ION GAGIM

ffiffiffiWffiffiMffiffi
DE v
MUZICA
 ABREVIERI
A
abr - abreviat magh. - maghiard
bg. - bulgard ngr. - neogreacd
A - t. Denumire,in notalio mtui^cala literold, a sunenllui echivalent cu sunetul
c, cca - circa pl. plural
- La in notctlia muzicald silabicd.2. In domeniui formelor muzicale, prin litera I se
ceh. - cehd pol - polonezd, notAndu-seprina
noteaz6: -perioada(oideernuzicalaincheiati),/i'azeleperioadei
crr.'. - cuvAnt port. - porfughezi mic Ai cifra care indicd numdrul frazei'. a,, a2; - in forma de lied bipartit, prin I se
engl. - englezd, nrs. - rusi noteazi prtma secliune. iar in forma de lied ttipartit - prima 9i a treia secliune; - in
fr - francezd sec. - secolul f'orma tripartitd, prin A se noteazdprima Ei a treia secliune (dacd acestea sunt iden-
germ. - germand s/. - slavl (veche) tice); informa rondo, prin I se note azd refrenul; -|n forma Allegro de sonatd, prin
gr - greacd sp. - spaniold A se noteazd tema principahi. 3. Notalie prescurtatd (abreviere) a noliunilor l/lo,
it. -italiand Arpd. 4. Pe ldngd rolul tehnic-formal, sunetul a, ca cea mai sonord vocal6, are in
srb. - sArbd
muzicd o importantd func1ie expresivd (in compara{ie cu alte sunete). Vocalizele se
inv. -invechit tc. -turcd
lat. -latind, cintd, de reguld, pe d sau pe unele silabe care confin sunetul a: la-la-la, tra-la-la,
ucr. - ucraineanl
na-na-no, da-da-da q.a. Acelagi lucru se intdmpld ahrnci cAnd o persoand nu cunoag-
te sau uitA cuvintele unui cdntec, fredonAndu-l, 1a fel, pe sunetul d sau pe a imbinat
cu alte sunete.

ABREVIATIE - v ezi Abrevi e re.

ABREVIERE (lat. abreviare ,,a prescurta") - Prescurtare utilizatd in textul muzi-
cal, notatd prin semne specific e; Abrevialie. Abrevierile se referd doar la notarea, nu
gi la executarea muzicii gi se folosesc in scopul facilitArii scrierii/lecturii lucririi.
Semnul respectiv indicd faptul repetdrii integrale a segmentului anterior de text. De
exemplu:
. reprizz (repetarea unei pdrli a lucrf,rii fhri modificdri):
t==: r_- -cu sfdrgitul schimbat (vezi Volta):
. repetarea unei pirfi a lucririi

. da capo al fine (repetare de la inceput pdnd la sffirgit)

. dal segno... (repetare de la semnul convenlional...).
. pauzele de misuri:

. repetarea unei figuri melodice:

 ACADEMIE DE MUZICA ACCIACCATURA

discursului muzical, cu funclia de a men{ine migcarea metricd regulati (in cazul

accentului metric), de a reliefa un sunet, acord sau segment al discursului sonor (in
cazul accentului accidental, al accentului patetic, al accentului agogic), crednd,
prin aceasta, un efect ritmic specific. Accentele se noteazd prin semnele: V >, ^r/
. repetarea unui sunet sau a unui acord:

@ffi
(sforzando).
. - accidental - subliniere neregulamentard (care nu coincide cu !impul metric
tare/accentuat) a unui sunet sau acord, produsd ocazional (in scop artistic; pe par-
. repetare rapidi de sunete sau a unei consuniri de sunete (ttemolo\: cursul migcdrii muzicale.
. agogic evidenfiere sub formd de accelerare, rdrire, revenire la tempoul inilial
- -
a unui segment al migcdrii muzicale (motiv, cadenli g.a.) in scop expresiv (vezi
Agogicd).
. dublarea sunetelorin octavi: . - al frazei (sau de frazil) evidenlierea unui sunet sau a unui grup de sunete al
-
frazei muzicale, spre care tind, sub aspect intona{ional (ca tensiune sonori-afecti-
vd), celelalte sunete din care este formatd. Astfel, fraza se intregegte intr-o expresie.
. - al motivului (sau motivic) evidenlierea unui sunet a\ motivului spre care
-
. glissando: tind, sub aspect intonalional (ca tensiune sonori-afectivd), celelalte sunete din care
este format. Astfel, motivul capbtd expresie, caracter artistic.

