C.

CONTRAPUNCTUL DUBLU (permutabil)

Principiul contrapunctulu,i dubltt. Contrapunctul, dublu la octaud,.

Rdsturnar ea interualelo't' . Re guli,le construirii contrapunctului dublu la
,octaud. Contrapunctul dublu la decimd. Contrapunctul dublu la
r,duodecirnd

In contrapunctutr instrrumental repetarea constituie un pro,cedeu

frecvent intilnit, interesind pdnfi mai mici sau mai mari ale materialului
muzical. Dupi cum am r;dzut la capitolul privind dezvoltarea materialtrlui
metrodie, repetarea poate fi identici sau cu unele modificiri de ordin
,rnelodic, ritmie Ei armonic.
In afara acestora, cu ocazia repetirii mai pot interveni qi schim-
biri in raporturirle celor oud linii melodice supre,puse, prin inuersarea
.looului pe care;l ocupi in combihalia polifoni,ei.
1. Repetarea simpld a fragrnentului poliforli,s A
AA
r@

\
* ?*- oO * *
{t-
t

**.
I
tEr- II v I-II- V

2. Repetarea frag,mentului polifonic A cu inversarea locului

celor doua linii melo,dice

{
Ej I.*-- II* s I II _
.{?g

-
 Procedeul prin care pozilia celor doud iinii melodice se inverseaz6 ,Cate fiintd multiplele p"
cu ocazia repetirii unui fra,grnent polifonic, incit cea superioard devine DA ! ,-.. F-=
in"ferioari qi invers, poarti nurnele de contrapunct dublu, permtfiabil
sau rdsturnabil.
Intilnit doar in mod sporadic in polifonia Renaqterii, unde repeta-
rea nu ,era in general agreat6, oontrapunctul dublu ajunge sd fie ulilizat
in mod curent in polifonia Rarocului.
Rlsturnarea contrapunctului se realizeazd fie prin transpunerea
liniei melodice a vocii I in jos, sub vocea a II-a, fie a liniei vocii a II'a
in sus, deasuprrr vocii 1 : G
NU. ,

Scherna de mai s'*:

flntre primd qi octa',-a"
Transpunerea poate fi fdcutd Ia diferite intervale, dar"cel mai des contrapunctul ins tru::: ::
intnebuintat este intervalul de octaud. Preferinla pentru resturnarea la turnate ca qi acestea. i,
octavd fala de alte intervale s,e datonette faptuiui c6 'prin transpunerea plus. Astfel, fragme:::i-
ia acest interval ce[e doud linii metodice nu se modifici, ci se repetd .este rd,sturnat ca -qi f:ae
into'cmai, ctr schimbau'ea doar a registrutrui qi a raporturil.or dintr"e ele.
Cu ocazia risturndrii, intenralele dintre sunete sint inlocuite, potni-
vit urmdtoarei scheme : '

1 z 3 tci H 6 ? I
sTsL:Ju321 3-4-3

Aceasta clt ca:'a a =

Arceastd sohemd ne arati c5, in urma r6sturndrii 1or la octav5, inter- puneriii vocilor 1a a:"e::
nat"ea rSiportUrilor -:--::
valele, degi se sotri,mb6, lqi pdstreazd. categoria de care aparr{in, riminind
intervalerlor (in eser: -"
oonsonanQe perfecte, imperfecte sau disonanle. Exceplie face disonanla o singurd octar-a a "*:
de cva,rtd care se transformd ln cvintd (corrsonantd perfecti), qi invers. C0mpuse nu reaiize:ffi.
De aici rezultS cd un e,ontrapunct La 2 voci oo,rect, nealizat tdrnine va]a- mentului a), for:na: c.:
bil Ei dupi rlsturnarea Ia octavi, ou condilia d,e',a i se trata cvjnta.,:,Ei ,+
cvarta po,fuivit oerinlelor ambelor intervale, pentru ca ele 'sI se poatd
lnLocui recifi:roc. Aeeasta inseannni pe de-o parte evitarea cvartelor
\ft
l-_
I:e
pae.alele, care prin ristunnare devin cvirrte paralele, iar pe de alta, tna- (
tarea cvintiei drept disonanfi, deoareee prin risturnare ea devine cvart6.
Prirna difricultate este mai severS, a doua esfe mai uqor de, rlzolvat, l# )u'

430
d"lce se inr.'erseaza .date fiintd multip,lele posibi,liteti de tratare a disonanlelor ln aces,t stil :

superioara devine DA! /=

x
iublu, permutabil,
-1
teril.. 'unde rePeta*
-I:ge sA fie utilizat

p,rin transpunerea
, l-:riei r-ocii a II'a 5-
[-r*lr L-tv vu II I

NU

Scherna de mai sus cuprinde risturnarea tuturor intervalelor situate

ie. Car cel mai des
t:: -i risturnarea Ia
pr'il transpunerea
1ificf,. ci se rePetd
,: :.:rilor dintr"e ele.
-:-: inlocuite, Potri-
lnrh:e primd qi octavS. Intervalele care depiq,es'c octava, frecvente in
contrapunotul instrumental, vor fi socotite drept intervale simple Ei rIs'
turnate ca Ei aces,tea, fdcindu-se abstraclie de octava care sra adiugat in
plus. Astfei, f,ragrnentul b) din exemplul urmdtor, ou intervarle compuse,
,este nisturn,at ca Ei fragmentul a) for,mat din intervale simple :
rdsturnor

