Page 1

Evul Mediu => Renașterea => Baroc => Clasicism

1. Generalități (istoric, cultură etc.)

• Muzica a circulat între regiuni, culturi etc. Muzica preponderent RELIGIOASĂ.
• Apariția notației: portativul, cheile, denumirea notelor etc.
• Datorită apariției notației, au aparut formele si genurile scrise, muzica s-a extins mult mai repede, au apărut
mai mulți interpreți.
• Umanism: reinvierea culturii antice grecești
• TIPARUL: Gutenberg – tiparul, Han – tiparul muzical
• AMERICA: 1492 – Cristofor Columb
• Arta tinde spre perfectiune – Leonardo da Vinci – pictură, Michelangelo – sculptură, Petrarca în literatura
• REFORMA: Martin Luther (inc sec 16) – coralul protestant
• CONTRAREFORMA: concil de la Toronto 1550, au scos muzica laica din biserică
• Este o perioadă de stabilitate și creștere economică
• Regalitatea își intărea poziția prin finantarea artelor
• Influența muzicii laice
• Construirea CATEDRALELOR – principiul SIMULTANEITĂȚII in muz.
• Notația – reprez grafică – MUSICA MENSURABILIS – muzica masurată, notația DIASTEMATICĂ (intervale)
• POLIFONIE – EPOCA DE AUR A POLIFONIEI VOCALE – CONTRAPUNCT (regulile polifoniei vocală)
• APARE MUZICA CULTĂ – pentru delectare
• GANDIREA VERTICALĂ – a încurajat compoziția și experimentelor(ex: Cori SPEZZATI) (coruri despărțite)
• INSTRUMENTE NOI – virtuozitate, delectare
• Diferite forme de artă LAICĂ sincretică (madrigalul dramatic, spectacolul popular)
• Evoluția modurilor la doar două – MAJOR ȘI MINOR => Tonalitate sau sist. Tonal
• POLIFONIA INSTR IMITATIVĂ, ORNAMENTATIE, MAJOR-MINOR, TONALITATE, RITM DIVIZIONAR
• Epoca BASULUI CIFRAT,
• Observatia și experimentul – metode prioritare ale științelor (Newton – fizică, Galilei – astronomie)
• Opere dense, cadențe pregnante (cristalizarea tonalității), sistemul egal temperat, ritmică încărcată
• Iluminism – rațional, intelectual,cunoaștere din experiență proprie; Rousseau –
filosof, Kant – gânditor, Voltaire – literatură, Schiller – poet
• Centrul cultural: de la biserică, curtea princiară – teatre, săli de spectacol, saloanele
• Enciclopedia
• Revoluția Franceză 1789 – elimină feudalitatea și se impune BURGHEZIA
• Principiile estetice: SIMPLITATEA, SOBRIETATEA, ECHILIBRUL, CONCIZIA,
SIMETRIA

