1

Romantism => Sec. XX/Orientari/Scoli Nationale

(1800 -> 1900) (1900-2000)

1. Orientari TRADITIONALISTE
Post – romantismul sau romantismul tarziu
- CONTINUAREA ESTETICII ROMANTICE SI DEZVOLTAREA EI
- Același limbaj romantic
- Aceeași estetică (contrast, asimetrie, diversitate, accesibilitate)
- Continuitate de limbaj si expresivitate
- Directii, orientari stilistice diverse: tradiționale, novatoare, de sinteză

 G. Mahler, R. Strauss, A. Bruckner, F. Busoni, M. Reger, Ar. Schonberg, etc.

 G. Mahler – Simfonia celor 1000 (nr.8) – 2 părți, nr. mare de muzicieni;
 R. Strauss – poemul romantic Don Joan – formă sonată, + leitmotive, contraste
 A. Schonberg – Noapte Transfigurată – sextet de coarde, lucrare post-romantică
 R. Strauss – prin poeme – fuziune clasic-romantic, combină struct. Clasice +
programatism descriptiv + laitmotiv
Cronologic: Sinteza traditional-original:
Ed. Elgar – m.934 Al. Scriabin
G. Mahler – m. 911 Ig. Stravinski
R. Strauss – m. 949 Ar. Schonberg
J. Sibelius – m. 957 G. Enescu
S. Rachmaninov – m. 943 Bel. Bartok
Host Ol. Messiaen
Respighi
Neoclasicismul
- RAPORTAREA LA MODELE ALE EPOCILOR TRECUTE
- Capătă semnificații mult mai largi decât în sec. XIX, extrem de variat, f. + gen diverse, totusi persistă
estetica ECHILIBRULUI în relațiile: sim.-asim., particular-general, unitate-diversitate, etc.
- Adoptarea unui limbaj propriu dar cu estetică de tip neoclasic (echilibru, simetrie, economie de
mijloace, concizie)
- Modele ale epocilor trecute (gen, forma, comb. Timbr., procedee polif. Etc.)
- Parafraze, transcriptii, citate, prelucrări, orchestrări

 Max Reger m.916 – Variațiuni și fugă pe o temă de Mozart

 Olt. Respighi it. m. 936 – Concertul gregorian pt. Vioară și orchestră
 G. Enescu – suitele pentru orchestră, Suitele pt pian, Simfon. 1 și 2
 Prokofiev – Simfonia clasică
 Stravinski
Youtube: – Mail:
Istoria Muzicii; Pulcinela – muzică de Pergolesi – evocarea teatrală și muzicală a epocii
istoriamuzicii2020@gmail.com
baroce
 2

 Hindemith – opera și apoi simfonia ”Matthias pictorul” – evocă viața pictorului

german renascentist; valorificarea intensă a polifoniei, a formelor barocului
 Șostakovici – neoc. prin abordarea gen. tradiționale: simf, conc., suite etc.; 24 Preludii
și Fugi pentru pian op. 87
 Bartok – neocl. prin principii: simetrie, concizie, claritate; prin estetică și expresivitate.
Ex.: Muzică pentru coarde, percuție și celestă; 153 piese pentru pian cu scop didactic:
Mikrokosmos, grupate în 6 caiete; Cantata Profană;
 Brahms
Folclorismul și alte grupuri naționale de artiști (EU + USA)
CĂI DE ABORDARE A MUZICII POPULARE:

 CITATUL – fragmente luate din muzica populară (citate)

 COMPOZIȚIA ÎN CARACTER/STIL POPULAR – limbaj propriu dar stil pop.
 STILIZAREA – folosirea caracteristicilor esențiale de limbaj muzical, precum moduri,
formule melodice, sisteme și formule ritmice etc.
 Sinteze: neocl. - folclorism, impr. - folc., roman. - focl.

