I.

Exerciţii pentru susţinerea finalelor de cuvînt

Cu cît finalele cuvintelor vor fi mai bine sustinute, cu atît plămînii vor avea mai mult aer pentru continuarea
procesului fonatiunii.
Se va rosti puternic consoana finală ( t, d, s, c, g ) apoi eliberînd printr-o mică pauză suflul expirator:
- Sacadat / Şi ritmat / Am plecat / Hotătît / Să străbat / Încîntat / Acel hat / Blestemat.
- Surd / Şi zălud / Mă cufund / În rotund / Lac profund / Dînd să prind / Într-un nod / Peste cod / Însă cad / Rîd absurd
/ Sînt şi nud / Sînt şi ud/Sens ascuns / Prins în vis / Dus / Adus / Iar apus / Des atins / Pas cu pas / Mai pufos / Mai
cetos / Mai scămos/ Duc în bac / Sac de doc / Aud: crac! / O fi rac / O fi drac / Face: poc! / Aud: mac / Aud: oac / Nu e
rac / Nu-i gîndac / Nu e cuc / Nu-i brotac / Îl apuc / Îl hurduc / E tot drac!/ Prin ogeag / Văd un murg / Pus la plug /
Merg cu sîrg / Sar un prag / Rup un drug / Boabe curg / Nu e murg / Este sarg / Dar mi- e drag / Că e bleg / Pintenog /
Sontorog / Şi olog.
II. 1. Exercitii cu prelungirea sunetului : rrra, rrre, rrri, rrro, rrru

2. Exercitii cu silabe directe : ra, re, ri, ro, ru

3. Exercitii in pozitie intervocalica : ara, ere, iri, oro, uru

-cu vocale diferite :
are, ari, aro, aru
era, eri, ero, eru
ira, ire, iro, iru
ora, ore, ori, oru
ura, ure, uri, uro

4. Exercitii cu silabe indirecte :

-prelungit : arrr, errr, irrr, orrr, urrr
-neprelungit : ar, er, ir, or, ur

5. Exercitii cu silabe directe repetate

-rara, rere, riri, roro, ruru

6. Exercitii in silabe inchise cu alte consoane :

-rar, rer, rir, ror, rur
-rap, rit, ref, res,
-gar, ter, far, mur

7. Exercitii in logatomi cu consoane :

-lera, lere, leri, lero, leru
-nera, neri, nere, nero, neru
-dera, dere, deri, dero, deru
-tera, tere, teri, tero, teru

8. Exercitii cu grupari consonantice :

-pra, pre, pri, pro, pru
-bra, bre, bri, bro, bru
-fra, fre, fri, fro, fru
-vra, vre, vri, vro, vru
-tra, tre, tri, tro, tru
-dra, dre, dri, dro, dru

-asocieri mai dificile :

-stra, stre, stri, stro, stru
-zdra, zdre, zdri, zdro, zdru
-sra, sre, sri, sro, sru
-jra, jre, jri, jro, jru

-pentru evitarea pericolului de contaminare la 'r' uvular sau velar se vor prelungi consoanele c, g, h
-cra, cre, cri, cro, cru
-gra, gre, gri, gro, gru
-hra, hre, hri, hro, hru
-grupari consonantice in final, ce se rostesc mai greu datorita deficitului de aer
-abr, ebr, ibr, obr, ubr
-avr, evr, ivr, ovr, uvr
-adr, edr, idr, odr, udr

9. Exercitii de diferentiere - de sunetul 'l'

la-ra; li-ri; le-re; lo-ro; lu-ru
al-ar; el-er; il-ir; ol-or; ul-ur
ala-ara; ele-ere; ili-iri; olo-oro; ulu-uru
lal-rar; lel-rer; lil-rir; lol-ror; lul-rur
lar-ral; ler-rel; lir-ril; lor-rol; lur-rul

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu 'r' in pozitie initiala :

-monosilabice : rid, rit, ren, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz, rug, rus, rupt
-bisilabice : ridic, rima, rece, rele, rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba, rumen, rupta, rufe, rumen
-polisilabice : ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, ranita, radio, rotunda, robinet, romaneste,
rusine, rusinos

2. Cuvinte cu 'r' in pozitie mediana :

-monosilabice : circ, frig, verzi, cerc, carn, card, arc, parc, porc, orb, cort, curg
-bisilabice : arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, gara, mare, tare, acru
-polisilabice : carioca, tremura, revedere, racoare, carare, respiratie, caravana, patruped
-cu grupari consonantice : carte, cartofi, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei, sarpe, varza, trambita

3. Cuvinte cu 'r' in pozitie finala :

-monosilabice : sir, fir, cer, ger, zer, ser, mar, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor, dor, por, lor, fur, jur, dur, tur
-bisilabice : zefir, chefir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar, popor, cocor, bucur, matur, satur,
ciucur
-polisilabice : colindator, aviator, calendar, felinar, gogosar

III. Propozitii

Radu rade.
Cerul este albastru.
Cer un pahar.
Afara este ger.
Rana e dureroasa.
Rochita este murdara.
Respiri prea repede.
Corina sare cu coarda.
Marina a prins o buburuza.
Aurel vrea un mar rosu,
Grigore lucreaza in gradina.
Drapelul are trei culori.
TRaian scrie o scrisoare.
Adriana stropeste castravetii din gradina.

