Sunteți pe pagina 1din 24

Sisteme tonale

Recapitulare
Sistem tonal

Sistem tonal = formă de


organizare sonoră
Sisteme tonale
 Sistemul oligocordic
 Sistemul pentatonic
 Sistemul modal
 Sistemul tonal-funcțional
 Sistemul dodecafonic
 Sistemul metatonal
Sisteme tonale
 Sisteme oligocordice
 Sistemul oligocordic (4 sunete)
 Sistemul pentatonic (5 sunete)

 Sisteme octaviante
 Sistemul modal
 Sistemul tonal-funcțional

 Sisteme dodecafonice
 Sistemul dodecafonic
 Sistemul metatonal
Sisteme tonale
 Sisteme non-funcționale (independență funcțională a sunetelor)
 Sistemul oligocordic
 Sistemul pentatonic

 Sisteme funcționale (T-S-D)


 Sistemul modal
 Sistemul tonal-funcțional

 Sisteme non-funcționale
 Sistemul dodecafonic
 Sistemul metatonal
Sisteme tonale
 Sisteme comune tuturor popoarelor
 Sistemul oligocordic
 Sistemul pentatonic

 Sisteme europene
 Sistemul modal
 Sistemul tonal-funcțional

 Sisteme „vieneze”
 Sistemul dodecafonic
 Sistemul metatonal
Periodizare
Muzica
primitiva ... – VI • Oligocordic, pentatonic
î.e.n.
Antichitatea (VI îen - 0) • Oligocordic, pentatonic, modal

Muzica creștină (0-XIII) • Pentatonic, modal

Renașterea (XIV-XVI) • Modal

Baroc, Clasicism, • Tonal-funcțional


Romantism (XVII-XIX)

Secolele XX-XXI • Dodecafonic, Metatonal


Sistemul tonal oligocordic
 Oligocordia – sunete puţine (maxim 4)

 Scările sunt alcătuite din – ton, terţă mică, cvartă perfectă

 Caracteristică generală – lipsa semitonului

 Independență funcțioanlă a sunetelor

 Fondul sonor al muzicii primitive,


Antichitatea, muzica pentru copii

 Tonii – cordii
Sistemul tonal pentatonic
 Fază superioară a sistemelor oligocordice – 5 sunete

 Antichitate, Muzica crestina, folclor

 Comun tuturor popoarelor, cu trăsături specifice de la zonă la


zonă

 Anhemitonic, hemitonic

 Anhemitonic –
◦ Două tipuri (do,re,mi,sol,la;
Fa,sol,la,si,re)

 Independenţă funcţională a sunetelor

 Sistem preluat frecvent în epocile următoare, dar fără a fi


constitutiv
Sistemul tonal grecesc
 Armonia - stil:
◦ Gruparea melodiilor în baza tiparelor melodice, de
interpretare, tiparelor ritmice, a instrumentației

 Armonia = a primit denumiri topice după


locurile de unde proveneau: doric, frigic, lidic,
mixolidic

 Nuclee melodice - tetracordice


Modurile gregoriene
 Modurile gregoriene –
◦ Un mileniu în Europa de Apus
◦ Lipsă de dinamism, evoluție lentă datorită cultului
creștin
◦ Lexic de formule melodice restrâns, intervalica
melodică săracă, ambitus mic

 Consecința
◦ Apariția unei a doua voci, nașterea polifoniei
◦ Generarea unui nou sistem tonal – sistemul tonal
modal al Renașterii
Modurile gregoriene
 8 moduri, tonuri, pornind de la 4 finale:
re, mi, fa, sol

Autentice – formează cvintă sau sextă


deasupra finalei și au ca tenor (corda da
recita) cvinta sau sexta

Plagale – au aceeași finală ca și autenticele, dar


se întind și în grav (de obicei la o cvartă
descendentă) și au ca tenor terța sau cvarta
Modurile gregoriene
 Modurile (autentice si plagale)
◦ Protus – doric pe re
◦ Deuterus – frigic pe mi
◦ Tritus – lidic pe fa
◦ Tetrardus – mixolidic pe sol
Muzica bizantină
 Trei etape de dezvoltare
◦ Paleobizantină (sec. IV-XII)
◦ Medio-bizantină sau kukuzeliană (sec. XIII-XVIII)
◦ Neo-bizantină sau chrisantincă (sec. XIX-XX)