Rusia
- în sec. 20 sunt închiși față de avangardă; însemna trădare. În plus, promovau ”arta pe limba tuturor”
- Tradiționaliști în formă de sinteză între romantism, tradiționalism și folclorism
- Rusia continuă tradiția Musogski și Rimski – Korsakov, Glinka – Rachmaninof; iar mai mult decât
citatele ori creația în stil popular, muz. Rusă modernă cultivă ESENȚA SPIRITULUI NAȚIONAL, în
sinteză cu neoclasicismul și romantismul.
 Stravinski – baletul Petruska – tabloul 1 – Sărbătoare populară, dans rus;

Polonia
- Școala poloneză de avangardă – Toamna Muzicală Varșoviană (Festival internațional)
- Mai deschiși decât rușii pentru experiment și avangardă
- Au experimentat cele mai noi limbaje, genurile religioase cele mai autentice, au păstrat legătura cu
Occidentul
 Szymanowski – roman. târziu, modalism și impresionism
 Lutoslawski

Cehia
 Martinu

Ungaria
- Arta se pare că a mers înainte în ciuda ideologiei comuniste
 Stamitz, F. Liszt
 B. Bartok – Cantata profană – după un colind românesc; Folclorist, etmomuzicolog (11000 de melodii
populare notate)

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 3

Franța
 Er. Satie, Oliv. Messiaen
 M. Ravel – Boleroul Spaniol – dans popular spaniol (ritm de bolero); specificul spaniol și limbajul
impresionist; Rapsodia Spaniolă – versiune orchestrală la „Tablourile dintr-o expoziție„

Englezi și nordici
 Ed. Elgar, Gust. Holst, Benjamin Britten
 Jean Sibelius Gust – Poemul ”Finlandia” – ”Be still my soul” – inițial din suita cu 6 tablouri (ultimele
două au format Poemul); cazul rar când muzica de cult devine muzică populară

Italieni
 Busoni
 Ot. Respighi – Trilogia romană – ciclu de poeme simfonice cu programatism din istorie, natură,
spiritualism; trilogia: Fântânile romei, Pinii din Roma, Serbări romane;

Spania
 Manuel de Falla

Evrei
 Leonard Bernstein (1918-1990) – Simf. Nr. 3 ”Kaddish” – Sanctificare – 3 părți + cor, text ebraic
 Ernest Bloch – Rapsodia ebraică pt. violoncel + orch. – pe teme evreești (ebraice)

Americani
 Scott Joplin
 George Gershwin – Rhapsody in blue – pentru clarinet și jazz band, mai multe vers. Pt pian, orch.;
denumirea de rapsodie: de la o singură parte, diferite teme individuale, dimensiune mică (16 minute);
formă repede – lent – repede;
 John Cage, L. Bernstein

In OCCIDENT
- Un limbaj cvasi-unitar; principiul unității de limbaj
- Nu putem vorbi despre un folclorism propriu-zis ci de spirit prorpiu
- Numai câteva zone folclorice:
a) Cultura spaniolă – (Ravel) – folcl. Spaniol, trăsături modale dar mai ales ritmice și timbrale (Rapsodia
Spaniolă, Opera – Ora spaniolă)
b) Cultura irlandeză, scoțiană și galeză – surse de autenticitate (istoria muzicii insulare); ”Fantezia pe o
temă de Thomas Tallis”, ”Suita de cântece populare Engleze” (Williams)
c) Cultura franceză – Ravel – rococoul francez
d) Cultura intaliană – Respighi – ”Trilogia romană”; Verismul italian – o originală stilizare a canțonetei
populare dar și în general spiritualitatea, vitalitatea tipic it.

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 4

Impresionismul

- Apărut la sf. Epocii romantice ca și reacție la limbajul romantic exagerat, sau

ca și inspirație din literatură și pictură
- crearea imaginilor coloristice care să îți lase o impresie, de obicei a unei
imagini plastice dar realizată cu ajutorul limbajului muzical (programatică
prin titluri); imbogățirea limbajului muzical prin: acorduri cu septimă si
nonă, mărite; prin modul de tonuri; fluiditate a planurilor sonore; timbre si
planuri sonore distincte; pedală sustein multă etc.
 Reprezentanti: C. A. Debussy, M. Ravel, M. De Falla, R. Strauss
 Ravel: Daphnis și Chloe;
 Debussy – Clair de lune
Verismul
- Apare în opera it. de la sf. sec. XIX și continuă până în pr. Jum. a sec. XX
- Termenul nu provine de la numele lui Verdi, ci de la cuvântul VERO = adevăr
- Subiecte inspirate din COTIDIAN (realiste), pasiuni și trăiri puternice;
profunde analize psihologice, finaluri tragice.
 G. Puccini – opere: La Boheme , Tosca, Madama Butterfly etc.
 R. Leoncavallo – I Pagliacci (clovnii)
 P. Mascagni – Cavaleria rusticană