ffi'"1=.%
. pasaie cu aceeagi structuri:
ACADEMIE OE' UUZfCA - Institu{ie de inv6ldm6nt superior, specializatd in
instruirea specialiqtilor in diferite domenii ale artei muzicale (compozitori, inter-
pre1i, teoreticieni (muzicologi), profesori de muzicd g.a.).
A CAPPELLA (it. a cappella) - 1. Lucrare corall destinatd pentru interpretare fdr6
acompaniament inskumental. 2. stil de interpretare a lucrdrii corale scrise fErd acom-
paniament. specificul sunetului coral necesiti formarea unui auz adecvat al centareti-
lor din cor, care consti in urmdrirea qi controlul in timpul interpretdrii a vocii proprii,
auzirea partidei muzicale a grupului din care face parte (soprano, tenor etc.), precum
gi a snnetului corului in intregime. crearea sonoritdlii specifice corale (a timbrului
coral) inffi in funclia dirijorului de cor, care trebuie
sd posede,.pe l6ng5 aptitudinile
muzicale generale, necesare hrturor muzicienilor, gi auzul coral. Ascultdtorului pre-
zen\a avzului coral ii permite receptarea gi aprecierea adecvat5 a mwicii de acest gen.
ACATIST (gr. acatistos,,a sta in picioare") - Imn de laud6 inchinat lui Dumne-
zeu, fecioarei Maria sau unuia dintre sfinli (cAntat nu stdnd pe scaun, ca in cazul
altor c6ntiri, dar in picioare).
ACCELERANDO (it. accelerando ,.din ce in ce mai repede, gribind") - Termen
de migcare, indicalie agogicd, care semnificd accelerarea tempoului lucrdrii in pro-
cesul interpretdrii.
ACCENT (1a1. accentuare ,,a apdsa, a sublinia") - Mijloc de expresie, caracteri-
zatprin subliniere dinamicd (fo4are) sau agogicf, a unui sunet, acord sau segment al
. - melodic evidentierea unui sunet sau a cdtorva sunete ale meiodiei sub aspect
-
intonafional (vezi Intonalie 4,5)in scopul sporirii expresivitdlii ei.
. - metric accent regulamentar produs in virhrtea poziliei pe care o ocupd sune-
-
tul sau acordul dat in cadrul mdsurii muzicale; astfel,la mdsura de doi timpi timpul
intdi este tarelaccentuat, al doilea - slab/neaccentuat, iar in mdsura de trei timpi
timpul intAi este tarelaccentuat, iar al doilea gi al treilea - neaccentuati (vezi Timp
metric):
. - metric principal accent metric tarelaccenfuat, cEruia i se subordoneazi, ca.
-
tensiune ritmic[, accentul metric s ecundar (slab/neaccentuat).
. - metric secundar accent metric neaccenfuat, care se subordoneazd, ca tensi-
-
une ritmicd, accentului metric principal.
. patetic (sau de expresie) accentuare spontand (improvizatorici) de citre inter-
- -
pret a unui sunet (acord) sau a unor succesiuni de sunete (acorduri) etc., condilionate
de migcdrile afective care il stdpdnesc in procesul interpretbrii lucrdrii muzicale.
. - ritmic accenfuarea unui sunet (sau a cdtorva sunete) de o importanfd ritmici
-
speciald in scopul sporirii dinami smlirui (expresivitdtii) miqcdrii muzicale.
. - sincopic (sau de sincopl) accentuarea unui sunet sau a unui acord, aflat pe
-
timpul slab al mdsurii; accenfuarea datd se produce printr-o grupare ritmicd specifi-
cE a notelor: doud sau trei note de pe timpul slab al mdsurii sunt legate ritmic, fapt ce
deplaseazd accentul de pe timpul tare al misurii pe cel slab (vezi Sincopd).
ACCIACCATURA (it. literalmente,,indoitur6, addnciturd") - Tip de ornament
(melismd) qi, respectiv, procedeu caracterizat prin interpretarea simultani (prin
suprapunere) a sunetului-melismd (de sus), scris dupi sunetul debazd, cu acesta.
Procedeul se utilizeazi, de ex., in interpretarea unor lucrdri de muzicd populard la
acordeon, formdnd un sunet scurt,,,rupt". Prin aceasta, muzica capdtd un caracter
specific, produc6nd un efect sonor deosebit.
ACCIDENT 10 11 ACORD