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 Page 2

2. Limbaj, caracteristici
• Instrumente:
• cu corzi (liră, chitară, harpa); de suflat (serpentul, crumhornul, cornul de vanătoare, cimpoiul);
percutie (tobe, timpani)
• Coarde (Violone, Viola da gamba, Viola da bracio, VIoloncelo, Viola etc., Vihuela – chitară spaniolă) de suflat
(saquebut – stramosul trombonului, trompeți, crumhorn, flaute, recorder- fluier si altele), Instrumentele de
percuție (nu erau notate)
• CONSORTURI – familii de instrumente (un singur fel de instrument care cuprindea tot registrul de grav la
acut)
• Orga, Clavecinul, VIOARA
• Pianul – sunet amplificat (corzilor metalice, placa de fonta, pedalele, pianul
vertical etc.) Producatori de pian ( Viena, Paris, Londra); instrument de
bază (înlocuia orchestra la repetiții)
• Apare CLARINETUL – in orchestră
• Orchestra crește – timpani, trombonul, percuție (trianglu și altele), se
amplifică numeric
• Melodica:
• simplă, modală (8 moduri) , ușor de memorat, cu text, salturi mici, intervale mici, mers treptat
• Modală, DIATONICĂ, cu text și caracter dansant, EVOLUȚIA MODURILOR (2 moduri spre sf. Renașterii:
MAJOR și MINOR), ambitus restrâns, mers treptat, caracter vocal
• Standardul de 4 voci – polifonică
• Sistemul tonal – tonalitate, TEMA, caracter instrumental, PROCEDEE DE PRELUCRARE
MELODICĂ – inversare, repetare, secvențare, modulare, recurență (mai rar),
ORNAMENTARE,
• În cadrul tonalității, criteriul: TEMA muz., aceleași mijloace de prelucrare,
caracter instrumental: ambitus și intervale variate
• Ritmul:
• dependent de text, simplu,
• Simplu, dependent de text,
• SIMETRIA – din muzica de dans – dezvoltarea metro-ritmică (accentele) – dezvoltarea structurilor
• MUSICA MENSURABILIS – muzica masurată – sistem metric divizionar
• Ritmuri populare ( muzica sau genurile de dans)
• DIVIZIONAR, bara de măsură, metrul (4/4), tempoul (allegro, lento), temele ritmice,
formule metro-ritmice (SINCOPA, CONTRATIMPUL), PROCEDEE DE PRELUCRARE:
Diminuare, augmentare, repetare, fragmentare, recurență, ORNAMENTARE, binar la
ternar, etc; POLIRITMII (ritm în ritm)

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 Page 3

• Sist ritmului divizionar, aceleași procedee de prelucrare, POLIRITMII (ritm

interior), AGOGICA (acc., Rallent, Rit., Meno mosso, piu mosso), aceleași
principii estetice
• Formă:
• strofică (strofele textului), libere, improvizatorice
• Strofice (doar strofe), libere, improvizatorice
• RONDO – cu refren și strofe
• Forma S/de SUITĂ/ SONATĂ b. (bipartită monotematică), F de FUGĂ (tripartită
monotematică)
• Sonatată bitematică (forma reprez. a clasicismului, cel mai adesea în
partea I)
• RONDO – A B A C A D A
• Rondo-Sonata – A B A C A B A
• Lied – tripartit ( A-B-A), bipartit (A-B) (ex: Aria da capo, Menuet cu trio)
• Tema cu Variațiuni – tema + variațiuni ornamentale, var de caracter etc.
• Gen:
• muzică de dans (estampie, saltarelo, trotto, rondel (rondeau)); lirică sau vocală (chansonul, lai,
canzone, lied); virelai, ballata, dansa etc. (MONODIE ACOMPANIATĂ), MONODIE
• Vocale: MOTETUL (religios) , MISSA (in cadrul slujbei), MADRIGALUL ITALIAN (laic)
• Vocal-instrumentale: caccia, ballata, rondeau, lais, rondel, frottola
• Instrumentale: (de dans) (de orga) coralul pentru orga, ricercar, toccata, preludiul (gen improvizatoric) ca și
fantezia etc.
• Opera, Sonatina barocă, Suita (orchestrală), Fuga (polif imitativă), Oratoriul și Cantata
, Concerto-grosso, Uvertura etc.
• SONATA – 3,4 părți, gen cameral (1,2 instr) pt. I – ton bază, repede (
Allegro), f. sonată; pt. II – ton înrudită, lent, f. diversă; pt. III – ton bază,
repede (Allegro, Presto) f. diversă
• Simfonia – o sonată pentru orchestră simfonică (4 părți, modelul sonatei)
• Cvartetul de Coarde – o sonată pentru 4 instrumente, 4 părți, Js Haydn –
părintele genului,
• Concertul – 3 părți, structură asemănătoare cu sonata
• Vocale – instrumentale: în general preluate din Baroc, Religioase ( Missa
sau Requiem, Motetul, Oratoriul, Cantata religioasăetc.) Laice (Opera,
oratoriul laic, aria de concert)
• Timbru:
• vocal și instrumental (în leg. Cu instrumentele)
• Vocal-instrumentale, solo-acompaniament