2. Orientari NOVATOARE
Expresionismul (aprox. 1900-40)
- Curent artistic și literar
- INTENSITATEA EXPRESIEI (spontan., angoasă, durere, spaimă etc.)
- Ca impres. Prin ”contaminare” din alte arte (lit. ,pict.)
- Nu anumit limbaj, ci mai degrabă expresie sonoră: prin tensiune, disonanță,
aglomerare, șoc, angoasă etc.
- Provine din emoții puternice, până la stres și oroare
- În legătură cu SUPRAREALISMUL – conținutul gândirii spontane

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 5

Cea de a doua Școală Vieneză:

 Ar. Schonberg – ”Așteptare” sau Mâna norocoasă – lucr. reprez.
 Alb. Berg – Wozzeck – operă atonală
 A. Webern – Simfonie, cvartet, concert – neoclasic prin formă și gen
Tendințe și în muzica altor compozitori:
 Bartok – baletul ”Mandarinul Miraculos”
 Stravinski – Petruska
 TENTE ROMÂNEȘTI – M. Jora- Beletele

Serialismul (”A doua Șc. Vieneză”)

- ORGANIZAREA SONORĂ A SUNETELOR DUPĂ ANUMITE REGULI, PRINCIPII

- Unitatea de bază este: seria de sunete și intervale
- Reg. și principiile se referă la: ORGANIZAREA seriei și mijloace de
PRELUCRARE și plasare a seriei (în cadrul piesei muzicale)
- TEMA => SERIA DE SUNETE și INTERVALE – unitatea de bază
- Ulterior – apare seria pentru ritm, dinamică, timbru
FAZE SAU ETAPE:
1. DODECAFONICĂ – formarea principiilor teoretice (Schonberg + A. Berg, A.
Webern)
 Cuprinde totalul cromatic; în interiorul seriei nu se repetă sunetele; unitatea
de măsură a intervalelor este 1 = semiton (diatonic sau cromatic); din serie
rezultă întreaga desfășurare melodică și armonică a lucrării;
 Mijloace de prelucrare: R- recurență, I- inversare (intervale), R-I,
transpunere etc.
2. APLICARE LIBERĂ în practica componistică – ierarhizare: serii principale și
secundare; modificarea seriei; încălcarea unor principii la A. Berg
3. MELODIA CULORILOR; PUNCTUALISMUL; SERIALISMUL INTEGRAL;
ECONOMIA DE MIJLOACE
 Webern – (mel. culor.) seria aplicată la timbru și intensități; în serie apar
sunete și intervale principale și stabile, restul sunt utilizate permanent
pentru crearea culorilor schimbătoare; procedee: schimbarea registrului
instr., gradații dinamice, tehnici diverse de emisie etc.
 Teoria conciziei – non-repetabilității mijloacelor de exprimare; Webern
(lucrarea pentru orchestră din numai 6 măsuri- informație multă în timp
Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com
 6

record)
 PUNCTUALISM – note singulare, sau 2,3; marchează niște puncte fără
legătură între ele;
 SERIALISMUL INTEGRAL- seria aplicată la dinamică, ritmică, timbre (Webern,
Messiaen)
4. SINTEZE serial-MODALE – drum închis pt serie, și soluția: combinație cu
sistemul modal; A doua jum. A sec. XX – Anatol Vieru, Berger (procedee
seriale + mod. Populare + mijloace de sinteză)
5. MICROTONIA, MUZ. ELECTRONICĂ, MATEMATIZATĂ și COMPUTERIZATĂ –
experimente; microintervalele – ca și procedeu componistic; folosirea
mijloacelor electronice;