 Eh-ul – nu înseamnă o scară, ci reprezintă conținutul


formulelor melodice și cadențiale
 Trei stiluri de cântare:
◦ Irmologic – cântare neornamentată, silabică (canoane,
condace, antifoane, tropare)

◦ Stihiraric – cântare ușor melismatică

◦ Papadic – psaltic, bogat ornamentat, cu melisme lungi


Glasurile neo-bizantine
 Diatonice: 1, 4, 5, 8
 Cromatice: 2,6 și scara muștar (constituită pe

fondul intervalic al glasului 2 și 6)


 Enarmonice: 3, 7, scara nisabur, scara hisar,

glasul 5 în cântarea stihirarică și papadică


Muzica bizantină
 Modulația
◦ Principiul roții
◦ Ftorale

 pa, vu, ga, di, ke, zo, ni, pa


 re, mi, fa, sol, la, si, do, re
Sistemul tonal modal
 Sistem octaviant
 Se accentuează rolul finalisului – primele

intenții de funcționalitate – T,SD,D


 Provine din modurile gregoriene
 Teoretizat pentru prima data de către greci.
 Doric (re), frigic (mi), lidic (fa), mixolidic (sol)

eolic (la) ionic (do)


 Antichitatea greacă, Muzica creștină

(gregoriană, bizantină), Renaștere


Renașterea
 Verticalitate

 Modurile provin din muzica gregoriană

 Finalul modului – funcții (tonica)

 Se contopesc modurile gregoriene (din 8, rămân 6)

 Alterațiile și cromatismele sunt încadrate în


acorduri consonante (excepție nota de întârziere și
de schimb)
Renașterea
 Cadența armonică
◦ Mai multe voci în stare de comuniune verticală în
vederea încheierii comune
◦ Instabilitate – stabilitate
 Modurile primesc sensibilă
 Moduri naturale vs molle
 Fenomenul de infiltrație din naturale în molle
 Musica vera vs musica ficta
 Succesiunea liberă a acordurilor (V-IV)
Renașterea
 Alterații și cromatisme:
◦ Extinderea principiului sensibilizării
◦ Extinderea principiului infiltrației în direcția molle sau
invers
◦ Alterații de transformare tetracordală
◦ Alterații și cromatisme provenite din tehnica polifoniei de
consonanță (consonanțe pe timpi tari, disonanțe pe timpi
slabi, false relații)
◦ Alterația de încheiere predilectă cu acord major (cadența
picardiană)
◦ Pasul cromatic de cezură
◦ Alterații și cromatisme produse prin schimbarea
caracterului unui acord din major în minor și invers
◦ Cromatismul de „demonstrație”
Sistemul tonal-funcțional
 Sistem octaviant

 Cadrulîn care se desfășoară procesul


de succesiune melodică și armonică,
pe baza raporturilor funcționale.

 Gama – schema diatonică a tonalității


Sistemul tonal-funcțional
 Tonalitatea majoră
 Tonalitatea minoră

◦ Intervale modale, intervale caracteristice


 Majorul armonic, melodic
◦ Modurile acustice
 Denumirea treptelor
 Funcțiile treptelor
 Tetracorduri
 Cercul cvintelor
 Înrudirea tonalităților
Sistemul tonal-funcțional
 Geneza sistemului tonal-funcțional

 Rolul funcționalismului (subdominanta)

 Acorduri alterate
◦ Moll/dur
◦ Sexta napolitană
◦ Contradominanta
◦ Dominante secundare
Sistemul tonal-funcțional
 Cromatizarea
◦ Principiul sensibilizării
◦ Cromatizarea urmează sensul melodic
◦ Acorduri alterate (dominante secundare)

 Modulația
◦ Diatonică
◦ Cromatică
◦ Enarmonică

S-ar putea să vă placă și