ACCIDENT, pl. accidenli (germ. Akzidens, it. accidente ,,intimplare") - vezi
A I t era 7
ie acc identa ld.
ACOLADA (fr. accolade ,,parantezd") - Semh sub formd de parantezd dreaptd
(acoladd corald) sau doud fragmente de arc (acoladd instnmentald), care une$te
doud Sau mai multe portative ale textuiui muzical (ale partiturii) pentru cor, ansam-
biu" orchestri gi pentm instrumentele la care se c6ntd la doud rnAini (pian, orga,
acordeon) gi pentlu elr e;timele fiecdrei mAini se scriu pe pofiative separate.
. - corali (sau dreapti) - se aplicd in cazul pafiiturii muzicii corale:
.- instrumentali (sau figurati) - se aplicd in cazul partiturii pentnr orchestrd.
pentm ansamblul instrumental gi pentru instrumentele la care se cAntd cu doui m6ini
(pianul. orga. acordeonul):
ACOMPANIAMENT (fr. accompagnement ,,insotire") - Insolirea muzicii vo-
cale sau instrumentale solo sau a muzicii corale de cdtre un instrument, grup de
instrumente (ansamblu instrumental), orchestrd sau voce (vezi Acompaniament vo-
cal). Acompaniamentul poate fi de tip:
. instrument al acompanierea unei lucrdri vocale sau instrumentale solo sau a
- -
unei lucrS.ri corale de cdtre alt instrument sau grup de instrumente.
. - orchestral - acompanierea unui instrument (pian, vioari, trompeta etc.), a
vocii sau a corului de citre orchestrd.
. - vocal- acompanierea unei voci, care expune o linie melodicS, de cdtre celelal-
te voci intr-o lucrare coralSr.
ACOMPANIATOR Persoanb care interpreteazd acompaniamentul
- intr-o lu-
crare mnzica16 (v ezi Ac omp aniere).
ACORD (it. accordo ,,coordonare") - Consunare obtinuti prin suprapunere pe
verticald a trei sau mai multe tonuri de indl{ime dif-eritd, aranjate (sau care pot fi
aranjate) la intervale de te4e. Acordul din trei tonuri se numc$te trison, din patru -
septacord, din cinci - nonacord. Fiecare ton al acordului are denumirea sa, care
provine de la intervalul format intre acesta gi tonul de baz6'. cel de jos - prima sau
tonul de baz6., aI dotlea - terla, al trellea - cvinlrz, al patmlea - septima, al cincilea ,
nora.in limbaj uzual, acord insearlnd ,,intelegere", ,,consirntamant". Sensul acesta
se pdstreazA gi in cazul acordului muzical: tonurile din carc se alcituiegte acordul se
afld gi ele intr-o relafie de ,,inlelegere" intre ele: consund. armonizeazd, constituind.
in totalitate, un ansamblu sonor unitar, care produce un el-ect complex asupra auzu-
lui. De ex., un trison major Ei altul minor produc impresii (seurnificafii) auditive gi
afective diferite: primul - de ,,lumind", al doilea - de .,umbrf,".
Aranjarea tonurilor pe terle se referd la noliunea de acord in armonia clasica,
pentm cd in limbajul muzical contemporan cerinla in cauz[ nu constituie un element
definitoriu al acordului, acesta putAnd avea structuri diferite, aranjat fiind, de ex., la
intervale de cvartd (in muzica lui A. Skreabin, A. Schdnberg g.a,). Existd mai multe
tipuri de acord:
. - consonant acord care se prezintd auzului ca o conslrnare armonioasd, plScu-
-
td (vezi Consonanla).
. - comun acord intAlnit pe diferite trepte ale doud (uneori trei-patru) tonalitifi.
-
. - disonant acord care se prezint5 auzuiui ca o consunarc neamonioasS, cre-
-
dnd o tensiune auditiv[ (gi afectivd) gi care necesiti rezolvare trecere intr-un acord
consonant (v ezi D is o na n I d).
. - de septimi (sau septacord) acord format din patru tonuri aranjate sau care
-
pot fi aranjate 1a intervale de ter{5; septacordul este un trison la care se mai adaugd o
terJd. Se noteazd prin cifra romand, care indicd treapta modului, sau prin literd mici
sau mare, care indici funcfia armonich:
. .' de trei sunete (sau trison)
- acord format din trei tonuri aranjate sau care pot
fi aranjate la intervale de te(d.