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 Page 4

• EFECTE NOI: tehnici de interpr. Vocală: CORI SPEZZATI (coruri despărțite) vocile albe (voci nevibrate)
• Toate culorile instrumentelor din baroc; instrumentele cunosc o evoluție
spectaculoasă;
• Orchestra simfonică clasică, Pianul, familia viorii, percuția în orchestră,
tehnica bel-cantoului vocal (cu vibrato)
• Estetică:
• crește expresivitatea, numărul de genuri, forme...
• Amestec de influențe: religios – laic – cult , diferite culturi, națiuni etc.
• Unitate în diversitate (ex. Suita), Preferință pentru secțiuni ASIMETRICE
• Simplitate, concizie, simetrie, sobrietate etc.
• Un model al teoriei muzicale
• Notația:
• orală ; neumatică (diastematică – intervale si linii)
• Notația diastematică (intervale și linii), muzica masurată – ritmul divizionar
• Se adaugă notația ritmului divizionar, barele de măsură, metrul, tempoul;
• Se adaugă noi semne în partitură; cel puțin identică
• ARMONIA – rezultat a gândirii orizantale; subordonată polifoniei/melodicii (rezultatul polifoniei liniare);
reguli stricte: TEORIA CONTRAPUNCTULUI PALESTRINIAN
• TERTELE ȘI SEXTELE – consonante, se renunță treptat la consonanțele perfecte și la cvintele și octavele
paralele
• ARMONIA – specific B., SISTEMUL TONAL-FUNCȚIONAL (gravitare tonică) – gandire
verticală, ”Contrapunctul” baroc – set de reguli și principii de tratare a armoniei
• Sist tonal (relații ale sist tonal), reguli și principii pt org simultană a vocilor (
disonanțele – pregătite, prezentate, rezolvate)
• Acordul din răsturnarea a II -a – o tratare aparte
• Notele străine – tratare diferită
• MODULAȚIA – trat dif, pregătire – mod propriuzisă – stabilire pe ton nouă;
la tonalități înrudite
• PLURIMELODII: POLIFONIA
• tipul predominant de plurimelodie: CONTRAPUNCTUL (setul de reguli aplicate în special genului polifonic
vocal religios); POL. LINIARĂ (import. E criteriul melodic și apoi cel armonic); P. IMITATIVĂ ( TEMA MUZ. ,
imitată la alte voci (canonul))
• POLIF IMITATIVĂ, instrumentală, polifonia latentă (o singură mel din care poți extrage
polifonie), PLURIMELODII: polifonia, monodia acompaniată, omofonia (la fel, sună) –
gen – CORALUL
• POLIFONIA - Continuă într-o măsură mai mică
• Monodia acompaniată, omofonia

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 Page 5

• SIMFONISMUL – planuri sonore distincte, dramaturgie în câmpul muzicii

instrumentale
• Dinamica – ECOURILE, constantă, urmărește semnificația textului
• Secundară limb muzical, F – p (clavecinul) – la latitudinea interpretului, POLIFONIA
LATENTĂ ( polifonie în monode)
• DIVERSIFICATĂ, MINUȚIOS NOTATĂ, Beethoven lărgește mult limitele și
diversitatea indicațiilor dinamicii

3. Reprezentanți
• Categorii: Trubadurii, truverii și minesangerii (origine aristocrată, nobili); jongleri, menestreli și
spielmani ( orășteni, patura inferioară a societății)
• Reprezentanți propriuziși:
• Richard ”inimă de leu”, Cavalerul Tonhauser, Adam de la Halle (sec XII) – muzică pentru teatru
• Muzicienii erau și compozitori și interpreți și poeți (muzică religioasă: missa, motet, madrigalul;
muzica era dependentă de text)
• Apar adevărații interpreți, instrumentiști și compozitori (un nivel de virtuozitate, un
nivel profesionist de compoziții : Handel, Bach, D. Scriabin, Teleman etc.
• Compozitorii, interpreții, pianiștii compozitori etc (Haydn, Mozart,
Beethoven)

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com