sigură, pe :care acesta a parcurs-o doar după moartea lui l\,lozart, desi-
gur În semn de Yeneraţie.
Măsurfle jntroductive ale Cvartetului în mi bemol major răsună ca
un fascinant şi incredibil prolog Ia ciclul ultimelor cvartete de Beethoven.
Este j:a~ăşi. o anticipaţie de ex.cepţională tărie şi importanţă. Sunetele
Înaugurak. În unison la Întreaga formaţie, sînt dăltuite parcă În granit.
Redescoperind Yalenţde expresive ale .cromatismului melodic, Mozart
integrează elemente de acest ordin în limbajul său mult lărgit. Substanţa
melodică beneficiază acum de armonizări variate, ca, de pildă, În ex-
poziţia primei teme din cuprinsul formei de sonată, amplificată şi ea la
rîndul ·ei. Ca un ,-ădit clement al noului În gradarea conflictului ideatic,
. _Jtll}<=!_ secundă exprimă o q,ltă calitate nouă, ,contrastantă faţă de tema
dnterioa-ră. Prima parte - Allegro ma non troppo - este pe planul
desfăşurării sonore un model de conexare logică a detaliilor, prcmisek
sînt urmate de concluzii fireşti ce se transformă ,imediat ]n noi premise,
ducînd discursul din ipostază În ipost:ază. Frumuseţea muzi.cii este dc-
săvîrşită şi în partea lentă - ..-lndante con moto - În ·care 1vlozan
rcalizcai',ă un cînt suav şi prof un<l 11ric, de singulară pcrfeqiune. Rareori
i-.a fost chiar lui Mozart dat să egaleze aceste pagini, străbătute de dorul
unui cînwc fără cuvinte. Pri1na şi .a doua parte a Cvartetului În mi bemol
major \'Or seni, peste patru dc.c:enii, drept etaloane de comparaţie singu-
raticului BecrhoYcn, În ·Ceasurile sale de dcstă,inuirc din l11timii ani, În-
ccpînd poare cu pei;ioada creării Cvaru:tului op. 128, În mi bemol nwjor.
Mozart excelează În conducerea mă-i:astră a vocilor. Această Însuşire
se vede o dată mai rnuh În Cvartetul în si bemol major, t;na din cele mai
populare lucrări de cameră ale compozitorului, cunoscută sub denumirea
ccl „ l/ matoarea
V ~ "
- " Jag dquartett " . h·cest
\ ~ ~
rncmtator
V
cvartet a f ost com-
P.UIS la; VÎ!ernaj şi termina1t În ziua de 9 noiembrie 1784. Prima parte
- Allegro vivace assai - este Întrcpătrunsă de o exubc-ranţă rar Întîlnită.
Veselia nu cunoaşte aici margini ; preluările temati.oe, elementele orna-
mentale sclipitoare, talul contribuie la claritatea maximă a imaginii so-
nore. Spontaneitatea şi fir:esicul invenţiei melodice şi frumuseţea îmbinări-
1or sonore Înnoite la tot pţlsul sînt calităţi cu adevărat unice. D::ir aşa
cum natura îşi ascunde uneori comorile În straturi greu de pătruns, Ja
loc ascuns, a.şa îşi ascunde Mozart melancolia şi dorul său tainic, destăi­
nuirea sa sufletească În partea lentă - Adagio - protejată de părţile
Înconjurătoare, cu o muzică de debordantă veselie. Accentele pa'te-
tÎice şÎ' tr.agice chiar, expresie a simţirii suhie,ctive, · sînt ·cuprinse .în-
tr-o relaţie dramamrgică ordonatoare, Î'n c-are obiectivitatea expresiei are
intîietatea încă absolută în această fază de creaţie. Aceasta este, În fond,
ccncepţÎ.a dasi'Că preconizată de Mozart şi statornicită de el. În cele două
misrări opozante ale Cvartetului În si bemol major, se exprimă Într-o
44
măsură revelatoare crezul artistic al luceafarului Vienei, \Volfgang Ama-
deus Mozart.