ACOMPANIERE - Achrl de realizare (interpretare) a acompaniamentului trnei . - in stare directl - acord in care baza o constituie tonul primei (spre deosebire
lucrhri muzicale. MEiestria acompanierii presupune stabilirea unui ansamblu per- de rdsturndrile lrti\.
lect intre instrumentist (ansamblu instrumental, orchestrd) gi cdntdre! (instrumentist,
solist): sincronizare metroritmica, echilibrul pArliloa dorninalia, pe plan acustic, a
vocii principale in raport cu partea acompaniamentului q.a., primul (prima) subor-
donAndu-se, sub aspect de intentie artisticd, celui de-al doilea.

ACOPERIREA SUNETULUI - Mecanism do protec{ie a corzilor vocale, care

intrd in funclie in mod automat in procesul fonaliunii la trecerea din registrul de jos
(pectoral) in cel de sus (de cap). Mecanismul de bazd al acoperirii srmetului este
rffi
. -
T
final -
TI7

acordul de incheiere a discursului muzical; expresia se folosegte, de

impedanla. Prin acoperire sunetul vocal capdtd o calitate specificd, caracteristicd reguli, in sens metaforic, semnificAnd ultima consunare a unei lucriri de proporlii -
interpretdri i prolesioniste a muzic j i. sinrloniei, sonatei. rapsodiei 9.a.
 12
13

'- de sexttr (sau sextacord) (genn. Sextakord)) - prima rdstumare a trisonului,

alc6tuit dintr-un interval de terlb gi unul de sexti. Denumirea provine de la intervalul
de sextl format intre baza Si vdrful acordului. Se noteazd prin literf, mare sau mic6,
care indicd funcfia armonicE (in major sau in minor), sau prin cifri roman6, care
indicd treapta modului, gi cifra arabd 6, scrisl in dreapta,jos:
. - de ter{i gi cvartd (sau ter{cvartacord) (germ. Tbrzkvartakord) - a doua ris-
turnare a acotdului de septimd (septacordului), constituit, dela bazd, din trei inter-
vale: de ter!5, de cvartd gi de sextd. Denumirea provine de la intervalele de terld gi
cvartd, formate intre bazd gi sunetul al doilea gi, respectiv, al treilea al acordului. Se

(ffi noteazd prin literl micd sau mare, care indicd func1ia armonicd, sau prin cifrd roma-
na, care indicd treapta modului, gi cifrele arabe 4 gi 3, scrise in dreaptajos, despdrlite

F-:l-l-ll-nil printr-o bard oblic6 sau diferenfiate sub aspect de nivel:

l@
. - de cvarti
T6 t6 S6(lv6)(s6)

- a doua rAsturnare a trisonului, format, de la baza acordu-

qi sextd
lui, dintr-un interval de cvartl gi unul de sextd, de unde qi provine denumirea lui. Se
noteazl prin literi mare sau mic5, care indicd funclia armonic[ (in major sau in
minor), sau prin cifri romand, care indicl treapta modului, gi cifrele arabe 6 gi 4,
despar{ite printr-o bard oblicd sau diferenliate sub aspect de nivel:
Fffi
.
i

- de secundi (sau secundacord) (germ. Sehtndakord) - a treia rastumare a

acordului de septimd (septacordului), format, dela bazd, din trei intervale: de se-
cundd (de unde qi provine denumirea acordului), de cvartd 9i de sextd. Se noteazd
prin liter[ micf, sau mare care indicd funclia armonicd, sau prin cifrd roman6, care

tu "\ t indici treapta modului, gi cifra arabd 2:

.)
rffi
#L#
T6t!

.- septimi - acordul constituit din patru tonuri suprapuse la intervale de terld.

de
Denumirea provine de la intervalul de septiml format intre baza givdrful acordului.
Se noteazd prin literi micd sau mare, care indicd funclia armonici, sau prin cifr5
. - septimi de dominanti (sau dominantseptacord) (germ. Dominantsepta-
de
roman6, care indicb treapta modului, gi cifra arabd 7 , scrisd in dreapta jos:
kord)- acordul construitpe treapta a cincea a modului gi format din patru tonuri
suprapuse la intervale de ter,td. Intervalul dintre bazd Si vdrf este de septimd micd, de