3-4-3 3-4-3
(.8 I g) 6- s-6 6*5-S
Aceasta deoarece in contr,apunotul dublu la octavd, in aJara trans-
punerifi vocilor Ia aoest interval, mai este necesar sd se oblini qi rdstur-
-ci. ,a octavS, inter- narea ra,porturilo,r initiale ale celor doud ,linii melodice prin inlo,cuirea
.. acarfin, raminind
intervale[or (in exemplul dat 3-4*3 cu 6-5*6). Sirnpla tnanspunere Ia
'!iie f ace disonanta o singurd octavi a uneia dintre voci din fnagmentul b) cu intervale
perfecte), si inver,s, complrse nu realizeazd nisturnarea produsd anterior, ca in eazul frag-
:elizat rdmine vala- mentului a), format din intervale simple :
i se rrata cvinta qi
: a eie sd se Poatd
e-iitsrca cvartelor
iar p€ de alta, :t*u-
e ea devine cvart6.
i uqor de rezolvat,
,431
 PriFr urmare, in mod practie, ,contrapunctul dublu [a oebvd fu.ebuie R{sturnarea vocil
si a,sigure invensalrea poziliei crelm dou5 linii. melodice pr.in rdsturnarea cipim, la oricrj funterval.
intenvralelor, indiferent de distanla tn octave la oare s-a ficut transpu- putin accentuate. In E
nerea celor doul voci, eare va rnai fi aleasi qi in func{ie de continuitatea mai fi]are r5spindire, ;
discursului muzieal : In c,ontrapunctul
'!-rrmdtoarei scheme :

1
rn
!t/

Dificuiltatile ilrcl-: l

fi utitizate in miscare i
,\
J 23 3 2 'l :6 5
pregdtite lrri'n aceleasl
( +8 88 I I 8) inten'ale de octai.e si ,r
m I II 16 II5

Mai trebuie addugat apoi faphrl eE in csntrrapunctul inshumental

al tsarocuhri problema-eontrapuncfului dublu nu se reduce doar la
simpla risturnare a intervaleior. Dupi cum se qtie, contrapunctul instru-
mental se bazeazi pe o sehemi arfnonici in exprirnarea cireia vocea
basului are un rol important. Din acest rnotiV construinea unnd contra-
punct dublu lnseamnd ln acelaEi timp cnearea posibilitdlii ca oricare
dintre cele doud voci crornponente si indeplineaSc5 in mod corecrt rolul
basulrui, exploatind valen,te diferite alc aceieiagi scheme amnonice Este recomand.abii,
de bazd: se nu clepdqeasci ccc -:
rd sturn{rii inter,valelm .

Sch'enra rlsturn5:

4nt1
tl_.
12 11 1,.,1

GAr 6- v I Aici, atenlia \,-a rtr

o,flre va cler,.eni sei:iin:i
prmzatoerc;
(D
I
(

h 't*ffiHl
I -V *
I
@ IG p * , - if,. frP-r, * -o
t
t

Egl] I ,. -?,---*- ,v I5
6
a YZ 16
I

1!.

*sB
18 * Q. f.B,l
Luia ocEvi trebuie
ce prin rdsturnarea
s-a ficut transPu'-
:tie de continuitatea
Risturnarea vodlor in ontoprmpfu{tdublu,poate ,fi fertrte, ln prin-
ci$u, la orice interval, eu lnfimpin€rrea uno[' dificulttli rrrai mult sau mai
pufln aceentuate. In practicd, in afara ,mtaveri, care se bucurd de cea
mai mare rispindire, mai sint utilizate deci,ma Ei duod,eci'ma.
In contiaptrnotul \a deeimd rdsturnnreq intervalelor are loc conforrn
ur.mdtoarei scheme :

r-ln
rb &Lil+ rli7,3 i,i
Dificuiltd{ile prtvin aici din intervalele de ter$ qi sext5, carre nru pot
fi utilizate in miqcare paraleli gi nici in scopul rezolvdrii unor infirzieri
I ?A v pregdtite prin aceleagi intervale, deoarece in urrna risturnirii produc
intervale de octave qi de cvinte paralele:
ti5

:un,ctul instrurnental
se recluce doar la
t,clltt"EPunctul instru- t-
-ir:rarea cireia vocea t6- -'r4-
ti
:-.i
stri.rirea urrui contra- LJ 9B ",t{ I r

rsi'cilitSlii ca oricare"
ln nrod corect rolul
ii scheme arlnonlce
Este rccolTr,andabil, de aserncrrea, ca distanta dintre liniile me'lodice
sA nu clepaqea*T,c6 decinaa, pentru a se errita dificu'ltatile consecutive
r5sturn6rii intervale,Im.
Sch'ema rfisturn5rii intervaleler }a clwodecimd este urrndtoarea :