Muzica electronică

EVOLUȚIE:
1. PRIMII PAȘI – INVENȚII:
 Înc. Sec. 20 – inventarea: aparatelor de înregistrare; radioului; telefoniei
 Inv. Tereminului - instrument electronic apărut în Rusia
 Inv. Telharmonium – primul instr. electronic 200 tone
 Fonograful – John Cage- ”Peisaj imaginar” nr. 1
 Radio-receptoare – J. Cage – ”Peisaj imaginar” nr. 4
2. DECENIUL 5 (1950) – BANDA MAGNETICĂ
 Inventată în 1927, accesul general după al doilea razboi mondial
 După anii 50 se adoptă banda magnetică în limbaj: J. Cage: ”William Mix
(1952) – pentru 8 benzi mono + 15 difuzoare în jurul publicului
 Cu ajutorul benzilor se făceau înregistrări și cu ajutorul discurilor
fonografului
3. MUZICA CONCRETĂ – curent în muz. Franceză a sec. XX, ramură a muzicii
electronice, caract. Prin folosirea unor SURSE SONORE sau ZGOMOTE
AMBIENTALE
 Pierre Schaeffer (1910- 1995) – el a denumit termenul; prima lucrare:
”Studiu de căi ferate” 1948 – înregistrări prelucrate electronic ale
sonorităților și zgomotelor trenului în mișcare
 Pierre Henry – cu care P. Sch. formează un grup de cercetare a muz. concr. ;
Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com
 7

cu care realizează un studiu a m. c. concretizat în lucrarea: ”În căutarea unei

muzici concrete”
 Curentul nu rezistă mult deși termenul rămâne și tehnicile fiind folosite de
diverși artiști (The Beatles, Pink Floyd, Zappa etc.)
 Karlheinz Stockhausen – ”Glasul tinereții” – prima înregistrare muzicală pe
piste multiple
4. Începuturile INFORMATICII MUZICALE (Calculatorul)
 Computerul – evoluție:
- I – calculatorul cu tuburi (1945-1955) Generația 1
- II – calc. cu tranzistori (1955-1965) Gen. 2
- III – calc. cu circuite integrate (65-80) 3
- IV – calc. cu circ. Integrate pe scară foarte largă (80 - ) gen. 4
 În 1991 – apare internetul (www., email etc.)
 Indiferent de evoluție arta rămâne în seama omului și nu a calc.

 Iannis Xenakis (1922-2001) – sinteză MAT- MUZ., gândirea în timp și

gândirea în spațiu;
- cele mai originale sinteze între ARHITECTURĂ și MUZICĂ prin intermediul
matematicilor superioare
 Pierre Schaeffer (910-95) – părintele muzicii concrete;
- Primul muzician care folosește banda magnetică
- ”Studiu de căi ferate” – prima lucrare; a stârnit reacții potrivnice- de la
ironie la indignare
- Alte lucrări: Studiu pentru Pian, Studii pentru tigăi
- Împreună cu Henry – ”Simfonie pentru un singur om” – prima lucrare în care
folosește sunete electronice
- Prelucrări sonore: măriri, micșorări, suprapuneri de frecvențe etc.
 John Cage – a scris pentru BANDA MAGNETICĂ și PIAN PREPARAT
(modificat)
- Introd. Tehnologia electronică în procesul creator
- ”4,33” piesă pentru ”pian” în 3 părți – tăcere absolută
 Pierre Henry (927- 2017) – compoz. francez din a doua jum. a sec. XX
- Colaborează cu Schaeffer pentru ”Simfonia pentru un singur om”

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

 8

Muzica ambientală
 Brian Eno – termen
- Caract.: muzică ascultată intenționat, sau un fond sonor;
- Desemnează STILURI MULTIPLE: jazz, muz. Electronică, de avangardă, Rock, muzică
cultă, reggae, limbaje tradiționale
 Erick Satie – primul reprezentant – ”Trois Gymnopedies„ – autorul zice: ”muzică de
sufragerie” sau de ”cuțite și furculițe”
 B. Eno – Ambient 1: Music for Airports (1978)
- *Treptat muzica ambientală a devenit o industrie și e prezentă astăzi peste tot în mall-
uri, super-market-uri, aeroporturi etc.

