Sunteți pe pagina 1din 3

1

Baroc – reprezentanți
Periodizare Reprezentanți Generalități

B. timpuriu Jacopo PERI (1561 – - ITALIA


1633) - OPERĂ
Giulio CACCINI
(1551-1618)

Claudio - L/Orfeu, Favola in musica – prima operă din istoria muzicii


MONTEVERDI (1567- - Prolific madrigale
1643) - Si renascentist și baroc
Giovani Gabrieli 557- - Cel cu experimentele in Veneție – catedrala San Marco
1612) IT. - Concerto ecclesiastico – concertul din biserică
-
Giacomo Carissimi - Creator de oratorii latine
(1605-1674) – IT
Heinrich Schutz - Concertele sacre
(1586- 1672) - Sinteză între ren și baroc, contrapunct – tehnica recitativului
B. mijlociu Jean-Baptiste Lully - Opera franceză; comp al curții imperiale FR
(1632-1687) - A înființat Academie Royale de Musique
- 15 opere, 14 comedii balet, 29 de balete și muzică religioasă
Fr - Marc-Antoine - Fr
Charpentier (1634- - A inaugurat Oratoriile în Fr
1704) elev a lui
Carissimi
Arcangelo Corelli - Dezv TEHNICA VIORII
(1653-1713) - IT - Stardardizează gen TRIO SONATEI
- Scrie în sistem tonal funcțional
- Folos des: secvențele, secvențe dominantice, lanțuri de întârzieri
-
Dietrich Buxtehude - Concerte religioase GERM
(1637 – 1707) Gr Au - Muzică pt orgă
- Clavecin
- Sonate camerale și sonate solo
Johann Kuhnau - Primele SONATE pt intr cu clav in cult GERM
(1660 – 1722)
Alessandro Scarlatti - Peste 600 cantate
(1660 – 1725) IT
B târziu Antonio Vivaldi - Comp și violonist virtuoz, profesor
(1678 – 1741) IT - A scris: opere, cantate, muzică religioasă, muzică de cameră
- Concerte instrumentale – peste 500 (350 pt vioară solo, restul
pentru fagot, violoncel, flaut, viola d/amore, recorder, mandolină)
concerte pentru mai mulți soliști, concerte pentru orchestră.
Fr - Primul compozitor FRANCEZ de trio-sonate
Francois Couperin - Gen predilect suita (ordre) – succesiuni care preiau ritmuri de
(1668-1733) dans, cu titluri programatice
- Idealul său: fuziunea stilurilor FR și IT
-
Fr - Organist în orașe de provincie din FR

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com


2

Jean-Philippe - Tratat de armonie – sintetizează legile armoniei vremii sale, este


Rameau (1683-1764) un trat vizionar ( teoretizează tricordul, acordul cu septimă,
răsturnările acordurilor, fundamentează terminologic TONICA,
DOMINANTA și SUBDOMINANTA)
- Compozitor de opere – criticat de susținătorii lui Lully (tradiție)
GER - Extrem de prolific, peste 2000 lucrări
Georg Philipp - Mai celebru decât Bach în timpul său
Telemann ( 1681 – - A sintetizat stilul contrapunctic gernam cu alte stiluri
1767)

Germ - Cunoscut mai degrabă ca organist și profesor, nu ca compozitor


Johann Sebastian - MENDELSOHN – readuce în interes muzica lui Bach în sec 19
Bach (1685 – 1750) - A scris în TOATE GENURILE cunoscute, mai puțin opera
Perioade de creație:
1. Arnstadt (703-7) – organist
2. Muhlhausen (1707-8) – organist
3. Weimar (709-714) – organist de curte
4. Weimar ( 14-17 ) – devine maestru de capelă
5. Cothen (1717-23) – muzician de curte – o mare parte din creația
sa laică datează din această perioadă
6. Leipzig (1723-50) – aici scrie marile sale oratorii dar și lucrări târzii
(Arta Fugii)
- S-a deprins cu stilul contrapunctic dar și cu procesul componistic
în general datorită că a și transcris capodopere ale altor
compozitori
- copia și retranscria propriile sale lucrări, dar și adapta lucrări mai
vechi în alte lucrări
- muzica pentru orgă – era un neîntrecut improvizator (a fost
influențat de Buxtehude și Vivaldi) genuri: PRELUDII și FUGI,
prelucrări de CORAL, armonizări de CORAL
- muzică pt clavecin – SUITE, PARTITE, PRELUDII și FUGI (clavecinul
bine temperat) Variațiunile Goldberg, Ofranda muzicală, Arta Fugii
(este muzică pură – nu este specificat instrumentul sau ansamblul
pt care a fost scrisă)
- muzică de cameră – 15 sonate pt instr solistice și clavecin, 13
sonate solo (vioară, violoncel, o partită pt flaut)
- muzică pentru orchestră – Concertele Brandenburgice, cu
influențe Italiene, 2 concerte pentru vioară și orchestră, Concertul
pentru 2 viori și orchestră, Concerte pentru unul sau mai multe
clavecine (4), 4 SUITE PENTRU ORCHESTRĂ
- cantate – peste 200 (majoritatea religioase)
- oratoriul – Patimile după Ioan, după Matei, Magnificat, Oratoriul
de Crăciun, Oratoriul înălțarea la Cer, Marea misă în si minor
Germ - s-a născut în Germ, a studiat în Italia și a trăit în Anglia
Georg Friedrich - a sintetizat elemente FR, GE, IT, ENG
Handel (1685 – - a fost popular (spre deosebire de Bach)
1759) - creatorul ORATORIULUI englez ( marile oratorii)
- OPERE – integrează contrapunctul vocal-instrumental și tehnica
scriiturii pentru orchestră (RINALDO – prima sa operă IT nă
reprezentată la Londra – mare succes)
- ORATORII – dă corului un rol predominant în oratorii – narator și
participant la acțiune. Scriitură contrapunctică mai aerisită –
Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com
3

alternează momente de tutti coral cu intervenții ale unei singure


partide (voci), alternează blocuri corale omofone cu structuri
polifonice
- Parafrazează sau împrumută creațiile altor compozitori ( procedeu
acceptat în epocă)
- Muzică instr – suite pentru clavecin, 20 de sonate solo și trio
sonate
- Suite pentru orchestră – ( MUZICA APELOR, FOCURI DE ARTIFICII )
– unele dintre cele mai cunoscute creații ale sale
- A compus primele concerte pentru orgă solo din istoria muzicii

Youtube: Istoria Muzicii; Mail: istoriamuzicii2020@gmail.com

S-ar putea să vă placă și