1 2 3 g r-l
{, 510lI7 I I r0 11 12
12 rr 1S 81716
lI 5 tr 3 2 r

Aici, atenlia va trebui eonccntratd esupra sexttei, care prin rlstur-

nare va deveni septirnd, necesitind de la incerput o tratare cor€s-
punzdbma r
-V

{t3S
28 * €. 4&*
 Distanta dintne voci nu va depiEi aici duodecima.
Con,trapurrctul la decimi qi la duodecirni prezinti in general mai
rnulte dificultili obligind chiar la modulafii decit cel [a octavd,
realizabil printr-o- simp15 repetare cu schimbarea- registrelor. Din acest
1. Contrapr-rncti: i
motiv, in mod obignuit s,e rutilizeazi oonkapunctul dulblu la octavd obi,-
gator chiar intrre temd qi contrasubiect in expozifia de fugi.-CeI la
decimd Ei duodecimi apare mai mu,l,t ln cadrml unor lucriri de mare
virtuozitarte contnapuncticd, unde putem intilri ohiar gi rlslturnarea
aceLuiagi material ,la mai multe intervale (ex., Arta fugii de J. S. Bach).
Mai este de menlionat faptul cd in afard de prezentarea Ia 2 voci,
contrapunctul dublu poate apdrea Ei int'ri-lo strucfund polifionicd mai
,complexd, in oornbinalie eu alte voci care evolueazS. insd in mod liber.

XIV ( w.K[)
usr mr r 6

2. Conrtrapunct ciub

Bcch : Artc '- ]

@)

Aph,ca$tt, practice

R ealizare,a unui conhapunc,t la doui voci qi rlsturnanea lui la

,octa\r5, decimd qi duodecimS, fie prin transpunerea vocii 1 in jos, fie prin
transpunsrea vocii a II-,a In sus, plasind vocile in regirstrul potrivit asi-
gurlrii continuitatii discursului muzical.
"434
 Exertple
r:e in general mal
mit cel 1a octav6'
,:s::'elor. Din acest 1. Contrapunctu,l dubXu Ia octavd
'-i ..a cctav[ obi'-
- Cel la
,, re fuga. F-lnr* ih'I
LJ\JL
"
"
Pcrtrt* Ill ( fan'cnisi* )
-,: 'ucrari de mare @
a: si risturnarea ,f\""'

:*:i, de J. S' Bach)'

?z.ntarea la 2 voci'
,;ri polif onici mai
:sA in mod liber'

,6
i
v' 4 I1 (u) v6[

2. Con,tr,apunct dublu la deciml

Bo ch: Arto fug;ii (Contrcpunctus XIV)

e)

s; rasturnar'ea l'ui la
,,-ccii 1 in ios, fie Prin
registrul Potrivit asi-

435
 3. Contrapunct dublnr Ia duodeeimi rel :

Boch: Arta fugii (Contrcpunctus XII )

6 di ccntrorur^c :_
@

Demonstral,i,i

voceo l

contrqmct lo 2 vocr
xx. conircpun:' : _:

436
 c ) con trailunct qctc'd
XX

v7l

contropunct tc ce{.rmo
XX

vuq-- I V>6
--6, --

c ) coniropunct dunlu 1o cctovd

437
 jl
i..

contrspunct Cul!:[u tc duudecimd

Sot I

c ) to duodec rrnc

Teme

1. R5isturnati {Jrmetoarele fragrnente Ia 2 voci1, cu continuarea dis-

cursu!.ui muzica[ s

a) tu octuvd

t
s

u
y

!n i ui 6--- \ #
.H
fl
\
,@ 4.. x.

/\"-"*\,
i z./,'Corltii: -i a:r
puniflia 2 r.-oc- :r =

.',j +r-1i -,-

L \- ii-j .,'J

.r\\
't8 I

-&3,8
 c ) to duodecrms

-'u rcntinuarea dis-

!
&

\
$it
x
i

,,",\
:' -'i)i
./.1
\
Contin-ueli urmdt,o,arel,e inc,eputuri, construind cite un contra-
-,*--4'
punct la 2 \ro,ci pe csrc apoi s5-1 risturnati :

L.
/*,j +r-ai -'rl
aiJ Lr."[!lY|J ,j.l ,(J

,fl \\1/
r'--- l- $

€
r

439

A
 * i [o c]et{}.d,&rn&
sr duodecirns

Rolul irnita{iei in
"erp oz:itiu d tematicd-
"irnitagiei.

knitatia, consfi
me{odib expus arrtm
intrebuinlate in md
naqtere, ea serveqte
iar pe de altS parte,
dir:e prinei'ple i

Enr

Imitalia poafu fi
polifonice, insi de 0e
-un mate'rial melodic i
1a1t5, in timp c€ prfrml
Spre deosebire (
rial nu numai prirc!1
-Din aceastd carrzf, fu
in ace[aqi timp, in ren
E-ii I