Aleatorismul
- Termenul = accidental, întâmplător, ocazional
- Alegerea sunetelor și intervalelor, a ritmului, a ordinii evenimentelor muzicale – sunt
lăsate fie la opțiunea interpretului fie în seama hazardului, a întâmplării
- În m. al. o parte din elementele de limbaj sunt prestabilite de compozitor, iar restul
depind de interpret și de momentul și locul execuției
 John Cage – Music of changes (1951)
 K. Stockhausen – Klavierstuck
 W. Lutoslawski
 Krzysztof Penderecki – ”Polymorphia” = ”forme multiple” – forma este reprezentată de
un efect sonor – o scară largă de sunete și zgomote, slabe și puternice;
- În loc de melodie – clustere, micro-tonuri și glisando-uri – apoi totul se încheie pe un
acord perfect major
Jazz-ul simfonic
- Adaptare a limbajului propriu jazz-ului la genul simfonic
- Jazz-ul a atras atenția compozitorilor europeni începând din anii 22, 25
 George Gershwin – precursorul genului (J. Simf.); ”Rhapsody in blue” (1924), Concertul
pentru pian în Fa major (25)
Compozitori și lucrări cu influențe ale jazz-ului
 Paul Hindemith (prim. Jum. A sec. XX) – Suita pentru pian
 I. Stravinski (prim. Jum. A sec. XX) – Ragtime pentru 11 instrumente; Piano rag
 M. Ravel – Concertul pentru pian în fa; Micul negru

Minimalismul
- 1960 în America; (Parțial novator, parțial tradițional)
- Def. – reducerea trăsăturilor de limbaj la minimum – fiind păstrate doar cele
fundamentale
Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com
 9

- Se caract. prin: simplitate, reducere la esență, la structura fundamentală

- S-a manifestat în muzică și în artele vizuale
Trăsături:
- Melodică minimalistă (poate cuprinde moduri oligocordice)
- Principiul repetiției (aplicat frazelor, motivelor, perioadelor) cu variații minime, sau fără
variații sau prelucrări
- Principiul stabilității – care ia forme de ostinato-uri, pedale, figurații melodico- ritmice
- Muz. min. este influențată de culturile repetitive extrem-orientale și africane
 La Monte Young (n. 1935) – părintele minimalismului
 în 1962 – ciclu ”The four Dreams of China” – combină frecvențe distincte
 înființează Teatrul Muzicii Eterne – pt. producții muzicale 24 ore pe zi
 alte piese cu titluri foarte lungi (obsesie) cu discurs neîntrerupt, monoton, repetitiv, la
fel de lung ca și titlul, fără început și fără sfârșit
 ”Pianul bine acordat” – lucr. reprezentativă, peste 6 ore, influențată de limbaj
matematic și de muzica indiană
 E. Satie (1866 – 1925) – predecesor al cărui limbaj conține principii minimaliste
 Carl Orff (1895 – 1982) – de asemenea; ”Carmina burana”
 Gyorgy Ligeti (1923 – 2006) – comp. maghiar născut în Ro; ”Continuum” 1970 – lucr.
pentru clavecin

3. SINTEZE
Sec. XX – abordarea a 2, 3 orientări pe rând sau simultan
- ”REȚETE PROPRII” – sinteze:
- Skriabin, Ravel, Bartok, Enescu, Stravinski, Ol. Messiaen, Xenakis, Stockhausen
 Skriabin – rămâne romantic; acorduri de cvarte, tonalist, incertitudine tonală,
simfonism pianistic etc.; corespondența sunet – culoare: SINESTEZIE
 Ravel – Impresionist: baletul: Daphnis și Chloe
- jazz american (G. Gershwin): Concertele pentru Pian (2)
- muz. asiatică
- folclor european – spaniol, țigănesc
- limbaj tradițional european – stilul claveciniștilor francezi sec. XVII-XVIII:
”Mormântul lui Couperin”
 Bartok – TREI PERIOADE:
1. ”Mandarinul miraculos” – pantomimă/balet
2. Suita simfonică ”Mandarinul miraculos”; Conc. nr. 1 pentru Pian; Mikrokosmos
3. Concert pentru Orchestră; Sonată pentru vioară solo; Conc. nr. 3 pentru Pian;
- economia de mijloace (3); conglomerate sonore, forme geometrice (2); stil propriu,
Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com
 10

lărgire tonală, moduri arhaice, diversitate ritmică (1)