#tffi
. - de cvinti gi sexti (sau cvintsextacord) (germ. Kvintsextakord) * prima
rAstumare a acordului de septimd (septacordului), format, de la bazd, din trei
la care gi provine denumirea acordului. Se noteazd doar prin litera mare D (deoarece
acordul de dominantd intotdeauna este major, cu mici exceplii) gi cifra arabd 7:

intervale: unul de ter!6, unul de cvintl qi unul de sextE. Denumirea provine de la

intervalul de cvint6, format intre bazd gi sunetul al treilea, gi intervalul de sext6,
format intre bazd gi sunetul de vdrf al acordului. Se noteazd prin literl mare sau
mic6, care indic6 funclia armonicd, sau prin cifrd roman6, care indicd treapta mo-
dului, 9i cifrele arabe 5 gi 6, scrise in dreapta jos, despdrlite printr-o bard oblici
sau diferen{iate sub aspect de nivel:
. -,de cvarti gi sexti de cadenfi (sau cvartsextacord de cadenfi; caden{ial) *
este identic cu acordul de cvartd Si sextd. Specificarea,,de cadenfd" este determinati
de faptul c[ acordul dat se foloseqte in succesiuniie armonice cadenliale (de la sfhr-
gihlJ perioadei muzicale). Se noteazd prin litera mare K gi cifrele arabe 6 9i 4, des-
p54ite printr-o bard oblicd sau diferenliate sub aspect de nivel, scrise in dreaptajos:

ffiffi D6/5 V6/5

(#
H T6/1(K6t4)