V. Cuvinte paronime :
crema-clema; rasa-lasa; arama-alama; rupa-lupa; moare-moale; crapa-clapa; rupta-lupta; sare-sale; gras-glas; var-val
 III. 1)Se înlocuieste consoana R cu L în cuvintele : abator, abecedar, aberatie, articulatie, barbar, bardă,
barieră, biruintă, brancardier, căramidă, cărăruie, coridor, corn, coruptie, corporatie, etc. Se apasă puternic pe L.
Exercitiul se va repeta asupra unor texte citite, apoi si în vorbirea curentă.
2) Se va rosti foarte clar:
Lera - lere - leri - lero - leru la fel: Nera, Dera, Tera.
3) Se combină toate consoanele cu consoana R urmată de vocale;
Ex. Bra - bre -bri - bro- bru- bră- brî.
De asemenea exercitiul se poate spune începînd cu vocalele:
Ex. Adr - edr - idr - odr - udr - ădr - îdr .
4) Se va spune de multe ori, întîi rar apoi repede: Bla - brul de cca. 3 ori, apoi se va continua exercitiul înlocuind pe
rînd vocalele primului cuvînt .
5) Se va rosti într- o singură respiratie, foarte clar si repede, dar nu precipitat, cuvintele: fraged, fragil, fragment,
fratricid, frazeologie, frecvent, frescă, frigider, frînghier, frontispiciu, frustră

IV. Pentru consoana R:

- Roua rece-n auroră,/ Printre pietre, de-aur pare/ Printre ramuri, prin pripoare, / Parc-ar fi mărgăritare./ Grindina, prin
grinzi, în ropot / Rupe-n rînduri, nor cu nor / Trăsnetul în patru crapă, / Piatra caprei din pripor./ Arar raristea răreste /
Vreascuri în cărări usor./ Ori o piatră crapă-n patru / Ori o capră calcă-n piatră./ Patru pietre crăp prin capre/ Patru
capre crăp prin pietre.
V. Exerciţii de articulare pe texte
Textele ce urmează constituie o gimnastică eficace a articulării. Se recomandă învătarea pe dinafară, se vor rosti întîi
clar şi răspicat aploi din ce în ce mai repede, dar clar.
- Ciritei de tei pe miriste de mei
- Retevei de tei pe miriste de mei
- Capra calcă piatra, piatra crapă- n patru, crăpa -i- ar capul caprei cum a crăpat piatra- n patru
-Nici n-am zis şi zici c-am zis, cînd oi zice chiar oi zice, ca să zici c-am zis ce- oi zice
- Nici n- am spus c- am spus, c- as spune, cînd oi spune, chiar oi spune, ca să spui c- am spus ce- oi spune
- Prepelită pestrită, cu 12 pui pestriti; e pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sînt puii prepeliţei pestriţe
- Bou breaz, bîrlobreaz, din vacile bîrlobrezeanului; nu-i greu a spune bou breaz bîrlobreaz din vacile
bîrlobrezeanului, d-ai mai greu a dezbrezi brezitura boului breaz bîrlobreaz din vacile bîrlobreazului
- Hrib fiert, hrib fript, hrib nefript, hrib nefiert, tot una-i
- Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate
- Cerece cei cer cerceii
- La vreme de viituri, vîjîie-n vîltoare apele din vale

VI. Pentru consoana S:

- Şinucisul asaşin Şilică se suie şimandicos sus pe scara scăriţii şi strigă să i se susţină scara.
Pentru trecerea de la consoana S la consoana Ş:
- Spre sfînta sa soră / Suzana se suie / Spăşită suspinul din suflet să-i spuie / Şi-n spaima-i se zbate şi-
n spasm se izbeste / Şi-n susur sarcastic suspinu-şi sopteste / Şi sterse i slabe suspinele- i sînt / Şi-şi sfîşie-n
spusa-i tot sufletul sfînt.
- Sapte sape late / Sapă-n sus sîite / Peste sapte sate / Şi-alte sapte sape / Stau şirag smăltate / Ca să
sape-n spate / Peste sapte sate
- Cosasul Saşa cînd coseşte / Cît şase saşi sasul coseşte; / Dar însuşi Saşa-i sas cît şase / Şi-n sus şi-n
jos la casa sa / Coseste Saşa şi-n şosea / Şi şase case Saşa-şi ştie / Ce şansă ! Saşa-şi spuse sie.