1

Baroc – Genuri

B. - Genuri în Italia: VOCAL INSTRUMENTALE LAICE cu basso continuo: MADRIGALE, CANZONETTE,

timpuriu CANTECE STROFICE, DUETE și RECITATIVE. MADRIGALUL CONCERTANT ( Monteverdi dupa
1605, incepand cu cartea a 7-a de madrigale). Gen V-INS LAIC COMPLEX: CANTATA ( în It. –
două arii precedate de câte un recitativ, cu voce solo și basso continuo) ( în Germ – CANTATA
RELIGIOASĂ, în FR. – CANTATA LAICĂ)
- Genuri Instrumentale: VARIAȚIUNI PE BAS OSTINAT ( PASACAGLIA, CIACCONA), creații pt
orgă: preludii, fantezii, ricercari, toccate, fuga.
- Gen. Instr. CAMERALE: SONATA și SUITA, CONCERTUL INSTRUMENTAL (concerto grosso,
concertul solistic, concertul pentru orchestră)

B. Fr- BALETUL DE CURTE – gen muz dramatic, mai multe acte, scenografie,
Mijlociu costume. (pe langă suportul instr – numere vocal-solistice și numere corale)
Fr - Marc-Antoine Fr - CANTATA – sinteză a stilurilor It și Fr pe tărâmul cantatei, gen preluat de la It
Charpentier (1634-
1704) elev a lui
Carissimi
FR MISE – (pentru orgă) piese de sine stătătoare pe schema uverturii franceze (L-R-
L). Piese improvizatorice care preiau recitativul din muzica vocală

ANG ANTHEM (IMN) – muzica cultului anglican, gen cu solisti si cor

MISA
Spania - O putere colonială; adoptă stilurile teritoriilor ocupate (IT,Țările de jos)
- Opera, zarzuela, cântece solistice
- Villancico – gen religios
Sf. Sec IT - ARIA – vehiculul primordial al exhibițiilor tehnice ale soliștilor vocali; de
17 aceea crește numărul ariilor într-o singură operă (peste 60); se dezvoltă
ARIA cu DA CAPO
- CANTATA – gen experimental – tehnici componistice noi, stardardizează
structuri formale (A. Scarlatti – peste 600 cantate)
- Vocal-religioase: ORATORIUL, MOTETUL, MAGNIFICATUL
- G INSTRUMENTALE: SONATA SOLO, TRIO SONATA (da chiesa – biserică,
da camera – de camera laică) și CONCERTUL pentru orchestră de coarde
- Concertul – apar în orașele Italiei ansambluri orchestrale care
interpretau concerte cu dif ocazii. Inițial erau interpretate UVERTURI și
DANSURI DE OPERE
- Concerto groso – gen preferat la Roma. Alternanța de SOLI și TUTTI
(Corelli, Muffat)
- Concertul solistic – (Giusepe Torelli) trei părți contrastante R-L-R.
Preferate formule cu RITORNELLO (refren)
GERM AUSTR - Cantata – în germ și it; gen laic, devine religios în cultul luteran
- Concertele sacre – conțineau arii în stil italian, în limba germană –
predecesoarele cantatei religioase germane (Buxtehude)
Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com
 2

- Toccate, preludii, fugi, prelucrări de coral, preludii de coral, variațiuni

de coral, partite, fantezii – genuri pentru ORGĂ (Muffat,Froberger)
- SUITA – în muz instr laică – gen predilect. Se stardardizează în germ
ordinea dansurilor (raspândite apoi și în alte culturi) allemanda, curanta,
sarabanda, giga
- Sonata solo – mai populară în cult germ decât trio sonata (primele
sonate pt instr cu clav Johann Kuhnau)
B târziu - Se păstrează gen promov în sec 17