ACORDAJ
. - alterat * acord care contine trepte alterate ale modului (vezi Alterayie):
C-dur
ffirffi
. de sexti (sau sextacord) napolitan - se"rtaconlul fonnat pe treapta a doua
- poate fi practicat6 (ca fenomen sonor, acustic). De aici, triada clasicd.,compozitor-
coborAtd in minor (sau subdominanta minor5 cu sexti micd in loc de cvinti):
rM
@ffi
ACORDAJ - 1, (in cazul interpretdrii muzicii vocale/corale) Acliunea de memo-
rizare auditivd a tonalitAfii lucrdrii muzicale, care urmeazd a fi interpretatA, qi de
coordonare a vocii cu auzul in scopul emiterii sunetelor de frecvenla (indt{irnea)
respectivd. 2. Procedura,/ac!iunea de a aduce sisternul sonor al instrumentelor muzi-
cale cu clape (pianul, orga, acordeonul), cu corzi (vioara, chitara etc.) sau de suflat
(trompeta, trombonul etc.) in pozi{ialstarea de emitere a sunetelor conform indllimii
lor exacte dupd parametrul fizic frecvenfional (exprimat in Hz). 3. Procedurl de
coordonare reciprocd a sundrii instrumentelor muzicale in orchestrd (care se efectu-
eazd, de obicei, dupd sunetul Za al clarinetului sau oboiului - in cazul cdnd nu ia
parte pianul) sau in ansamblu inainte de interpretarea lucrf,rii, conform etalonului
acustic acceptat (sunetul La din octava intAi cu frecvenla de 440 Hz); Acordare.
ACORDARE - vezi Acordaj.
ACORDEON (fr. accord\on) - Instrument muzical pneumaric, cu ancii,alcdfuit
din doud claviaturi, dintre care una cu clape sau cu butoane, acfionate cu mAna
dreaptS, gi alta cu butoane mai mici, activate cu mdna stAngi. Cele dou6 claviaturi
sunt desp[(ite de un burduf, avdnd rolul de a pompa aerul cbtre ancii pentru a le
pune in acliune vibratoare. Claviatura stdngd este constitrdtd, de regul6, din 5 sau 6
rAnduri, dou6 dintre care reproduc sunetele diatonice gi cromatice ale scdrii m:uzica-
le, iar celelalte reproduc acorduri gata formate: trisonuri majore, minore gi septacor-
duri. Exceplie face acordeonttl cu claviaturd selectivd. Se utilizeazi atat ca instru-
ment solistic. cdt gi in calitate de acompaniamenl.
. cu butoane acordeon a cf,rui claviaturi dreaptA este alcdtuita din butoane
- -
aranjate in cinci (mai rar, in patru) rAnduri.
. cu clape acordeon a cdrui claviarurd dreaptd este alcdtuitd similar cu clavia-
- -
tura pianului.
. - cu claviaturi selectivi - acordeon, claviahrra m6inii stAngi a cdruia, prin
actionarea unui buton special, transformd sistemul de acorduri gata in sistem de
reproducere succesivd a sunetelor diatonice gi cromatice ale scdrilei muzicale (simi-
lar claviafurii drepte a acordeonului cu butoane, insd aranjate, pe plan ascendent-
descendent. in sens invers).
1e
14 AD,AGIO
ACORDOR - Persoand care acordeazd(vezi Acorclaj, Acortlare) gi repard instnr-
menteie muzicale cu clape cu sistem muzical temperat (pianul, orga, acordeonul).
(lat. acnrs..actiune") -Parre finisata a spcctaco["rlui muzicai-scenic
, iCT
balenl, despdr{it5 de altd parte pin antract.
(opero.
ACTIVITATE MUZICALA - Formi de pracricare a muzicii (.de aJitce muzica).
Existd, in general, trei forme practice de activitate muztcald, constituite istoric gi
atestate in muzicologie: credre. interptetare
si arrcliere. Sub o altd flomd, muzica nu
interpret asculrdtor" lvezi Comutticare muzicald). insa. pe ldnga laprul ca ,nurica
se compune, se executd gi se audiazi, ea se mai analizeazd,(se
studiazd teoretic) gi se
preda. Fapftrl acesta condilioneazd apanlia altor doud forme de activitate
legate de
muzicd gi constituite in domenii distincte: teoria mttzicii (muzicologia) gi pirtogo-
gia muzicii, cu respectivele profesii (specialita!i) muzicale teoretiiianul (muzico_
-
logul) qi profesorul de muzicit. De aceea crearea, interpretarea, audierea, analiza gi
predarea muzicii pot fi considerate 5 forme de activitate muzicald.(nu insd
forme de
a face muzich, cum sunt prirnele 3).
ACTIVITATE MUZICAL-DIDACTICA Formd de educaiie/instruire muzi-
-
cald, aplicatd in cadrul lecliei de muzicd din invdfdmantul general sau muzical,
in
scopul realizdrii obiectivelor didactice formuiate de curriculurnul disciplinar. Istori-
ce$re s-au constiruit mai mulre activitdii muzical-didacrice. care alcaruiisc
impreuna
un sistem. Ele se afld in strdnsd legdturd, dar in acelagi timp iqi pdstreazd autonomia,
fiecare form6nd elevilor capacitilile necesare p.ntro.rnougirea, inlelegerea,
re-
ceptarea, interpretarea gi crearea elementard a muzicii: auditia muzicii, canll vocal_
coral. insugirea cunogtinlelor muzicale, citit-scrisul muzical, interpretarea la instru-
menle muzicale pentru copii. jocul muzical. activitatea muzical-riimica, crealia
mu-
zicald elementard, caracteizarea/analizamuzicii. Evolu{ia teoriei gi practicii
educa_
tiei muzicale (pedagogiei mt.icii)poate condiliona crearea unor noi activitati muzi-
cal-didactice.
ACUSTTCA MUZICALA (gr. acousticos,,referitor lll sunet") Domeniu aflat
la hotarul dintre gtiinfa
-
fizicii 9i a muzicii, care studiazd legile (particularitdlile, spe_
cificul) producerii gi propagdrii sunetelor muzicale intr-un rpugiu dut gi acliunea lor
asupra auzu1ui, precum gi legitalile frzice ale mLlzicii in raport cu receptarea gi
inter-
pretarea ei. In aria de cercetare a acusticii muzicaleintri cele patru insugiri ui. ,un._
tului muzical: indljimea, durata, intensitatea qi tirnbrul, p...urn gi fenomenele de
consonanta gi disonanld, sistemele muzicale, atzul muzical, instrumentele
muzica-
le. vocea muzicald g.a.
' - a silii - caracteristicile fizico-sonore ale unei sili privind caracteml propagirii
sunetelor in spafiul ei gi acliunea acestei propagdri asupra auzului cin
functu-t de
vedere al calitalii sonoritalii muzicale.
ADAGIO (it. adagio.,rar, liniqtit"l - l lndicatie de migcare in rempo lenr a
$i
caracterului de interpretare a unei lucrdri muzicale. 2. parte a lucrdrii mrzicale (sonaa,
simfonie, concert, cvartet), scrisi in tempo lent gi avdnd caracter meditativ. i. Du.r,
liric lent in baletul clasic.