SA~~sr f (},835:~'~)o#!)·:?2;,fiHJ~t:·a~iitti'ir tîn!: ·~:"Gărui\.l \riiiilne :".

â 'citeotică
îui pla~ul 1nontăr1i', '~.I_ :fasc.
op~l;~•ue" ţip'iif!ţi;wiţn<l~~!'âtfnge:. §iliiifneb.ii!l'.tiit~iensfoii ah~ao ia. 1ifaxhi1un1 a
tulut, şi al expresi ei· ITTaiţdîf o~vente:, . Su:praăm
spectac olului 1rn12foal ·poat& 'fî înţeieăs
1 ă/la SafnfSa en.~·ca·'.o 'replică fran;_
că Saint-
ceză la cerinţele estetice ale\lrâf u~i muzi'cafe:'Yag_ne,riene! .Xuniai
Saens 'im,u.rmează druiriul wâg:he1 :ian; ci fe· leâgă mai degrabă de J3erlioz,
se
de 'stilul opereF" TroitHUf lâ. C~rtdgină( Ştifof 'oratoria l vocal~sirnfonic
}ot. a!e~~'."J< !~pr~f:~~i l1}ăp}}:>: !ice, ţs,ţ_~ric.e ş.i
pot:iveş~e?~eŢ:~ai:,pine:~rribie,4ţţ
antice) ş1 arr,unteşte:de Gluck; ri1a,i ales m privinţa dramatu rgiei mi1zical
e,
jele sale av~ind ca1ităţ isimbol izante şi o forţă general izatoare
persona
com1me UJJ.or s.ţI?ţăminte, umane. . . ; . .. . . , : . . . ·
""s~int~Şa~1is propui1 e''âstfef c/vizlu1 1tiunuâ i1\'e~ta l nouă, uii'~oma n-
dramatu rgiei, cf1t şi în cel al
tism clasiciz ant: de prestanţă atât în planul
lui muzical , scontân d 1fo un efect extraord inar, motivaţia poema-
discursu
şi scenice, înălţate
tică oferindu -i ca<lrul amplifică,rii imagist icii sonore
lu : ·
In~galab ile prin realizar ea lor muzicală rămfrn ·şi scenele de ansamb al la dimensi unea fantasti cului şi colosalu lui.
cedes-D ancaire- 11emen dado. din a.ctul şi de melodis mul său :rncal des-
cvmtetu l Carmen -Frasqu ita-l\Ier Forţa. de expresi e este am11lifica.tă
i
doilea, terţetul că,rţilor, duetul :Michaela-Don Jose din actul al treilea,f:; prins din organo nul bel-cant o-:-ului, într-o desfăşur are amplă, cu fraze
desăv:\n dte emoţ,fo­
ample, sesizabi le atât în c:lintul solo, c.ît şi în marile ansamb luri, un melo-
una dintre cele mai. ilnpresi onante, F-i
duetul final, j, rii
nantc pagini 1:mzicale, cople~ito_are prin_ int?nsit atea dramat'icrt: a' e:xpresie . dism impreg nat de element e exotice şi orienta le-, rezultat al cunoaşte în
punctul culmma nt al operei :;;1 al canere1 de compoz itor a lui Georges directe a specific ului şi particul arităţ,i lor intonaţi onale, 1win călătorii
is-
Bizet. Egipt, Insulele Canare, .Alger şi în Irnlochi na - , de formule carader
. Însă, factura nourL a muzi<.:ii, llramatl ll'gia şi original itatea limbaju lui tice (prima operă, La, Princesse jaune - melos japonez , baletul din Sam-
-: tl,~~er~11~~~!f-. ~~'~• 9a,~·~t?n~~ re~~!!s~. ~l, subie.cţ?lui .:- 8:~. f~cut ~a opeÎ-a 1ttt·•
sl1, {0.1LJ/ P<I:m~ .~}}H9fie~ta,U~Jll~h ,alăţ:uri.de modalis mul frapant , conse-
fw P!'1rn1t~.t··eu. nrult~ ·r~tct~alm;·Ja pre1n1e1·ft tlnt 3'11'IM"fiî'tt1"37S,"det:Cftllle:", cinţ;ă a· lll'.-actich 'în<lelutigaite~::ae··ofgăiii:st·:,1,¾iniiel'ica;··srtin1hMill'f:j''i(;~i ln,·
l,
public „fardat" , conserva.tor, nerecep tiv la suflul înnoitor obi,•muit
cu 1'.~adeleine. Cu toată a{:ea.stă diversit ate, stilul să,u este unitar şi 1Jersona
ito- şi orchestr ale, cât ~i în creaţia
i:itiluJ „gr~nd ope!?:, (~~mndil_?C:'ent), provoc.ând în 68acest f~l coinpoz ş1 se relevă aH'tt în creaţiile instrum entale
rulm man cle~~pţu, ce 1-au ::,rrab1t srnrş1tul prematu r • Şi, în timp ce unii de operă abordatr1i mai ales tlupr" 1870.
c?ntempora.m.11 acuzau d.e ~1aturalism. şi wa~nerir:.:m, numeroşi 69compoz it.ori
yedeau in . Primele opere Le :1.1imbre <l'<irgent (Timbru l de argint) ~i La Princesse
nală
ş1 comenta tori de autentic a, va.loare ş1 probita te profesio
vate
în Jciune (Prinţesa galbenă), create înainte de 1870, au tretut neobser
opera Carmen o mare capodoperCL şi o salutau ca pe un sol nou yenit , ~i nu au putut fi prezent ate, izbindu- ~e de rezisten ţa ~i opa-cita tea cornlu-
te:itru}0 li1)_<::: Q -~p_er:'i deschizăt()are <le drumur i - dup{t, cum se exprirna cerilo1· Operei mari şi Operei comice. Tot astfel s-a întâmp lat şi cu Snmson
B1zet • - ce a determi nat şi influenţ,at un nou curent - verismu.
l-
şi Dalila, (1868), care a fost rnpreze ntatit abia iii 1877 în
limba germană,
e ale operei de la d
tocmai în Italia, ţara operei, unul dintre traseele evolutiv
un ppnct la "\Vcimar, de către Liszt - cu generoz itatea-i caracteristică,-, releyCm
sfârşitul secolulu i al :XIX-le a l'\i îneeput ul secolulu i al X:X::-lea " calităţil e de dramat urg ale,com 1Jozitor ului, fiind admisft, la Opera din
de plecare în dran1a lirică mocÎernă" il. ~ ~ ' •u-
· ·
Paris tocmai in 1892.