- sistemul cvintelor, cercul cvintelor, înrudirea este la cvartă mărită nu la relativă
- bi-modal: M.D. într-o tonalitate/mod iar M.S. în alta/altul
- Secțiunea de aur, numerele din șirul lui Fibonacci, scările sonore simetrice – principii
aplicate: melodiei, organizării arm., micro și macro-structurilor.
 STRAVINSKI – PERIOADE:
1. Per. RUSĂ – ”Pasărea de foc”, Petruska, Ritualul primăverii – balet, reinventează
spectacolul de balet
2. Per. NEOCLASICĂ – Pulcinella – citate sau în stil; Pergolesi
3. Infl. ale jazz-ului – Preludiu pentru formație jazz
4. Perioada serială – Cantata, Potopul
5. Per. americană – Tango pentru Pian, Potopul
 Messiaen – ornitologie – înreg. cântărilor păsărilor – ”Păsările exotice” – pian + orch.
- serialism integral, sinestezia – culori pentru moduri
 Ianis Xenakis – matematică, arhitectură – ”Metastasis” – împletituri, glisando-uri după
clădirea Philips din Bruxel –> muzică stocastică
- folosește procedee matematice + efecte sonore din natură (grindină, ploaie)
- realiz. un program de transpunere a imaginilor/arhitecturii în plan sonor
- o nouă artă sincretică: mișcarea în spații largi, combinații de lumini culori și umbre,
muzică și text – realizate cu mijloace electronice: ”Polytopes”
 Karlheinz Stockhausen – ”Glasul tinereții” – pentru bandă magnetică și 5 difuzoare
- combină înregistrări de sunete electronice cu înregistrările unei voci de copil care recită
fragmente biblice din cartea lui Daniel
- PRIMA PIESĂ ELECTRONICĂ DE VALOARE (13 min.)
- ”Gruppen” – 3 grupuri orchestrale în jurul publicului; agogică/tempo liber, grupurile
pot interacționa
- opera Licht (lumină) - câte o piesă pentru fiecare zi a săptămânii – titlurile fiecărui act
(Joi, Sâmbătă, Luni, Marți, Vineri, Miercuri, Duminică); folosește sunetul de Elicopter

4. SINCRETISMUL
 SINCRETISM – DEF. – îmbinarea a două sau mai multe arte în cadrul
aceleași creații artistice; Ex. de genuri sincretice: Opera (muzică, teatru, text,
mișcare șcenică, dans etc.), Liedul, genurile Vocal- Simfonice (muzică, text),
baletul, arta cinematică, multimedia (arte vizuale, arte auditive) etc.

1. Opera și alte genuri sincretice tradiționale (opereta, musical)

2. Filmul
Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com
 11

3. Multimedia

5. GENURI DE LARGĂ AUDIENȚĂ

- tehnologia a condus la răspândirea muzicii pentru o audiență foarte

mare, a avut loc astfel o creștere considerabilă a publicului amator
de muzică (consumatorilor); oricine avea un aparat de redare audio
putea asculta muzică. Astfel a scăzut și participarea la concerte.
Totodată tot mai mult au putut asculta muzică din diferite părți ale
lumii fără a fii în acele locuri. Toate acestea au ajutat la răspândirea
diversității în arta sunetelor.
- această diversitate a dat naștere, în vremurile moderne unei
categorii largi de genuri muzicale, pe care o numim generic muzica
de divertisment sau muzică de consum. Această sferă este cea mai
vulnerabilă în fața non-valorii, a kitsch-ului, datorită faptului că ea
funcționează, printre altele, prin raportul cerere – ofertă sau
modele.
- totuși imensa sferă a divertismentului a cunoscut și cunoaște valori
autentice
1. Jazz
2. Rock-ul și variantele lui
3. pop, disco, rap, hip-hop etc.

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com