Antonio Vivaldi - Concertul instrumental - peste 500, pt unul sau mai mulți soliști;
(1678 – 1741) IT structură TRIPARTITĂ (trei părți: R-L-R) cele rapide: formă cu
RITORNELLO
IT - Promovează noile genuri: Opera BUFFA, oepra SERIA
- Vivaldi – concertele instrumentale solistice ( 350 vioară solo, restul pt
dif instr, sau grupuri de solisti (nu c grosso)) TRIPARTITE, formă cu
RITORNELLO
-
Fr - Cantata (prep laică) – gen predilect
- Suita – succesiuni care preiau ritmuri de dans; titluri programatice
(Couperin)
-
GERM!! - muzica pentru ORGĂ – genuri: PRELUDII și FUGI, prelucrări de CORAL,
armonizări de CORAL (Bach)
- muzică de cameră – sonate pt instrumente soliste și clavecin (15 Bach),
sonate solo
- muzică pentru ORCHESTRĂ – concerto grosso (Concertele
Brandenburgice Bach), concerte solistice ( pt o vioară, două viori, un
clavecin sau mai multe, 4) Suite pentru orchestră (Bach, 4) (Handel:
Muzica Apelor, Focuri de Artificii), concert pt orgă (primul concert pt
orgă din ist Handel)
- muzică pentru CLAVECIN – suite, partite, preludii și fugi (Bach)
- cantate
- oratorii (Oratoriul de Crăciun, O Înălțarea la cer – Bach) (Handel – marile
oratorii
-
SUITA
- GEN și FORMĂ
- DEF: ciclu de piese (variabil) cu caracter diferit (dansant, liric, polif)
diverse ca melodică, ritmică, agogică, dar unitare prin tonalitate
- STRUC PRINCIP: allemande, courante, sarabanda, giga
- Struct adăugate: DANSURI (Menuet, bouree) Piese LIRICE (aria) piese
IMPROV sau INTRODUC (preludiu, uvertura, fantezia) piese POLIF
(ciaccona, pasacaglia, fuga)
- Exemple: SUITELE PENTRU VIOLONCEL
Concerto-grosso
- Gen instr – doup grupuri: SOLIȘTII (concerto) TUTII (ripieni- ansamblul
orchestral)
- Forma – de SONATĂ BAROCĂ + STILUL CONCERTANT (princ dialogului)
- EX: Cele 6 concerte Brandenburgige de J.S. Bach
-

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 3

FUGA
- Provine din RICERCAR ( gen INSTR POLIF IMIT din sec 16, care provine
din motetul vocal și dispare în sec 18) el reprezintă etapa intermediară
către fugă.
- GEN – piesă instr alc dintr-o singură mișcare/parte cu caracter polifonic
imitativ
- FORMA – tripartită monotematică
- Precedată de un gen improvizatoric: preludiu, toccata, fantezie
Opera
- Cel mai complex spectacol scenic. Sinteza muzicii cu teatrul și cu baletul,
arta vizuală și literatura.
- A apărut la sf. REN, s-a răspândit în per Barocă și a ajuns la apogeu în sec
19
- În Baroc – drama per musica și Opera SERIA, apoi a urmat O BUFFA
Oratoriul
- Lucrare muzicală (fără mișc scenică)
- Proporții mari ( depășește 60 min)
- Caracter dramatic
- Conține soliști, cor și orchestră
- Mai multe părți
- STRCT: mom. Vocal-instr SOLISTICE( arie, recitativ, arioso), mom V-I de
GRUP (duet, trio, cor, coral) și mom INSTR (uvertura, intermezzi,
introduceri)
- Oratoriul Baroc are o temp, un subiect și personaje.
- TEMA – religioasă cel mai adesea
- SUBIECTUL – biblic, PASSION – oratorii cu teme ale PATIMII lui ISUS
- PERSONAJELE – un POVESTITOR (solist) un COMENTATOR ( cor) și
PERSONAJELE PROPRIU-ZISE (ex: Isus, Iuda, Pilat, Maria, Petru...)
Cantata
- Struct – asemănătoare cu oratoriul dar la o scară mai redusă
- tema – religioasă și laică
- caracter – LIRIC și mai rar EPIC și DRAMATIC
- nr redus de interpreți – 1-2 soliști, grup coral, ansamblu instr cameral
sau numai orgă/clavecin/basso continuo
- Scarlatti, Buxtehude, Vivaldi, JS BACH
Misa
- Apare în sec 4, = încheiere, sau slujbă ...
- În BAR. – apare MISSA VOCAL – INSTRUMENTALĂ
- Ulterior devine PIESĂ DE CONCERT
- STRUC – ca și Oratoriul
- JS Bach – Missa în si minor – SOPRANĂ, ALTO, TENOR, BAS, COR,
ORCHESTRĂ

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com