La începutul anului 1785, wmpoz.itorul .. dăruieşte muz1cn dou~
cvartete gemene, două capodopere legate cu nm de fire una. de al„ta, ~fo~
aştri pe firmamentul muzicii 1nstr.~1~;e~t~le <l:
car~1eră .. L~ y1ena, 1~ z~ua.
de 10 i1anuarie 1785, Mozart termma lrncul, msonml. ş1 v1s~torul Cv.11t~t
în la major, iar ..la numai patru zile distanţ~ urmează o alta cap?dopera,
c'L,'artetul în do::major, cun?sc:-it sub denumir~a .de" „Cvartetul dz..s:?1;m1ţ~·:'
for". Născ:îndu-se în acelaşi nmp, ele au prrm1t 111 catalogul l'\..ncnel „„
numere alăturate : 464 şi 465. . v • v , .•
Prin a.ceste lucrări, Mozart realizează În fon~ \) ._;1l.~1ma ş1 hotantoar~
sinteză a stilului său ajuns În plină fază a dasKitap1 .. F~i:,te.~e se :on-
ccntrează acum în sporite foqe, m~uzi,ca se sup~ne. es~1~ţ1ahza:11,. rr:a:~{11Y~
La vîrsta de 29 de ani, Mozart atmge un sta.dm hm13a, ~om;n~n.~ e ·l
această înălţime. creaţia universală de acest gen, ::i:paruta .P.11~a i~1 a~~T
timp. Cvartetul în la major şi Cv.a~·tetul .în ~OA m.c17or .sem111f1:ca .t~1u1:i~~.~
ideii de unitate pe pla1:ul concepţ1e1, r~ab?::,at. .a rn tememl un:1. d~' e_rsit~.;
congruente. La a.cest nrvel, forma muzicala m ~nsamblyl f ~·c.tonl.~l co\',
stitutivi se instituie drept un . imJ?e;ativ "~I c?nţ:nutuluI. Aici, m11 oa·c~io.
muzic-ale, oricît de complexe ş1 oncn de d1fente 11; fond, s~ s:1bordonea~:„
întru totul ideii conducătoare, unică de-a lungul 1!1tregu}u1 ·c1clvu de miş-"
cări. De aici rezultă echilibru] perfect Între c~nţ1nut ş.1 fon:1a, c~11~~0.r­
danta deplină dintre criteriile de organ iz.are a disc~irsulu1 m:u~1,~al .Y. f ma~
lirătile expresiv~ ale acestora. Totul se c_o!1topeşte rntr-o umca mfaţ1şare ·
muzica însăşi, fascinantă În desfăşurarea ci. . "
Cvartetul «în /ţi major este consecinţa unor exp~nen}e teme~~:~:
l\fozart încearcă ai,ci viabilitatea formelor .~onotematice, . 111 cond1ţHlL
· · I,e co~1trapu_nc~1:~e de
unei polifonii fluide şi neîntrerupt_e. P nnc1p11 ." ~,
· ,tra,·;.1--
liu specific mozartiene se menţin consenren t ;n v m1~ş,canle ext~~1.~~:
- Allegro şi Allegro ma non troppo. De ~ltfol, ex.ISta ,evidente. ·sonexn":11
motivice înt~·e ele. Fără a. se.. exag~r.a noţ1~nea, se poate ,vorbi 111 adc::~­
Jouă miş-căr; d~e o evoluţie .11:;eara a V?·~1lor,v cu un ~cc~ntuat g~~' .„
independenţ~. Int~eaga te!1111.~a compoz1ţ1ona]a }e al?10p1e ca atiie tor-
desenul pohmerlod1·c, subnl ş1 transparent, amanunţ1t elaborat ş ~
odată fires·c. . 1· b ...,
Deşi se limitează 1a un material tematic de ma~n~a. s1mp itate, oţ;;;1 -
v •
-
t ia melodică nu suferă. Dimpotrivă ! Substanţa m1şcanlor extrei:ne ş.1 a
menuetului se rezumă în fond la un număr redus de -celule ~neJ0~10e sn~1 :
ple primare iar prin însăilarea lor melodică ele se const~tme 111. fra/,,·
Lo:at arrnit~. În cadrul formei de sonată, aproape una ŞI '~~ee~ş1 Sl'
sta~ţă, doar altfel expresivizată şi de::'~olta·~~' primeşte funcţn bme s:r
bilite şi logic gradate. Cu o rar În~îlmta ab1lnate,_ M.ozart foloseşt·e re},, . ,
ţijle tonale pentru a structura ·cu .ajutorul lor manle segmente ale fon,_-.,
45