiază v~dit .f .v , 1ca. ~ In ~me este spe- 1772. La ;această dată, în aicest: gen, Haydn, smgurul, Învrn~s~ trecu~ul
s1mfonn._. Ca atare şi traval· ·1 • alţa. de tema:r1_·ca dm sonate sau şi formele sale, intermediare pe un drum Q.scendent, de connnmtate dia-
t
ea c_on ducatoare de supe . m v se
. I
V

'
' '

· noara f orţa. . irunP

pa.rv:z.cu
. anzeazv . 1 a. · A·f. ectu· 1' v expres1vrta- • .
lectică în- muzid, spre clasiieism.
matizatu <;vartet op. 9 nr. 4 " ' : r- ce..., m;a1 ieorwmgator În dra- Cvartetele Op. 17 arată înainte de toate vrerea autorului În :con-
moderato şr Presto _ · ' m. re minor. Parţ1le extreme _ Allegro
.., " au un numitor ·cornu I " d · · so·1]darea prin extindere a mişcărilor extrem.e. Forma d~ sonată ~ cu
gura Intregului sr.abilitate ş. h Tb n, ~e ~vin o simetrie ce asi- excepţia Cvartetttlui nr. 3, în mi bemol. n:a:JC:r, un~e .P~Ta parte; An:
compoziţie_ . stabileşte "'l·· o v1'r~.e~lv 111: ~u.dA.clea~ta Importantă şi frumoasă dante grazioso, este o temă cu patru vanaţmm - ~1şnga. m amploare. ~:
? d' ...ura: a lnl'e
OfJ. _Q ·-· ln anul 1772 p ·
v. ·· e .eg~'tu · rav ·Spre ne • I I
·U de cvartet""
contraste, dezvoltărirle sînt mai aprofundate. P.art1iculan~area temat1c1~
" · ' nn germenu u -
nante m fmal. Fineţea p
v • • ...
d 1 d . nai1 tnatan ·contrapunct1ce preg- înlesneşte un travaliu motiviic variat, .şi, .ca u~mare,. voole ans~mblulm
9 " , roce .ee or ezvo t.., t " "
op. . n_ r .. 1, m do maior ş· " C
V " '
l a oare InCinta m Cvartetul iau parte mai activ în desfăşurarea discur~lua. i:iuz1c.al. O ~ta <:u un
. b'al . .., '} a. Jn vartetu op 9 l .
. . .. nr. 3 ' In so ma1or. Pro-
A
ver ·1 a serunatate ha dn:i . '" . suflu romantic - Cvartetul op. 17 nr. 1, m mi maJOr. - 1mportan~a
rătoare şi de obiecuivrza· t~nad, ~cel indefmilibd amestec de dldură Învio- factorului annon~c creşte, iar modulaţiile 1cuprind ? sfoeră de rud:n~e
b1 · ..
.. eţe ş1 sp1ntual1tate se if, .
. n a . etaşare aicea c
. • ..,' . •
·
omumcare pat-runsa de no-
v v

mult mai bogată dedt înainte. Gontr.astul, În m~ln1tudrinea d~t:erI?ma­

bemol major, surpri~de Pli~~e g~:.\~~tea1ci. c.v~.rtetul ?P:, ~ nr. 2, în mi rilor sale devine un instrument În nuanţarea ep1wadelor. Olimpianul
. a muz1ci1, oJpnnsa In forma unei
Cvartet ;p, 17 nr. 2, în do major, devine de-a dreptul un model. Anti-
14

15