< J.iucrărţle.1.YOCal-S~Illf()niq(); care au, Ul'l)lat ".: .
Rebecca, scenă biblică
~ .• c\Q}l-Ur~ ,~in1.11_1.oti~:u! cu care debutează, allegro-ul iniţial·' de~eiiur nieloclfo•'
!1~1?-~;~oai_te. as~1rnp1at?r ~u tema canonului din finalul B;natei: în' la' 1i1,cco/··
1!~' fPM?%tCfăf~?r;;;;;b~~~i"J!f~ii.~1,~~;:'~;;'3J/J~!f~1~1t;¾jff
d 'Ind,· ° Cva~·t t l l · C ' '
16 k • . ,., . , " ·
lfl:t~:.
. . ,: ,,_. , ·.. _; e '11, m; !sar .c ~·a,n_c -. H:?m1uneaza epoca/ de glorie a 'cvar-
"t::, ·
t~!ulm/ ?mant1c, ~~sc~1~and 1101 d1r_~cţ11 spiI·it:1~1e, noi perspective ce vor
fi 1rnphmt_e ~le .ele, 11 săi ş1 de gcne:raţ11le de muz1c1eni ai secolului al X:X-lea.
~ ~1}1z1c1an complet, Fr~n-~k a cledic_at a;nsamhlului vocal-simfonic· un
11~~11:.11 . ~nsemnat d~ ~ompoz1ţu. În ?pec1al perioada premergătoare anului
18 ,_l_este abUJ?!!enta, 11! astfel delucrari, majoritatea având la baz~ t.
rehg10a~ă. . ' - , . ·•, ~ ,.. . . ,,·- ,
t· .,"
.\, ?;l~~,, lCd,
. , __As~~el, .Îl~~8~6 a creat_e~log~ biblid't !lu.tli, în trei părţi, pe1itr~ solisii
C?l ~l 01ches~trn., I .emarcab1la, 1:,1'111 melodiile sale de mare pla8ticitate d
frn:-~ll~~cţ,c, careia 1-~u u~·mat, lll 1858, Jlf essa solemnă, pentm bas solo
org<li ş1,,, .Messct}a i?'ei i•oc1, I)entru sopran, tenor şi bas cu aeompaniamei;t
si
de org~} harpa, Y10lo1;1cel şi ':ontrabas, ~nt,ercsante prin a.lcătuirea instru-
men~alct,. dar m~i puţm conYmgătoarc ş1 inegale ca v3,loar·e. ·- · :
. .. Mm ~l?rop1at de stilul de. maturit~te· al compozitorului RC situeazr1i
~w 1'.u~.v7111. Babel f865), un 1m~c ora!o~·m pentru solişti, cor şi orchesirt1i
<e_~1ebateşte apanţ,1a cel?r doua, lucran monumentale: Re<lempti'on (l\1ân-
t1;-111ea, 1871) şi Les Beahtu,des (Fericirile, 1879). Din lledemptio 1i compo-
zitorul _a rea~iz~t doD:ă '.'.:er?iuni : l)rima, cea din 1871, este un veriUlihil
po~m r,;;1rnfomc m t.re1 p_a:,ţ1 pentru sop:·anrt, solo, cor ~i orchestră, unde
a~c,:nt.ul ca~e,.Pe ~xpresn: 1tatea ţe~h~lm prezentat gradat, în tonuri con-
tr a~~~.~te, v~a1:-a. ;~1;_speci~l.,,opo7:_1ţia Y:tuneric-lumină; a doua, din 1874.
~(blei:'.\ 0/~1liOU.:lr]?,l'Q~~t·:snnfome:u;,refa:c:ut,1.mtet,11·r:1;l•cşi1'buHllgă eor1ttde'1Jârht1rţii•
. ~. l?:!1 Jucrare_, se remar~ă în ~'3pecial partea ·a doua: Pi'esa simfoni'cli
al~atm~d, m fo~ma de sonata? a carei valoare intrinsecă a determinat dcs-
p_1 mde~ e~ sa d~n ansamblu ş1 prezentarea ei separată în concert ca pic~-~
s1mfomca de sme stătătoare. ' ,_el,
. ·_re.un pla::1 superior se situează Les BeaWudes, oratoriu pentru solif,ti
cor ~1 _01chestra,, o lucrare amplă alcătuită din opt, secţiuni Ri un prol~g'
una dmtre cele mai importante realizări ale compozitorului' opera d' '
t?~deauna". 161 .Atras de bogăţia de idei a poemului Predi'ca ~z;'pe mun/:
I• 1 anc~ trece la c01;1p:1ncr~a muzicii Jn care urmăreşte reliefarea sensurile;
~~a~1ste ale fo;ţe1 _bmelm as1_1pra raulu~, într-o mare varietate de moda-
ll taţ1 d~ expresie, fiecare secţmne constituindu-se într-un autentic poem
co:1-strmt din d,<:uă_ s~cţiuni a~titetice din punct de vedere al mesajului ;
pnma - sumbrn ş1 mceţoşata, dureroasă· cea de a doua -1um·n "
De remarcat simfonizările ample realizate 'înt,r-o unitate stilist· ;-- 1. oasa.