*
. F~n~me nele adia~en te. de~· c~nyergenţă în particul arizarea specUic- -
u- ?2 S-a născut la Paris, la 9 octombrie 1835; de o precocitat
compoziţii la
e extraordinară (primele
vânta de 7 ani, primele m~lllifcstări publice, ca pianist la vârsta
de 10 a11i).
Gounod. Din 1858 şi până
lm muzicn franceze ev1denţi aza ş1 creaţia de operrt, a lui Camille SAL1\l"T înscris la Conserva tor la vârsta de 13 ani, studiază cu HaleYy şi
Niederme yer {1861); printre
in 187:7, organist la catedrala J\fadclcinc şi profesor la Şcoala
de :Muzică, Saint-Sae ns a
eleyii _săi: Faure, · Mcssagcr ş.a. Iniţ.iator al Societăiii Naţionale al
jucat un mare rol in dezvoltare a muzicii franceze din a· doua jumătate
a secoh•lni XIX-
influenţă compune scria
moare la 3 iunie 1875~ lea. Mare pianist, Saint-Sac ns este apreciat de Liszt - sub a cărui
68
Decepţionat în urma insuccesult 1i cu opera Carmen, Bizct n. A Intreprins numeroas e
P. I. CcaikoYsk l, s.a. sa de poeme simfonice - , ele Clara ScJmmann , Anton Rubinstei
n C. Saint-Sae ns, G. Faun\ Fr. Nietzschc , H. \Yagncr,
9
călătorii de concerte în Germania , Anglia, America,
Spania, Husia, India, Indochina , Egipt
, ;o ,,:\Ii-am gtisit drumul. Ştiu cc fac - scria Bizet în 1872,
după premiera ~perei D.f a- ş.a. în calitatea sa de compozito r, organist, pianist
şi dirijor. Creaţia sa extrem de numeroasă
, a murit. s-o infr<,:r-ăm într-o scrie de articole
mileh .. Şcoala ornamente lor fără nici un rost, a ruladelor, a minciunii c1•prinde toate genurile muzicale. Ideile sale estetice sunt surprinse
făn'i. lacr\mi şi fifră şi - înainte!'' Dintr-o scrisoare adresată lui· Eclmond Galab~;'t •. şi publicate mai ·târziu in volumul Harmonie tl m~lodie. A murit in
regrete apărute în presa vremii
71
Henry Gauthier-V illars, J]i:el, Paris, Librairie Rcnoud, pag. 115.
Alger,- ]a 16 decembrie 1921.

50
51