?ionantă, cu toate că lucrarea a fost compusă de-a lungul ~n~t drmpr~-
mtreg (1869-1879). ecenm
159 Cele sase note cu care debutează
aceast~ ipostază: canonu I amintit apar expuse tnaintca temei, în
1 0
" Vincent d'Indy, op. cit., pag. 133.
181
Vincent d'Indy, op. cit., pag. 133.
ţ2_2
penlTu, solişti;,c9r,,şi_orche.ştră (1ŞŞi)_şi_Ps,a,Z.rţiu1::X.J, l)entru cor, orchestră:
ş,ţ,,01·~ăl9.~.&Ş),:.~r-ş\.tflJ~,t-~,~gţ~ţ,i,:,~f:r.~~1Jz~ţţ,,,.P:ll,)lU _rem;i_t. să _se ridice, la
valQare!}it•i 1,1).alţjtr1 ~t1nsW,"nţfReâe~npt1-p~f::;ŞrrJJ,,ţstJ3~<Jt,ttit{!,es~-y ·.t', ··' ~,,,· ':;~·· .,, . .,:,,,
Mai mult decât în celelalte genuri, principiile, de. creaţie a,le lui Franck
au fost continuate de către discipolii săi tocmai în domeniul muzicii ,ocale
şi instI umentale de canrnră, înscriirn_l, în palmaresul creaţiei franceze noi
l}i noi Cf!ntribuţii de o valoare artistică elevată;
),;·; I
*
Vincent d'INDY, cel mai de seamă dintre acc~tia continuă în dome-
niul muzicii instrumentale de cameră principiile frauckîene sintetiza-
toatc, urmărind realizarea unei muzici de specificitate naţională, franceză.
în marca varietate a preocupărilor sale, d'lndy caută nrndalităţi noi de
cxpreHie, apropiindu· se mai mult decM oricare altul ele creaţia folcloricrL
l\1elcdiile scrise de Vincent d'lndy sunt armonizări de cântece ropu-
larc ( Cânt(ce di.n. l'frarais, Câ·ntece populare şi nielodii pentru voce şi pian)
compuse în Sl)iritul chansonului francez modern (Clar de l-ună, .Aşteptare).
Pentru pian, d'Indy a compus c:î.teva lucrări, dintre ele detaşându-se
Poemes cles montagnes (Poemele munţilor, 1881), partitură bogată în
substanţi't muzicală, releva,ntă pentru stilul pianistic al com1)ozitorului,
Tableaiuc de i1oyage (Tablouri de călătorie, l 907) şi Iie1veţia, evidenţ.iincl
înclinaţia rnmpozit.orului spre programatism, Jfenuet s ur le nom, de Haydn 1
(1\Î('l)Uc:t,.J>C, llllI11~1e . _luJ 1:I:~ydr1) .Ri.§r1,1·q:!a_P~J1•t!it,J>i'~1i (1 ~07).
'.. -_., Di11-·frcâ'ţfa ;·peiÎti·rt'\~t~ă~;i:· şi' pfall"'se fr;i1}uiî&1~·shiÎafo/,î1i do m.ifrot<
op. f.H) (ln03) remarcabilă: l)rin elaritatca formei şi înlănţuirea logieă a
C'elor JHl.1.l'U 11tll'ţi ( ]fodere; JllocUre et expressif; Tres lent; Trcs a,1'ime ),
de o con~tiucţ-ie severă monumentală dar de mare rafinament în expresie .
Pe aeeea~i linie se înscrie şi Sonata pentrn, violoncel şi pi'an (1925). Remar-
cabilă e~te creaţia lui d'Indy pentru ansambluri instrumentale mai mari :
cele două triouri (primul, scris în 1887, celălalt, în ultimul an al vieţii -
1929), Ciia.1tetele de coarde, Cvartetele cu pian (1878 şi 1929), Cvintetul cu
pian în sol minor (1924), Su'!'.ta op. 24 pentru trompetă, două flaute şi
cYartet de coarde, Chansons et Dan.ses ( Cântece şi dansuri) op. 50 pentru
Yioară, şi instrumente de suflat,, evidenţiind aria largă a preocupărilor
compozitorului, dorinţa sa de a realiza lucrări de factură nouă,, inedite şi
distincte în epocă.
*
Un alt discipol al lui Cesar Franck, Henri DUPARC (1848-1933) ,
162
se impune în această perioadă printr-o foarte importantă creaţie.
În special melodia pentru voce şi pian găseşte în creaţia sa o deplină
realizare. O melodică sugestivă de factură lirică, tonul cald uneori patetic,
162 Henri Duparc s-a născut la 21 ianuarie 1848, la Paris, A fost elev al lui Cesar Franck.
S.,;a afirmat mai ales lu domeniul melodiilor şi al miniaturilor pentru pian. Atins de o maladie
ner'toasă (1885), moare tn anul 1933.
123